SCOALA ,, NICOLAE CREVEDIA”SECTIE - SCOALA PRIMARA NR. 3 GAISEANCACOM. CREVEDIA MAREJUDETUL GIURGIU

Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne o filă miraculoasă a istoriei româneşti. Desăvârşirea unităţii naţionale a poporului român este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată prin vrerea unui neam dornic de unitate şi cu iubire de neam.

INVATATOR:

BURCEA LUCICA

SCOALA ,, NICOLAE CREVEDIA”SECTIE - SCOALA PRIMARA NR. 3 GAISEANCACOM. CREVEDIA MAREJUDETUL GIURGIU

28 NOIEMBRIE 2014

TITLUL PROIECTULUI : “ 1 DECEMBRIE- ZIUA NATIONALA A ROMANIEI ”

LOCUL DESFǍȘURǍRII : SCOALA PRIMARA NR. 3 GAISEANCA

REALIZATOR: INV. BURCEA LUCICA

DOMENIUL EDUCATIV: Activitati MORAL-CIVICE

TIPUL PROIECTULUI : local, la nivelul unitATii

ARGUMENT

Ziua de 1 Decembrie 1918 marchează bilanţul luptei românilor pentru întregire statală, care vine să încununeze precedentele acţiuni ale fraţilor din Basarabia (9 aprilie 1918) şi Bucovina (15 / 28 noiembrie 1918). Poporul român a valorificat conjunctura internaţională creată în urma primului război mondial şi a ştiut să se afirme în contextul mişcării de eliberare a popoarelor şi al victoriei principiului naţionalităţilor în Europa. 1 Decembrie este Ziua Naţională a României. Şi noi, românii trebuie să simţim româneşte şi să cunoaştem semnificaţia acestui eveniment. Micii şcolari trebuie învăţaţi că istoria neamului românesc este ea însăşi o lecţie de viaţă, voinţă şi iubire! Călăuziţi de aceste fapte am propus următorul proiect şi credem în puterea acestuia de a uni şi a călăuzi spirite.

LA MULŢI ANI, TUTUROR ROMÂNILOR !

SCOALA ,, NICOLAE CREVEDIA”SECTIE - SCOALA PRIMARA NR. 3 GAISEANCACOM. CREVEDIA MAREJUDETUL GIURGIU

DESCRIEREA PROIECTULUI

SCOP: Educarea copiilor în vederea cunoaşterii semnificaţiei zilei de 1 Decembrie, pentru toti romanii.

OBIECTIVE:- intelegerea semnificatiei zilei de 1 Decembrie;- cunoasterea unor repere istorice referitoare la ,, Marea Unire” de la 1 Decembrie 1918;- realizarea unor creatii artistice, in vederea sarbatoririi marelui eveniment;- prezentarea unui program artistic ,, 1 Decembrie- Ziua Nationala a Romaniei”- participarea efectivă şi afectivă a copiilor la activităţile proiectului;- cultivarea disponibilităţilor practice ale copiilor prin activităţile extracurriculare.

GRUP ŢINTĂ:

- elevii din clasa I si clasa a IV- a

BENEFICIARI: - elevii si cadrul didactic implicat in proiect;

- parintii.DATA : 28 noiembrie 2014

DURATA: 2 ore

ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI:

1. ,,1 DECEMBRIE- ZIUA NATIONALA A ROMANIEI ”

Discutii despre semnificatia zilei de 1 Decembrie, cunoasterea unor repere istorice referitoare la ,, Marea Unire” de la 1 Decembrie 1918.

Atelier de lucru

Activitate practica : realizarea unor colaje ce reprezinta harta tarii noastre si a unor desene care surprind evenimentul sarbatorit.

SCOALA ,, NICOLAE CREVEDIA”SECTIE - SCOALA PRIMARA NR. 3 GAISEANCACOM. CREVEDIA MAREJUDETUL GIURGIU

2. Program artistic: ,, 1 Decembrie- Ziua Nationala a Romaniei”.

REZULTATE AŞTEPTATE:

- intelegerea semnificatiei zilei de 1 Decembrie si cunoasterea unor repere istorice referitoare la ,,Marea Unire” de la 1 Decembrie 1918; - interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile şi comportamentele;- realizarea unei expoziţii de creaţii plastice şi practice pornind de la însemnatatea zilei de 1 Decembrie ;

- valorificarea potenţialului creativ al copiilor;

- realizarea minispectacolului pe tema ,, 1 Decembrie- Ziua Nationala a Romaniei”.

RESURSE IMPLICATE:

umane: elevii claselor I si a IV-a, cadrul didactic coordonator, parintii. temporale: 2 ore materiale: informatii despre semnificatia zilei de 1 Decembrie, planse, acuarele,

hartie creponata.

PROMOVAREA PROIECTULUI:

la nivelul unităţii: consilierea cu parintii.

