RC Decembrie 2014 – pdf

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:IASICON SA C2ERBAªU SA C3AEDIFICIA CARPAÞI C4Teatrul Naþional Bucureºti. Sus cortina! 4Exponenþi ai performanþei: AEDIFICIACARPAÞI 5 - 7TIAB SA: Lucrãri de instalaþii la extindereaunei hale de producþie, cu clãdire de birouriºi platforme tehnice 8, 9IJF DRILLING SOLUTIONS:Fundaþii speciale, cercetãri geognostice,foraje hidrogeologice, injecþii, ancoraje 10, 11SOLETANCHE BACHY: Antreprenor generalîn domeniul geotehnicii ºi ingineriei civile 12, 13GEOSOND SA: Ecran din piloþi autoforanþila o incintã de lucru din Sinaia 14, 15IRIDEX GROUP PLASTIC: Fibre de celulozãpentru îmbunãtãþirea mixturilor asfalticestabilizate cu fibre (MASF) 16, 17SOLDATA: Soluþii de monitorizare pentrumanagementul riscului pe durata construiriiMagistralei 5 de Metrou din Bucureºti 18, 19PSC: Retrospectivã 2014 20, 21HIDROCONSTRUCÞIA SA: Contribuþiala edificarea sistemului hidroenergeticnaþional (III). Barajul Izvorul Muntelui (Bicaz)ºi CHE Dimitrie Leonida (Stejaru) 22, 23IASICON SA: Valenþelemanagementului performant! 24, 25Reabilitarea monumentului istoric„Cetatea Neamþ“ (II) 26 - 28Centrul de Cercetãri Avansate pentru Materiale,Produse ºi Procese Inovative „CAMPUS” (I) 30, 31ALUPROF ROMÂNIA: Sistemele de faþadeALUPROF certificate de Institutulpentru case pasive din Darmstadt (PHI) 32, 33PPTT: Patronatul Producãtorilor de TâmplãrieTermoizolantã - organizaþie dinamicãîn sprijinul breslei 34, 35PROJECT THC: Pereþi mulaþi la proiectul„Amenajare parcare subteranã în zonaTeatrului Naþional din Craiova” 36 - 38Evaluarea tasãrilor admisibile ale clãdirilorexistente în vecinãtatea unor construcþiiîn curs de execuþie 40 - 44Pasaj de încruciºare cu sens giratoriu superiorpeste calea feratã ºi ºoseaua de centurã amunicipiului Bucureºti. Concepþie ºi alcãtuire 46 - 49Evoluþia prevederilor de proiectare seismicãpentru structurile ºi elementele nestructuraledin zidãrie în perioada 1963 - 2013 (I) 50 - 52, 54, 56EURO QUALITY TEST: Expertizã - Consultanþã -Teste laborator în construcþii 55ACTEMIUM: Nume ºi renume! 57Încã o stea dispare de pe cerul României!Octavian COªOVLIU (1927 - 2014) 58 - 59Soluþii structurale metalice pentru reabilitareafuncþionalã a clãdirilor de locuit din panouri mariprefabricate din beton armat 60 - 65

Cu prilejul Sãrbãtorilor

Crãciunului ºi Noului

An 2015, sã ne

bucurãm de sãnãtate,

putere de muncã ºi

speranþã pentru un viitor

care sã ne ofere liniºte

ºi visuri împlinite!

Redacþia

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 20144

SUS CORTINA !

Istoria sau biografia acestui corpal teatrului este veche ºi începe înanul 1963, atunci când au fost ela-borate primele schiþe de idei pentruîntreg ansamblul Pieþei Universitãþii.

În ceea ce priveºte construcþiaTeatrului Naþional Bucureºti, am por-nit, iniþial, de la ideea ca, având treisãli de spectacol, sala principalã sãfie, desigur, de tip Italian sau, maiprecis, uniaxial (produs al secoluluiXVII), în care spectatorii asistã ºiparticipã la un spectacol ce sedesfãºoarã în faþa lor, într-o cutienumitã scena. Deci, o separare fi-zicã netã între spectacol ºi specta-tor, separare realizatã de cortinele(textile sau metalice ºi textile) carese ridicã sau gliseazã lateral.

Cum sala este destinatã exclusivteatrului de dramã, ea trebuie sã fieconceputã, geometric, în anumite li-mite laterale ºi de fund, pentru a seasigura o cât mai bunã perceperevizualã a mimicii actorului ºi unaauditivã naturalã a inflexiunilor vociisale. Cele douã componente geome-trice (plecând de la date fiziologicemedii ale individului) determinãamplasarea spectatorilor într-untrapez cu un unghi de max 200 ºi cuo adâncime de maximum 25 m faþãde planul cortinelor, parametri carepermit, cu condiþia amplasãrii spec-tatorilor ºi în rânduri de loji pe ver-ticalã, o asistenþã de maximum 900de persoane, în condiþii de confortfizic adecvat.

În actuala rezolvare a sãlii amcãutat sã dezvolt ºi pe înãlþime oamplasare gradatã de loji, conferin-du-i sãlii acea calitate de mobilaretotalã (în plan orizontal ºi în plan ver-tical) cu spectatori, reluând, într-unfel, imagini ale sãlilor tradiþionaledar, desigur, cu rezolvãri contempo-rane. Culoarea generalã a sãlii, acelroºu imperial, contribuie ºi ea laobþinerea unui aer de spectacol însine al sãlii.

Foaiere le au fost , încã d inprimele schiþe, gândite ca o replicã alojilor din salã: planuri decalate defoaiere care plutesc într-un volumunic, foaiere loji din care sã se poatã

percepe un alt tip de spectacol decâtcel din salã, un spectacol vizual asi-gurat de tapiseriile, tulburãtoareletapiserii ale unor artiºti remarcabili:Gabrea, Ciubotaru, Almãºan, Nicodim,Iacob ºi multe remarcabile sculpturiale unor mari oameni de teatru,semnate de Paciurea, Medrea, Han,Pãtraºcu etc.

Volumul exterior a fost, de laînceput, conceput ca o replicã, oreluare a unor imagini tulburãtoare,din arhitectura noastrã moºtenitã:pereþi albi sau pereþi pictaþi, protejaþide copertine ample, care dau un jocde umbre ºi lumini permanent.

Pe aceastã amplã copertinã,actualul proiect a realizat o terasã cucafenea în spaþii închise ºi deschi-se, de unde se poate contempla unadintre cele mai interesante vederiasupra unui ansamblu de monu-mente remarcabile: Universitatea,Facultatea de Arhitecturã, Palatulªuþu, Ansamblul Colþea, MinisterulAgriculturii etc.

De asemenea, pe terasa acestuicorp al Sãlii Mari este amplasatã ceade a ºaptea salã, o salã în aer liber,transformabilã ºi ea, cu cca 300 locuri.

Desigur, toate funcþiunile acestuicorp al Sãlii Mari se integreazãansamblului prin circuite continue decirculaþii ºi evenimente.

Nu pot sã închei fãrã sã afirm cãtotul a fost posibil datoritã uneiechipe vechi ºi noi de arhitecþi ºiingineri, care s-au dãruit proiectuluicu toatã priceperea ºi inventivitatealor, începând, desigur, cu profesorulHoria Maicu ºi profesorul N. Cucu ºicontinuând cu Bordenache, Apostol,Fotino, Filimon, Teodorov, Bunu, Dor-dea, Pollack, Ciºmigiu, Popp, Badea,Deleanu, Dolinski, Pãdureanu, Ciotec,Seiculescu, Bobescu, Vârºã ºi actu-alului proiectant general, arhitectGabriel Ghelmegeanu, generalmanager al SC Peccon Invest SRL.

Trebuie, de asemenea, sã remarccolaborarea foarte strânsã ºi fruc-tuoasã pe care am avut-o cu direc-torul general al Teatrului NaþionalBucureºti, Ion Caramitru.

Sper ca acest edificiu, extrem decomplex din toate punctele devedere, sã se bucure, dupã com-pleta finalizare, de un managementadecvat, care sã-i punã în valoaretoate funcþiunile, sã-i exploateze teh-nologia cu raþiune, INVENTIVITATEºi siguranþã, sã devinã, cât maicurând, cu adevãrat ceea ce a fostgândit sã fie: cel mai complex edificiuteatral, cel puþin din Europa. �

În Bucureºti, s-a inaugurat la 10 noiembrie a.c. corpul Sãlii Mari aTeatrului Naþional Bucureºti – I. L. Caragiale Caragiale de cãtre primulministru al þãrii, dl Victor Ponta.

În cele ce urmeazã, dl prof. dr. arh. Romeo Belea face o priviregeneralã asupra acestei lucrãri cu un caracter aparte pentru România.

prof. dr. arh. Romeo Belea

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 2014 5

Exponenþi ai performanþei: AEDIFICIA CARPAÞI

În legãturã cu Teatrul NaþionalBucureºti vã precizãm cã, la data de10 noiembrie 2014, a avut loc inau-gurarea oficialã a clãdirii, dupã maibine de 4 ani de lucrãri de reabi-litare, ocazie cu care Ion Caramitru,directorul TNB, a povestit, într-oatmosferã degajatã, epopeea resta-urãrii clãdirii iar arhitectul prof. dr.Romeo Belea, autorul proiectului, atrecut în revistã diversele etape detransformare, impactul lor ºi detaliitehnice ale reabilitãrii.

Modernizarea Teatrului Naþionaldin Bucureºti a plecat de la necesi-tatea consolidãrii sale antiseismice.Dacã înainte de reabilitare clãdireaar fi riscat sã se prãbuºeascã la uncutremur de 6,5 grade, în prezentconstrucþia are o rezistenþã la uncutremur de 8 grade.

Reabilitarea TNB a costat 60 de

milioane de euro.

În înfãþiºarea actualã Teatrul

Naþional Bucureºti are 4 sãli noi, iar

în total 7 sãli, dintre care una pe

acoperiº ºi alta la dispoziþ ia„experimentului tânãr din teatrulromânesc“.

Despre clãdirea Teatrului deOperetã arhitectul Eliodor Popa,autorul proiectului, a precizat cãaceasta este o construcþie modernã,realizatã pe suprastructurã metalicã.Infrastructura este din beton armat,închiderile perimetrale sunt ter-moizolate, tâmplãria încastratã înclãdire este performantã, finisajele ºitratamentele acustice sunt, ºi ele, înacord cu normele în vigoare.

Funcþionalitatea clãdirii estemodernã, cu dotãri ºi echipamentecare servesc total spectacolul, permi-þând multiple genuri de manifestãriscenice, de la cele clasice pânã lacele contemporane.

Finalul oricãrui an reprezintã, ºi pentru societãþile de construcþii, un prilej de aface o retrospectivã asupra muncii desfãºurate ºi concretizate în obiective deinvestiþii, care sã le confirme drept firme serioase ºi eficiente pentru ele ºi pentrubeneficiarii lor. În categoria celor mai performante, din acest punct de vedere, seînscrie AEDIFICIA CARPAÞI, condusã cu profesionalism de ing. Petre Badea, firmãtradiþional permanentã în Revista Construcþiilor ºi care este, în acelaºi timp, unreper pozitiv în ceea ce priveºte competitivitatea sub toate aspectele ei.

O serie destul de consistentã a investiþiilor executate de AEDIFICIA CARPAÞIîn 2014 am prezentat-o în paginile publicaþiei noastre pe parcursul mai multornumere. Amintim, aici, doar Teatrul Naþional Bucureºti, Teatrul de Operetã “IonDacian”, Noua Aulã ºi Centrul de cercetãri de pe platforma campusului PolitehniciiBucureºtene. ing. Petre Badea

Teatrul Naþional „I. L. Caragiale“ Bucureºti

Teatrul Naþional de Operetã „Ion Dacian“, Bucureºti

continuare în pagina 6��


O altã lucrare deosebitã, în cursde execuþie de cãtre firma AEDIFICIACARPAÞI, este Centrul de Cerce-tãri Avansate pentru Materiale,Produse ºi Procese Inovative“CAMPUS”. Proiectul investiþiei,prezentat pe larg în acest numãr alrevistei, porneºte de la conceptulrealizãrii unei “CONSTRUCÞIISUSTENABILE“ care sã îndepli-neascã cele mai înalte standarde decalitate, din punct de vedere alfuncþionalitãþii, al imaginii plastice, alarhitecturii, al materialelor utilizatepentru realizarea ei, al tehnologiilorde execuþie, al consumurilor ener-getice, poluãrii, recuperãrii deenergie ºi utilizãrii energiilor necon-venþionale. Soluþiile propuse asigu-rã, pe deplin, cele patru criterii caredefinesc o “clãdire sustenabilã“ ºianume: criteriul ecologic, criteriuleconomic, criteriul social ºi celcultural.

Conceptul noii Aule a Univer-sitãþii Politehnice Bucureºti apornit de la nucleul sãlii de confe-rinþe cu plan circular ºi s-a dezvoltatprin integrarea ei într-un volumpiramidal care îmbracã sala, per-miþând, prin planurile înclinate alefaþadelor, o iluminare proprie,optimã, ce conferã o bunã vizibilitateclãdirii bibliotecii din apropiere.

Gândirea funcþionalã, care sepoate defini ca „introvertitã”, induce oconcentrare spre interior, atât la

nivel formal, cât ºi metaforic. În inte-riorul unui volum unitar, funcþiunileaferente se distribuie spaþial pepatru niveluri: demisol, parter ºidouã etaje. Nucleul funcþional îl con-stituie sala de conferinþe, amplasatãîn centrul de greutate al construcþiei,toate celelalte spaþii gravitând înjurul ei. S-a urmãrit o dispunere flu-entã a spaþiilor, atât în plan orizontal,cât ºi vertical, conectarea fiindrealizatã prin intermediul scãrilorample ºi al lifturilor panoramice.

Centrul de Cercetãri Avansate pentru Materiale, Produse ºiProcese Inovative “CAMPUS”

Aula Universitãþii Politehnice Bucureºti

Hanul Gabroveni, Bucureºti

Hanul Gabroveni. InteriorHanul Gabroveni. Interior

�� urmare din pagina 5


Marele hol de la parter are desti-naþii multiple: garderobã, grupurisanitare, zona de aºteptare-discuþiicu celule alveolare, plasatã sub salamare, un spaþiu multivalent care per-mite organizarea de expoziþii,sesiuni ºtiinþifice ºi alte evenimente.

Un loc aparte în ansamblullucrãrilor executate de AEDIFICIACARPAÞI este obiectivul turistic ºireprezentativ din trecutul Bucureºtiu-lui Hanul Gabroveni.

În urmã cu doi ani ºi jumãtate aînceput restaurarea clãdirii care, întimp, devenise o ruinã. Constructorulºi-a asumat rãspunderea readuceriimonumentului cât mai aproape deoriginal. În acest sens, s-au folosittehnici tradiþionale de construcþie,îmbinate discret cu modalitãþi deconsolidare ultra-moderne. Prinrestaurarea Hanului Gabroveni, încircuitul cultural al Capitalei a fostintrodusã ºi o nouã salã de specta-cole, cu o capacitate de aproximativ200 de locuri.

Compania de construcþii AEDIFICIACARPAÞI executã lucrãri de res-taurare ºi consolidare ºi la PalatuluiPatriarhiei din Bucureºti. ClãdireaPalatului Patriarhiei a fost construitãla începutul secolului al XX-lea, pelocul fostei sãli a Adunãrii Deputaþilorde pe Dealul Mitropoliei.

Lucrãrile de restaurare, consoli-dare ºi protecþie pentru acest monu-ment au fost atribuite constructorului,de Patriarhia Românã, la jumãtatealunii februarie a.c. De menþionat cãºi aceste lucrãri vor fi finanþate dinfonduri europene, prin ProgramulOperaþional Regional, valoarea lorfiind de 67,7 mil. lei.

O altã lucrare finalizatã în cursulanului 2014 este restaurarea ºi con-solidarea de la Casa Cesianu. CasaCesianu este un monument istoric,situat pe Calea Victoriei, fiind unexemplar de casã boiereascã de laînceputul secolului al XIX-lea, singu-rul care ºi-a pãstrat toate elementele

în varianta originalã. Clãdirea gãz-duieºte, provizoriu, zece dintrecolecþiile aflate în patrimoniul Capi-talei, colecþii care includ artã plasticãºi decorativã.

Pentru lucrãrile de consolidare,restaurare ºi conservare la acestmonument Primãria Generalã aobþinut fonduri europene, prin Pro-gramul Operaþioal Regional 2007-2013, valoarea proiectului fiind de8.585.807 lei. În cadrul lucrãrilor derestaurare ºi consolidare s-a ame-najat ºi un depozit digital, în cadrulcãruia doritorii pot admira colecþiimai puþin cunoscute, precum cea dearmament sau cea vestimentarã.

Fugara enumerare a acestorimportante lucrãri din peisajulbucureºtean, credem cã scoate înevidenþã potenþialul tehnic ºi umanal firmei AEDIFICIA CARPAÞI, parti-cipantã la lucrãri importante ºi deanvergurã, rãspândite în Bucureºti ºiîn alte zone ale þãrii.

Este, deci, meritul dlui ing. PetreBadea ºi a întregului colectiv alSocietãþii pentru calitatea lucrãrilorexecutate. Le dorim, în continuare,realizarea cât mai multor edificiireprezentative în domeniul construc-þiilor din þara noastrã. �

Ciprian EnacheCasa Cesianu, Bucureºti

Palatul Patriarhiei, Bucureºti


Lucrãri de instalaþii la extinderea halei de producþie,cu clãdire de birouri ºi platforme tehnice

FABRICA DE ÞIGARETE PLOIEªTI

Lucrãrile de instalaþii pentru extin-derea halei de producþie a companieiBritish American Tobacco RomâniaInvestment au constat în proiecta-rea ºi execuþia instalaþiilor deîncãlzire, ventilaþie, climatizare, elec-trice, automatizare, sanitare, stingereaincendiilor ºi instalaþii tehnologice(desprãfuire ºi aer comprimat) pen-tru o nouã halã de producþie þigaretecu suprafaþa de 4.052 mp.

În cadrul lucrãrilor la instalaþiilede încãlzire a fost montat un schim-bãtor de cãldurã abur / apã caldã, cuo capacitate de 2MW, împreunã cutoate elementele de automatizare ºireglare pe bucla primarã de abur.

În clãdirea de birouri au fost mon-tate ventiloconvectoare sistem patruþevi, tip casetã, precum ºi un sistemde conducte distribuþie agent termicdin þeavã de oþel.

Pe partea de instalaþii pentrurãcire a fost montat, în interiorul unuicontainer metalic, un chiller rãcit cuapã. Este o tehnologie cu consumredus de energie, conectat la douãturnuri de rãcire cu o capacitatetotalã 1,7 MW, precum ºi un ansam-blu distribuitor-colector împreunã cupompe de circulaþie.

Hala beneficiazã, de asemenea,de trei centrale complexe de tratarea aerului, fiecare cu o capacitate de80.000 m3/h ºi de un sistem de dis-tribuþie din table zincate ºi grile deintroducere, tip air displacement, cuflux quasi-laminar.

O noutate a proiectului o consti-tuie Building Management System,un sistem complet de control ºi moni-torizare, care asigurã parametriiceruþi pentru economisirea energiei.

Au fost executate, totodatã, lucrãride instalaþii electrice, precum sistemde punere la pãmânt prin fundaþiaclãdirii, paratrãsnet, echipotenþia-lizare, transformator cu o capacitate2.500kVA, 20/0,4kV, tablou general,sistem de iluminat normal, sistem deiluminat de siguranþã cu corpuri deiluminat cu LED-uri.

Instalaþiile de stingere a incendi-ilor sunt compuse din instalaþie dehidranþi interior, aparat de control ºisemnalizare ACS, instalaþie desprinklere tip “standard response -spray sprinklers”.

Toate instalaþiile amintite respectãnormele ºi standardele FM Global,ele fiind certificate de specialiºtii aces-tei instituþii.

Noua extindere a halei de pro-ducþie beneficiazã, prin lucrãrileproiectate ºi executate de TIAB SA,de un climat perfect, de utilitãþi ºiinstalaþii moderne, care se înca-dreazã ºi respectã normele actualede protejare a mediului înconjurãtor.Toate sunt tehnologii noi, cu perfor-manþe ridicate.

Ca ºi în cazul acestui proiect,echipele TIAB sunt dedicate imple-mentãrii unor game variate de soluþii,prin utilizarea unor tehnologii caregaranteazã nivelul tehnic superior,siguranþa ºi calitatea proiectelor. �

Antreprenor instalaþii: TIAB SABeneficiar: BRITISH AMERICAN TOBACCO ROMÂNIA INVESTMENT SRLProiectant general: CONSPROIECT SAProiectant instalaþii de specialitate: TIAB SASubcontractanþi: MONTUBING SRL – instalaþii aer comprimat ºi desprãfuire/ AMTEH INTERNATIONAL SRL – confecþionare ºi montaj tubulaturã deventilaþie / STIZO INDUSTRIAL SERVICES SRL – containere tehnologice


Soletanche Bachy

Soletanche Bachy este un antreprenor general în domeniul geotehnicii ºi ingineriei civile, parte a grupului

Soletanche Freyssinet ºi a grupului Vinci Construction. Lansat ca specialist în tehnologii de injectare a pãmânturilor,

în timp ºi-a însuºit o gamã completã de metode ºi tehnologii specifice ingineriei geotehnice, fundaþiilor speciale,

lucrãrilor subterane, lucrãrilor de îmbunãtãþire a terenurilor sau de tratare ºi control al poluãrii.

Arta de a construi o fundaþie este la fel de veche ca lumea însãºi, dar desãvârºirea sa ºtiinþificã, mai exact, geo-

tehnicã, s-a declanºat abia din anii 1920. Soletanche ºi Bachy, fondate în 1947, respectiv 1927, au fost pionierii

acestei noi discipline ºi, în doar trei generaþii, au perfecþionat ºi lansat cele mai multe inovaþii tehnice, care au revo-

luþionat tehnologiile din domeniul fundaþiilor speciale. Fuziunea lor, în anul 1997, a consolidat poziþia de lider în

acest sector. Dupã mai multe decenii de expansiune auto-finanþatã, Soletanche Bachy realizeazã o cifrã de afa-

ceri de 1,5 miliarde de euro, numãrând peste 8.000 de angajaþi, localizaþi în 50 de þãri.

Din cele 60.000 de proiecte, finalizate cu succes în peste 100 de þãri, se pot menþiona: etanºarea ºi repararea

marilor baraje; ziduri de protecþie pentru centralele nucleare; tunelele de metrou pentru cele mai multe oraºe; cele

mai adânci fundaþii, pentru cele mai înalte turnuri din Asia, Europa ºi Orientul Mijlociu; restaurarea monumentelor

istorice; cele mai ambiþioase structuri maritime, precum ºi o multitudine de lucrãri de micã anvergurã, care

demonstreazã capacitatea tehnicienilor ºi inginerilor de a rãspunde la cerinþele variate ale pieþelor locale.

Motto-ul „BAZEAZÃ-TE PE NOI / BUILD ON US“ exprimã spiritul dinamic al companiei, care evidenþiazã valori

larg acceptate, cum sunt: siguranþa persoanelor, fiabilitatea produselor, stabilitatea structurilor, excelenþã tehnicã

ºi inovaþie.

Prezenþa firmei în România începe în anii ‘70, cu ocazia construcþiei docurilor uscate de la Mangalia ºi a

metroului bucureºtean, filiala datând din 1992.

Domeniul de activitate autohton cuprinde incinte (Piaþa Universitãþii, Casa Radio, Sediu Poliþia de frontierã, Park

Lake Plaza, City Business Center, Green Court C), reabilitãri de baraje (Vârºolþ – Sãlaj), proiecte de infrastructurã

(By Pass Caransebeº, Suceava, DJ100M, Pod CF Tiºiþa), proiecte industriale ºi comerciale (Baumax, Decathlon,

Saint Gobain, Dedeman, Lidl, Holcim, Sefar) ºi parcuri eoliene (Casimcea, Corugea, Mihai Viteazu, Chirnogeni,

Grãdina, Gemenele, Alizeu). �


ECRAN DIN PILOÞI AUTOFORANÞI LA O INCINTÃ DE LUCRU DIN SINAIA

ing. Petre UÞÃ, ing. Eugeniu VASILACHE

Construcþia unui parcaj cu 4 nivele la Sinaia a necesitat amenajarea unei incinte având douã laturi cu o lungime

totalã de 32,00 m ºi înãlþimea maximã de 6,00 m. La circa 45 cm de incintã, pe una dintre laturi, se aflã o clãdire

P + 1E ºi un drum pe cealaltã laturã.

Studiile geotehnice au pus în evidenþã la suprafaþã, pe cca 3.00 m, existenþa unui strat de nisip ºi pietriº, care

reazemã pe ºisturile de Sinaia. Având în vedere caracteristicile terenului ºi spaþiul de lucru limitat a fost adoptatã

soluþia de utilizare a micropiloþilor din bare autoforante, de tip Ischebeck Ø40/16, injectaþi cu suspensie de ciment.

Lungimea maximã a micropiloþilor a fost de 7,50 m.

Soluþia constructivã a prevãzut bare verticale la intervale de 50 cm solidarizate la partea superioarã cu o grindã

din beton armat ºi ancore pe douã nivele cu bare înclinate la 45 de grade. Lungimea ancorelor pe primul nivel a

variat între 6,00 ºi 7,50 m, iar pe nivelul doi ancorele au fost de 4,50 m. Execuþia s-a fãcut în douã etape, cu

excavarea pânã la adâncimea de -3,00 m în prima etapã ºi aplicarea unui torcret din beton cu grosimea de 10 cm,

armat cu plasã sudatã de Ø8 ºi ochiuri de 10 cm.

GEOSOND SA îºi desfãºoarã activitatea în cadrul proiectelor de consolidare a fundaþiilor de drumuri ºi

poduri, a versanþilor ºi taluzurilor, îmbunãtãþirea terenului de fundare pentru Construcþii Civile, Industriale

ºi Agricole noi sau existente, fundaþii pentru stâlpi electrici, piloni ºi antene de transmisiuni radio ºi

telefonie, turbine eoliene ºi parcuri cu panouri fotovoltaice, executând piloþi, micropiloþi, micropiloþi

injectaþi, ancore, foraje de drenaj ºi coloane din material granular compactat.

Dotarea tehnicã ºi experienþa personalului, câºtigatã în 20 de ani de activitate, ne permite sã atacãm cu

succes proiecte complexe din domeniul geotehnicii aplicate.

Vedere în plan a ecranuluiîn dreptul construcþiei existente

Secþiune transversalã prin ecran Execuþia primei etape

Etapa I. În aceastã etapã au fost executaþi micropiloþii ºi ancorele de pe primul nivel, dupã care a fost realizatã

grinda de solidarizare din beton armat. Ancorele au fost echipate cu plãcuþe ºi piuliþe înglobate, pentru a mãri capa-

citatea portantã la tracþiune. Ancorele au fost executate înclinat la 45 de grade în aºa fel încât sã fie încastrate cel

puþin 2.00 m în stratul de ºist. În finalul primei etape a fost realizatã excavaþia pânã la cota -3.00 m faþã de cota

terenului natural.