EVALUARE:

realizarea activităţilor şi obiectivelor ; expoziţie cu lucrările realizate; prezentarea minispectacolului; fotografii.

SUSTENABILITATE: Ne propunem ca acest proiect educaţional să se desfăşoare ȋn fiecare an ȋn perioada propusă.

BUGETUL PROIECTULUI: Autofinanţare.

SCOALA ,, NICOLAE CREVEDIA”SECTIE - SCOALA PRIMARA NR. 3 GAISEANCACOM. CREVEDIA MAREJUDETUL GIURGIU

ANEXE

1 DECEMBRIE- ZIUA NATIONALA A ROMANIEI

1 Decembrie este Ziua Naţională a României, potrivit Constituţiei din 2003, articolul 12, alineatul 2.

La 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegaţi, şi sprijinită de peste 100.000 de persoane adunate la eveniment din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţiune care consfinţeşte unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu România.

Ziua de 1 Decembrie 1918 marchează bilanţul luptei românilor pentru întregire statală, care vine să încununeze precedentele acţiuni ale fraţilor din Basarabia (27 martie 1918) şi Bucovina (15 / 28 noiembrie 1918). Poporul român a valorificat conjunctura internaţională creată în urma Primului Război Mondial şi a ştiut să se afirme în contextul mişcării de eliberare a popoarelor şi al victoriei principiului naţionalităţilor în Europa.

Rezoluţia votată de Marea Adunare Naţională, proclama:

1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.

3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.

4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.

5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.

SCOALA ,, NICOLAE CREVEDIA”SECTIE - SCOALA PRIMARA NR. 3 GAISEANCACOM. CREVEDIA MAREJUDETUL GIURGIU

6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

Legea Unirii a fost ratificată prin Decretul-Lege No. 3631 din 11 decembrie 1918 de către regele Ferdinand I şi votată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 29 decembrie 1919, în unanimitate.

LEGENDA TRICOLORULUI

(autor Andrei Ciurunga)

Când Tudor Vladimirescu, marele nostru revoluţionar de la 1821, a ridicat Ţara, chemând-o la luptă împotriva exploatării boiereşti dinăuntru şi a vrăşmaşilor din afară, dintr-unul din satele olteneşti a pornit pentru a se înrola în oastea pandurilor şi un gospodar cu numele Dragomir, tată a trei fetiţe, una mai isteaţă ca alta.

Înaintea plecării, omul şi-a îmbrăţişat nevasta şi pe cele trei fete, iar acestea din urmă i-au dăruit câte o amintire lucrată cu mâna lor. Fata mai mare i-a dat o batistă albastră aidoma ochilor ei, cea mijlocie una galbenă ca pletele sale, iar fata mai mică, Ileana, i-a întins cu sfială una albă; ea n-a mai avut timp să vopsească batista, aşa cum a văzut c-au făcut surorile cele mari.

Dragomir a luat cu multă dragoste darurile copiilor săi, a pus cele două batiste colorate în câte un buzunar al mantalei, iar pe cea albă, curată ca sufletul Ilenuţei, a ascuns-o în buzunarul de la piept al vestonului.

Aşa a pornit viteazul la oaste, cu încrederea că el şi miile de panduri vor scăpa ţara de asuprirea boierilor şi de sabia otomanilor, chemaţi în grabă de stăpânire să-i dea ajutor împotriva românilor răsculaţi.

Dragomir s-a luptat ca un leu dar în cea mai crâncenă dintre bătălii, un glonţ i-a străpuns inima. A căzut cu faţa la duşman. Tovarăşii săi de luptă, înainte de a-l îngropa după datină, i-au cercetat buzunarele, cu gândul de a le duce alor săi obiectele pe care le-ar fi găsit asupra eroului. Dar Dragomir nu avea prin buzunare nimic altceva decât cele două băsmăluţe date de fetele mărişoare, iar în cel de la piept soldaţii au dat pese batistuţa Ilenei, care nu mai era albă ca la început, ci roşie ca focul, pătrunsă de sângele tatălui ei.

Vitejii au luat cele trei bucăţi colorate, care acum erau una roşie, una galbenă şi a treia albastră, le-au legat între ele şi le-au prins în vârful unei ramuri rupte dintr-un stejar. Cu acest simbol în frunte, au luptat mai departe pandurii.

Şi de-atunci - aşa ne spune legenda – steagul armatei române cuprinde aceste trei culori laolaltă. Sub faldurile lor s-au făcut şi războiul Independenţei, şi marea noastră Unire.

Drapelul României este simbolul cel mai puternic al românilor de pretutindeni.