Etapa II. În aceastã etapã a fost montatã plasã pentru torcret, dupã care s-au executat ancorele de pe nivelul doi.

Aplicarea torcretului are rolul de a solidariza capetele ancorelor ºi de a prelua eforturile provenite din construcþia adi-

acentã ecranului. Dupã aceste operaþii s-a realizat restul excavaþiei, pânã la -6.00 m faþã de cota terenului natural ºi

torcretul pe aceastã porþiune.

În final, s-a obþinut o incintã de lucru liberã de orice alte sprijiniri, care avea ºi rolul de cofraj pentru pereþii viitoarei

construcþii. Un alt avantaj al tehnologiei este termenul redus al execuþiei lucrãrilor; în acest caz, 30 de zile.

ECRAN DIN PILOÞI AUTOFORANÞI LA O INCINTÃ DE LUCRU DIN SINAIA

Încercãri pe ancore. Verificarea capacitãþii por-

tante a ancorelor a fost efectuatã la încercãri de tracþi-

une axialã, pe fiecare laturã, obþinând deformaþii

reduse de cca. 1,70 mm sub efectul sarcinii de calcul.

Tehnologia de execuþie. Barele autoforante au

fost puse în operã cu ajutorul unui utilaj cu lungimea

braþului de cca. 6.00 m, ceea ce a permis execuþia

acestora în toate zonele greu accesibile, având în

vedere construcþiile adiacente ºi profilul variabil al

terenului.


Soluþii de monitorizarepentru managementul riscului pe durata

construirii Magistralei 5 de Metrou din BucureºtiNicolas POITRINEAU, Director General Europa Centralã ºi de Est, SOLDATA, România

ELABORAREA PROIECTULUI DE MONITORIZARE Monitorizarea lucrãrilor în staþii, precum ºi a Scuturilor

(TBM-urilor) se realizeazã prin tradiþionala reþea topo-graficã de precizie, prin numeroase staþii totale denumiteCENTAUR, prin interferometrie radar din satelit denumitãATLAS ºi prin instrumente geotehnice clasice. Suntefectuate ºi mãsurãtori manuale de mediu pentrucontrolul zgomotului, vibraþiilor, calitãþii aerului ºi apei.Toate rezultatele sunt centralizate în GEOSCOPE, obazã de date pentru procesare, vizualizare, raportare ºialarme automate.

• CENTAURMonitorizarea 3D a deformãrii clãdirilor din împre-

jurimi ºi a structurilor aflate înãuntrul zonei de influenþãpoate fi efectuatã manual sau automat, în timp real, prinsistemul de monitorizare a terenului denumit “Centaur”.

Centaurul reprezintã o staþie total robotizatã, de mareprecizie (STR), prisme optice ºi un soft special carepiloteazã STR, toate conectate la un server de proce-sare pentru a determina coordonatele X, Y, Z alepunctelor de mãsurare. Punctele de mãsurare constauîn prisme optice fixate pe suprafaþa structurilor monitori-zate (de exemplu: clãdiri, pereþi mulaþi etc.).

În afarã de mãsurãtori pentru prisme optice, sistemulCentaur este capabil sã monitorizeze automat continuutasãrile ºoselei ºi ale trotuarelor. Aceastã metodã demãsurare nu necestitã instalarea niciunui punct pesuprafaþa respectivã. Mãsurãtorile sunt realizate cu aju-torul unui laser încorporat în acest tip de STR.

Avantajele unui sistem Centaur, în comparaþie cutradiþionala reþea topograficã de precizie, sunt multiple:

• Nu este necesarã oprirea traficului;• Nu existã eroare umanã sau risc din cauza traficului;• Nu este necesar niciun punct de instalare;• Monitorizare continuã;• Calitate înaltã ºi cantitate mare de date;• Posibilitate de avertizare (alarmã) în timp real.Sistemul de înaltã precizie Centaur este soluþia cea

mai eficientã atunci când se impune o frecvenþã ºi oînaltã calitate 3D pentru mãsurãtori ale tasãrilor.

Mai mulþi Centauri pot lucra împreunã ca grup.Aceastã configuraþie se recomandã când zona de

influenþã este extinsã ºi când un Centaur nu poatecuprinde suficiente puncte de referinþã. În acest caz, maimulþi Centauri sunt interconectaþi ºi împart punctele dereferinþã aflate în afara zonei de influenþã.

Sistemul cu Centauri se poate folosi, de asemenea,înãuntrul unui tunel (fãrã sã afecteze traficul) pentrumonitorizarea automatã a deformãrii pe durata procesu-lui de construcþie, atunci când proiectul zonei de influ-enþã intersecteazã un tunel existent.

Acurateþea sistemului Centaur este mai mare de 1 mm.• ATLASTehnica de monitorizare prin satelit ATLAS se

bazeazã pe exploatarea de imagini radar din satelit(SAR).

O imagine SAR este o imagine complexã din punctde vedere matematic. Acesta conþine informaþii ampli-tudine ºi fazã. Soluþiile bazate pe interferometrie radar

În prezent, Bucureºtiul are în exploatare 4 linii de metrou (Magistralele 1, 2, 3 ºi 4) cu 70 de km de cale dublã,51 de staþii ºi 4 depouri. Reþeaua actualã transportã aproximativ 600.000 de cãlãtori pe zi. Cu o lungime de 16,2 km,Magistrala 5 de metrou va realiza legãtura V-E între cartierul Drumul Taberei, un areal cu caracter dominant delocuire ºi Pantelimon, o zonã rezidenþialã foarte importantã. Strategia de execuþie a fost conceputã în 3 sec-þiuni: Secþiunea 1, Râul Doamnei – Eroilor; Sectiunea 2, Universitate - Piaþa Iancului; Sectiunea 3, Piaþa Iancului– Pantelimon.

Secþiunea 1, respectiv Râul Doamnei - Eroilor, a demarat în prima jumãtate a anului 2011. Aceastapresupune construirea a 6,22 km de cale, realizatã din tuneluri circulare, 10 staþii ºi 1 depou. De asemenea,la Staþia Eroilor, Magistrala 5 va conþine ºi o linie care va realiza legãtura cu Magistralele în exploatare.

Proiectul de extindere a reþelei de metrou este finanþat din fonduri europene nerambursabile prinProgramul Operaþional Sectorial - Transport, Banca Europeanã de Investiþii ºi bugetul de stat.

Fig. 1: Centaur în funcþiune pe un acoperiº din Bucureºti

Fig. 2: Exemplu de rezultate din monitorizarea ATLAS

(InSAR) folosesc aceste informaþii fazã pentru a com-para douã imagini SAR achiziþionate în aceeaºi zonã, ladate diferite, cu scopul de a obþine informaþii cu privire lavalurile radar ºi la tasãrile de teren pe tot parcursullucrãrilor.

Mãsurãtorile ATLAS se efectueazã prin intermediulunor þinte reflectorizante permanente, a cãror reflecþierãmâne constantã în setul de date. Acestea sunt situatepe clãdiri, unghiuri de acoperiº, poduri etc. a cãror ori-entare ºi suprafaþã permit o reflectare perfectã a undelorradar. Poziþia ºi densitatea lor depinde foarte mult decaracteristicile zonei studiate. Pentru proiectul M5Bucureºti, monitorizãm ~220.000 de puncte. Acurateþeamedie a rezultatelor este mai mare de 3 mm.

• Instrumente geotehnice clasiceAu fost realizate mai multe foraje pentru a monitoriza

apele subterane prin intermediul piezometrelor, ºideformaþiile solului prin instalarea de inclinometre ºiextensometre.

Monitorizarea nivelului apei subterane ºi a presiuniiinterstiþiale subterane se realizeazã prin utilizarea unortuburi piezometrice.

Mãsurãtorile pot fi efectuate manual sau automat. Încazul mãsurãtorilor automate, fiecare piezometru esteechipat cu un senzor electric pentru a mãsura presiunea.Acest tip de mãsurãtoare va fi folositã în jurul ºantierului deconstrucþii, pe durata lucrãrilor de epuizment, pentru amenþine sub control aceastã activitate sensibilã.

Extensometrele cu tijã au fost instalate în secþiuni,de-a lungul traseului TBM-ului, pentru a mãsura tasãrileînainte ºi dupã trecerea acestuia, precum ºi în jurul sta-þiilor, pentru mãsurarea deformãrii în timpul fazei deexcavare a staþiilor.

Extensometrele automate cu coardã vibrantã au fostfolosite în apropiere de pereþi mulaþi. În schimb, exten-sometrele manuale au fost utilizate în tuneluri, între staþii.

Datoritã solului moale, a fost ales packerul gonflabil.Acesta se compune dintr-o þeavã de oþel cu pereþi subþirilungã de 600 mm, cu un port de pastã de ciment intern,un manºon prevãzut cu un filtru geotextil. Prin injectareade mortar de ciment în spaþiul inelar al tubului, materialulgeotextil al manºonului se extinde ºi, odatã fixat, seblocheazã direct în peretele forajului.

Inclinometrele au fost instalate în foraje în apropiereaexcavaþiilor sau în interiorul pereþilor mulaþi, cu scopul dea obþine informaþii despre deplasãrile orizontale.Mãsurãtorile pentru determinarea înclinaþiei sunt atâtautomate cât ºi manuale. Pentru a monitoriza tensiunea

aplicatã pe structurile de rezistenþã, au fost instalatemãrci tensometrice pe recuzita din staþie. Acest tip desenzor mãsoarã micro deformarea relativã a structurii.

• Platforma de date GEOSCOPEAtunci când este necesarã o monitorizare automatã în

timp real, senzorii sunt conectaþi la un sistem de data-logging care colecteazã, stocheazã ºi transmite datele la obazã de date centralizatã. Mãsurãtorile manuale sunt, deasemenea, transferate la aceeaºi bazã de date, cu scopulde a centraliza toate informaþiile pe o platformã unicã.Centralizarea informaþiilor este o problemã-cheie pentruinvestitori, antreprenori ºi consultanþi iar pentru a luadecizii adecvate trebuie analizate datele în integralitatea lor.

În acest context, Soldata a dezvoltat GEOSCOPE,un software web puternic, care permite achiziþionarea,stocarea, accesarea de la distanþã a mai multor utiliza-tori, raportare ºi alarme automate.

Beneficiile GEOSCOPE, ca un instrument de management: • Un puternic, dovedit ºi de încredere instrument de

gestionare a bazelor de date, deja folosit pentru ºantiereimportante;

• O interfaþã intuitivã, uºor de utilizat pentru a vizua-liza, filtra ºi analiza, în timp real, datele de pe ºantier;

• Vizualizãri relevante ºi datele prezentate în func-þie de câmpul de activitate al utilizatorului, permiþând pãs-trarea confidenþialitãþii asupra datelor critice;

• Nivel ridicat de securitate ºi confidenþialitate dovedit,cu posibilitatea de a împãrtãºi date cu utilizatori multiplisimultan;

• Dezvoltare ºi îmbunãtãþire continuã a programului.

CONCLUZIEPentru oricare proiect de infrastructurã, precum cel al

construcþiei Magistralei 5 de metrou din Bucureºti,managementul riscului este unul dintre factorii cheiecare duce la îndeplinirea cu succes a proiectului.Managementul riscului începe în faza de proiectare, prinpunerea la dispoziþie a unor soluþii care sã identificeriscurile potenþiale cu privire la sol, la condiþiile existentede mediu ºi de structurã.

Din aceastã fazã preliminarã, se pregãteºte un pro-gram detaliat de monitorizare care sã includã toate solu-þiile necesare adaptate nivelului de riscuri identificat.

În acest articol au fost prezentate doar câteva soluþii.Pentru informaþii suplimentare vã invitãm sã consultaþi

pagina noastrã web: www.soldata.ro. �

Fig. 4: Vizualizarea în GEOSCOPE, în timp real, a coordonatelor X, Y, Z aleprismelor instalate pe clãdiri

Fig. 3: Ilustrarea soluþiilor de monitorizare pentru o excavaþie adâncã

SOLDATAStr. Dr. Panait Iatropol, Nr. 20, Sector 5, Bucureºti

Tel: +40 (0) 217 81 08 08 | Fax: +40 (0) 217 81 08 [email protected] | www.soldata.ro


Retrospectivã 2014

Cu o experienþã de peste 12 ani în domeniu,PSC a demarat, începând cu 2010, un programintensiv de reorganizare pe principii moderne, caresã asigure membrilor sãi atât facilitãþi de colaborarecomercialã ºi adaptare la noile realitãþi economiceinterne ºi internaþionale, cât ºi ºansa ca, pe termenlung, sã devinã un partener credibil ºi reprezentativîn relaþia cu decidenþii politici cu care sã-ºi nego-cieze interesele specifice comune.

Membership-ul PSC este format din firme deconstrucþii de toate dimensiunile, producãtori demateriale de construcþii, societãþi de proiectare ºiconsultanþã pentru construcþii.

Antrenat în dezvoltarea mediilor asociative,ca partener al UEPC (Uniunea Europeanã a Pro-motorilor în Construcþii), al Comisiei de dialogsocial pentru Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºiAdministraþiei Publice, ºi, nu în ultimul rând, expo-nent UGIR în Consiliul de Export de pe lângãMinisterul Economiei, Patronatul Societãþilor dinConstrucþii a jucat un rol important în trasareaactivitãþilor la nivelul sectorului public pentru spri-jinirea membrilor sãi.

Una dintre miºcãrile recente ºi importante înacest sector a fost susþinerea grupului de membriproducãtori de cãrãmizi în protejarea unei pieþe deprofil libere. De altfel, PSC a promovat, de-a lungultimpului, o piaþã concurenþialã corectã, în carefiecare jucãtor sã aibã ºanse egale, cu deplinãarmonie între sectoare.

Misiuni economiceO altã parte componentã importantã a activitãþii

din 2014 a PSC a reprezentat-o organizarea unormisiuni economice cu destinaþii de real interespentru sfera constructorilor români: Kazahstanºi Republica Moldova.

Din momentul în care PSC a devenit membru înConsiliul de Export al României, au fost derulate oserie de misiuni economice internaþionale la careau participat firme din construcþii de toate dimensi-unile, din toatã þara. Între destinaþiile vizitate dedelegaþiile PSC se numãrã Federaþia Rusã, Kurdistan,Kazahstan, Algeria, Republica Moldova, Polonia ºiOlanda.

Este al patrulea an consecutiv în care PSC, încolaborare cu Ministerul Economiei, consoli-deazã activitãþile de promovare internaþionalã

Anul 2014 a reprezentat, pentru Patronatul Societãþilor din Construcþii, un an de referinþã îndefinitivarea ºi implementarea viziunilor propuse pentru sustenabilitatea acþiunilor din domeniulconstrucþiilor ale firmelor membre.

În acelaºi timp, s-a urmãrit susþinerea activitãþii filialelor regionale ºi consolidarea reþeleipatronale la nivel naþional.

Tiberiu Andrioaiei - secretar general PSC

Tiberiu ANDRIOAIEI - secretar general PSC

ale firmelor romaneºti din domeniul construc-þiilor, iar târgurile economice ºi misiunile organi-zate de Patronatul Societãþilor din Construcþii înanii precedenþi au înregistrat un real succes, motivpentru care se vor organiza, în continuare, astfel deacþiuni, atât pentru a încuraja firmele româneºti sãlucreze pe pieþele internaþionale, cât ºi pentru aatrage investiþii strãine în þara noastrã.

Strategia de export a României promovatã dePSC cuprinde pieþe de real interes pentru construc-torii români. Au fost introduse în strategie, cu priori-tate, acele zone aflate în plinã dezvoltare: zonepost-conflict, precum Orientul Mijlociu ºi NordulAfricii sau zone care dezvoltã programe speciale,cum este cazul Federaþiei Ruse, organizatoare aOlimpiadei ºi Campionatului Mondial de Fotbal în2018; sunt zone în care sectorul de construcþiiromânesc are, deja, o imagine bunã ºi în carefirmele noastre sunt competitive.

Proiecte PSCde pregãtire a capitalului uman

Încã din anul 2012, PSC a susþinut proiectulBUILD UP Skills – ROBUST, proiect finanþat prinfonduri europene, care a realizat o scanare a pieþeiconstrucþiilor din punct de vedere al calificãrii forþeide muncã din domeniul reabilitãrii termice, iar în2013 a devenit partener în proiectul BUILD UPSkills QualiShell (Pilonul II), urmãrind dezvoltareaºi implementarea, la nivel naþional, a schemelorde calificare a montatorilor de sisteme opace determoizolaþie pentru clãdiri.

În continuarea a ceea ce am realizat în BUILD UPSkills QualiShell, în aprilie 2014 am început imple-mentarea proiectului Calificã-te! Dã-þi o ºansã lao viaþã mai bunã!, finanþat prin Fondul StructuralEuropean – Programul POSDRU, prin care PSC,împreunã cu ceilalþi parteneri implicaþi, PPTT(Patronatul Producãtorilor de Tâmplãrie Termoizo-latã) ºi FDP (Fundaþia Dezvoltarea Popoarelor),s-au angajat sã furnizeze servicii de consiliere ºiformare profesionalã pentru un numãr de 962de angajaþi. Obiectivul general al proiectului este

creºterea competitivitãþii ºi adaptabilitãþiipersoanelor angajate, prin promovarea benefi-ciilor formãrii profesionale în rândul anga-jaþilor ºi întreprinderilor, acces ºi participarecrescutã a angajaþilor la programele de for-mare profesionalã.

Cursuri gratuite, pentru muncitorii din con-strucþii, cursuri care se vor desfãºura în perioadanoiembrie 2014 – septembrie 2015:

• Lucrãtor în Izolaþii – Nivel I;• Dulgher – Tâmplar – Parchetar – Nivel II;• Fierar – Betonist – Nivel II;• Montator de sistem de tâmplãrie termo-

izolantã – Nivel II;• Confecþioner de tâmplãrie din aluminiu ºi

mase plastice – Nivel II.

Activitate de sprijin ºi promovarea organizaþiilor membre

Dintre evenimentele active la care PSC a fost oparte componentã importantã, ca unic organizatorsau ca partener principal instituþional, amintim:

• 5 Conferinþe regionale – Cluj Napoca,Bucureºti, Sibiu, Galaþi ºi Ploieºti;

• 6 Workshop-uri ºi Paneluri de consultare încadrul proiectului BUILD UP Skills Qualishell laBucureºti, Cluj Napoca, Sibiu, Galaþi, Ploieºti ºiCraiova;

• Participare la evenimente în calitate de par-tener: Contractor, Campionatul Mondial al TinerilorMontatori de Acoperiºuri.

Patronatul Societãþilor din Construcþii a oferitsuport pentru îmbunãtãþirea activitãþii membrilorsãi, reuºind sã includã soluþii de optimizare ºicreºtere a randamentului, în timp ce se micºoreazãeforturile depuse în interiorul organizaþiilor.

Totodatã, Patronatul Societãþilor din Construcþiivine în sprijinul organizaþiilor membre cu asistenþaconstantã în mediul virtual, fiind o prezenþã activãîn societatea actualã, prin intermediul secþiunii deºtiri din domeniul construcþiilor, actualizatã zilnic, ºial Newsletterului sãptãmânal sau al calendarului deevenimente pe care le prezintã. �

PATRONATUL SOCIETÃÞILOR DIN CONSTRUCÞIIB-dul Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, ap. 130, et. 8, cam. C, Sector 3, Bucureºti

Tel./Fax: +4 021.311.95.94, +4 021.311.95.94E-mail: [email protected] | Web: www.psc.ro

Barajul de greutate din beton este amplasat într-un defileu unde roca de bazã este alcãtuitã din gresii, ºisturiargiloase ºi conglomerate. Condiþiile geo-morfologice au impus consolidarea ºi impermeabilizarea rocii prin injecþiipe toatã suprafaþa de fundare. Pentru reducerea subpresiunilor ºi a infiltraþiilor, la piciorul amonte al barajului s-arealizat din galerie un voal de etanºare ºi drenaje.

Barajul este prevãzut cu 4 deversoare de 11,5 m lãþime echipate cu vane segment ºi 4 goliri de fund echipate cuvane plane. Principalele caracteristici sunt: înãlþimea – 127 m; lungimea la coronament – 435 m; volumul barajului –1.625.000 m3 beton; volumul acumulãrii – 1.230 mil.m3.

Contribuþia S.C. Hidroconstrucþia S.A. la edificarea sistemului hidroenergetic naþional (III)

BARAJUL IZVORUL MUNTELUI (BICAZ) ºI CHE DIMITRIE LEONIDA (STEJARU)

Barajul Izvorul Muntelui în execuþie, 1958

Barajul Izvorul Muntelui pe râul Bistriþa, 1960 Barajul Izvorul Muntelui deversând

ing. Mihai COJOCAR

(Continuare din numãrul anterior)

Continuãm seria episoadelor privind contribuþia societãþii S.C. HIDROCONSTRUCÞIA S.A. la edificareasistemului hidroenergetic naþional, prin prezentarea, în episodul de faþã, a primei mari lucrãri hidroener-getice din România, ºi anume Barajul Izvorul Muntelui, principalul nod hidroenergetic de pe amenajarearâului Bistriþa, amenajare ce a fost prezentatã în episodul anterior.

Lacul de acumulare cu un volum de 1.230 mil. m3 – cea mai mare acumulare de pe râurile interioare aleRomâniei – se întinde pe o lungime de cca 35 km, lãþime de pânã la 2 km, realizând la nivelul normal de retenþie osuprafaþã de cca 3.300 ha.

Priza de apã asigurã admisia apei în aducþiunea principalã ºi se compune dintr-o parte subteranã de 90 mlungime pânã la vane, o construcþie suprateranã care susþine maºina de curãþat grãtarele ºi puþul umed de 46 madâncime în care se aflã vanele plane etanºate spre amonte.

Galeria de aducþiune de 4.655 m lungime, cu Ø = 7,00 m, a fost executatã în condiþii geologice foarte dificile ºia fost conceputã cu o cãmãºuialã dublã din beton. Ultimii 424 m ai galeriei sunt blindaþi cu tolã metalicã.

Castelul de echilibru este de tip diferenþial cu diafragme multiple, cu o camerã superioarã aerianã cu diafragmãcu Ø = 33,00 ºi înãlþimea de 17,00 m ºi un puþ de 70 m adâncime cu Ø = 23,00 m. Pentru disiparea energieifundul castelului are o geometrie specialã cu vute laterale.

Conducta forþatã este constituitã din 2 fire cu diametrul variabil 4.200 mm ÷ 3.800 mm, încastrate în masive deancoraj. Trecerea de la galeria de aducþiune cu 7,00 m diametru la conductele forþate se face printr-o piesãmetalicã tip pantalon înglobatã într-un masiv de beton. În camera vanelor fiecare fir este echipat cu douã vanefluture cu închidere rapidã.

Centrala hidroelectricã Stejaru este amplasatã la baza muntelui Botoºanu, la cca 15 km pe firul natural alrâului Bistriþa. Este de tip semiaerian ºi cuprinde 6 grupuri de fabricaþie cehã, cu turbine Francis cu ax vertical, 4 turbinecu o putere de 27,50 MW ºi 2 turbine de 50 MW care produc 434 GWh/an. Apa turbinatã este evacuatã într-un bazinde liniºtire din aval, de unde, printr-un canal de fugã se ajunge în lacul Pângãraþi.

Principalele cantitãþi de lucrãri ale amenajãrii Izvorul Muntelui - Stejaru:• Excavaþii la zi în aluviuni – 2.000.000 m3;• Excavaþii în rocã – 1.050.000 m3;• Excavaþii în subteran – 700.000 m3;• Umpluturi – 580.000 m3;• Beton – 2.255.000 m3;• Injecþii – 124.620 m;• Echipament – 11.000 t.

CHE Stejaru CHE Stejaru. Sala maºinilor

S.C. HIDROCONSTRUCÞIA S.A.ureazã tuturor colaboratorilor ºi beneficiarilor multã sãnãtate

ºi cât mai multe realizãri în Noul An!


Valenþele managementului performant !

Ciprian Enache: Menþionaþi, vãrog, în sintezã, unele dintrelucrãrile reprezentative ale firmei,cele care pot scoate în evidenþãpotenþialul tehnic ºi uman al soci-etãþii pe care o conduceþi.Titel Sinescu: Lucrãrile mai

importante, pe care IASICON le-afinalizat sau le are în curs de exe-cuþie, cuprind o gamã variatã deproiecte din diverse domenii, de lainvestiþii în sectorul rezidenþial pânãla cele de infrastructurã:

• CL13 – Modernizarea sisteme-lor de apã ºi canalizare în oraºulPodu Iloaiei;

• Înfiinþarea sistemului de canali-zare al comunei Todireºti, jud. Iaºi;

• Zona de agrement Ciric din Iaºi;• CL15 – Extinderea sistemului

de canalizare în zona limitrofã ora-ºului Iaºi (partea II);

• Construirea Cãminului studen-þesc “Buna Vestire” Iaºi;

• Creºterea accesibilitãþii spre zonacentralã, economicã ºi comercialã apolului de creºtere Iaºi;

• Lucrãri de consolidare ºi restau-rare la obiectivul Sinagoga Mare, Iaºi;

• Construcþia Centrului de Mana-gement al Deºeurilor (CMID), inclu-siv a Staþiei de sortare ºi a Staþiei detratare a levigatului, la Roºieºti, dincadrul proiectului “Sistem integrat demanagement al deºeurilor solide“ înjud. Vaslui;

• Amenajare parc în municipiulPaºcani;

• CL12 – Modernizarea sistemuluide canalizare în localitatea Hârlãu;

• Valorificarea turisticã a ansam-blului mitropolitan din Iaºi;

• Lucrãri de restaurare a CetãþiiSoroca, cu amanajarea spaþiuluiaferent, în cadrul proiectului “Bijuteriimedievale: Cetãþile Hotin, Soroca,Suceava”;

• Rest de lucrãri executate lainvestiþia Teatrul Naþional “VasileAlecsandri” Iaºi;

• Extindere ºi modernizare aCentrului de Management al Deºe-urilor în judeþul Iaºi, din cadrulproiectului „Sistem de Managementintegrat al Deºeurilor” în judeþul Iaºi;

• Restaurarea, Consolidarea, Rea-bilitarea Bisericii “Sf. Nicolae” –Aroneanu, judeþul Iaºi;

• Rehabilitation of Food SafetyAgency’s office în Chiºinãu;

• Reabilitarea Staþiilor de epuraredin Vaslui, Bârlad ºi Huºi;

• Restaurare ºi Consolidare –structurã, arhitecturã, instalaþii, com-ponente artistice la Corp central ºiTurn cu ceas la Palatul Culturii Iaºi;

• Centrul de cercetare fundamen-talã ºi dezvoltare experimentalã înmedicina translaþionalã º.a.

C.E.: Din enumerarea dumnea-voastrã rezultã cã IASICON SAare potenþial pentru execuþia uneimari varietãþi de lucrãri. Cum s-aajuns la o asemenea diversitate aactivitãþii ºi în ce mãsurã vã ajutãacest aspect la obþinerea unorbune rezultate economice?T.S.: SC IASICON SA este spe-

cializatã în construcþii civile, dar,de-a lungul timpului, am participat lanumeroase licitaþii reuºind sã câºtigãmo gamã variatã de lucrãri deoarecefirma dispune, în prezent, de o bazãde producþie complexã, cuprinzând:

• staþie de betoane cu toatedotãrile aferente;

• halã de producþie cu linie deprefabricate;

• atelier de confecþionat ºi fasonatarmãturi;

Din punct de vedere economic ºi mai ales al respectãrii termenelor de execuþie a investiþiilor, lunadecembrie este una a împlinirilor sau a… dezamãgirilor, în funcþie de eficienþa activitãþii fiecãrei firme înparte. În 2014, ca ºi în anii trecuþi, SC IASICON SA a avut multiple ºantiere în zonã sau în alte localitãþi dinþarã, demonstrând, prin rezultatele obþinute, cã este o firmã serioasã ºi eficientã. Acesta este principalulmotiv pentru care ne-am adresat dlui ing. Titel Sinescu – director general al societãþii, cu rugãmintea sã neprezinte un succint bilanþ al activitãþii în anul pe care îl vom încheia peste puþine zile.

Centrul de Resurse pentru Afaceri Vaslui


• atelier de confecþii metalice;• hale pentru depozitare;• atelier pentru confecþii PVC ºi

aluminiu;• parc auto;• utilaje de mare ºi micã meca-

nizare.Avem, de asemenea, în societate,

un numãr mare de specialiºti cu opregãtire foarte bunã ºi cu expe-rienþã îndelungatã în domeniul con-strucþiilor.

În concluzie, dispunem de dota-rea necesarã ºi de potenþialul umancare ne permit sã atacãm oriceproiect din domeniul construcþiilor.Acest lucru reiese ºi din contractelesemnate ºi asumate de IASICON,contracte ce cuprind toatã gama delucrãri care au apãrut la licitaþii ºi aufost adjudecate de societatea noas-trã (în majoritate proiecte cu finanþareeuropeanã).

C.E.: Cum apreciaþi colaborareafirmei cu beneficiarii investiþiilor?T.S.: Firma nu are cum sã cola-

boreze cu beneficiarii sãi decât încondiþii bune, normale, având ºi noiºi beneficiarul acelaºi þel: finalizareala termen ºi de o calitate foarte bunãa obiectivelor. Faptul cã am dat ºidãm la timp ºi de calitate lucrãrile lacare ne-am angajat demonstreazãcã aceasta este cheia succesului,adicã o colaborare strânsã ºi efi-cientã pe tot parcursul execuþieilucrãrilor.

C.E.: Pe plan financiar sunteþimulþumit de felul în care se deru-leazã decontarea lucrãrilor execu-tate de cãtre IASICON?

T.S.: Decontarea lucrãrilor seface destul de greu ºi parþial, la toatetipurile de lucrãri (mã refer la modulcum sunt finanþate). Este impedi-mentul care afecteazã esenþial bunaºi normala desfãºurare a activitãþiieconomice a firmei noastre ºi credcã ºi a altora. Pentru viitor, trebuie,obligatoriu, revizuit modul de finan-þare ºi de decontare, în sensul cafinanþarea pentru orice obiectiv careeste în desfãºurare sã fie asiguratãintegral iar decontarea lucrãrilor sãse efectueze mult mai repede. În acestsens, considerãm cã siguranþa uneiactivitãþi normale este datã de opiaþã normalã ºi stabilã a construc-þiilor, de o politicã coerentã ºi con-tinuã a investiþiilor, de o legislaþieaferentã clarã ºi cât mai constantã.

Toate planurile de dezvoltare îndomeniul construcþiilor, pe termenmediu ºi lung, trebuie elaborate ºifãcute cunoscute mai rapid decâtpânã acum, în condiþii de transpa-renþã deplinã, pentru a fi analizate ºiabordate într-o manierã constructivã.

C.E.: Ce aºteptaþi de la anul2015 din punct de vedere al uneiactivitãþi concrete, sigure ºi cucât mai puþine perturbãri legisla-tive ºi financiare?T.S.: Pentru anul care vine dorim

o dezvoltare accentuatã a domeniu-lui construcþiilor, cu proiecte diverse,bine întocmite ºi cu o finanþareasiguratã. Trendul descendent alinvestiþiilor în ultima perioadã a afec-tat activitatea companiilor cu un con-sistent potenþial tehnic ºi uman, îndetrimentul obþinerii unor rezultateeconomice mai eficiente. De aseme-nea, începând cu anul 2015, aºtep-tãm o revizuire a legislaþiei îndomeniu (achiziþii, fiscalitate etc.)legislaþie care sã rãmânã cât maiconstantã, în timp, deoarece, pânãîn prezent, se resimt destule lacunedin acest punct de vedere, lacunecare afecteazã buna funcþionare aactivitãþii firmelor, dar ºi contribuþiaeconomicã a acestora la un bugetmai mare ºi deci la posibilitateaextinderii procesului investiþionaldin þara noastrã. �

Inspectoratul Teritorial în Construcþii, Ploieºti

Palatul Al. I. Cuza, Iaºi


Reabilitarea monumentului istoric„Cetatea Neamþ“ (II)

arh. Iulian DIACONESCU

Situaþia existentãStarea în care se afla monumen-

tul istoric era consideratã neconformãcu standardele europene necesarepentru includerea sa într-un circuitturistic naþional ºi chiar interna-þional. De asemenea, toate cãile deacces erau într-o stare deplorabilã,stare întãritã ºi de lipsa parcãriloramenajate, a grupurilor sanitare, aalimentãrii cu apã ºi canalizãrii.Peste toate acestea, în ultimii anis-a construit, în ºanþul de apãrare alcetãþii, o clãdire (casa pazniculuiprecum ºi diverse spaþii de depo-zitare). Clãdirea la care ne referimse impunea a fi mutatã ºi restudiatã,întrucât era în contradicþie flagrantãcu etapele istorice în care s-a dez-voltat Cetatea.

S-a propus, în acest sens:• Modernizarea drumului de acces,

pornind cu str. ªtefan cel Mare, str.1 Decembrie ºi Aleea Cetãþii.

• Restaurarea întregului ansam-blu arhitectonic.

• Iluminarea cãilor de acces ºi amonumentului.

• Construirea de noi clãdiri, caresã satisfacã cerinþele funcþionaleimpuse.

• Amenajarea parcãrilor pentruautoturisme ºi autocare.

• Alimentarea cu apã ºi canalizare.Suprafaþa terenului ºi amplasamentul

Terenul este în proprietatea Con-siliului Local Târgu Neamþ ºi aresuprafaþa de 19.920,00 mp. În ceeace priveºte caracteristicile geofizice,conform Studiului Geotehnic execu-tat pe amplasament, terenul de fun-dare este alcãtuit din argilã prãfoasã,

galben-cafenie ºi pietriº cu bolo-vãniº ºi nisip argilos, care poate pre-lua o presiune convenþionalã debazã de 200 KPa. Terenul este stabil,nefiind expus la alunecãri sau inun-daþii. S-a recomandat, prin proiect,ca adâncimea de fundare sã fie de1,20 m de la cota terenului natural.

Terenul din zonã are gradul VIIde intensitate seismicã (grade MSK)iar zona seismicã de calcul este E(ks = 0,12 TC = 0,7).

DESCRIEREA INVESTIÞIEI Obiectul numãrul 1 al investi-

þiei este FORTUL MUªATIN, care acuprins lucrãri de construcþii – reabi-litare, consolidare. S-a început culucrãrile de degajare ºi cunoaºterepropriu-zisã a CETÃÞII NEAMÞ,lucrãri care au debutat în anul 1939,prin grija Comisiunii MonumentelorIstorice (sub conducerea cercetãto-rilor ieºeni I. Minea, N. Grigoraº ºi

În numãrul din luna noiembrie a.c. al Revistei Construcþiilor am început prezentarea reabilitãrii monu-mentului istoric Cetatea Neamþ, cu un istoric al apariþiei ºi evoluþiei constructive a acestui important reperistoric ºi în acelaºi timp, turistic.

Continuãm cu date concrete privind cuprinsul proiectului ºi al lucrãrilor executate pentru reabilitareaedificiului. Scopul proiectului urmãrea creºterea atractivitãþii din punct de vedere turistic al unui aseme-nea monument istoric de interes naþional, monument situat în arealul Târgu Neamþ.

Antreprenor: IASICON SA, IaºiBeneficiar: CONSILIUL JUDEÞEAN Neamþ

în parteneriat cu PRIMÃRIA ORAªULUI Târgu NeamþProiectant general: EDILPROIECT SA, Piatra Neamþ

Proiectant de specialitate: INSTITUTUL NAÞIONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE


Gh. Cojoc), continuând în 1940 ºi1942 (sub conducerea lui D. Con-stantinescu), fiind apoi întrerupte dincauza rãzboiului.

Cu ocazia deschiderii primuluiºantier naþional de arheologie medi-evalã de la Suceava (în 1951), s-aupornit, în paralel, lucrãri de degajareºi cercetare în anii 1953 ºi 1954.Ultimele cercetãri din timpul lucrãrilorde restaurare, dar de interes strictlocal, se gãsesc într-un raport al DMIdin 1970 (cercetãtor fiind Gh. I. Can-tacuzino).

La 32 de ani de la lucrãrile derestaurare, administratorul Cetãþii –Complexul Muzeal judeþean Neamþ -cu toate eforturile depuse, nu areuºit sã intervinã pentru remedieriºi reparaþii substanþiale la acestobiectiv turistic.

S-au constatat urmãtoarele degra-dãri ºi distrugeri parþiale pe faþade:

• La baza Fortului, mai ales pefaþada de est ºi sud, pe înãlþimi decca. 1,50 m – 2,00 m, degradãri alemortarului dintre pietre (macerarealui) ºi cãderea unor bolovani, cau-zate de zãpadã ºi umezealã, defenomenul de îngheþ - dezgheþ, favo-rizat, posibil, ºi de respingerea unormortare având în compoziþie maimult ciment.

La colþul de sud-vest, din cauzascurgerii necontrolate a apelor pepanta de vest, dar ºi a infiltraþiilorprin turn, distrugerile zidãriei s-autransmis ºi în zona fundaþiilor, nece-sitând intervenþii de plombe subnivelul actual al terenului (conformconcluziilor studiului geotehnic).

• Pe registrul de zidãrie aflat pânãla cota de cca. +10,00 m, corespun-zãtor etapei de construcþie Petru

Muºat (sec. XIV), executat cu foartemultã piatrã de gresie verzuie dePipirig (ºi, probabil, provenitã ºi dinstânca de bazã a Cetãþii), erau marizone de degradare ºi exfoliere apietrei originare (peste care nu s-aintervenit la restaurare), registru lacare s-au produs cele mai multe des-prinderi de material ºi care puneauîn pericol circulaþia de lângã zid.

Fenomenul avea drept cauzã ºifaptul cã, în momentul restaurãrii,zona nu se semnala cu grad ridicatde pericol, intervenþia oprindu-sedoar la o rostuire puternicã a materi-alului originar.

• Ultimul registru, superior, careinclude supraînãlþarea zidãriei Fortu-lui de la sfârºitul secolului al XV-lea,dar ºi zidãria de protecþie ºi com-pletare a zidului, executatã cu ocaziarestaurãrii, se afla într-o situaþie multmai bunã, dar ºi aici, în zonacrenelurilor ºi golurilor, ca ºi peîntreg paramentul, s-au adus reme-dieri la rostuirea pietrelor, pentru apreveni infiltrarea apei ºi degradareamortarului de legãturã.

La clãdirile din incinta interioarã aFortului situaþia era oarecum ase-mãnãtoare:

• Distrugerea, aproape în totali-tate, a arcelor ºi naºterilor de bolþidin cãrãmidã la toate nivelurile, dincauza fenomenului de îngheþ.

• Degradãri ale mortarului (mace-rare) ºi cãderea unor bolovani dinparament, la încãperile de la parter,din cauza persistenþei zãpezii, a apeide ploaie ºi umezelii, precum ºi afenomenului de îngheþ - dezgheþ.

• La cele douã zone cu terase,hidroizolaþia era deterioratã, per-miþând infiltrarea apei peste bolþilede dedesubt.

La registrele superioare dezidãrie, pardoselile erau asemãnã-toare cu cele de la faþade – zonele lacare nu s-a intervenit la retur din `68 -`72 fiind mai degradate decât celesuperioare, la care s-a lucrat ºi carese aflau într-o stare mult mai bunã.

În interiorul incintei, þinând seamade numãrul mare de martori ai vechi-lor bolþi, planºee, ziduri, scãri, s-aprocedat la recuperarea volumetricãa mai multor încãperi (prin refacereazidurilor, planºeelor ºi bolþilor dupãurme). Astfel, la corpul de Est s-arefãcut prelungirea spre Nord aarcaturii (multe dintre bazele pilelorfiind încã în stare de ruinã) a cãreiparte superioarã serveºte drept calede acces la încãperile de la etaj,între care ºi paraclisul. S-au pãstratscãrile moderne de la restaurareaanterioarã.

La corpul de Est s-a reîntregit,parþial, un al treilea cat, la care seaccede printr-o scãriþã existentã îngrosimea Turnului de Nord-Est, careîºi recapãtã planºeele din grinzi ºidulapi de stejar, ale cãror urme erauevidente.

Turnul de Sud-Est are acces dinultima încãpere a etajului dinspresud ºi îºi pãstreazã podeþul metalicexistent. Tot la turnul de Sud-Est s-arefãcut bolta de peste ultimul nivel,pentru ca, astfel, turnul interior sã fieprotejat de intemperii.

Toate încãperile (parter ºi etaje)dintre cele douã turnuri au fostacoperite cu bolþi de ½ cãrãmizi,apoi cu un planºeu din profile meta-lice tip I, peste care s-a montat odalã metalicã de 5 mm, s-a turnato ºapã armatã ºi s-a montat opardosealã din dulapi de stejar.



La ultimul nivel s-a realizat o hidro-izolaþie ºi o pardosealã din dale depiatrã pe mortar de pozã.

La turnurile de colþ s-au montatplanºee din lemn ºi doar peste ulti-mul nivel s-a executat o hidroizolaþieºi o pardosealã din dale de piatrã.

La corpul de Vest, la fel ca ºi lacel de Est, s-au refãcut planºeele lacele douã turnuri din grinzi ºi dulapide stejar pe urmele existente, iarîncãperile dintre ele au fost boltite cucãrãmidã (una dintre ele cu fru-moase bolþi cu penetraþii), profile ºidalã metalicã, ºapã armatã ºi par-dosealã din dulapi de stejar.

Ultimul nivel a fost, de asemenea,prevãzut cu hidroizolaþie ºi i s-aumontat pardoseli din dale de piatrã.

În curtea interioarã s-au executatlucrãri de sistematizare verticalã,pentru a îmbunãtãþi scurgerea ape-lor pluviale, ºi lucrãri de reparaþii laaleile din piatrã.

La interiorul incintei s-au execu-tat, de asemenea, lucrãri de desfa-ceri, curãþiri ºi plombãri care au fostpropuse ºi la faþadele exterioare.

Al doilea obiect al proiectuluiºi lucrãrilor de reabilitare l-a repre-zentat INCINTA NORD - ªTEFAN CELMARE, unde s-au executat lucrãride construcþii pentru supraînãlþare.

Lucrãri anterioare,starea de conservare

Între categoriile de intervenþii dela restaurarea din perioada 1968-1972, conduse de arh. ªtefan Balº,

se afla ºi refacerea bastioanelor ºicurtinelor incintei exterioare, aparþi-nând sfârºitului sec. XV (perioadãªtefan cel Mare), lucrãri care au fostreabilitate, relativ recent, între anii1992-1999 ºi care, astãzi, nu auprezentat probleme deosebite, nece-sitând numai întreþinere curentã.

S-a înlocuit balustrada metalicãexistentã pe toatã lungimea incintei,cu supraînãlþarea zidului incinteipânã la h = 1 m, pe alocuri fiindînglobate în zidãrie ºi câteva dintregurile de tragere cu ancadramentedin piatrã existente.

Pentru o mai bunã scurgere aapelor din incintã s-au realizat lucrãride sistematizare verticalã ºi aleipietruite. Totodatã, s-a curãþat de mur-dãrie ºi muºchi suprafaþa de la bazazidului pe o înãlþime de cca. 2 m.

Obiectul numãrul 3 al reabili-tãrii Cetãþii Neamþ este PODULACCES care a avut în vedere lucrãride construcþii prin reabilitareapodinilor podului de acces ºi aleplatformelor din lemn de peste„cursele de ºoareci”.

Lucrãrile anterioare de reconsti-tuire a Podului de acces, piesã debazã în cadrul proiectului de restau-rare, au cuprins descoperirea ºidegajarea „celor 11 pile ºi refacerealor în vechile dimensiuni ºi înãlþimi”,din piatrã brutã, precum ºi a poduluipropriu-zis.

Restaurarea s-a realizat în con-diþiile asigurãrii unei puternice struc-turi din beton armat, formatã dincenturi la pile ºi grinzi turnate pecuzineþi, peste care s-a prevãzutdublarea cu grinzi ºi podinã din ste-jar, balustradã metalicã din montanþimetalici ºi balustradã din dulapi destejar.

Podinile au fost extinse ºi pestefostele capcane („cursele de ºoareci”)din dreptul intrãrilor – în incinta exte-rioarã ºi interioarã -, pentru o între-gire modernã a imaginii cãii deacces.

Fixarea podinilor de grinzi s-afãcut cu buloane metalice, cu capetebãtute (forjate) ºi prinse în piuliþe destructura de bazã.

Constatãriasupra stãrii de conservare

În cei 32 de ani de la restaurarecca. 15% din podini au fost treptat,înlocuite, din cauza îmbãtrânirii ºiuzurii materialului (care a provocatjocuri mari ale pieselor de lemn), darºi din cauza putrezirii lui, grinzileprincipale ºi podinile suportând, dinplin, intemperiile. Un rol important înaccentuarea degradãrilor l-a avut ºifaptul cã elementele din lemn nu aufost impregnate ºi cu substanþe anti-fungice. A fost, aºadar, necesarãînlocuirea tuturor pieselor din lemn –grinzi, podini, balustradã ºi elementede parapet, împreunã cu dublareaultimelor elemente.

Þinând seama de starea buloa-nelor din metal, care cu greu per-mitea desfacerea piuliþelor originale,s-a prevãzut înlocuirea lor în pro-porþie cu 100%.

Pentru demontarea - remontareapodinilor din lemn a fost necesarãproiectarea unor platforme de lucrucare s-au amplasat pe tronsoane, deo parte ºi de alta a podului, fiindasigurate prin prindere de structurapodului (balustrade ºi pile). �



Centrul de Cercetãri Avansate pentru Materiale,Produse ºi Procese Inovative „CAMPUS” (I)

arh. Eliodor POPA

Conceptul de bazã al proiectuluiurmãreºte crearea unui “Centru deCercetãri Avansate pentru Materiale,Produse ºi Procese Inovative”, caresã promoveze un mediu inteligent decontrol, integrare ºi coordonare agrupurilor de cercetare multi- ºi inter-disciplinare din cadrul UniversitãþiiPolitehnice din Bucureºti.

Prin proiect, se propune creº-terea ºi diversificarea ofertei inova-tive a Universitãþii PolitehniceBucureºti, precum ºi stimulareaaccesului întreprinderilor la pro-dusele activitãþii de cercetare, dez-voltare ºi inovare ale Universitãþii.

În aceste condiþii, proiectul rãs-punde, pe deplin, obiectivelor Pro-gramului POSCCE, axa prioritarã 2,“Competitivitatea prin cercetare,dezvoltare tehnologicã ºi inovare”.

Proiectul are în vedere creeareaunei componente care va face partedin cadrul structurii complexe a Uni-versitãþii Politehnice Bucureºti,similar cu noile universitãþi tehnicedin Europa.

Centrul se doreºte sã devinãun simbol al cercetãrii naþionale ºiinternaþionale, în cadrul Universi-tãþii Politehnice din Bucureºti.

Pentru atingerea acestor perfor-manþe, proiectul prevede realizareaunei construcþii cu valoare de sim-bol, desfãºuratã pe subsol, parter ºi7 etaje, cu o arhitecturã reprezenta-tivã ce are la bazã concepte capa-bile sã o integreze în categoria detop a clãdirilor similare ºi sã-i asigureîncadrarea în rândul clãdirilorsustenabile.

Amplasarea construcþiei, în incintacampusului universitar al Politehniciibucureºtene, la intersecþia BdulIuliu Maniu cu Str. Baia de Arieº,oferã condiþii optime pentru asigu-rarea componentelor unei clãdirisustenabile.

Terenul rezervat clãdirii, liber deconstrucþii, mai puþin o zonã deapoximativ 100 mp pe care se aflã oplatformã din beton, este situat într-ozonã centralã a oraºului ºi aparþineUniversitãþii Politehnice Bucureºti,FÃCÂND PARTE DIN CAMPUSULUNIVERSITÃÞII.

Orientarea clãdirii ºi amplasareape terenul pus la dispoziþie de Uni-versitate a avut scopul de a benefi-cia din plin de aportul energiilorneconvenþionale.

Prin forma în plan ºi volumetriapromovate, s-a urmãrit minimizareapierderilor energetice, în favoareafuncþionalitãþii ºi expresivitãþii arhi-tecturale.

Indicii de plan general sunturmãtorii:

• Suprafaþã construitã = 1.070,00 mp;• Suprafaþã desfãºuratã = 8.390,00 mp.Prin amenajãrile exterioare propuse

au fost asigurate accese uºoarepietonale ºi carosabile, locuri de par-care necesare atât personalului

utilizator cât ºi personalului vizitator(ocazional), spaþii verzi, scurgerea ºievacuarea (stocarea) apelor meteorice,iluminatul exterior ºi amenajareapeisagisticã aferentã.

Amplasarea construcþiei, dimen-siunile ei, arhitectura, amenajãrile ºidotãrile exterioare au urmãrit integrareasa urbanisticã în ansamblul construc-þiilor din jur, precum ºi asigurareaspaþiilor necesare unei viitoaredezvoltãri a Centrului de CercetãriAvansate sau a altor capacitãþiviitoare ale Universitãþii PolitehniceBucureºti.

Asigurarea accesului auto la labo-ratoarele care necesitã acest lucru afost realizatã prin denivelarea (ridi-carea) zonei adiacente laboratoarelorfaþã de nivelul general al carosabilului,denivelare rezolvatã prin proiectareaunei rampe carosabile, a unor ziduride sprijin ºi a unei sistematizãri verti-cale corespunzãtoare.

Proiectul acestei investiþii porneºte de la conceptul realizãrii unei “CONSTRUCÞII SUSTENABILE“ caresã îndeplineascã cele mai înalte standarde de calitate, din punct de vedere al funcþionalitãþii, al imaginiiplastice, al arhitecturii, al materialelor utilizate pentru realizarea ei, al tehnologiilor de execuþie,consumurilor energetice, poluãrii, recuperãrii de energie ºi utilizãrii energiilor neconvenþionale.

Soluþiile propuse asigurã, pe deplin, cele patru criterii care definesc o “clãdire sustenabilã“ ºi anume:criteriul ecologic, criteriul economic, criteriul social ºi cel cultural.

Proiectant: SC CARPAÞI PROIECTConstructor: SC AEDIFICIA CARPAÞI SA


Materialele ºi tehnologiile utili-zate la amenajãrile exterioare sunt:umpluturi, straturi drenate, betoane,oþel beton, dale autoblocante, pã-mânt vegetal ºi material vegetal debunã calitate, în concordanþã cuprevederile legale în vigoare referi-toare la utilizarea materialelor deconstrucþii (legea 622/2004), toatefiind reciclabile.

Astfel, aleile carosabile vor firealizate din beton pe un strat dinbalast compactat, dupã decoper-tarea, compactarea ºi aducerea lanivel a terenului.

Aleile pietonale ºi trotuarul dinjurul construcþiei vor fi, de asemenea,din beton iar parcajele, din dale auto-blocante, înierbate, care, împreunãcu spaþiile verzi amenajate, voraccentua componenta ECOLOGICÃa investiþiei.

Clãdirea „Centrului de CercetãriAvansate pentru Materiale, Produseºi Procese Inovative“ este una mo-dernã, cu o suprafaþã la sol de1.070,00 mp, desfãºuratã pe subsol,parter ºi ºapte niveluri, cuprinzândspaþii de cercetare pentru domeniipolitehnice transpuse în laboara-toare echipate la standarde euro-pene, spaþii de lucru, birouri, spaþiide prezentãri, oficii, grupuri sanitare,circulaþii orizontale ºi verticale ºispaþii tehnice.

Distribuþia spaþialã în clãdire a fostfãcutã urmãrind eficienþa funcþionalãoptimã, coroboratã cu eficienþa eco-nomicã a dotãrilor. În acest sens,laboratoarele care colaboreazã seintercondiþioneazã, au cerinþe tehno-logice similare, fiind amplasate, gru-pat, în zone comune.

Laboratoarele care utilizeazãaceleaºi resurse (gaz natural, aercomprimat etc.) au fost poziþionate,din raþiuni „economice“, în aºa felîncât coloanele de transport aleacestor fluide sã fie comune.

Construcþia care adãposteºte“Centrul de Cercetãri Avansate pen-tru Materiale, Produse ºi ProceseInovative” este din beton armat, cu ostructurã de plan ordonatã, de formãpãtratã, cu latura de 30,00 m, custâlpi perimetrali ºi un tub rigid dinbeton armat la interior de formãpãtratã ºi dimensiuni 10,00 m x10,00 m (structurã TUB în TUB).

Pe cele patru laturi, formând unalt pãtrat rotit la aproximativ 260,clãdirea primeºte patru bowindow-uridin sticlã, care contrasteazã esteticcu masivitatea primului pãtrat.

Pe latura de sud avolumului, zona din sti-clã este mai amplã,adãpostind un ATRIUMpe parter ºi cinci nive-luri. Acest ATRIUM estepiesa compoziþionalãprincipalã a volumului.El concentreazã, atâtplastic cât ºi funcþional,conceptul general alclãdirii. Aici se derulea-zã principalele activitãþipublice ale centrului,aici este accesul princi-pal în clãdire, accesul ºi foyerul sãli-lor de conferinþe, spre el se deschidsupantele nivelurilor superioare culaboratoare ºi din aceste motive,este tratat în mod cu totul special, caelement compoziþional dominant alconceptului de arhitecturã.

Zonele de acces în construcþie sefac la nivelul parterului, care este si-tuat la 1,25 m faþã de nivelul terenu-lui ºi sunt în numãr de douã: accesulprincipal pe latura de sud, spre BdulIuliu Maniu, prin ATRIUM ºi accesulsecundar, pe latura de nord, opuscelui principal, spre CAMPUS ºi înimediata apropiere a zonelor de par-care auto.

Accesul de la nivelul terenuluipânã la nivelul ±0,00 se face prinintermediul a douã scãri ºi a unuiascensor pentru persoane cu handi-cap, ascensor amplasat la intrareaprincipalã pe latura de sud.

Atriumul ºi accesul principal, fiindnucleul compoziþional al clãdirii, sunttratate în mod special, ca un accentplastic ºi volumetric al construcþiei.

Cãtre ATRIUM se deschid supan-tele nivelurilor de laboratoare; totcãtre atrium se deschide foyerulsãlilor de conferinþe, cãtre atriumdebuºeazã circulaþiile verticale dinnodul central, cele douã ascensoareºi una dintre scãrile clãdirii, toatãaceastã concentrare de funcþiunicontribuind la animarea ºi dina-mizarea spaþiului arhitectural oferitde ATRIUM.

Toatã distribuþia funcþionalã sedesfãºoarã aici.

Privit din exterior este un „diamant“din sticlã care adãposteºte funcþiu-nile enumerate mai sus ºi creeazãaccentul plastic exterior al clãdirii,accent necesar îndeplinirii compo-nentei CULTURALE a construcþieisustenabile.

Rolul ATRIUMULUI nu este doarde a concentra componenta func-þionalã ºi esteticã a compoziþiei arhi-tecturale (componenta culturalã) ci

ºi de a rezolva unele probleme dincomponenta ECOLOGICÃ a clãdiriisustenabile.

Pe grizile sale structurale orizon-tale de la nivelul planºeelor sedezvoltã, la interior, adevãrate„grãdini verzi“ care contribuie laîmbunãtãþirea microclimatului spaþiu-lui ºi la dinamizarea imaginii arhitec-turale.

În mijlocul ATRIUMULUI, subscara de acces de la la etajul I, esteamplasatã o fântânã cu rol decorativºi de umezire-rãcire a aerului dinacest spaþiu.

În zona din apropierea pereteluidin sticlã al ATRIUMULUI, pe laturade SUD, se desfãºoarã o suprafaþãspecial amenajatã, cu pat de roci lanivelul pardoselii; este zona recu-peratoare de cãldurã, care, în zilelecãlduroase de varã, capteazã cãl-dura solarã, pe care noaptea ocedeazã altor spaþii ce necesitãacest aport termic, iar în timpul ierniiface acelaºi lucru cedând cãlduraacumulatã, în timpul zilei, pe zonade sud, zonei de nord care nu esteînsoritã.

Pe zona înclinatã a „diamantului“ATRIUMULUI, la exterior ºi în para-peþii ferestrelor, au fost amplasatepanouri cu celule fotovoltaice,care produc energie verde pentruconsumul Centrului de CercetãriAvansate ºi pentru procesul de cerce-tare din laboratoarele specializate.

Pe lângã energia furnizatã depanourile solare ºi panourile cucelule fotovoltaice, mare parte dinenergia necesarã funcþionãrii clãdiriieste asiguratã de pompele de cãl-durã iar apele pluviale sunt colec-tate ºi reutilizate în procesul defuncþionare al construcþiei, ca ape gri.

Accesul secundar, pe latura deNord, asigurã intrarea utilizatorilorsau vizitatorilor imediat din zona deparcare, precum ºi din zona cam-pusului universitar.

(Va urma)

Sistemele de faþade ALUPROFcertificate de Institutul pentru case pasive din Darmstadt (PHI)

Sistemele din aluminiu pentru faþade

MB-TT50 ºi MB-SR50N HI+ sunt desti-

nate construirii suprafeþelor mari din sti-

clã pentru clãdiri publice, precum bãnci,

oficii, birouri sau sãli de sport. Se pot

folosi, de asemenea, la construirea

acoperiºurilor, luminatoarelor ºi a altor

construcþii spaþioase.

Sistemele permit utilizarea unor

suprafeþe întinse din sticlã la clãdiri,

asigurând, totodatã, un grad de izolare

ridicat, care a fost apreciat de Institutul

PHI din Darmstadt. Datoritã acestei

capacitãþi mari de izolare, produsele se

pot folosi cu bune rezultate la constru-

irea clãdirilor pasive.

Institutul pentru case pasive din

Darmstadt este un institut independent

de cercetare care se ocupã cu concep-

þiile, instrumentele ºi materialele de

construcþii destinate construirii clãdirilorcu consum mic de energie. Acest instituta jucat un rol important în elaborareaconcepþiei de casã pasivã, creând, înanul 1990, în Darmstadt, prima casãmultifamilialã din Europa cu un consumde energie de cel mult 12 kWh/ (m2a).

Pânã în prezent, Institutul pentru casepasive PHI a acordat certificatul energeticpentru clasa A+ doar unui numãr de treisisteme de faþade, douã dintre ele fiindsisteme ALUPROF. Anterior, PHI a certi-ficat ºi alte produse ale companieiALUPROF SA, respectiv sistemele derulouri exterioare din aluminiu de tipUnderplaster SP ºi SP-E, având caseteexterioare cu dimensiunea de 165 mm.

„Ne bucurãm foarte mult cã Institutulpentru case pasive din Darmstadt a eva-luat, în continuare, pozitiv, produselenoastre, atribuindu-le, în plus, cea mai

înaltã clasã energeticã, clasa A+. Sis-temul MB-TT50 este propunerea ceamai avansatã din punct de vedere tehno-logic din oferta noastrã. Prin acest sis-tem, am aplicat o nouã abordare aconstrucþiei profilelor ºi accesoriilor, carecorespund din punct de vedere aletanºeitãþii, ceea ce determinã capaci-tatea de izolare termicã începând de la0,5 W/m2K. Al doilea produs apreciat afost MB-SR50N HI+, o versiune îmbu-nãtãþitã, cu o capacitate de izolare ter-micã sporitã, începând de la 0,7 W/m2K.Ne strãduim sã creãm soluþii care sãrãspundã perfect cerinþelor construcþiiloreficiente termic ºi pasive, iar certificatulatribuit constituie cea mai sigurã con-firmare a acestui fapt”, a declaratBozena Ryszka, directorul departa-mentului de marketing ºi PR de laALUPROF SA.

Institutul pentru case pasive din Darmstadt (PHI) a apreciat încã o datã produsele ALUPROF, pentrueconomia de energie ºi parametrii înalþi de izolare.Sistemele de faþade din stâlpi ºi grinzi MB-TT50 ºi MB-SR50N HI+ au obþinut cea mai înaltã clasã deeficienþã energeticã, A+ pentru produsele destinate caselor pasive.

|1| |2|

|1| Faþada MB-TT50|2| Faþada MB-SR50N HI+

Sistemele pentru faþade MB-TT50 ºiMB-SR50N HI+ sunt douã produse alecompaniei ALUPROF SA care au primitdistincþia Institutului PHI Darmstadt.

Anterior acestora au fost atribuite cer-tificate ºi sistemelor de rulouri exterioaredin aluminiu SP ºi SP-E, produse având ocasetã cu dimensiunea de 165 mm.

Certificate asemãnãtoare au fostatribuite ºi sistemului de ferestre MB-104Passive, conceput în douã variante:SI ºi AERO.


Patronatul Producãtorilor de Tâmplãrie Termoizolantã -organizaþie dinamicã în sprijinul breslei

În cadrul patronatului, s-a conturatnecesitatea certificãrii, într-un cadrulegislativ, a capacitãþii tehnico-pro-fesionale a operatorilor în con-strucþii ºi, în particular, a operatorilordin domeniul realizãrii ºi montãrii tâm-plãriilor termoizolante.

Legea 10/1995 a calitãþii în con-strucþii prevede necesitatea unui sis-tem al calitãþii în construcþii “[...] caresã conducã la realizarea ºi exploa-tarea unor construcþii de calitate cores-punzãtoare, în scopul protejãrii vieþiioamenilor, a bunurilor acestora, asocietãþii ºi a mediului înconjurãtor.[…]” însã aplicabilitatea standarduluiEN ISO 9001, care oferã cerinþele unuiastfel de sistem de calitate, nu este ocondiþie legalã de funcþionare nicimãcar pentru operatorii care participãla licitaþiile cu bani publici. Condiþianecesitãþii certificãrii implementãriiunui sistem de management al calitãþii,aºa cum este el descris în EN ISO 9001,este cerutã în multe caiete de sarciniale unor investiþii cu fond public sauprivat, însã nu reprezintã o obligaþie.

În Articolul 4, aliniatul 1 al Regula-mentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamen-tului European ºi al Consiliului, din 9martie 2011, de stabilire a unor condiþiiarmonizate pentru comercializareaproduselor pentru construcþii se pre-vede necesitatea însoþirii produselorde o Declaraþie de performanþã

realizatã în urma obþinerii unui marcajde conformitate (CE). Prin aceastãDeclaraþie de performanþã, Regula-mentul 305/2011 impune obligativiteaobþinerii, de cãtre producãtorii deferestre termoizolante, a unui marcajCE pentru produsele destinate pieþei,conform standardului armonizat spe-cific acestei activitãþi, EN 14351.

În cazul producãtorilor de geamtermoizolant, standardul de produseste EN 1279 (1 – 6). Practic, dupãdata de 01 iulie 2013 (specificatã înRegulamentul 305/2011) toþi producã-torii de ferestre ºi de sticlã termo-izolantã trebuie sã îºi însoþeascãprodusele cu aceastã Declaraþie deperformanþã, eliberatã în urma certi-ficãrii de conformitate a produsului.

Pentru a veni în întâmpinarea cerin-þelor legale ºi pentru evitarea concu-renþei neloiale, cel puþin pentruparticipanþii la licitaþiile cu bani publici,PPTT propune ca atestarea tehnico-profesionalã a firmelor de profil sãreuneascã nu numai cerinþele de cali-tate, de sistem ºi de produs necesareunei corecte realizãri a produselor deprofil, ci ºi a condiþiilor de punere înexploatare a acestor produse, vizândcompetenþele profesionale ale perso-nalului desemnat pentru operaþiile defabricaþie ºi montaj a acestor produse.

Obligativitatea, legiferatã guverna-mental, de obþinere a Atestatului

tehnico-profesional, poate fi o soluþiede clarificare a condiþiilor de partici-pare la licitaþiile pe bani publici ºi uncriteriu de selecþie a furnizorilor aces-tor produse, în cazul licitaþiilor cu fon-duri private.

Întâlnirea organizatã în luna iuniea.c., între producãtorii ºi furnizorii desticlã ºi materiale necesare vitrajelorizolante, a reprezentat atingerea unuiobiectiv asumat cu mult timp în urmãîn cadrul PPTT.

Evenimentul a fost organizat subegida organizaþiei noastre, cu sprijinulsponsorilor AGC Flat Glass Româniaºi Saint-Gobain Glass România. Laîntâlnire au participat reprezentanþi aicompaniilor marcante din domeniulvitrajelor, companii care se aflã înprimele 30 de poziþii ca cifrã de afaceri.Participanþii au fãcut o analizã a dome-niului de producþie a vitrajelor izolanteºi au adus în dezbatere elemente careþin de specificul acestui domeniu.

Continuarea derulãrii proiectelorcu fonduri obþinute de la UniuneaEuropeanã este un alt obiectiv impor-tant al organizaþiei noastre.

Proiectul BUILD UP Skills Quali-Shell urmãreºte dezvoltarea ºi imple-mentarea, la nivel naþional, a schemelorde calificare a montatorilor de sistemetermoizolante de anvelopã ºi a monta-torilor de sisteme de tâmplãrie termo-izolantã, prin dezvoltarea instrumentelor

Patronatul, conform statutului sãu, are ca obiect de activitate susþinerea ºi apãrarea intereselor producãto-rilor ºi montatorilor de ferestre, uºi, faþade ºi vitraje izolante, în relaþiile cu autoritãþile publice, cu sindicatele ºicu alte persoane juridice ºi fizice, atât în plan naþional, cât ºi internaþional.

Unul dintre obiectivele propuse pentru acest an a fost sã se consolideze organizaþia din punct de vedere alreprezentativitãþii (în virtutea legii 62/2011 a dialogului social) prin cooptarea unor companii-etalon din industriade profil, în special firme care deruleazã activitãþi susþinute de producþie. Pânã în acest moment, opt companiiau devenit noi membri PPTT.

În acest fel putem avea un dialog constructiv cu autoritãþile publice ºi, în acelaºi timp, putem sã maximizãmºansele de a obþine rezultatele dorite în urma discuþiilor respective, în deplinã concordanþã cu interesele deafaceri ale societãþilor care fac parte din asociaþia patronalã.

Lorincz BARNABÁS – director executiv PPTTDaniela LUCA – coordonator marketing ºi comunicare PPTT

Dragoº SIMA – consilier tehnic PPTT

´́

care sã permitã acumularea cunoº-tinþelor ºi competenþelor adecvate încalificãrile relevante ºi sã stimulezeevoluþia sistemului naþional al cali-ficãrilor ºi a viziunii actorilor cheie dinsectorul construcþiilor, asigurând tre-cerea efectivã de la practicile curentede construire a clãdirilor la realizareacorectã a clãdirilor cu consum deenergie aproape egal cu zero, înRomânia.

În cadrul proiectului, experþii PPTTau elaborat, pânã în prezent, Curricu-lumul cursului de formare profesionalãpentru montator de sisteme tâmplãrietermoizolantã, manualul de curs pen-tru montator de sisteme tâmplãrie ter-moizolantã ºi ghidul pentru formatorimontatori de sisteme tâmplãrie termo-izolantã.

Manualul de curs ºi ghidul forma-torului vor fi testate în cadrul proiectu-lui, cu ajutorul unei grupe formate din16 angajaþi ai firmelor membre aleorganizaþiei noastre.

PPTT este în proces de autori-zare ºi ca furnizor de servicii de for-mare profesionalã. În cadrulproiectului „Calificã-te! Dã-þiºansã la o v iaþã mai bunã!”POSDRU/164/2.3/137877, proiectcofinanþat din Fondul Social Euro-pean, prin Programul Sectorial deDezvoltare a Resurselor Umane 2007-2013. Investeºte în oameni!, PPTT arealizat evaluarea de competenþe pen-tru 33 de angajaþi ai unor companii dinBucureºti-Ilfov pentru calificarea deconfecþioner tâmplãrie din aluminiu ºimase plastice ºi confecþioner geamtermoizolator.

Vor beneficia de evaluare gratuitãºi persoane angajate la companii cusediul în Cluj ºi Timiºoara iar pânã lafinalizarea proiectului vor fi evaluaþi150 de angajaþi.

Contextul economic al ultimilor ania conturat unul dintre obiectivele prin-cipale ale organizaþiei noastre pentruanul 2015 – exportul.

Exportul reprezintã o necesitate pen-tru firmele româneºti producãtoare detâmplãrie. Avantajele sunt preþul com-petitiv, obþinerea unui profit acceptabil,

utilizarea mai eficientã a capacitãþilorde producþie. Pentru 2015 se prevedemajorarea exportului în special privindtâmplãria din PVC.

În 2013 exportul total de tâmplãrie(PVC ºi lemn) a fost de 90 milioaneEUR, din care: 81 milioane Euro tâm-plãrie PVC (90% din valoarea totalã aexportului) ºi 9 milioane Euro tâm-plãrie lemn (10% din valoarea totalã aexportului).

Principalele þãri în care se exportã sunt:Italia, Franþa, Belgia, Cehia, Germania.

În acest sens, PPTT ºi-a propus oconduitã proactivã în relaþia cu Consi-liul de Export din cadrul MinisteruluiEconomiei, identificând oportunitãþi deexport prin participarea la TârguriInternaþionale de profil, pentru pro-movarea exportului cu susþinere de labugetul de stat.

Colaborarea PPTT cu Consiliul deExport din cadrul Ministerului Economieia avut la bazã dorinþa membrilor PPTTde a testa ºi accesa ºi pieþele interna-þionale.

Pentru anul 2015, PPTT ºi-a pro-pus participarea la cel puþin trei TârguriInternaþionale.

Primul este Târgul Batibouw carese desfãºoarã în Belgia, la Bruxelles,în perioada 26 februarie – 8 martie2015. Batibouw reprezintã o impor-tantã platformã de întâlnire pentruactorii din domeniul construcþiilor. Esteo expoziþie recunoscutã printr-o calitatede excepþie a produselor prezentate defiecare companie.

Are 13 pavilioane, împãrþite în treisecþiuni principale: construcþii, reno-vare, design interior cu urmãtoarelesubsecþiuni: amenajãri interioare, mobi-lier ºi decoraþiuni de interior, cãrãmizi,acoperiºuri, structuri, automatizãri,soluþii de iluminare, încãlzire, aercondiþionat, instalaþii, bucãtãrii, energie.

A doua acþiune de acest gen esteTârgul Made Expo care se desfã-ºoarã în Italia, la Milano, în perioada18-21 martie 2015.

Made Expo reprezintã o platformãde întâlnire pentru producãtori, arhi-tecþi, designeri, ºi antreprenori dindomeniul construcþiilor.

Din 2015 acesta va fi mai specia-lizat ºi va include 4 secþiuni: construcþiiºi materiale de construcþii, ferestre ºiacoperiºuri, finisaje interioare ºi exte-rioare, software, tehnologii ºi servicii.

Organizatorii pun la dispoziþie unspaþiu dedicat întâlnirilor B2B întreexpozanþi ºi delegaþii din diferite þãriinteresate de oportunitatea de exportºi accesarea unor pieþe noi pentru pro-dusele proprii. Made Expo este uneveniment important ºi cu o foartebunã reputaþie, companiile partici-pante beneficiind de o mare vizibili-tate, de oportunitatea de a încheiacontracte cu companii italiene, precumºi cu companii din alte þãri. Partici-parea la aceastã manifestare poate fiun catalizator pentru un dialog intenscu autoritãþile ºi cu cele mai cunoscutenume din piaþa de profil.

Franþa gãzduieºte o altã manifes-tare internaþionalã de succes, TârgulBatimat de la Paris, care se desfã-ºoarã în perioada 2-6 noiembrie 2015.

Expoziþia acoperã toate sectoareledin domeniul construcþiilor: structuri,instalaþii, izolaþii, uºi ºi ferestre, utilajeºi echipamente, soluþii de rãcire, ame-najãri interioare.

Companiile participante la aceastãacþiune economicã îºi doresc sã par-ticipe la întâlniri organizate prin amabi-litatea Consiliului de Export, împreunãcu Consulatul Afacerilor Externe dinFranþa, în scopul creãrii premiselor dedezvoltare a unor relaþii economicefructuoase ºi de lungã duratã cu com-panii interesate ale þãrii organizatoare(dealeri de tâmplãrie ºi vitraje izolante,arhitecþi, firme de construcþii).

Sperãm ca aceste acþiuni sãconvingã firmele din domeniul con-strucþiilor, respectiv din domeniul tâm-plãriei, cã fiind membre ale uneiorganizaþii puternice, PatronatulProducãtorilor de Tâmplãrie Termoizo-lantã, care le înþelege problemele, potgãsi aici un suport real ºi profesionist.�

PATRONATUL PRODUCÃTORILOR DE TÂMPLÃRIE TERMOIZOLANTÃBd Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, et. 8, ap. 130, Bucureºti, Sector 3

Tel.: +4 021-311.16.30 | Fax: 021-311.80.10E-mail: [email protected] | Web: www.pptt.ro


Simona-Gabriela CROITORU - consultant Resurse Umane PROJECT-THC

Parcajul subteran este realizat sub protecþia unei in-cinte din pereþi mulaþi, cu perimetrul de cca. 508 m ºiacoperind o suprafaþã - mãsuratã la exteriorul pereþilormulaþi - de cca. 10.400 m2. Elevaþia acestei incinte are oînãlþime variabilã cuprinsã între aprox. 4,60 m (în parteade nord) ºi aprox. 9,80 m (în partea de sud – zonaTeatrului Naþional), mãsuratã faþã de cota superioarã agrinzii de coronament.

Pereþii mulaþi au o grosime de 0,80 m ºi o lungime afiºei, variabilã, cuprinsã între 14,50 m ºi 24,50 m, pentrua se asigura o încastrare corespunzãtoare în teren.

Pentru ca pereþii mulaþi sã poatã prelua solicitãrile dinîmpingerea pãmântului, vor fi sprijiniþi, în partea de Norda incintei, cu un sistem de ºpraiþuri înclinate carereazemã, la partea superioarã, în pereþii mulaþi (în grindade coronament a acestora) iar la partea inferioarã, înradier sau cu ancoraje. Totodatã, pe colþul dinspreNord-Est (unde deschiderea incintei este de 15,10 m) seva dispune un sistem de ºpraiþuri orizontale, care sãreazeme în grinzile de coronament ale pereþilor mulaþi.

În zona celor mai mari înãlþimi ale elevaþiei incintei (înpartea de Sud), vor fi realizate ancoraje temporare, culungimi totale de 21 m ºi 19 m, dispuse la un interax de1,35 m, pe unul sau douã rânduri, pretensionate cu oforþã cu valoarea de 100 kN.

Realizarea infrastructurii pereþilor mulaþi ai parcãriisubterane a fost etapizatã, începându-se, în primãfazã, cu excavaþia pentru platforma de lucru necesarãpentru execuþia pereþilor mulaþi. Adâncimea excavaþieiincintei este cuprinsã între 3,80 m ºi 9,80 m, faþã de cotasuperioarã a grinzii de coronament. Cota ±0,00 cores-punde cotei 97,70 m RMN. A urmat realizarea plat-formei de lucru (min. 30 cm de pietriº sau piatrã spartã) lacota 97,20 ÷ 103,00, execuþia grinzilor de ghidaj ºi, încele din urmã, execuþia pereþilor mulaþi (cu lungimicuprinse între 14,50 m ºi 27,00 m), efectuându-se spar-gerea betonului contaminat al panourilor de peretemulat, finalizat cu realizarea grinzii de coronament.

Amplasamentul propus, care se întinde pe o suprafaþã totalã de aproximativ 12.660, m2, se aflã în intra-vilanul Municipiului Craiova, în imediata apropiere a Teatrului Naþional “Marin Sorescu”, o construcþie simbola oraºului, atât în ceea ce priveºte arhitectura (proiect realizat de arh. Alexandru Iotzu), cât ºi poziþionarea ei- pe un amplasament ce are ca scop punerea în valoare a întregii geometrii volumetrice a clãdirii.

Pe ansamblul total al proprietãþii a început realizarea, pe douã niveluri subterane, a unui subsol cuînãlþimea de 3,35 m, care va avea funcþiunea principalã de parcare.

Pereþi mulaþi la proiectul„Amenajare parcare subteranã

în zona Teatrului Naþional din Craiova”

Ulterior, s-a trecut la excavaþia pânã la cota +101.00

(~55 cm sub cota de realizare a ancorajelor superioare),

respectiv execuþia ancorajelor superioare ºi pretensio-

narea acestora cu 100 kN/ancoraj, urmate de excavaþia

pânã la cota +97,40 (~70 cm sub cota de realizare a

ancorajelor inferioare), respectiv execuþia ancorajelor

inferioare ºi pretensionarea acestora cu 100 kN/ancoraj.

Urmãtoarea etapã a constat în excavaþia cu bermã,

pânã la cota finalã, cu execuþia puþurilor de epuizment ºi

scãderea nivelului apei subterane în interiorul incintei,

astfel încât acesta sã fie menþinut la aproximativ 1,00 m

sub nivelul fundului excavaþiei. S-a continuat cu execuþia

parþialã a radierului, montarea ºpraiþurilor metalice,

excavarea bermei ºi completarea execuþiei radierului.

La final vor fi executate elementele structurale verti-cale în subsolul S2 ºi planºeul peste S2, vor fi demontateºpraiþurile înclinate ºi realizate elementele structuraleverticale în subsolul S1 ºi planºeul peste S1, cu deten-sionarea ancorajelor la cota +98,10 m, respectiv cota+101,55 m.

Execuþia propriu-zisã a pereþilor mulaþi a început prinrealizarea panourilor de pereþi mulaþi, cu trasarea contu-rurilor acestora din urmã, fixarea definitivã a poziþieifiecãrui panou, prin trasarea (fãrã abateri mai mari de10 mm faþã de proiect) ºi marcarea, pe teren, a feþelorinterioare ale grinzilor de ghidaj, cu plasarea bornelor dereferinþã în afara perimetrului construcþiei (în locuri încare nu existã pericol de degradare sau de miºcare aacestora pe timpul execuþiei lucrãrilor).



Dupã finalizarea panourilor de pereþi mulaþi, au fostexecutate grinzile de ghidaj, respectiv excavareapanourilor prin fixarea pe poziþia de sãpat a utilajului desãpat ºi verificarea orizontalitãþii platformei acestuia. Deasemenea, s-a fãcut verificarea verticalitãþii tijei telesco-pice în momentul aºezãrii graiferului pe pãmânt (laadâncimile de 2 m ºi 4 m, dupã introducerea acestuia înpãmânt), iar apoi, din 5 m în 5 m pânã la excavareaintegralã a fiecãrui panou, urmate de introducereagraiferului în pãmânt ºi extragerea lui împreunã cumaterialul excavat din tranºee.

Înainte de excavarea pânã la cota finalã, s-a fãcutexcavarea sub protecþia noroiului betonitic a panoului adi-acent (care nu poate începe decât dupã ce betonul dinpanoul executat anterior a fãcut prizã, dar nu maidevreme de 24 h), intervalul de timp între terminareaexcavãrii ºi betonare netrebuind sã fie mai mare de 8 ore.

Dupã excavarea panourilor a urmat introducereacarcasei de armãturã, cu un necesar de rigiditate carea permis manipularea ei în condiþii de nedeformabili-tate. Astfel, armãturile transversale ale carcasei dearmãturã (etrierele ºi armãturile cu rol de rigidizare) aufost prinse de armãturile longitudinale prin sudurã înpuncte. Carcasa de armãturã (asamblatã dintr-o bucatã)a fost introdusã, conform proiectului, centrat faþã defeþele laterale ale tranºeei, utilizând o macara în poziþieperfect verticalã, pânã la cota prevãzutã iar în carcaselede armãturã pentru panourile de pereþi mulaþi susþinute

cu ancoraje au fost montate tuburi de ghidaj pentru tre-cerea ancorajelor, în poziþiile corespunzãtoare, conformplanului de dispunere a ancorajelor.

Betonarea s-a fãcut la o adâncime minimã de imer-sare a coloanei de betonare de 3 m, cu posibilitatea dereducere a adâncimii de imersare la ajungerea betonuluiaproape de suprafaþa terenului, pentru a se uºurascurgerea acestuia. Operaþia de betonare a fost consi-deratã finalizatã în momentul atingerii unei cote egale cucota de spargere a betonului, plus o lungime betonatãsuplimentar pentru a asigura prezenþa betonului neal-terat la nivelul cotei de spargere.

În final, s-a fãcut pregãtirea capetelor panourilor, prinspargerea betonului degradat de la partea superioarã aacestora, pe lungimea betonatã suplimentar, astfel încâtbetonul din corpul panoului sã rãmânã curat ºi compact,prezentând caracteristici de rezistenþã conform proiectului.

La execuþia construcþiei s-au avut în vedere metodemoderne de calcul ºi analizã, urmãrindu-se obþinereaunui sistem structural optim ºi eficient din punct devedere al execuþiei, al timpului de execuþie ºi tehnolo-giilor de realizare a lucrãrilor. De asemenea, s-a þinutcont de poziþia reþelelor utilitare, cât ºi de eventualeleconstrucþii ce ar putea sã aparã în vecinãtatea amplasa-mentului pânã în momentul demarãrii construcþiei ºi aufost luate toate mãsurile pentru a asigura protecþia medi-ului înconjurãtor ºi respectarea prevederilor legislaþiei cuprivire la protecþia mediului ºi a muncii.

Incinta construcþiei vizate a fost conceputã, calculatãºi proiectatã în conformitate cu normele ºi normativele învigoare în România, valorile calculate ale tasãrilor con-strucþiilor adiacente incintei parcajului subteran, rezul-tate în urma construcþiei acestuia, fiind mai mici decâttasãrile acceptate de standardele ºi normativele învigoare, ceea ce indicã faptul cã nu sunt de naturã sãafecteze capacitatea de exploatare, rezistenþã ºi stabili-tate a structurii acestora.

Suprateran, zona îºi va pãstra funcþiunile pe care leavea înainte de începerea construcþiilor, ºi anume, dezonã pentru recreere ºi circulaþie pietonalã. �



Evaluarea tasãrilor admisibile ale clãdirilor existenteîn vecinãtatea unor construcþii în curs de execuþie

dr. ing. Mãdãlin COMAN - director tehnic SC POPP & ASOCIAÞII SRL

PROPUNERIPRIVIND DEFORMAÞIILE ADMISIBILE

În interiorul zonei afectate valo-rile deformaþiilor terenului sunt sta-bilite prin norme pentru diferite tipuride construcþii [1]. Dar, în norme seface referire doar la construcþiile înstare bunã, cu structura nealteratã,fãrã a se specifica ceva despreclãdirile existente care au suferitdegradãri din diverse cauze.

Este cunoscut faptul cã în zonelecu un grad mare de seismicitate,majoritatea clãdirilor existente ausuferit degradãri. Din categoria clã-dirilor existente cu rigiditatea afec-tatã, nu fac parte numai clãdirilecare au avut la bazã un calcul strictgravitaþional, ci ºi acelea la care aufuncþionat, în timpul cutremurului,mecanismele de plastificare. Deºiacestea din urmã au beneficiat deun calcul seismic, în urma miºcãrilortectonice s-au declanºat mecanis-mele de disipare a energiei, adicãs-au format articulaþii plastice, iar înlipsa unor reparaþii, clãdirile suntexpuse în faþa unui nou seism deintensitate mare.

Cele douã tipuri de structuri curigiditate degradatã descrise mai susprezintã, de obicei, o capacitateredusã de a prelua eforturile supli-mentare generate de o tasare neuni-formã.

În þara noastrã, aprecierea capa-citãþii portante a unei clãdiri cu struc-turã degradatã se realizeazã dupãmetodologiile indicate în P100-3/2008 [2], normativ pentru experti-zarea clãdirilor existente. În normamenþionatã, se indicã evaluarea cali-tativã ºi/sau prin calcul a structurilorexistente, determinându-se, în finalul

acesteia, indicatorii R1, R2 ºi R3 -reprezentaþi generic în prezentularticol cu R. Indicatorul R, cunoscutîn norma precendentã sub denu-mirea de valoarea gradului nominalde asigurare la acþiuni seismice,este cuprins între limitele de valori0...1 ºi reprezintã mãsura în caresistemul structural îndeplineºte cerin-þele de rigiditate ºi stabilitate:

R = Scap / SnecesarScap - încãrcarea seismicã con-

venþionalã capabilã a construcþiei;Snecesar - încãrcarea seismicã

convenþionalã, considerând construc-þia existentã respectivã ca o con-strucþie nouã ºi proiectatã la nivelulde siguranþã, conform P100-3/2008.

În funcþie de valoarea raportuluisus menþionat, clãdirile existente seîncadreazã în patru clase de riscseismic:

RSI - corespunzãtor clãdirilor curisc ridicat de prãbuºire - (R = 0-0,35);

RSII - corespunzãtor clãdirilor lacare sunt aºteptate degradãri struc-turale majore - (R = 0,35-0,65);

RSIII - corespunde construcþiilor lacare sunt aºteptate degradãri structu-rale care nu afecteazã semnificativsiguranþa structuralã - (R = 0,66-0,90);

RSIV - unde rãspunsul seismicaºteptat este similar celui corespun-zãtor construcþiilor noi - (R = 0,91-1.00) [2].

Pe plan mondial, în funcþie deexperienþa birourilor de cercetare dindomeniul geotehnicii, s-au emis maimulte recomandãri cu caracter local,cu privire la deformaþiile maxime aleclãdirilor existente. În acest dome-niu, mai mult faþã de altele, metodelede calcul ale deformaþiilor terenuluiau fost adaptate pas cu pas, în spe-cial prin compararea cu rezultatelemãsurãtorilor din situ. Chiar ºi aºa,

formulele matematice nu sunt uni-versal valabile pentru toate zoneleunde necunoscutele principale sunt:stratificaþia terenului ºi rigiditateastructurii afectate de tasare.

În continuare este prezentatã li-mitarea valorilor deformaþiilor struc-turale ºi a deplasãrilor fundaþiei,indicate în SR EN 1997-1:2006 [1].

Rotirea relativã acceptabilã ma-ximã, pentru structuri în cadre por-tante cu umpluturã de zidãrie saupereþi din zidãrie continui, trebuie sãfie cuprinsã între limitele:

1/2000 pânã la 1/300.

Realizarea unei clãdiri determinã întotdeauna ºi deformaþii ale terenului, în interiorul ºi în afara amprizeiconstrucþiei. Deformaþiile terenului sunt generate de diverse cauze. Acestea sunt înregistrate încã din tim-pul excavaþiei, altele pe parcursul execuþiei, precum ºi pe perioada exploatãrii clãdirii noi.

Schimbarea stãrii de tensiuni ºi deformaþii în teren se întâlneºte pe un areal numit zonã de influenþã.În zona de influenþã deformaþiile terenului pot fi de ordinul centimetrilor, pânã la submultipli ai milimetru-lui. Suprafaþa în plan unde deformaþiile terenului pot afecta clãdirile existente din vecinãtatea construcþieinoi se regãseºte pe o zonã mult mai restrânsã, pe care o putem numi „zona afectatã“ (fig. 1).

Fig. 1: a) Secþiune verticalã prin bulbul activ aflatsub clãdire. b) Prezentare sinteticã a zonei de influenþã

ºi a zonei afectate


O rotire relativã maximã accep-tatã ºi recomandatã pentru multestructuri este de 1/500, iar rotirearelativã de 1/150 este foarte probabilsã cauzeze un stadiu ultim.

Valorile menþionate ale rotirii rela-tive se aplicã la tipurile de defor-maþie ca cea ilustratã în figura 2b.

În cazul deformãrii sistemului defundare în ºa (fig. 2a.) - cândtasãrile de la capetele structurii suntmai mari decât cele de la mijloculdeschiderii - valoarea limitã trebuiesã fie înjumãtãþitã.

Pentru structuri normale, cu fun-daþii izolate, tasãrile totale de pânãla 50 mm sunt de obicei acceptabile.Tasãri mai mari pot fi acceptate, cucondiþia ca rotirile relative sã rãmânãîn limitele acceptabile ºi cu condiþiaca tasãrile totale sã nu cauzezeprobleme cu accesele în clãdire sausã creascã eforturile în structurã dincauza înclinãrii generale.

Condiþionãrile de mai sus, ce facreferire la limitele tasãrilor, se aplicãpentru structurile normale.

În tabelul 1 sunt prezentate valo-rile rotirilor relative recomandate despecialiºti recunoscuþi, precum ºispecificaþiile actuale din norma euro-peanã [1].

Din cele de mai sus reiese faptulcã limitãrile impuse de diferite normenu sunt identice, dar sunt apropiate.Urmând metodele de calcul, esteposibilã producerea de avarii laclãdirile existente în zonele de influ-enþã, chiar urmând valorile recoman-date.

Având în vedere faptul cã nu suntreglementate în norme valorile maxi-me ale tasãrilor admisibile sau roti-rile relative pentru clãdirile existentecare prezintã diverse grade de afec-tare a rigiditãþii, se propun, în pre-zentul articol, urmãtoarele:

a) valorile tasãrilor totale indicateîn actualele norme sã fie reduse prinînmulþirea cu indicele subunitar R

SSR EN 1977-1:2006max x R = ΔΔr

b) valoarea rotirii relative admisi-bile sã fie limitatã, în sens superior,prin înmulþirea cu indicele R

1/500 x RMetoda propusã poate fi aplicatã

clãdirilor existente care au fostexpertizate tehnic, în expertizemenþionându-se valorile, pe celedouã direcþii principale, ale graduluide asigurare la acþiuni seismice „R“.

Clãdirile existente care nu aufost studiate din punct de vedere alrezistenþei ºi stabilitãþii pot fi analizateprin metodologiile simplificate denivel 1 ºi 2, bazate, în principal, peinspecþiile vizuale ([2] cap. 5), con-form cãrora se stabileºte clasa derisc a clãdirii „R1“ ºi „R2“.

În concluzie, autorul propunereducerea valorilor tasãrilor maxime,precum ºi limitarea, în mod acoperi-tor, a deformaþiilor admisibile pentruclãdirile existente, proporþional cuîncadrarea pe clase de risc seismica clãdirilor, mai precis cu valorileindicatorilor R.

Autorul considerã cã metoda pro-pusã de reducere a deformaþiiloradmisibile este valabilã deoarece,prin analiza construcþiei în cadrulexpertizei, se apreciazã clasa de risca structurii, care nu se bazeazãneapãrat pe evaluarea prin calcul laacþiunea seismicã, ci ºi în funcþie dealte cauze ale degradãrilor existentesau cele probabile, ca urmare atasãrilor suplimentare, cum ar fi:

• uzura elementelor;• stabilitatea elementelor;• existenþa rezemãrilor de ordinul

II ºi III;• tipul materialelor care alcãtuiesc

elementele de rezistenþã;• conceptul de calcul care a stat

la baza proiectãrii.

Prin valoarea coeficientului R nuse apreciazã numai mecanismulcapabil ºi specific de preluare a for-þelor seismice, ci trebuie înþeles cafiind o notã datã structurii în ansam-blu. Astfel, pare fireascã corespon-denþa între gradul de afectare alstructurii existente ºi limitele sale dinpunct de vedere al tasãrilor ºi defor-maþiilor suplimentare.

Metoda pentru reducerea unordeformaþii, ca rezultat al unui meca-nism al tasãrilor neuniforme, trebuietotuºi utilizatã cu prudenþã ºi respon-sabilitate, având în vedere aiciaspectul privind uniformitatearigiditãþii în plan vertical a structuriilocale aparþinând districtului Lenin-grad - SANKT-PETERSBURG. NormaSANKT-PETERSBURG [3] face,totuºi, referire la tasãri ºi deformaþiilesuplimentare acceptate pentru clã-diri cu structura de rezistenþã afec-tatã sau pentru clãdiri deosebite,încadrate în categoria monumen-telor arhitecturale ºi istorice careprezintã decoraþiuni exterioare sauinterioare valoroase. De remarcatfaptul cã arealul acoperit de normãnu se evidenþiazã prin miºcãri seis-mice de importanþã semnificativã.

Fig. 2: Exemplu de deformaþii ale clãdirilor aflate în zonele de influenþã

Tabelul 1: Limitele restrictive ale rotirii relative



O altã cerinþã relevantã, menþio-natã în normã, este aceea prin carese cere ca, pentru clãdirile ce se aflãîn zona de influenþã a unei clãdirinoi, sã se realizeze expertizetehnice. În al doilea rând, clãdirileexistente, care urmeazã sã fie afec-tate de tasãrile suplimentare surve-nite în zona de influenþã, se împartîn trei grade de sensibilitate, înfuncþie de urmãtoarele criterii:

• adâncimea de încadrare pentrunoua clãdire;

• tipul ºi numãrul nivelelor de spri-jinire a incintei;

• tipul lucrãrilor de epuizment;• tipul fundaþiilor clãdirii propuse;• variabilitatea încãrcãrilor la nive-

lul fundaþiilor clãdirii existente.În funcþie de cele trei grade de

sensibilitate, sunt indicate limiteledeformaþiilor admise pentru maimulte tipuri de structuri ºi anume:

• structuri din zidãrie simplã sauconfinatã cu centuri ºi stâlpiºori dinbeton armat;

• structuri în cadre din betonarmat sau metal.

Ca exemplu:• în funcþie de categoriile mai sus

menþionate, tasãrile maxime absolutepot varia între 6...2 cm;

• rotirile relative pot varia, de ase-menea, între 1/250... 1/2.000.

STUDIU DE CAZPentru exemplificarea liniaritãþii

metodei propuse la structuri cu rigi-ditate uniformã, în scopul de areduce tasãrile maxime ºi limitareaîn sens acoperitor a valorilor defor-maþiilor admisibile, a fost ales un tipde structurã reprezentativ fonduluiconstruit existent din Bucureºti. Estevorba de structura în cadre la carese analizeazã gradul de avariere, caurmare a deformaþiilor suplimentareale terenului, provocate de excava-þiile adânci. Structura aleasã esteformatã din cadre de beton armat,ale cãror elemente au fost dimen-sionate iniþial, în principal, din încãr-cãri gravitaþionale.

Uneori, stâlpii ºi grinzile sedimensionau printr-un calcul seis-mic, în care valoarea forþei seismiceera cel mult 2-3% din greutateaclãdirii; închiderile ºi pereþii de com-partimentare se realizau din zidãrie.

Model CEC - Clãdire existentã încadre (stâlpi ºi grinzi) cu panouride compartimentare si închidere

din zidãrie (fig. 3)Descriere:• Regim de înãlþime: P+3E (Hnivel

= 3,00 m, Htotal = 12,00 m);• Geometrie în plan: 4 deschideri

x 5,00 m ºi 3 travei x 5,00 m;• Tip structurã: cadre din beton

armat;• Tip fundaþii: fundare directã - tãlpi

continue din beton armat.Materiale:• Beton armat C12/15 (E =

13.000.000 kN/m2) - în stadiu fisurat(Ebeton = 0,5 x Ebeton

initial).Dimensiuni elemente structurale:• Stâlpi din beton armat 45 cm x

45 cm armaþi longitudinal în procentde 0,7;

• Grinzi din beton armat 30 cm x40 cm, armate longitudinal în pro-cent de 0,7;

• Planºeu din beton armat 15 cm.Evaluare încãrcãri:1. distribuþie pe planºee:• utilã: 2 kN/m2;• cvasipermanente: 3,5 kN/m2;2. distribuþie pe grinzi perimetrale,

pereþi închidere + tencuieli: 5 kN/m;3. distribuþie pe grinzi interioare,

pereþi închidere + tencuieli: 5 kN/m.Forþa seismicã:• Factor de comportare q = 4,00

(clasa M de ductilitate);• Coeficient seismic c = 0,14;• Greutate clãdire: 14.332 kN;• FTB = 2.006 kN;Modelul de clãdire

existentã, realizat dincadre de beton armat,a fost supus unei acþi-uni seismice determi-natã prin calcul. S-aconsiderat structura cafiind încastratã la nive-lul fundaþiilor. Modelul asurprins, în mare, carac-teristicile principale, dinpunct de vedere aldimensiunilor elemen-telor ºi calitãþii materi-alelor pentru tipul destructuri realizate înperioada imediat post-belicã. Structura dis-cretizatã a fost supusãunei analize specificeexpertizelor tehnice,

din care a reieºit faptul cã valoareagradului de asigurare la acþiuni seis-mice este:

R = 0,54Determinarea gradului de asigu-

rare la acþiuni seismice s-a stabilitprin raportarea momentelor capabileale stâlpilor în parter, per momenteleîncovoietoare efective. Scopul pen-tru care a fost aplicatã metodologiade determinare a stãrii clãdirii, conformP100-3/2008, este acela de a com-para nivelele de solicitare datorate:

• deformaþiilor admisibile 1/1000= 0,001;

• deformaþiilor admisibile limitatesuperior prin înmulþirea cu valoareaindicelui R.

R/1000 = 0,54/1000 == 0,00054 = (1/1852)

1/1852 este valoarea deformaþieiadmisibile pentru clãdirea existentãCEC. Pentru a realiza un tablou alsolicitãrilor care produc plastificãriale secþiunilor de beton, s-a apelat laanaliza de tip push-over.

Analiza Push-Over –încãrcãri orizontale

Analiza de tip Push-Over se reali-zeazã prin introducerea unor trepteîn creºtere de forþã seismicã pentrua determina mecanismul de plastifi-care propriu al structurii. Dupã cumse observã, sunt plastificate majori-tatea grinzilor ºi stâlpilor structuriidin parter. Mecanismul rezultat esteunul satisfãcãtor, datoritã faptului cã

Fig. 3: Model de clãdire în cadre de beton armat - Model CEC



majoritatea grinzilor au format articu-laþii iar structura nu a format mecanismde etaj la solicitarea datã (Fig. 4).

Analiza Push-Over –deformaþii tip boltire

În analiza Push-Over corespun-zãtoare tasãrii impuse de tip boltire(a), au fost introduse forþe sub stâlpiidin intersecþia axelor 3xB, 3xC ºi3xD, impunând deplasarea acestorape verticalã, pânã la valorile cores-punzãtoare deformaþiei de tip boltire.

În figura 5 se observã apariþiaarticulaþiilor plastice în grinzile aflatede o parte ºi de alta a stâlpului din ax3xC ºi articulaþiile plastice ale grin-zilor corespunzãtoare traveelor dinextremitatea clãdirii.

Aplicând metoda de reducere atasãrilor prin implicarea valorii gradu-lui de asigurare la acþiuni seismice,se obþine un tablou al mecanismuluide plastificare mult ameliorat faþã decel anterior (fig. 6). Dacã se faceurmãtorul calcul empiric :

• numãr total de articulaþii plasticeposibile aparþinând grinzilor pentrucadrul analizat = 48 articulaþii plastice;

• 16 articulaþii plastice rezultateprin tasarea impusã 1/1000 - 2 cmtasare maximã;

• articulaþii plastice rezultate prinreducerea tasãrilor cu R/1000 =l/1852; L = 20.00 m, cca. 1 cm tasaremaximã.

În concluzie, se reduc efecteledefavorabile în cadrul analizat cu50%, faþã de o reducere a tasãrilorcu 54%.

Analiza Push-Over -deformaþii tip covãtire

Analiza Push-Over pentru defor-maþii impuse ale structurii în cadres-a realizat prin introducerea unorforþe cu acþiune în sens gravitaþionalîn stâlpii mediani ax B, C ºi D. A fostlimitatã deplasarea maximã a stâlpi-lor din ax C, la 2 cm (fig. 7).

Deplasarea pe verticalã a stâlpi-lor produce efecte în toatã structura,dar incursiunile în domeniul plasticse produc numai la nivelul grinzilor,dupã un alt tip de mecanism faþã decel produs de deformaþia de tipboltire.

Dacã în cazul boltirii, avariile seproduc cu preponderenþã în grinzileapropiate de axa medianã a struc-turii, în cazul covãtirii acestea seresimt mai ales cãtre extremitãþi.

Fig. 4: Mecanism de plastificare pentru acþiuni orizontale de tip seism - analiza Push-Over

Fig. 5: Mecanism de plastificare corespunzãtor deformaþiei de tip boltire (deformaþie impusã 1/1000) -analiza Push-Over

Fig. 6: Mecanism de plastificare corespunzãtor deformaþiei de tip boltire amelioratã cu R = 0,54(deformaþie impusã 1/1852) - analiza Push-Over



În cazul impunerii unei deformaþiimaxime admise de 1 cm, se pãs-treazã poziþia articulaþiilor la extremi-tate, dar reduse ca numãr (fig. 8).

Dacã se face urmãtorul calculempiric:

• 14 articulaþii plastice rezultateprin tasarea impusã 1/1000 - 2 cmtasare maximã;

• articulaþii plastice rezultate prinreducerea tasãrilor cu R/1000 =l/1852; L = 20.00 m, cca. 1 cm tasaremaximã.

În concluzie, se reduc efectele defa-vorabile, în cadrul analizat, cu 42%faþã de o reducere a tasãrilor cu 54%.

CONCLUZIIDin cele prezentate, prin analizele

Push-over pe structura în cadreCEC, se pot concluziona urmãtoarele:

• Acþiunea seismicã rãmâne eve-nimentul care conduce cãtre limitelede plasticitate la majoritatea elemen-telor;

• Tasarea de tip boltire provoacãcele mai multe avarii unei structuri încadre, faþã de deformaþia de tip covãtire;

• Reducerea tasãrilor prin amelio-rarea cu gradul de asigurare la acþi-uni seismice conduce la o reducereproporþionalã cu R a avariilor într-ostructurã în cadre, prin scãderi sub-stanþiale ale eforturilor de tip M ºi T.

Impunerea unei tasãri 1/1000structurii CEC a condus la o degra-dare localã a unor elemente struc-turale, deci cu incursiuni în domeniulplastic.

Introducerea modalitãþii de limi-tare a tasãrilor induse de noile con-strucþii în structuri existente, pe bazacoeficientului R, va putea fi testatã înviitor pe diverse tipuri de construcþii,constituind un domeniu de cercetareîn perspectivã, finalizat prin inclu-derea rezultatelor în documente nor-mative necesare proiectãrii curente.

BIBLIOGRAFIE1. SREN 1997 - 1 (mai 2006),

Eurocod 7: Proiectarea geotehnicã.Partea 1: Reguli generale;

2. P100-3/2008, Cod de proiec-tare seismicã, prevederi pentru evalu-area seismicã a clãdirilor existente;

3. Norme Sankt Petersburg,Foundation design for buildings andstructures in the city of Saint Peters-burg, TCH 50 - ** - 03 Saint-Petersburg;

4. ACI Committe 201, Guide todurable concrete, Journal of theAmerican Concrete Institute nr.12/1977;

5. AGENT R., Expertizarea ºipunerea în siguranþã a clãdirilorexistente afectate de cutremure, Ed.Fast Print, Bucureºti, 1997;

6. BJERRUM, Settelment characte-ristics of structure on sand, 1963;

7. BLUME J. A., NEWMARK N.M., CORNING J. A., Design of multi-story reinforced concrete buildingsfor earthquarke motions, PCA, 1961;

8. BOONE SG, Assesing con-struction and settlement — inducedbuilding damage, Institution of Min-ing and Metalurgy, London, 2001;

9. BRINCH-HANSEN, J., Simpli-fied stress determination in soils,The Danish Geotechnical Institute,Bulletin Nr. 20/1966;

10. DAY W. ROBERT, Geoteh-nical and Foundation Engineering, 1999;

11. FRANK R., Calcul des fonda-tions superficielles et profondes,Techniques de l’Ingenieur, Paris,1999;

12. FRANK R., BAUDUIN C.,DRISCOLL R., KAWACLAS M.,Designer‘s Guide to EN1997-1Eurocode 7, 2004;

13. MARCU A., POPA H., MARCUD., COMAN M., VASILESCU A.,MANOLE D., Impactul realizãrii con-strucþiilor în excavaþii adânci asupraclãdirilor existente în vecinãtate,Revista Construcþiilor nr. 33/2007;

14. MARCU A., MARCU D.,COMAN M., SAIDEL T., Influenþaexcavaþiilor adânci asupra construc-þiilor învecinate, Lucrãrile celei de-aXI Conferinþe Naþionale de Geoteh-nicã ºi Fundaþii, Timiºoara, 2007;

15. P100-1/2006, Cod de proiec-tare seismicã. Prevederi de proiec-tare pentru clãdiri;

16. SKEMPTON W., MC DONALD,Allowable settlement, 1956. �

Fig. 7: Mecanism de plastificare corespunzãtor deformaþiei de tip covãtire (deformaþie impusã 1/1000) -analiza Push-Over

Fig. 8: Mecanism de plastificare corespunzãtor deformaþiei de tip covãtire amelioratã cu R=0,54(deformaþie impusã 1/1852) - analiza Push-Over



Pasaj de încruciºare cu sens giratoriu superiorpeste calea feratã ºi ºoseaua de centurã a municipiului Bucureºti

CONCEPÞIE ªI ALCÃTUIREdr. ing. Victor POPA - vicepreºedinte CONSITRANS SRL,

membru corespondent al Academiei de ªtiinþe Tehnice din România, preºedinte CNCisC

Calea feratã ºi ªoseaua deCenturã a municipiului Bucureºti sedesfãºoarã în paralel, de jur împre-jurul acestuia, pentru a servi laaprovizionarea cu mãrfuri, materiiºi materiale etc., a diverselor insti-tuþii, întreprinderi ºi firme înºiratede-a lungul celor douã cãi decomunicaþie.

ªoseaua de Centurã asigurã ºi olegãturã rutierã ocolitoare între dru-murile naþionale ºi cele locale, careleagã capitala de provincie, înscopul evitãrii accesului vehiculelorîn tranzit spre interiorul oraºului, înspecial al celor grele sau agabaritice,care ar putea congestiona traficul depe strãzile urbane, ºi aºa destul deaglomerat.

Centura Bucureºtiului are o impor-tanþã deosebitã pentru activitateaeconomicã ºi socialã a municipiuluiºi nu numai.

Creºterea explozivã a traficuluirutier, dupã anul 1990, a fãcut ca ºiªoseaua de Centurã a Bucureºtiuluisã devinã greu practicabilã, ceea cea impus luarea unor mãsuri, precumlãrgirea de la douã la patru benzi decirculaþie ºi traversarea denivelatã a

acesteia de cãtre arterele de legã-turã cu oraºul, în vederea eliminãriibarierelor ºi a semafoarelor de laaceste intersecþii.

Intersecþia clasicã dintre douãcãi de comunicaþie rutiere se rea-lizeazã cu pasaj de încruciºaredenivelat, caz în care una dintre cãitraverseazã peste cealaltã, asigu-rând gabaritele de liberã trecerenecesare, iar pentru schimbãrile dedirecþii, spre stânga sau spredreapta, se realizeazã bretele rutierecorespunzãtoare.

Vãzutã în plan, intersecþia aratãca un trifoi cu patru foi, ceea ce îiconferã ºi denumirea de „intersecþieîn treflã“.

În cazul în care calea rutierã caretrebuie traversatã este însoþitã ºi deo cale feratã paralelã cu aceasta,lucrurile se complicã.

La „intersecþia în treflã“ trebuieadãugate ºi douã bariere la bretelelecu schimbare de direcþie spre stângapentru trecerea peste calea fero-viarã. În acest caz nu se mai poatevorbi despre o circulaþie fluentã, bachiar s-ar putea produce blocaje,ceea ce ar face ca investiþia sã fienefezabilã.

O soluþie modernã, care rezolvãcorect acest tip de intersecþie, estecea propusã pentru intersecþiile dru-murilor judeþene DJ 301 Bucureºti –Cernica ºi DJ 401 Bucureºti –Berceni cu ªoseaua de Centurã amunicipiului Bucureºti, soluþie cupasaj denivelat cu sens giratoriusuperior peste cãile feroviarã ºirutierã, care se desfãºoarã în paralelîn zona acestor intersecþii (fig. 1).

Aceastã soluþie se poate aplicacu succes ºi la alte intersecþii simi-lare, deoarece, în afarã de faptul cãrezolvã fluenþa traficului, deci estefezabilã fiind funcþionalã, prezintãºi alte avantaje tehnico-economicedetaliate în cele ce urmeazã.

DESCRIEREA SOLUÞIEICONSTRUCTIVE A PASAJULUI

Pasajul de încruciºare pesteCentura municipiului Bucureºti,compusã dintr-o cale rutierã juxta-pusã cu o cale feroviarã, este alcã-tuit dintr-un inel superior circularavând o razã de 37,50 m pe care secirculã în sens giratoriu ºi dinbretelele de legãturã la acest inel,care se desfãºoarã de-a lungul dru-murilor ce se intersecteazã, com-puse din viaducte de acces ºirespectiv, rampe de acces cores-punzãtoare (fig. 2).

Inelul de acces este partea prin-cipalã a acestei lucrãri ºi are oschemã staticã de cadru circular cu8 deschideri egale de cca 29,44 mlungime, mãsurate în axul cãii.Schema staticã, în formã de cadrucircular, a fost aleasã pentru o maibunã comportare la acþiuni seismice.

Structura de rezistenþã a supra-structurii acestui inel are o alcãtuiremixtã cu conlucrare (oþel – betonarmat) (fig. 3).

Infrastructura pasajului se com-pune din stâlpi cu secþiune circularãcu diametrul de 2,00 m, având fun-daþii indirecte pe piloþi foraþi dediametru mare (fig. 4).Fig. 1 Intersecþie cu sens giratoriu superior (modelare pe calculator)


Inelul circular cu circulaþie girato-rie este astfel conceput ºi amplasatîn intersecþie, încât sã asigure circu-laþia nestânjenitã ºi în siguranþã, atâtpe calea feroviarã cât ºi pe cearutierã (fig. 5).

Din motive estetice ºi de asigu-rare a gabaritelor de circulaþie,infrastructura inelului circular s-aconceput cu pile cilindrice avânddiametrul secþiunii de 2,00 m,amplasate în axul pãrþii carosabile acãii rutiere de pe suprastructurã.

Viaductele de acces la inelul cir-cular cu circulaþie în sens giratoriusunt de douã tipuri:

• viaductele de acces de-a lungulcãii rutiere a centurii ocolitoare,

amplasate de o parte ºi de alta aacesteia;

• viaducte în lungul drumului,care traverseazã centura ocolitoare.

Viaductele de acces din lungulcenturii ocolitoare, în numãr de patru(câte douã pentru fiecare sens demers, amplasate de o parte ºi dealta a centurii rutiere) au suprastruc-tura alcãtuitã din tabliere cu grinzicontinue, pe câte trei deschideri decâte 30 m lungime fiecare.

La capãtul dinspre autostrada A2al pasajului de pe DJ 301 Bucureºti– Cernica, viaductul de acces cusens de urcare spre inelul circularsuperior are suprastructura alcãtuitã

din douã tabliere cu grinzi continuepe trei deschideri de câte 30 mlungime fiecare, în timp ce viaductulde acces cu sens de coborâre din-spre inelul circular are suprastruc-tura alcãtuitã dintr-un singur tabliercu grinzi continue pe trei deschideride câte 30 m lungime fiecare (fig. 2).

Cele patru viaducte de acces dinlungul centurii ocolitoare sunt conec-tate la inelul circular cu circulaþie însens giratoriu, prin intermediul unordeschideri de câte 25 m lungime,mãsurate pânã în axul pãrþii caro-sabile de pe inelul circular, încas-trate în suprastructura acestuia ºisimplu rezemate la capetele dinspreviaducte.

În secþiune transversalã, via-ductele de acces din lungul centuriiocolitoare au structura de rezistenþãa suprastructurii alcãtuitã din tablieremetalice în conlucrare cu platelajeledin beton armat ale cãii, formândaºa numitele tabliere continue mixtecu conlucrare (fig. 7).

Calea acestor viaducte de accesare o parte carosabilã cu lãþimea de5,00 m pentru o singurã bandã decirculaþie unidirecþionalã ºi un trotuarspre exterior cu lãþimea utilã de 1,00 m.

Infrastructura acestor viaducte deacces este constituitã din cele patruculei masive din beton armat de lacapetele de racordare cu rampele deacces ºi din pile cu elevaþii din betonarmat lamelare în formã de T.

Atât pilele cât ºi culeele sunt fun-date indirect pe piloþi foraþi cu dia-metrul de 1,20 m, legaþi la capetelesuperioare cu radiere din betonarmat cu grosimea de 1,50 m.

Fig. 2 Intersecþie cu sens giratoriu superior. Vedere planã

Fig. 3 Secþiune transversalã suprastructurã inel circular Fig. 4 Secþiune transversalã structurã inel circular



Viaductele de acces din lunguldrumului care traverseazã centuraocolitoare, în numãr de douã, câteunul pentru fiecare sens de depla-sare, au suprastructura alcãtuitã dintabliere cu grinzi continue pe câtetrei deschideri cu lungimea de 30 mfiecare (fig. 8).

Cele douã viaducte de accessunt conectate la inelul circular prinintermediul unor deschideri de câte25 m lungime, mãsurate pânã laintersecþia cu axa pãrþii carosabile acãii de pe inelul cu circulaþie în sensgiratoriu, încastrate în suprastruc-tura acestuia ºi simplu rezemate cucapetele dinspre viaducte pe pileleadiacente. Aceste tabliere sunt bifur-cate la îmbinarea cu structura inelu-lui principal, pentru realizarearacordãrilor corespunzãtoare ale cãiiîn plan ºi o separare mai sigurã acelor douã sensuri de circulaþie (fig. 2).

În secþiune transversalã, viaduc-tele de acces din lungul drumuluicare traverseazã centura ocolitoareau structura de rezistenþã a supra-structurii alcãtuitã din tabliere meta-lice, în conlucrare cu platelajele dinbeton armat ale cãii, formând aºanumitele tabliere continue mixte cuconlucrare (fig. 9).

Calea acestor viaducte de accesare o parte carosabilã cu lãþimea de7,80 m pentru douã benzi de circu-laþie în cele douã sensuri opuse ºidouã trotuare pietonale laterale culãþimea utilã de 1,00 m fiecare.

Infrastructura acestor viaducte deacces este constituitã din cele douãculei masive din beton armat de lacapetele de racordare cu rampele deacces ºi din pile cu elevaþii din betonarmat lamelare în formã de T. Atâtpilele cât ºi culeele sunt fundate indi-rect pe piloþi foraþi cu diametrul de1,20 m, legaþi la capetele superioarecu radiere din beton armat cugrosimea de 1,50 m.

Rampele de acces la pasaj suntconstituite, la toate bretelele deracordare, din umpluturi de pãmântarmat cu parament vertical, cãptuºitecu prefabricate din beton armatancorate în corpul umpluturii, pentrua reduce cât mai mult spaþiul deteren ocupat de lucrare.

Pentru legãturile mai facile „dedreapta“ dinspre ºi spre centura oco-litoare rutierã, pe partea unde nu

Fig. 5 Secþiune transversalã inel circular

Fig. 6 Secþiune longitudinalã viaducte de acces în lungul centurii ocolitoare

Fig. 7 Secþiune transversalã viaducte de acces în lungul centurii ocolitoare

Fig. 8 Secþiune longitudinalã viaducte de acces în lungul drumului care traverseazã centura ocolitoare


existã cale feratã sunt realizatebretele rutiere la sol, amplasate lângãviaductele de acces ºi respectiv, lapiciorul rampelor corespunzãtoare.Pe partea cu calea feratã, acestebretele realizeazã schimbarea sensu-lui de mers pe sub deschiderea delegãturã dintre inelul circular ºi viaduc-tul de acces respectiv.

CONCLUZIISolu þ ia de pasa j

denivelat cu circulaþieîn sens giratoriu la nivelsuperior rezolvã, înmod optim, fluenþa tra-ficului într-o intersecþiede cale rutierã ºi o altãcale rutierã care sedesfãºoarã în paralelcu o cale feroviarã.

Avantajele principaleale acestei soluþii sunturmãtoarele:

• asigurã fluenþa cir-culaþiei în intersecþie,eliminându-se blocajelede trafic;

• sporeºte siguranþatraficului în zonã;

• necesitã suprafaþãminimã pentru amplasare, reducându-sesubstanþial exproprierile de teren;

• conferã un aspect estetic plãcutal lucrãrii ºi are o influenþã negativãminimã asupra mediului înconjurãtor.

Soluþia proiectatã a mai fost apli-catã în câteva þãri ale lumii (Anglia,Ungaria, Cehia, Olanda etc.), dar seaplicã pentru prima datã în România,

fiind o soluþie modernã, originalã, destructurã mixtã cu conlucrare înformã de inel circular.

Deºi structura de rezistenþã parea fi complexã, în practicã poate firealizatã cu succes, dovadã fiind ºipasajul de acces în / din municipiulCâmpina, peste DN1, care are ostructurã similarã ºi se aflã înexploatare, fãrã probleme, de pestedoi ani.

NOTÃ: La proiectele elaboratepentru cele douã intersecþii ale Cen-turii Ocolitoare a municipiului Bucureºticu DJ 301 ºi DJ 401, proiecte aflateîn execuþie, a lucrat un colectiv deingineri ºi tehnicieni proiectanþi depoduri de la CONSITRANS, coordo-nat de dr. ing. Victor Popa, colectivcompus din: ing. Adrian Frâncu,ing. Ionuþ Preda Raiciu, ing. RãzvanCodreanu, ing. ªtefãniþã Elian Triþã,ing. Mircea Conþiu, ing. CristianMihai Curta, ing. Vlad Urdãreanu,ing. Gheorghe Dascãlu, ing. ªtefanStrâmbu, ing. Anca Aniºoiu, ing.Alexandru Ionescu, th. AlecxandraStrâmbu, th. Corina Spirescu,th. Paul Bicã. �

Fig. 9 Secþiune transversalã viaducte de acces în lungul drumuluicare traversezã centura ocolitoare a municipiului Bucureºti


Evoluþia prevederilor de proiectare seismicãpentru structurile ºi elementele nestructurale din zidãrie

în perioada 1963 - 2013 (I)prof. dr. ing. Radu PETROVICI

În lucrarea de faþã sunt analizate

succesiv:

A. Evoluþia distribuþiei ºi a inten-

sitãþii forþelor seismice de proiectare

pe teritoriul României, conform Nor-

mativelor ºi Codurilor de proiectare

seismicã (în acest articol):

• Normativul condiþionat pentru

proiectarea construcþiilor civile ºi

industriale din regiuni seismice

P13-63, cu harta de zonare seismicã

STAS 2923-63;

• Normativul de proiectare seis-

micã P 13-70, cu harta de zonare seis-

micã STAS 2923-63;

• Normativele de proiectare seis-

micã P 100-78 (81), cu harta de

zonare seismicã STAS 11100/1-77;

• Normativele de proiectare seis-

micã P 100-92 (96), cu hãrþi de zo-

nare proprii;

• Codurile de proiectare seismicã

P 100-1/2004 (2006), cu hãrþi de

zonare proprii;

• Codul de proiectare seismicã

P 100-1/2013, cu harta de zonare proprie.

B. Evoluþia Normativelor ºi Codu-

rilor, pentru calculul rezistenþei struc-

turilor ºi elementelor nestructurale

din zidãrie, în gruparea seismicã de

încãrcãri (într-un articol ulterior din

Revista Construcþiilor):

• Normativele pentru construcþii

din zidãrie P2-75 ºi P2-85;

• Instrucþiunile tehnice pentruproiectarea ºi executarea pereþilor ºiacoperiºurilor din elemente din betoncelular autoclavizat P104-83;

• Codurile de proiectare pentrustructuri din zidãrie CR 6-2006 ºiCR 6-2013;

• Prevederile de calcul ºi con-structive specifice din Normativele ºiCodurile de proiectare seismicãmenþionate la pct. A de mai sus.

Reglementãrile elaborate ºi apli-cate în proiectare înainte de anul1989 au fost aliniate documentelorCAER ºi au fost orientate spreeconomii severe de materiale ºi demanoperã. Reglementãrile elabo-rate ºi aplicate dupã anul 2000 suntaliniate documentelor similare dinUE ºi sunt bazate, în principal, peconceptul de „performanþã seismicã“.

În final, se vor formula aprecieride sintezã asupra nivelului de sigu-ranþã seismicã al structurilor ºi alelementelor nestructurale din zidã-rie, proiectate, pe întreg teritoriulRomâniei, pe baza reglementãrilorîn vigoare în ultimii 50 de ani (1963-2013).

EVOLUÞIA ZONÃRIIHAZARDULUI SEISMIC

ÎN PERIOADA 1963-2013Pentru proiectare, definirea seve-

ritãþii hazardului seismic (fenomenul

natural) se face, de regulã, prin douã

categorii de informaþii care se referã la:

I. Valoarea de vârf a acceleraþiei

orizontale a terenului (ag) asociatã

unui interval mediu de recurenþã

(IMR) prestabilit.

II. Spectrele de rãspuns elas-

tice ale acceleraþiei absolute ori-

zontale, calculate în funcþie de

accelerogramele caracteristice ºi de

fracþiunea din amortizarea criticã de

5% a sistemului echivalent cu un

grad de libertate dinamicã.

În perioada amintitã, zonarea

seismicã a teritoriului României, din

punct de vedere al valorilor ag ºi al

intervalului mediu de recurenþã

(IMR) asociat, a fost obiectul mai

multor modificãri de substanþã

care s-au referit, în principal, la:

• numãrul ºi conturul zonelor pe

care intensitatea seismicã este con-

sideratã constantã, care a trecut de

la patru zone în hãrþile din STAS

2923-63 ºi din STAS 11100/1, la

ºase zone în harta din Normativul

P 100-92 ºi, ulterior, la ºapte zone în

hãrþile din Codurile P 100-1/2006 ºi

P 100-1/2013;

• mãsura intensitãþii seismice:

- exprimatã în grade pe scara macro-

seismicã MSK (adoptatã în România

prin STAS 3684-71), în Normativele

anterioare anului 1992;

La 50 de ani de la intrarea în vigoare a Normativului de proiectare seismicã P 13-63, autorul prezintã ºicomenteazã evoluþia cerinþelor de rezistenþã pentru structurile ºi elementele nestructurale din zidãrieconform reglementãrilor succesive care au fost în vigoare în aceastã perioadã.


- prin acceleraþia de vârf a miºcãrii

terenului (ag), asociatã cu perioada

de colþ/control a spectrului de rãs-

puns în acceleraþii (TC), începând cu

P 100-92;

• intervalul mediu de recurenþã

asociat valorii de vârf a acceleraþiei

orizontale a terenului;

• forma ºi parametrii spectrului de

rãspuns elastic al acceleraþiei orizontale.

Prevederi anterioare

cutremurului din 1977

Normativele de proiectare seis-

micã anterioare cutremurului din 1977

sunt P 13-63 ºi P3-70, asociate hãrþii

seismice din STAS 2923-63 (fig. 2a),

care a înlocuit harta similarã din

STAS 2923-52, introducând reduceri

importante ale intensitãþii seismice

de proiectare în mai multe zone. Din

aceastã reducere, a rezultat înca-

drarea unui numãr mare de localitãþi

în zona de grad macroseismic 6 MSK

pentru care, conform Normativelor în

vigoare, nu se cerea conformarea ºi

dimensionarea structurilor ºi a com-

ponentelor nestructurale sub efectul

forþelor seismice, indiferent de mate-

rialul din care acestea erau realizate.

Aceastã prevedere a condus la

situaþia cã întreg fondul construit

realizat între 1963÷1977, în zonele

de grad 6 MSK, arãtate în harta din

figura 2a, nu este calculat la acþi-

unea forþelor seismice, iar la proiec-

tarea clãdirilor nu au fost obligatorii

nici cel puþin mãsurile constructive

prevãzute, minimale de altfel. Vom

reaminti cã în aceastã perioadã s-au

construit, în special în oraºele mari,

capitale de judeþ ºi municipii impor-

tante, clãdiri de locuit ºi hoteluri,

ajungând pânã la 8÷10 niveluri, spi-

tale, ºcoli, sãli de sport ºi de specta-

cole etc. (a se vedea casetele poºate

din tabelul 3).

Normativele P 13-63 ºi P 13-70

au atribuit zonelor seismice expri-

mate în grade MSK valori ale para-

metrului intensitãþii seismice, notat

Ks, (tabelul 1), folosit pentru evalu-

area efectelor acþiunii seismice prin

„metoda forþelor statice echivalente“.

În Normativul P 13-70 se observã o

creºtere cu 20% a coeficientului Ks

pentru zonele de grad 7 MSK, care

Tabelul 1

Fig. 1: Accelerograma N-S a cutremului din 1977 ºi spectrul elastic corespunzãtor

a) Conform STAS 2923-63 b) Conform STAS 11100/1-77Fig. 2: Zonarea seismicã a teritoriului României



se referã la o suprafaþã importantã a

teritoriului ºi o reducere, tot de 20%

a acestuia, pentru zonele de grad 9

MSK, care se referã la o arie redusã.

Normativele menþionate nu au

specificat intervalul mediu de

recurenþã asociat valorilor Ks.

Valorile coeficientului Ks conform

Normativelor P 13-63, P 13-70 ºi

P 100-78 (81) sunt prezentate în

tabelul 1.

Aºa cum se va arãta într-un arti-

col viitor, valoarea forþelor seismice

de proiectare pentru structurile ºi

elementele nestructurale din zidãrie,

rezultate din aplicarea acestor

norme, este mult inferioarã cerinþelor

din Codul P 100-1/2013, ceea ce

atrage atenþia asupra necesitãþii

unor mãsuri sistematice de evaluare

ºi, dupã caz, de reabilitare seismicã,

în special pentru localitãþile în care

clãdirile nu au fost calculate la acþi-

unea cutremurului.

Prevederile Normativelor

P 100-78 (81)

Dupã cutremurul din 4 martie 1977,

reglementãrile de proiectare seis-

micã au suferit modificãri importante.

În primul rând, a fost modificatã

zonarea seismicã a teritoriului, harta

de macrozonare STAS 2923-63 fiind

înlocuitã cu harta din STAS 11100/1-

77 (fig. 2b) pentru a se avea în

vedere efectele constatate cu ocazia

acestui cutremur. Normativul P 13-70

a fost înlocuit, într-o primã etapã, cu

Normativul P 100-78, urmat, în 1981,

de versiunea îmbunãtãþitã, P 100-81.

La acest cutremur s-a obþinut ºi

prima accelerogramã înregistratã pe

teritoriul României (INCERC), la un

cutremur sever, care a fost utilizatã

apoi, ca reper, pentru zonarea terito-

riului din punct de vedere al accele-

raþiei orizontale ºi pentru stabilirea

spectrului elastic de rãspuns.

Totodatã, P 100-78 a introdus obli-

gativitatea proiectãrii seismice pen-

tru amplasamentele din zonele de

grad 6 MSK (cu excepþia unor cate-

gorii de clãdiri cu risc redus).

Þinând seama de distrugerile

mari înregistrate în 1977, a fost

sporit, local, nivelul de hazard cu 1/2

grad MSK pentru oraºele Craiova,

Iaºi, Zimnicea ºi Turnu Mãgurele

(intensitate 7½ MSK cu Ks = 0,160)

iar Municipiul Bucureºti a devenit o

insulã cu intensitatea 8 MSK în zona

de intensitate 7 MSK din Muntenia.

Aceastã soluþie este conceptual dis-

cutabilã ºi are, mai ales, un caracter

conjunctural, pentru a „liniºti“ popu-

laþia localitãþilor respective.

Reglementãri elaborate dupã 1990

În reglementãrile elaborate dupã

1990, zonarea teritoriului României

pentru proiectarea construcþiilor la

acþiunea seismicã s-a fãcut prin

douã criterii, dupã cum urmeazã:

În Normativul P 100-92 s-a folosit

combinaþia valorilor:

• raportului Ks între acceleraþia

terenului pentru proiectare (ag) ºi

acceleraþia gravitaþiei (g);

• perioadei de colþ/de control a

spectrului elastic de rãspuns în

acceleraþii notatã TC.

Conform criteriului Ks, teritoriul a

fost divizat în ºase zone (Ks = 0,08 ÷

0,32) iar conform criteriului TC, terito-

riul a fost împãrþit în trei zone (TC =

0,7 sec, TC = 1,0 sec, TC = 1,5 sec).

Tabelul 2

Fig. 3: Zonarea seismicã a teritoriului României conform Codului P 100-1/2013

a) Zonare conform KS b) Zonare conform TC




Echivalarea noilor încadrãri (Ks ºi

TC) cu cele anterioare (grade MSK)

a fost stabilitã prin Anexa A la Norma-

tivul P 100-92 conform tabelului 2.

Normativul P100-92 este primul

care a folosit noþiunea de IMR -

interval mediu recurenþã - cu

referire la un singur nivel de severi-

tate, prin urmãtoarea precizare (datã

în Anexa A):

A.5. Perioadele de revenire ale

intensitãþilor cutremurelor corespun-

zãtoare zonelor seismice din hartã

sunt aproximativ 50 de ani pentru

zonele în care predominã influenþa

focarului Vrancea ºi de ordinul a 100

de ani (sau mai mult) pentru zonele

în care predominã influenþa altor

focare.

În Codul P 100-1/2006 s-au

folosit valorile:

• acceleraþia terenului pentru

proiectare, notatã ag;

• perioada de colþ / de control a

spectrului elastic de rãspuns în

acceleraþii, notatã TC. Conform crite-

riului ag, teritoriul a fost divizat în

ºapte zone (ag = 0,08 g ÷ 0,32 g cu

interval δag = 0,04 g) iar conform cri-

teriului TC, teritoriul a fost împãrþit în

trei zone (TC = 0,7 sec, TC = 1,0 sec,

TC = 1,6 sec).

Codul P 100-1/2006 a introdus

douã niveluri de severitate pentru

cele douã cerinþe de proiectare:

10. „Acceleraþia terenului pentru

proiectare pentru fiecare zonã de

hazard seismic corespunde unui

interval mediu de recurenþã de refe-

rinþã IMR = 100 de ani“ cu pre-

cizarea cã intervalul se referã la

magnitudini ºi fãrã a mai þine seama

de tipul cutremurului predominant

(intermediar/crustal). Aceastã inten-

sitate este folositã pentru calculul

asociat cerinþei de siguranþa vieþii;

20. Un cutremur cu IMR = 30 de

ani este menþionat în legãturã cu

cerinþa de limitare a degradãrilor.

În Codul P 100-1/2013 s-au folo-

sit aceiaºi parametri pentru descrierea

hazardului ca ºi în versiunea ante-

rioarã, dar s-au fãcut urmãtoarele

modificãri esenþiale pentru proiectare:

• Pentru cutremurul de proiectare

la starea limitã ultimã (ULS), valoa-

rea Intervalului Mediu de Recurenþã

a fost sporitã la IMR = 225 de ani

(probabilitate de depãºire a valorii

acceleraþiei 20% în 50 de ani).

• Acþiunea seismicã folositã pen-

tru cerinþa de limitare a degradãrilor

(SLS) corespunde unui interval

mediu de recurenþã IMR = 40 ani,

(probabilitate de depãºire de 20% în

10 de ani).

• Valorile acceleraþiei de vârf a

terenului, pentru proiectarea la ULS,

au fost majorate cu 25%, uniform, pe

întreg teritoriul þãrii, independent de

sursa seismogeneticã dominantã;

contururile zonelor de egalã accele-

raþie sunt identice cu cele din P 100-

1/2006.

Tabelul 3



Expertizã - Consultanþã - Teste laborator în construcþii

Oferta de Servicii furnizate cuprinde:1. Expertizare tehnicã, Consultanþã ºi inginerie, Arhitecturã ºi

Proiectare, Testãri in situ de construcþii ºi cãi de comunicaþii ºiLaborator grad II autorizat ISC pe domeniile:

GTF - Geotehnicã ºi teren de fundare;MBM - Materiale pentru betoane ºi mortare;BBABP - Beton, beton armat, beton precomprimat;ANCFD - Agregate naturale pentru lucrãri de CF ºi drumuri;MD - Materiale pentru drumuri;D - Drumuri;HITIF - Hidroizolaþii, izolaþii termice ºi izolaþii fonice;VNCEC - Verificãri nedistructive ºi ale comportãrii în exploatare

a construcþiilor;2. Studii Geotehnice, Geologotehnice, Hidrogeologice ºi

Impact de mediu, Foraje pentru apã, Foraje de observaþie nivelhidrostatic ºi Epuismente pentru construcþii ºi cãi de comuni-caþii – Drumuri, Cãi Ferate, Poduri, Lucrãri de artã, Construcþiicivile ºi industriale;

3. Servicii de Arhitecturã – PUZ, PUD, CU, PAC, PTh+DDE;4. Subtraversãri prin foraj dirijat de cãi de comunicaþii - dru-

muri ºi cãi ferate.

EURO QUALITYTEST pune la dispoziþia beneficiarilor serviciilorsale personal competent / recunoscut / atestat / autorizat de:

• ISC - ªef laborator ºi ªefi Profile;• MLPAT(MLPTL) - Diriginþi/Inspectori de ªantier, AQ, CQ,

Verificatori de proiecte ºi Experþi Tehnici pe domeniile Af, A1,A2, A3, A4, B2, B3, D;

• MTI-AFER – Responsabili SC.EURO QUALITY TEST are documentat, implementat ºi

certificat un Sistem de management integrat conform stan-dardelor SR EN ISO 9000:2008 - Calitate, 14000:2005 - Mediuºi OHSAS 18001:2008 – Sãnãtate ºi Securitate Ocupaþionalã,iar pentru Laboratorul de încercãri conform SR EN ISO/CEI17025:2005.

EURO QUALITY TEST este membrã a asociaþiilor profesionale:• CNCisC - Comisia Naþionalã Comportarea in Situ a

Construcþiilor;• APDP - Asociaþia Profesionalã de Drumuri ºi Poduri din România;• RNLC - Reþeaua Naþionalã a Laboratoarelor din Construcþii;• AICPS - Asociaþia Inginerilor Constructori Proiectanþi de Structuri;• SRGF – Societatea Românã de Geotehnicã ºi Fundaþii;• ISSMGE - Societatea Internaþionalã de Mecanica Solului ºi

Inginerie Geotehnicã;• EuroGeoSurvey - Societatea Europeanã a Inginerilor

Geotehnicieni. �

Realizarea unei investiþii de calitate, durabile ºi eficiente nu se mai poate face astãzi fãrã a apela la serviciile unorfirme de specialitate, care furnizeazã activitãþi de inginerie ºi consultanþã tehnicã. Aceste exigenþe sunt cerute prindiferite reglementãri tehnice, juridice ºi economice aparþinând Uniunii Europene ºi asumate de cãtre România.

O asemenea firmã, prezentã de mai mult timp în Revista Construcþiilor, este EURO QUALITY TEST SRL Bucureºti.

drd. ing. dipl. Gabriel TRIF - Administrator EQTdrd. ing. ec. dipl. Daniela TRIF - Director EQT


• Valorile acceleraþiei de vârf a

terenului pentru cerinþa de limitare a

degradãrilor (SLS), sunt egale cu

50% din valorile pentru ULS, inde-

pendent de clasa de importanþã a

clãdirii.

• Contururile zonelor TC sunt

identice cu cele din P 100-1/2006.

Prin transformãrile menþionate,

valoarea forþelor seismice de proiec-

tare a clãdirilor realizate în aceastã

etapã, în diferite localitãþi, a fost vari-

abilã în timp ºi, prin urmare, nivelul

de siguranþã seismicã iniþialã al

acestora este neuniform ºi, de regulã,

inferior cerinþelor reglementãrii

actuale, Codul P 100-1/2013, aºa

cum rezultã din tabelul 3 pentru

oraºele capitale de judeþ.

Evoluþia spectrelor elastice

de proiectare

Spectrele elastice ale acceleraþiei

orizontale a terenului adoptate de

Normativele P 13-63 ºi P 13-70, care

au fost preluate din reglementãrile

americane ºi sovietice, sunt tipice

pentru cutremure de suprafaþã,

înregistrate pe teren tare ºi nu

corespund condiþiilor de focar de

adâncime ºi de teren din România.

Aceste spectre au dat forþe scãzute

pentru clãdirile înalte (cu perioade

proprii ≥1,0 sec) dar au avantajat

clãdirile cu pereþi structurali din

zidãrie (cu perioade proprii ≤0,5÷0,7

sec) aºa cum rezultã din figura 4.

O modificare deosebit de impor-

tantã care a intervenit în Normativul

P 100-78 se referã la spectrul elastic

de rãspuns Sa(T), care a fost stabilit

în concordanþã cu spectrul cores-

punzãtor al înregistrãrii de la 4

martie 1977 (componenta N-S).

Acest spectru acoperã uniform toate

tipurile de clãdiri, pentru toate valo-

rile perioadelor proprii, înlãturând,

astfel, deficienþa majorã a spectrelor

din Normativele anterioare. Palierul

spectrului (ββmax) este extins conven-

þional pânã la valoarea TC, în funcþie

de caracteristicile terenului (dar fãrã

a þine seama de condiþiile geoteh-

nice locale).

În Codul P 100-1/2006 spectrele

elastice pentru acceleraþii au fost

diferenþiate în funcþie de sursa seis-

mogeneticã, dupã cum urmeazã:

• pentru zona seismogeneticã

Vrancea: trei spectre asociate valo-

rilor TC;

• pentru zona seismogeneticã

Banat: un spectru specific, asociat

valorii TC = 0,7 sec pentru zonele cu

ag = 0,16 g ºi 0,20 g ºi spectrul

Vrancea pentru zonele seismice

ag = 0,08 g ºi 0,12 g.

Codul P 100-1/2013 a adus noi

modificãri ale spectrelor elastice de

rãspuns în acceleraþii, la care s-au

fãcut urmãtoarele intervenþii:

• Valoarea palierului a fost redusã

de la ββ0 = 2,75 la ββ0 = 2,5 (reducere

10%);

• Valoarea de colþ (începutul

palierului) a devenit TB = 0,2 TC faþã

de TB = 0,1 TC;

• Pentru sursa seismogeneticã

Banat se foloseºte acelaºi spectru

ca ºi pentru sursa Vrancea.

Reducerea valorii palierului spec-

trului cu 10%, menitã, în concepþia

autorilor, sã compenseze parþial

creºterea valorii acceleraþiei cu 25%,

are efect numai în cazul procedeelor

„liniare“ de calcul dar nu opereazã în

cazul analizelor de tip „time-history“

ºi nici pentru calculul componentelor

nestructurale. �

Fig. 5: Spectre elastice din Codul P 100-1/2006

Fig. 4: Spectrele de rãspuns elastice din reglementãrile în vigoare între 1963-2013



Nume ºi renume !

Aºadar, începând cu 1 noiembrie2014, Spoting Ploieºti, o companiemembrã a grupului VINCI Energies,care activeazã în domeniile instru-mentaþie, electrice, automatizãri ºimentenanþã, adoptã numele demarcã Actemium, devenind ActemiumInstrumentaþie Ploieºti.

Anticipând provocãrile actualedin industrie, Actemium se poziþi-oneazã ca prima marcã ce oferãsoluþii ºi servicii dedicate în între-gime proceselor industriale, vizândîmbunãtãþirea performanþei indus-triale a clienþilor sãi.

Actemium furnizeazã soluþii ºiservicii la cheie de-a lungul între-gului ciclu de viaþã industrialã, de laconsultanþã ºi inginerie, pânã laimplementare, punere în funcþiune ºimentenanþã.

Cele 300 de unitãþi de businessActemium din întreaga lume, unitesub o singurã marcã, transformãaceastã marcã industrialã într-oreþea atât localã, cât ºi globalã.

Combinând expertiza recunoscutã,cu abordarea segmentatã ºi efectulde reþea, Actemium furnizeazã solu-þii inovatoare ºi eficiente, adaptatefiecãrui client.

“Ca rãspuns al puternicei cereride pe piaþã, Actemium ºi-a repozi-þionat oferta, devenind un furnizorglobal capabil sã conceapã, sã dez-volte ºi sã întreþinã echipamente deproducþie industriale. Oferim o gamãcompletã de soluþii ºi servicii ºi sun-tem capabili sã ne sprijinim clienþii întoate fazele de derulare a proiec-telor, vizând îmbunãtãþirea avantaju-lui lor competitiv.” - Olivier Albessard,Director Brand Actemium

Cu o cifrã de afaceri la nivel globalde 2,1 miliarde de euro, Actemiumeste un jucãtor important în piaþa desoluþii ºi servicii pentru industrie,reunind 20.000 de experþi în 300 deunitãþi de business, prezente în 38 deþãri din întreaga lume.

În general, în economia de piaþã produsele ºi serviciile oferite sunt într-o permanentã miºcare înraport cu cererea dar mai ales pe baza implementãrii celor mai noi, mai eficiente ºi funcþionalesoluþii. Cum s-ar spune, nimic nu este „bãtut în cuie” ci, în raport cu unii parametri, suferã schimbãridefinitorii.

Este ºi cazul SPOTING Ploieºti, o companie a VINCI Energies, care a adoptat numele de marcã“Actemium” ca rezultat al evoluþiei ºi perfecþionãrii activitãþii sale în timp.

VINCI Energies în România:În România, VINCI Energies este reprezentatã de un grup de întreprinderi specializate care opereazã local, naþional

ºi internaþional.Aria de activitate a acestor întreprinderi cuprinde instalaþii electrice, automatizãri, încãlzire, ventilaþie, aer condiþionat ºi

o gamã variatã de izolaþii industriale ºi pentru clãdiri.Modul flexibil de interacþiune dintre specialiºti ºi clienþii lor oferã un beneficiu sporit pornind de la eficientul concept

„one-stop-shopping“ („afaceri la cheie“).Mãrcile VINCI Energies în România sunt reprezentate de TIAB, STIZO Industrial Services, STIZO Nuclear,

Actemium ºi VINCI Facilities.

VINCI Energies în lume:Activând în aproximativ 50 de þãri, dintre care 30 în afara Europei, VINCI Energies are în structura sa 63.000 de angajaþi

ºi a generat în 2013 o cifrã de afaceri de 9,25 miliarde de euro.Datoritã reþelei sale dense formatã din 1.500 de unitãþi de business, linia de business Energies a Grupului VINCI este, în

prezent, un important furnizor de servicii în domeniul energiei ºi tehnologiei informaþiei, atât în Europa, cât ºi în întreaga lume.Pentru mai multe informaþii, vã rugãm sã vizitaþi: www.vinci-energies.com


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTI ÎN CONSTRUCÞIIÎncã o stea dispare de pe cerul României !

Octavian COªOVLIU (1927 - 2014)

Când s-a stins din viaþã academi-cianul prof. dr. ing. Radu Voinea –personalitate remarcabilã a mediuluiacademic ºi ingineresc din þaranoastrã ºi om de mare valoare îndomeniul ºtiinþei ºi tehnicii în Româ-nia - am fost atât de impresionatîncât am fost tentat sã scriu ºi eu unmodest articol despre aceastã marepierdere, intitulat: „A mai apus o steape cerul României“.

Totdeauna am considerat ºi con-tinui sã cred cã astfel de oamenimeritã sã fie cât mai bine cunoscuþi,nu numai pentru virtuþile lor profe-sionale ºi umane dar, mai ales, pen-tru a fi un îndemn, un imbold pentrugeneraþiile viitoare de a le urmaexemplul ºi de a deveni, la rândul lor,un model de urmat, perpetuându-se,astfel, valoarea, inteligenþa ºi cre-ativitatea – calitãþile cele mai sigureale prosperitãþii unui popor.

Am comparat aceste personalitãþicu niºte stele, cãci, aºa cum stelelestrãlucesc pe bolta cereascã, tot aºaoamenii de valoare strãlucesc ºiaduc luminã în domeniile lor deactivitate. Fie ca pe acest Pãmânt sãexiste cât mai multe asemeneastele!

De curând s-a stins din viaþã încão mare personalitate – dr. ing.Octavian COªOVLIU - despre carenu pot sã mã abþin sã nu scriudeoarece, nu numai cã mi-a intrat însuflet prin valoarea sa profesionalãºi umanã, dar mai ales pentru cã,datoritã modestiei sale, poate cã nuera chiar atât de cunoscut pe cât demult ar fi trebuit sã fie.

Dr. ing. Octavian Coºovliu s-anãscut în urmã cu 87 de ani, maiprecis în 18 septembrie 1927 laBrãila, unde a copilãrit ºi ºi-a fãcutstudiile preuniversitare, inclusivliceul teoretic „Nicolae Bãlcescu“.Fiind un elev silitor ºi cu tragere deinimã pentru carte, s-a înscris laFacultatea de Construcþii a Institutu-lui Politehnic „Gheorghe Asachi“ dinIaºi, pe care a absolvit-o cu brio în1950, devenind inginer constructorîn specialitatea „Construcþii Civile,Industriale ºi Agricole“ la vârsta de23 de ani.

Dupã absolvirea facultãþii arevenit ca tânãr inginer în urbeanatalã, unde a activat succesiv înexecuþie la Întreprinderile de Con-strucþii din Brãila ºi Galaþi, realizândnenumãrate construcþii civile ºi edi-litare din zonã ºi împrejurimi (uzinede apã, fabrici, hale pentru diverseateliere, ºcoli, magazii-silozuri pen-tru cereale, modernizãri de ºosele,sedii administrative ºi locuinþe, blocuriîn centrul municipiului Galaþi etc).

Datoritã cunoºtinþelor sale profe-sionale, spiritului creativ ºi inteli-genþei native deosebite, a fostcooptat, din anul 1959, în activitateade proiectare a Institutului deProiectare din Galaþi (devenitDSAPC ºi dupã 1990 I.P.J. Galaþi),unde a lucrat, cu multã pasiune ºidevotament, pânã la obºtesculsfârºit din 4 noiembrie 2014. Laaceastã instituþie a proiectat, în calitatede ºef de proiect ºi apoi a coordonat,

în calitate de director tehnic,nenumãrate construcþii de anver-gurã din zonã ºi nu numai, precumfabrici, ºantiere navale, restaurante,hoteluri, sedii administrative, blocuride locuinþe, cinematografe, cheurifluviale, docuri, diguri de apãrareetc., etc., printre acestea remar-cându-se Palatul Navigaþiei ºiPalatul Prefecturii din Galaþi – con-strucþii impozante ºi de mare valoarearhitecturalã.

Din anul 1993 a devenit consilierde nepreþuit al acestei prestigioaseinstituþii, aducându-ºi contribuþia, cuinestimabilele sale cunoºtinþe, cuexperienþa ºi cu ideile sale valo-roase. Pentru contribuþia sa de marevaloare în domeniul construcþiilor, afost rãsplãtit, înainte de 1990, cuOrdinul Steaua Republicii – clasaa V-a ºi Ordinul Muncii clasa a III-a.Dupã 1990 nu prea a mai existatrãsplatã pentru oamenii de valoare.

Dr. ing. Octavian Coºovliu,împreunã cu predecesorul sãu,reputatul prof. dr. ing. AlexandruCiºmigiu ºi alþi corifei din domeniulconstrucþiilor civile, au desfãºurat ºio intensã activitate de consolidare,recondiþionare ºi reabilitare anenumãrate sfinte lãcaºuri, printrecare: Catedrala „Sf. Nicolae“ ºi Cate-drala „Înãlþarea Domnului“ din Brãila,mãnãstirea „Sf. Arhangheli Mihail ºiGavriil“, Catedrala Episcopalã Galaþiºi multe altele. Drept rãsplatã pentruaceastã muncã fãcutã cu pasiune ºi


dãruire, a primit, din partea Patri-arhiei, „Ordinul Înalta Cruce aSfintei Patriarhi i a Biserici iOrtodoxe Române“.

Doctoratul ºi l-a susþinut în anul1984 cu teza intitulatã: „Studiuasupra conlucrãrii structurii cuterenul de fundare la unele tipuri declãdiri de locuit cu cinci nivelurifundate pe loess în regiunea Galaþi“.

Dr. ing. Octavian Coºovliu adesfãºurat ºi o intensã activitatedidacticã, fiind solicitat sã predeacursuri la ªcoala Medie Tehnicã deDrumuri ºi Poduri din Brãila înperioada 1951-1956; cadru didacticla Institutul Politehnic din Galaþi(1960-1965); cadru didactic asociatla Universitatea din Galaþi (1971-1979); cadru didactic asociat laFacultatea de Industrie Alimentarã,Acvaculturã ºi Tehnicã Piscicolã dinanul 1998. De asemenea, dl Coºovliua susþinut ºi o bogatã activitate decercetare. Fiind înzestrat cu un înaltspirit de inventivitate ºi creativitate, afost cooptat în activitatea de colabo-rare cu diverse unitãþi de cercetare,precum: Universitatea Galaþi, Institu-tul de Construcþii Bucureºti, Centrulde Fizica Pãmântului ºi Seismologie,Institutul de Cercetãri în Construcþii– INCERC, ISPIF, ICH, PROCEMA,Laboratorul Central MLPAT.

Distingându-se ca personalitateremarcabilã în domeniul proiectãrii,desigur cã a fost antrenat ºi în acti-vitatea publicisticã prin prezentareaa nenumãrate lucrãri în reviste despecialitate sau la simpozioane,conferinþe, congrese din þarã ºi dinstrãinãtate. Calitatea sa de profe-sionist remarcabil l-a îndreptãþit sãfacã parte din nenumãrate asociaþiiprofesionale naþionale ºi interna-þionale, printre care meritã amintite:membru de onoare al SocietãþiiRomâne de Geotehnicã ºi Fundaþii;membru al Asociaþiei Inginerilor din

România – preºedinte al SucursaleiGalaþi; membru de onoare al Acade-miei de ªtiinþe Tehnice din România– Secþia 6 „Construcþii & Urbanism“;vicepreºedinte de onoare al ComisieiNaþionale „Comportarea in situ aConstrucþiilor“; membru al Acade-miei de ªtiinþe Tehnice din New York;membru al Societãþii Internaþionalede Mecanica Pãmânturilor, Geoteh-nicã ºi Fundaþii etc.

Activând cu multã pasiune ºidãruire pentru prosperitatea melea-gurilor sale natale, pe care le-a slujitcu drag întreaga viaþã, a primitdiploma de „Cetãþean de Onoare“ almunicipiilor Brãila ºi Galaþi. În cursulîndelungatei sale activitãþi a elabo-rat, în calitate de expert, sute deexpertize tehnice de valoare, dândsoluþii corecte, eficiente ºi durabile ºia verificat, cu multã conºtiinciozitate,nenumãrate proiecte, ca verificatorde calitate.

Activitatea sa prodigioasã, desfã-ºuratã pe o îndelungatã perioadã detimp cu rezultate dintre cele maibune, îl situeazã pe dl dr. ing. Octa-vian Coºovliu pe scara cea maiînaltã a valorilor naþionale, în dome-niul ºtiinþei ºi tehnicii în construcþii.

O activitate profesionalã continuãde peste 64 de ani, cu nenumãrateºi incontestabile realizãri remarca-bile, nu poate fi consideratã decât oexcepþie de invidiat în mod admira-tiv, dar ºi de apreciat în cel mai înaltgrad posibil.

Dl dr. ing. Octavian Coºovliu afost un neobosit fãuritor al bunurilormateriale utile oamenilor, care ºi-adedicat întreaga viaþã pentru bineleºi prosperitatea societãþii, pe care aslujit-o cu cel mai înalt devotament.

Constructor executant ºi proiec-tant, cercetãtor ºi cadru didactic aso-ciat, a activat deopotrivã cu multãpasiune ºi dãruire, fãrã pretenþii derãsplatã, ci doar pentru a rezolva ºi

realiza lucruri bine fãcute. Când l-amsunat în ziua de 18 septembrie sã-lfelicit cu ocazia împlinirii vârstei de87 de ani, Domnia sa lucra, la vene-rabila-i vârstã, la niºte proiectepentru obºtea din care fãcea parte.Sã tot ai asemenea oameni!

Modestia sa proverbialã, înþelep-ciunea ºi tâlcul spuselor sale, cãl-dura ºi lumina radiate ca o aureolãîn jurul sãu, îl fãceau sã fie apreciat,îndrãgit ºi respectat deopotrivã, atâtde cei din generaþia sa, cât ºi de ceimai tineri.

Comisia Naþionalã „Comportareain situ a Construcþiilor“, întregul corpingineresc, suferã o grea pierdereprin dispariþia dintre noi a dr. ing.Octavian Coºovliu. Menþinerea unuiechilibru stabil în asociaþie ºi a unuianumit statut de competenþe repre-zentau o laturã de valoare a asoci-aþiei CNCisC, a cãrei absenþã se varesimþi.

Pentru valoarea sa incontestabilãi s-a conferit în cadrul comisiei ºi titlulde VICEPREªEDINTE DE ONOAREal CNCisC. Chiar ºi pentru ultimaîntâlnire, jubiliarã, cea de-a 30-a dela Braºov, aveam pregãtitã odiplomã specialã, de membru fonda-tor. Aceasta îi va fi înmânatã fiiceisale, Lavinia, la proxima întâlnire.

Cu toþii îl vom pãstra, în suflete ºiîn inimi, aºa cum l-am cunoscut:competent, drept, corect, altruist,patriot, inteligent, ingenios, erudit,...numai cu calitãþi lãudabile.

Acum, la despãrþirea de o ase-menea personalitate din dome-niul construcþiilor, vom încerca sãvalorificãm, noi ºi generaþiile maitinere, tot ceea ce dr. ing. OctavianCoºovliu ne-a lãsat prin opera sa.

Cu deosebitã pioºenie,dr. ing. Victor Popa –preºedinte CNCisC,

membru corespondent ASTR


Soluþii structurale metalicepentru reabilitarea funcþionalã a clãdirilor de locuit

din panouri mari prefabricate din beton armatdrd. arh. ALEXANDRU A. BOTICI,

conf. dr. ing. ADRIAN CIUTINA,prof. dr. ing. VIOREL UNGUREANU,

prof. dr. ing. DAN DUBINÃ -Universitatea Politehnica Timiºoara, Departamentul de Construcþii Metalice ºi Mecanica Construcþiilor

Pe lângã deficienþele exterioareale spaþiului de locuit, referitoarela amplasament, accesibilitate, cir-culaþie, dotãri cu funcþiuni etc., prin-cipalele inconveniente ale blocurilorde locuit din panouri mari prefabri-cate sunt datorate spaþiului locuibilneadecvat, intervenþiilor post-con-strucþie neunitare, izolaþiilor termiceºi hidro deficitare, ceea ce conduce,mai întotdeauna, la inconfortul loca-tarilor.

Modalitãþile principale de moder-nizare a spaþiilor de locuit pentru ast-fel de blocuri trebuie sã includã oacþiune integratã de reabilitare struc-turalã ºi termicã, pentru a aduceaceste unitãþi locative la niveleleactuale de confort interior.

Reconfigurarea spaþiilor locativeavând scopul primordial de extinderese poate face prin:

• cuplarea apartamentelor pe ori-zontalã;

• cuplarea apartamentelor pe ver-ticalã;

• mansardare.Reconfigurarea spaþiilor interi-

oare prin goluri în diafragmele struc-turale trebuie fãcutã de o asemeneamanierã încât sã nu fie afectatã abi-litatea structurii de a rezista încãr-cãrilor orizontale ºi verticale.Aceasta se face prin analize struc-turale detaliate, care sã demon-streze faptul cã structura modificatãpoate prelua încãrcãrile calculate înconformitate cu normativele recente.

Studiile de caz au fost fãcute petrei tipuri de blocuri din structurã cupanouri mari prefabricate, consi-derate tipice pentru perioadele încare acestea au fost construite:

• blocul IPCT T744R, specificperioadei 1962 - 1975.

• blocul IPCT 770, specific peri-oadei 1975 - 1982.

• blocul IPCT 1340, specific peri-oadei 1982 - 1990.

În cadrul studiului preliminar deoptimizare a spaþiului de locuit aufost considerate, în total, cinci moda-litãþi de intervenþie asupra struc-turilor de bloc, considerând ambelemetode (cuplarea spaþiilor, respectivmansardare):

Modalitãþi de cuplare a spaþiilor:• Cuplarea apartamentelor pe ori-

zontalã. Structura analizatã: bloc tip744R;

• Cuplarea apartamentelor peverticalã. Structura analizatã: bloctip 744R.

Modalitãþi de mansardare:• Soluþie de mansardare pentru

blocul 744 R, cu structurã din ele-mente metalice profilate la cald (pro-file I ºi H);

• Soluþie de mansardare pentrublocul 770, cu structurã din elementemetalice formate la rece;

• Soluþie de mansardare pentrublocul 1340, cu structurã din ele-mente metalice tip þeavã.

Analizele structurale au fost reali-zate în mai multe etape, pentruurmãrirea capacitãþii portante struc-turale în diferite stadii:

• analize pe structurile originale:s-a urmãrit comportarea structuriisub încãrcãrile normativelor actuale.Verificãrile elementelor au fost efec-tuate cu ajutorul normativelor pentrubeton sub încãrcãri gravitaþionale ºiseismice;

• analize pe structurile modificate:în acest caz au fost consideratestructurile cu goluri (pentru cazulcuplãrilor de apartamente) saustructurile mansardate sub acþiuneaîncãrcãrilor gravitaþionale ºi seis-mice. Analizele au relevat locurile încare structurile au nevoie de even-tuale întãriri sau consolidãri;

• analize pe structurile modificateºi consolidate: acestea au fost nece-sare pentru confirmarea soluþiilor deconsolidare alese, precum ºi pentruasigurarea conlucrãrii elementelorde consolidare cu elementele struc-turale.ANALIZA STRUCTURILOR ORIGINALE

În toate cele trei cazuri (blocurileIPCT tip 744R, 770 ºi 1340), analizelestructurale au demonstrat abilitãþilestructurilor de a prelua încãrcãrigravitaþionale ºi seismice.

Pentru verificãri au fost folositeurmãtoarele documente normative:

• CR 0-2005 „Cod de proiectare.Bazele proiectãrii structurilor în con-strucþii“ SR EN 1991-1;

În momentul actual, populaþia din România, la fel ca ºi cea din Estul Europei, locuieºte, într-o proporþiede 25% pânã la 45% în clãdiri de locuinþe colective, cu structura realizatã din panouri mari prefabricate dinbeton armat, locuinþe construite între anii 1960 - 1989. Majoritatea acestor clãdiri ridicã probleme de confor-mare la cerinþele de calitate, izolare termicã, hidrofugã ºi economie de energie, protecþie împotriva zgomotuluiiar unele, cu precãdere cele dinainte de anii ‘70, la rezistenþã, respectiv siguranþã în exploatare. De asemenea,existã probleme majore, cum sunt cele ce þin de partiþionarea spaþiului interior ºi de esteticã.

Pornind de la tipologiile reprezentative ale clãdirilor ºi de la contextul în care acestea au apãrut, lucrarea defaþã prezintã metode de intervenþie pentru reabilitarea lor funcþionalã. Intervenþiile structurale vizeazã recon-figurarea ºi recompartimentarea spaþiului interior fiind realizate prin utilizarea soluþiilor metalice de reabilitare.


• CR 2-1-1.1-2005 „Cod de proiec-tare a construcþiilor cu pereþi struc-turali de beton armat“;

• CR 1-1-3-2005 „Cod de proiec-tare. Evaluarea acþiunii zãpeziiasupra construcþiilor“;

• NP 082-04 „Cod de proiectare.Bazele proiectãrii ºi acþiuni asupraconstrucþiilor;

• Cod de proiectare seismicã -Partea I: Prevederi de proiectarepentru clãdiri P100-1/2006.

Structurile au fost modelate folo-sind programul de calcul „ETABS“iar pentru modelare s-au utilizat ele-mentele finite de tip placã. Grosimeadiafragmelor modelate verticale ºiorizontale a fost egalã cu grosimeadin beton a stratului de rezistenþã.Încãrcarea seismicã a fost conside-ratã prin spectrul de rãspuns elasticcaracteristic municipiului Timiºoara,cu ag = 0,20 g.

Verificãrile structurale au vizat,primordial, elementele de panousupuse la eforturi maxime de încovo-iere ºi efort axial (vezi exemplul dinfig. 2), precum ºi pe cele în care vorurma sã fie efectuate goluri prindecupare.

Calculul diafragmelor a fost com-pletat de urmãtoarele verificãri:

• verificarea secþiunii inimii la com-presiune;

• calculul la forþã tãietoare;• calculul armãturii orizontale din

îmbinãri;• verificarea coeficientului mecanic

pentru armare.Diafragmele orizontale de planºeu

au fost verificate la momente înco-voietoare. Având în vedere faptulcã una dintre soluþiile de cuplare aapartamentelor se bazeazã pe decu-parea planºeului, pentru poziþionareaunei scãri interioare, s-a analizat, cupredilecþie, panoul respectiv (fig. 3).

Rezultatele au confirmat, în toatecele trei cazuri, faptul cã elementelestructurale verificã cerinþele norma-tive actuale, fãrã consolidãri supli-mentare. În plus, ele prezintã rezervesemnificative de rezistenþã.ANALIZA STRUCTURILOR MODIFICATE

Cuplarea apartamentelorpe orizontalã

Soluþia de cuplare a apartamen-telor pe orizontalã implicã realizareaunor goluri în diafragmele verticale,in dreptul camerelor de zi. Prin

urmare, rezultã, în final, douãapartamente pe nivel, cu o arie utilãdublã faþã de apartamentele indivi-duale. Golurile sunt realizate cu odeschidere de 1.350 mm în pereþiiaxului B (central). Soluþia analizatãcorespunde practicãrii golurilor lafiecare nivel, fiind cea mai dezavan-tajoasã pentru diafragma centralã.

Analiza structuralã efectuatã pestructura modificatã a demonstrat cãeforturile structurale din diafragmelepe care nu s-a intervenit sunt simi-lare cu valorile înregistrate în cazulstructurii iniþiale; rezultã însã dife-renþe majore în ceea ce priveºtediafragma din axul 2, în care au fostpracticate golurile de acces (dincombinaþia seismicã) (fig. 5).

În acest caz, calculele pentruverificarea localã a secþiunii inimiipanoului la compresiune, a armãturiitransversale ºi orizontale, precum ºiverificarea coeficientului mecanicpentru armare, aratã cã nu mai suntrespectate condiþiile de verificare.Prin urmare, au fost necesaremãsuri de consolidare localã agolurilor din diafragme.

Soluþia aleasã pentru consolidareconstã în aplicarea unor elementemetalice de bordare (fig. 6) careformeazã un cadru metalic, ambelerealizate din 2 profile secþiune „U“,bordând astfel golul. Profilele seleagã de elementele din beton, printije filetate care trec dintr-o parte încealaltã a diafragmei. Stâlpii se con-siderã prinºi articulat în placa infe-rioarã de planºeu.

Fig. 1: Discretizarea în elemente de tip placã (ETABS) pentru blocul 744R, 770 respectiv 1340

Fig. 2: Diagrama de momente încovoietoare, valorile maxime ale eforturilor ºi verificarea pe curba deinteracþiune M-N a panoului de diafragmã Ax A pentru blocul tip 744R (exemplu)

Fig. 3: Diagrama de momente încovoietoare, valorile maxime ale eforturilor ºi verificarea pe curba deinteracþiune M-N a panoului de diafragmã Ax A pentru blocul tip 744R (exemplu)

Fig. 4: Detaliul intervenþiei pentru golul orizontal (plan ºi elevaþie) - intervenþie în zona indicatã



Cuplarea apartamentelorpe verticalã

Cuplarea apartamentelor pe ver-ticalã conduce la efectuarea unorgoluri în planºee, care sã permitãaccesul pe verticalã prin scãri inte-rioare. Golurile sunt efectuate cu odeschidere de 1.200 mm x 1.200 mmiar dispoziþia lor este gânditã pentrucamera de zi. Golurile sunt realizatela planºeul dintre etajul 1 ºi parter,respectiv între etajul 2 ºi etajul 3 ºisunt necesare pentru montareascãrilor interioare dintre cele douãnivele, ca în figura 7. În final vorrezulta module de 4 apartamente pe

nivel - din douã în douã nivele - darcu o arie utilã dublã faþã de aparta-mentele iniþiale.

Analiza structuralã efectuatã pestructura modificatã a demonstrat cãeforturile din diafragmele verticalediferã cu valori nesemnificative faþãde structuria iniþialã, însã rezultãdiferenþe majore în placa de planºeudecupatã (Panoul de planºeu P42-21,vezi fig. 7) care nu respectã condiþiilede rezistenþã ºi sãgeatã.

Pentru consolidarea golului deplanºeu este vizatã creºterea pro-centului de armare: soluþia se rea-lizeazã prin dispunerea pe ambele

feþe ale plãcii a unor benzi din oþel(fig. 8). Conexiunea cu placa dinbeton se face cu ºuruburi, cu rol deconectori rezistenþi la forfecare. Pen-tru cazul plãcii de planºeu decupatesunt dispuse, în fiecare direcþie agolului, de fiecare parte a acestuia,câte douã platbande 5 mm x 25 mm,extinse pe întreaga lungime aplanºeului ºi care, ulterior, suntînglobate în straturile de pardosealã.

MODALITÃÞI DE LÃRGIREA SPAÞIULUI LOCUIT

PRIN SUPRAETAJARE (MANSARDARE)Mansardarea cu structurã metalicã

din elemente metalice laminateSoluþia de mansardare cu profile

metalice laminate a fost analizatãca supraetajare pentru blocul tip744R ºi considerã cadre transver-sale necontravântuite, respectiv contra-vântuite pe direcþie longitudinalã(fig. 9). Contravântuirile în V inver-sat permit pãstrarea a 5 travei libere,pentru instalarea golurilor de feres-tre în camerele de zi, respectiv dor-mitor, în timp ce pentru traveilecontravântuite este permisã insta-larea unor goluri mai mici de fereas-trã, conforme cu cele de la etajeleinferioare.

Riglele de cadru sunt realizate cuvute ºi sunt prinse încastrat pestâlpi. Pe direcþia transversalã stabi-litatea ºi rigiditatea structurii suntasigurate de efectul de cadru.Cadrele de fronton nu sunt con-travântuite. Pe direcþia longitudinalã,stabilitatea ºi rigiditatea structuriisunt asigurate de contravâtuirile ver-ticale din planul pereþilor longitudi-nali. Conlucrarea spaþialã a structuriise obþine cu ajutorul sistemului decontravântuiri orizontale ºi a riglelorlongitudinale din planul acoperiºului.

Analiza structuralã a fost efectu-atã în douã ipoteze distincte în carestâlpii sunt articulaþi, respectiv încas-traþi pe structura din beton.

Analiza pentru structura metalicã,efectuatã pentru încãrcãrile carac-teristice municipiului Timiºoara, acondus la urmãtoarele secþiuni aleelementelor metalice (oþel structuralS235): stâlpi HEB 180, grinzi IPE220 (cu vutã de 140 mm la îmbina-rea cu stâlpul), contravântuiri în Vinversat profil þeavã 80x80x4, stâlpide fronton HEB 100 ºi contravântuiride acoperiº: oþel rotund φ26. Acestedimensiuni se pãstreazã, practic,

Fig. 8: Detaliul intervenþiei unitare pentru golurile în planºee ºi starea de eforturi în panoul de planºeu

Fig. 9: Mansardarea blocului 744R (soluþie cu profile metalice): vedere de ansamblu ºi îmbinãri

Fig. 7: Detaliul intervenþiei unitare pentru golurile în planºee ºi starea de eforturi în panoul de planºeu

Fig. 6: Metoda de consolidare a golurilor dindiafragmele verticale cu profile metaliceFig. 5: Secþiunea panoului dupã intervenþie



pentru ambele tipologii de prinderela bazã: articulat / încastrat. Totuºi, oproiectare cu stâlpii articulaþi la bazãconduce la flexibilizarea structurii(deplasãri laterale mai mari, perioadade vibraþie dublã) ºi la creºterea va-lorilor momentelor încovoietoare laîmbinarea grindã-stâlp cu 5%,respectiv la îmbinarea de coamã cu25%. Cu toate acestea, prinderea dela baza stâlpilor devine mai simplã,prin transmiterea facilã a eforturiloraxiale ºi de forfecare.

Analizele structurii din beton pen-tru fazele structurii iniþiale, respectivmansardate, demonstreazã cã, pen-tru structurile mansardate, valorilemomentelor încovoietoare sunt maimari faþã de cele înregistrate destructura simplã din beton. Totuºi,aceste valori sunt inferioare valorilormomentelor capabile pentru efortulaxial corespunzãtor. Prin urmare,se poate conclude cã structura dinbeton poate prelua încãrcãrile rezul-tate din mansardare. Trebuie menþi-onat, însã, cã într-o primã fazã aconstrucþiei structura este descãr-catã de straturile caracteristice ulti-mului nivel (hidroizolaþie, beton depantã etc.) iar încãrcãrile datoratestructurii mansardate sunt de acelaºiordin de mãrime.

Pe de altã parte, analizele com-parative paralele au demonstrat cãstructura metalicã nu este influ-enþatã de modul de proiectare: la solsau la ultimul nivel al structurii dinbeton. Acest lucru rezultã din valorileeforturilor din elementele structurale,precum ºi din valoarea perioadeiproprii de vibraþie, care sunt aproapeidentice cu cele înregistrate la pro-iectarea mansardei peste structuraexistentã.Mansardarea cu structurã metalicãdin profile metalice formate la rece

Avantajul principal al soluþiei demansardare cu structura din profilemetalice cu pereþi subþiri formate larece este greutatea redusã, montajulºi transportul simplu al elementelorstructurale. Studiul de caz a fostefectuat pe blocul tip 770.

In faza iniþialã a fost verificatãcapacitatea structurii originale ablocului de a prelua încãrcãri deter-minate conform normativelor actuale.Rezultatele aratã clar faptul cãblocul posedã rezerve importante derezistenþã, drept care s-a analizat,

în faza urmãtoare, cu structuramansardatã. ªi în acest caz, înaintede poziþionarea noii structuri, s-aconsiderat faptul cã au fost înlãtu-rate straturile de hidroizolaþie ºi alebetonului de pantã. Structura man-sardei este formatã din cadre rezis-tente la moment (necontravântuite)pe direcþie transversalã, respectivcontravântuite pe direcþie longitudi-nalã (fig. 10). Stâlpii mansardei suntformaþi din douã profile C (tipLindab), dispuse spate în spate, cudistanþã de 80 mm între ele ºi vor fipoziþionaþi deasupra intersecþiilorpereþilor exteriori. Grinzile transver-sale sunt realizate tot din profile Cdispuse spate în spate, iar cele lon-gitudinale din profile C introduseunul într-altul. În plan longitudinal afost adoptat sistemul cu contravân-tuiri în X din oþel rotund. Întreagastructurã va fi executatã din oþelS350GD+Z.

Analiza pentru structura metalicãîncastratã la bazã, efectuatã pentruîncãrcãrile caracteristice municipiu-lui Timiºoara, a condus la urmã-toarele secþiuni ale elementelor (oþelS350GD+Z): stâlpi 2C350x3, grinzi2C300x3, grinzi longitudinale C100x1,contravântuiri de acoperiº: oþelrotund φ16.

În cazul structurii metalice articu-late la bazã, secþiunile elementelorstructurale rãmân nemodificate, aces-tea prezentând rezerve de rezistenþãpentru preluarea momentelor înco-voietoare sporite la partea supe-rioarã a stâlpilor. Totuºi, perioadelede vibraþii sunt mai mari, pânã lavalori de 0,565 sec. pentru primulmod de vibraþie, ceea ce conduce lao flexibilitate sporitã în plan transver-sal. Cu toate acestea, deplasãrilelaterale sub acþiunea seismicãrãmân sub valorile acceptabile.

Din analizele comparative efectu-ate la nivelul structurii din betonrezultã cã efectul produs la bazastructurii din beton de prindereaîncastratã sau articulatã a structuriimetalice nu produce diferenþe sem-nificative între cele douã cazuri. Sin-gura problemã este prinderea localãa elementelor metalice de structuradin beton, care poate fi simplificatãîn cazul prinderii articulate. Deasemenea, pentru structura dinbeton armat, se poate remarca fap-tul cã eforturile în elemente sunt maireduse în varianta cu mansardãdecât în cea fãrã, ceea ce conducela concluzia cã structura mansardeieste mai uºoarã decât ºapa ºidiversele straturi de izolaþie existen-te anterior pe terasa blocului.

Fig. 10: Mansardarea blocului 770: vedere de ansamblu, secþiuni caracteristice ºi îmbinãri

Fig. 11: Mansardarea blocului 1340 (soluþie cu stâlpi tip þeavã): vedere de ansamblu ºi îmbinãri



Analizele efectuate pentru identi-ficarea diferenþelor de calcul pentrustructura dimensionatã la sol sau pestructura din beton au condus laconcluzia cã diferenþele de eforturiînregistrate la nivelul elementelorsunt nesemnificative, ceea ce suge-reazã faptul cã blocul de locuinþe dinbeton armat (structurã rigidã) copi-azã, în mare mãsurã, miºcareaterenului. Prin urmare, o dimensionarela sol este identicã cu dimensiona-rea structurii pe structura metalicã.Mansardarea cu structurã metalicã

folosind stâlpi din profil tip þeavãFolosirea stâlpilor tip þeavã, pen-

tru halele cu un singur nivel, permiterealizarea unor cadre necontravân-tuite pe ambele direcþii. Prin urmare,toate traveile vor rãmâne libere pen-tru poziþionarea golurilor de ferestre.

Studiul de caz a considerat blocultip 1340, cu o structurã neregulatã înplan. Structura metalicã urmãreºteaceastã dispoziþie ºi, în consecinþã,rezultã o structurã translatatã dinaxul 5. Structura este alcãtuitã dinºapte cadre transversale fãrã con-travântuiri. Dintre aceste cadre, treiau deschiderea de 10,20 m, douã de10,80 m ºi douã de 13,80 m. Acope-riºul este metalic, tip ºarpantã, îndouã ape, din grinzi cu inima plinã(profile tip IPE) a cãrei pantã înambele direcþii este de 15%.

Analiza iniþialã de verificare acapacitãþii portante a blocului subîncãrcãrile actuale (specifice munici-piului Timiºoara) demonstreazã cã,în faza iniþialã, blocul posedã rezer-ve importante de rezistenþã. Faza adoua a proiectãrii constã din dimen-sionarea structurii de rezistenþã amansardei ºi re-verificarea diafrag-melor blocului din beton. Înainte depoziþionarea noii structuri s-a consi-derat cã structura existentã a fostdescãrcatã de straturile de hidroizo-laþie ºi beton de pantã.

Soluþia de mansardare a fost stu-diatã în douã ipoteze: încastratã,respectiv articulatã la prinderea peblocul din beton.

Dimensionarea elementelor derezistenþã, pentru cazul structuriiprinse încastrat, conduce la stâlpi cusecþiune tip þeavã pãtratã 200x200x8,grinzi transversale IPE 270 ºi grinzilongitudinale HEB 100 (S235). Toateelementele sunt din oþel S235.

Similar cu cazurile precedente, ºipentru acest tip de mansardã rezultãsecþiuni identice ale stâlpilor, în cazulprinderii articulate sau încastrate astâlpilor la bazã. Totuºi, datoritãmomentelor încovoietoare sporite,secþiunea grinzii creºte de la IPE270 la IPE 300 pentru cazul articulat.

Singura diferenþã notabilã este lanivel de prindere a elementelor me-talice de structura din beton, carepoate fi simplificatã la prindereaarticulatã. Datele analizelor efectu-ate pe structura din beton (structuraoriginalã, structura mansardatã)atestã cã efectul global al mansar-dãrii conduce la o diminuare a efor-turilor pe diafragme, în principaldatoritã îndepãrtãrii straturilor de laultimul nivel (ºapa + izolaþii).

Verificarea soluþiilorde întãrire a golurilor

Principalele probleme structurale,în cadrul studiului global preliminar,au fost la nivelul cadrelor nou for-mate care bordeazã golurile deacces din diafragmele existente. Maiprecis, au fost identificate douã zonecare prezintã interes pentru cercetãriamãnunþite (fig. 12.a): zona grinzilornou formate în diafragme cu secþi-une compusã oþel-beton, deasupragolurilor de acces, care lucreazã înnoua configuraþie ca grinzi decuplare la forþe axiale ºi de forfecaremari; îmbinãrile de la baza cadrelormetalice, care conlucreazã cu pereþiiexteriori.

În momentul de faþã, cercetãrilepe cele douã zone cu eforturi sporitesunt în desfãºurare în cadrul labora-torului CEMSIG al UniversitãþiiPolitehnica Timiºoara. Într-o primãfazã au fost efectuate teste experi-mentale pe specimene de îmbinarela baza stâlpului, realizate la scara 1:1.

Tabelul 1 descrie cele patru spe-cimene testate ºi variaþiile parame-trilor de îmbinare: secþiunea elementelormetalice ºi modul de încãrcare.

Figura 12.b prezintã exemplul deîmbinare al nodului cu profile meta-lice tip U. Prin conectarea acestorprofile cu elementul din beton (prinºuruburi cu ancorare chimicã) a fostcreat un stâlp cu secþiune compusã.Prinderea la bazã este cu placãmetalicã, cu buloane ancorate îndala inferioarã din beton.

Aceste teste, mai degrabã cucaracter calitativ, menite sã confirmefezabilitatea soluþiei tehnice, oferãtotuºi ºi unele informaþii cantitative.

Figurile 13 ºi 14 prezintã rezul-tatele experimentale ºi modurile decedare sub forma curbelor caracte-ristice forþã - deplasare lateralã.

Tabelul 1

Fig. 12: Elementele cu eforturi sporite în diafragmele cu goluri noi - a); detaliu de întãrire a goluluiprin elemente metalice de tip profil U - b)



Interpretarea rezultatelor experi-mentale conduce la urmãtoareleconcluzii:

• capacitatea de deformare anodurilor (60-80 mm) este multsuperioarã cerinþei de deformabili-tate a blocului din beton sub acþi-unea seismicã la starea limitã ultimã;

• prin integrarea elementelor me-talice în structura iniþialã din beton,ductilitatea îmbinãrilor (pânã la 40mrad) este considerabilã, ceea cepoate conduce la o redistribuire aeforturilor, în cazul unor miºcãri seis-mice puternice;

• pentru prinderea la bazã a ele-mentelor metalice este recomandatãprinderea plãcii de bazã prin tijebulonate de ambele pãrþi ale daleidin beton;

• pentru o conlucrare bunã a ele-mentelor metalice cu cele din betontrebuie controlatã tehnologia deancorare a elementelor metalice încele existente din beton.

CONCLUZIIAnalizele structurale efectuate pe

blocuri de locuinþe tip IPC 744R,770, respectiv 1340, realizate dinpanouri mari prefabricate, au condusla urmãtoarele concluzii:

• toate tipologiile analizate pose-dã rezerve importante de rezistenþã,

chiar în cazul încãrcãrilor sporite cal-culate conform normativelor moder-ne, inclusiv cele seismice;

• structurile permit reconfigurareaspaþiilor interioare, prin cuplareaapartamentelor pe verticalã sau ori-zontalã, cu realizarea de goluri îndiafragmele verticale, respectiv orizon-tale, însã de o manierã controlatã;

• în cazul cuplãrii apartamentelorpe orizontalã sau verticalã estenevoie de consolidarea golului deacces nou format. Studiile experi-mentale efectuate în cadrul labora-torului CEMSIG au demonstrat cãsoluþiile metalice de consolidare agolurilor rãspund criteriilor de rezis-tenþã ºi posedã ductilitate suficientãpentru acomodarea unor deformaþiilaterale importante;

• mansardarea structurilor din betoneste posibilã cu structuri metaliceuºoare. În prealabil este necesarãîndepãrtarea straturilor de hidroizo-laþie ºi beton de pantã de la nivelulacoperiºului iniþial;

• calculul structurii metalice demansardare se poate face la sol saupe structura din beton. Este reco-mandabil ca structura sã se prindãarticulat pe structura din beton,datoritã detaliilor de prindere maisimple.

Testele experimentale reprezintãprimul pas în validarea soluþiilor dereabilitare funcþionalã a blocurilor delocuit. Studiile se aflã în desfãºurareºi ele vor fi continuate prin:

• investigarea experimentalã agrinzilor de cuplare nou formate dea-supra golurilor de acces;

• analize structurale globale caresã integreze comportamentul real alelementelor de cadru nou formate,inclusiv a îmbinãrilor de la baza ele-mentelor verticale (capacitate derezistenþã ºi rigiditate);

• analize structurale care sã per-mitã stabilirea restricþiilor pentruîntreruperea continuitãþii diafragme-lor ºi/sau planºeelor, în relaþie cuzonele seismice unde ar fi amplasateclãdirile.

BIBLIOGRAFIE[1] BOTICI A. A., UNGUREANU V.,

CIUTINA A., BOTICI A. & DUBINÃ D.,„Sustainable retrofitting solutions for pre-cast concrete residential buildings“,Life-Cycle and Sustainability of CivilInfrastructure Systems - Strauss, Fran-gopol & Bergmeister (Eds), 2013, Taylor& Francis Group, London, ISBN 978-0-415-62126-7;

[2] BOTICI, A. A., UNGUREANU, V.,CIUTINA, A., BOTICI, A., DUBINÃ, D.,Architectural and structural retrofittingsolutions for large precast concrete resi-dential buildings. Proc. of iNDiS 2012 -Planning, Design, Construction andRenewal in the Civil Engineering. NoviSad, Serbia, 28-30.11.2012, pp. 530-539;

[3] Eracobuilt Inspire - IntegratedStrategies and Policy Instruments forRetrofitting: http://www.tepenergy.ethz.ch;

[4] BOTICI A. A., UNGUREANU V.,BOTICI A., DUBINÃ D. (2011), „Inter-venþii structurale pentru reabilitareafuncþionalã a blocurilor de locuinþe dinpanouri mari prefabricate“. Revista AICPSReview 3/2011, pp. 53-67;

[5] P100-1 (2006). Cod de proiectareseismicã P100: Partea I, P100-1/2006:Prevederi de proiectare pentru clãdiri.

Cercetãrile prezentate mai sus aufost efectuate în cadrul proiectului ERA-NET ERACOBUILD Nr. 3-002/2011 Strategiiºi politici pentru reabilitarea termicã aclãdirilor în vederea reducerii consumu-lui primar de energie ºi reducerea emisiilorde gaze cu efect de serã - InSPIRe“.

*** Lucrare inclusã în vol. „Tendinþeactuale în ingineria structurilor metalice.Lucrãrile celei de-a XIII-a ConferinþeNaþionale de Construcþii Metalice,Bucureºti, 21 - 22 noiembrie, 2013“. �

Fig. 13: Curba caracteristicã forþã - deformaþie pentru nodurile 1 ºi 4; modul de cedare

Fig. 14: Curba caracteristicã forþã - deformaþie pentru nodul 3 ºi modul de cedare

Începând cu luna ianuar ie 2013,Revista Construcþi i lor a lansat nouaformã a s i te -u lu i publicaþiei noastre:www.revistaconstructiilor.eu.

Construit pe o structurã flexibilã ºimodernã, site-ul poate fi accesat acummult mai uºor, reuºind, în felul acesta, sã vãþinem la curent, în timp real, cu noutãþile dindomeniul construcþiilor.

Pe lângã informaþiile generale legate deredacþie, abonamente ºi date de contact, însite sunt introduse, online, majoritatea arti-colelor publicate în revista tipãritã, în cei9 ani de activitate, articole scrise de presti-gioºii noºtri colaboratori.

Pentru o mai uºoarã navigare, informa-þiile sunt structurate pe categorii, cum ar fi:arhitecturã / proiectare / consultanþã;geotehnicã / fundaþii; infrastructurã; cofraje;izolaþii; scule / utilaje; informaþii juridice / le-gislaþie; personalitãþi din construcþii; opinii etc.

Site-ul conþine ºi un motor de cãutare cuajutorul cãruia pot fi gãsite, mai uºor, arti-colele în funcþie de numele autorului, detitlul articolului, dupã cuvinte cheie etc.De asemenea, toate numerele revistei, înce-pând din 2005 ºi pânã în prezent, în formalor tipãritã, pot fi gãsite în secþiunea„arhiva” a site-ului. Totodatã, RevistaConstrucþiilor poate fi consultatã sau descãr-catã, gratuit, în format pdf.

De la început, noi ne-am propus caRevista Construcþiilor sã fie, pe lângã sursãde informare ºi o punte de legãturã între ce-rerea ºi oferta din domeniul construcþiilor.În acest sens, site-ul revistaconstrucþiilor.eupune la dispoziþia celor interesaþi spaþii, îndiverse formate ºi bine poziþionate din punctde vedere vizual, pentru promovarea pro-duselor ºi serviciilor.

Vã aºteptãm, cu interes, sã „rãsfoiþi“paginile site-ului nostru pentru a descoperi ca-litatea articolelor publicate de profesioniºtiiromâni în domeniul construcþiilor. Totodatã, vãrugãm sã contactaþi conducerea redacþieipentru o eventualã prezenþã cu publicitate,constând în oferta dvs. pentru potenþiali clienþi,costul apariþiei fiind negociabil. �

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

dr. ing. Victor Popaprof. dr. ing. Radu Petroviciprof. dr. arh. Romeo Beleaprof. dr. ing. Dan Dubinãconf. dr. ing. Adrian Ciutinaprof. dr. ing. Viorel Ungureanudr. ing. Mãdãlin Comanarh. Eliodor Popadrd. arh. Alexandru A. Boticidr. ing. Felician Eduard Ioan Hann

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82Fax: 031.405.53.83Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

„Revista Construcþiilor“este o publicaþie lunarã care sedistribuie gratuit, prin poºtã, lacâteva mii dintre cele maiimportante societãþi de: pro-iectare ºi arhitecturã, con-strucþii, fabricaþie, import,distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºiutilaje pentru construcþii, bene-ficiari de investiþii, instituþiicentrale (Parlament, ministere,Compania de investiþii, Compa-nia de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Statîn Construcþii, Camera de Comerþa României etc.) aflate în bazanoastrã de date.

În fiecare numãr al revisteisunt publicate: prezentãri demateriale ºi tehnologii noi,studii tehnice de specialitatepe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având catemã problemele cu care seconfruntã societãþile implicateîn aceastã activitate, reportajede la evenimentele legate deactivitatea de construcþii, pre-zentãri de firme, informaþii dela patronate ºi asociaþiile profe-sionale, sfaturi economice ºijuridice etc.

Încercãm sã facilitãm, în acestmod, un schimb de informaþii ºiopinii cât mai complet între toþi ceiimplicaþi în activitatea de con-strucþii.

Caracteristici:� Tiraj: 6.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

www.revistaconstructiilor.euImportant

Documents

RC Decembrie 2014 – pdf