SCOALA ,, NICOLAE CREVEDIA”SECTIE - SCOALA PRIMARA NR. 3 GAISEANCACOM. CREVEDIA MAREJUDETUL GIURGIU

Steagul României a suferit o serie de transformări privind ordinea culorilor şi asezarea acestora. În popor se spune că toate culorile steagului României întrunesc, simbolic vorbind, elementele care dau valoare tării noastre. De exemplu, culoarea rosie din steagul României semnifică sângele eroilor care si-au dat viata pentru apărarea tarii. Albastrul reprezinta cerul sub care oastea română a luptat pentru mândria tarii, dar si frumuseţea Mării Negre. Galbenul simbolizează bogăţia agriculturii,bogăţia ţării noastre.  Steagul României are culorile roşu galben şi albastru, iar imnul ţării este Deşteaptă-te, române!

Stema României, constă într-o acvilă, pe un scut, având aripile deschise; în cioc ține o cruce iar în gheare o spadă și un sceptru. Între aripile protectoare se află un scut împărțit în cinci părți cuprinzând stemele celor 5 regiuni istorice :

Stema Țării Românești : vultur cu capul conturnat, având în cioc o cruce, la dreapta un soare, la stânga o lună crai-nou. Prima versiune este atestată pe un document din 20 ianuarie 1368 emis de domnul Vladislav I.

Stema Olteniei: În 1872 pe emblema Principatelor Unite a fost introdus separat, în afara vulturului Munteniei și bourului moldovenesc și simbolul Olteniei, el a fost introdus pe fond roșu, un leu încoronat ieșea dintr-o coroana antică și o stea, totul din aur. Din 1921 ea a căpătat forma de azi,în cartierul al treilea, pe fond roșu, un leu ieșind dintr-un pod (podul de la Drobeta, ambele de aur).

Stema Moldovei: capul de bour căruia îi este asociat o stea, o lună crai-nou și o roză, fiind atestat pe hrisovul din 30 martie 1392, dat de domnul Roman I.

Stema Transilvaniei: scut împărțit în două câmpuri: în câmpul superior era o jumătate de acvilă, cu zborul desfăcut, ieșind din linia de demarcație, iar în câmpul inferior, turnuri de cetate, ultimele amintind de vechiul nume al Transilvaniei, Siebenbürgen ("Șapte cetăți"), nume atestat din anul 1296. Stema Transilvaniei este atestată din secolul al XVI-lea.

Banatul, Crișana și Maramureșul nu au avut steme, dar pe 23 iunie 1921, a fost stabilit ca stema Olteniei să fie atribuită și Banatului iar stema Transilvaniei să fie atribuită și Crișanei și Maramureșului.

Stema Dobrogei: doi delfini afrontați, pe fond de azur, dispuși cu capul în jos.

Data adoptării

1992

Scutul

acvilă de aur; bour; delfini ; o acvilă neagră, șapte castele (turnuri) roșii, o soare și o lună; un leu și un podîn ghearele acvilei: un buzdugan și osabieîn ciocul acvilei: o cruce ortodoxă

Variante anterioare

1922-1947 — stema Regatului României

SCOALA ,, NICOLAE CREVEDIA”SECTIE - SCOALA PRIMARA NR. 3 GAISEANCACOM. CREVEDIA MAREJUDETUL GIURGIU

"DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE!"

   de Andrei Muresanu (1816-1863)

      Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,      În care te-adânciră barbarii de tirani!      Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,      La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.            Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume      Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,      Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume      Triumfător în lupte, un nume de Traian!            Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,      Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;      Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,      Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!            Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,      Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,      Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,      "Viaţa-n libertate ori moarte!" strigă toţi.            Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate      Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!      Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,      Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

SCOALA ,, NICOLAE CREVEDIA”SECTIE - SCOALA PRIMARA NR. 3 GAISEANCACOM. CREVEDIA MAREJUDETUL GIURGIU

            O mamă văduvită de la Mihai cel Mare      Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,      Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,      În astfel de pericul s-ar face vânzători!

            De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,      Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,      Când patria sau mama, cu inima duioasă,      Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!            N-ajunse iataganul barbarei semilune,      A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;      Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,      Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!            N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,      Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;      Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,      Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!            Români din patru unghiuri, acum ori niciodată      Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!      Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată      Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!            Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,      Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.      Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,      Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ.

SCOALA ,, NICOLAE CREVEDIA”SECTIE - SCOALA PRIMARA NR. 3 GAISEANCACOM. CREVEDIA MAREJUDETUL GIURGIU

Harta României

Realizati harta României în cele trei culori ale steagului.

SCOALA ,, NICOLAE CREVEDIA”SECTIE - SCOALA PRIMARA NR. 3 GAISEANCACOM. CREVEDIA MAREJUDETUL GIURGIU

SCOALA ,, NICOLAE CREVEDIA”SECTIE - SCOALA PRIMARA NR. 3 GAISEANCACOM. CREVEDIA MAREJUDETUL GIURGIU

SCOALA ,, NICOLAE CREVEDIA”SECTIE - SCOALA PRIMARA NR. 3 GAISEANCACOM. CREVEDIA MAREJUDETUL GIURGIU

Cantec Desteapta-te, romane

E ziua ta, o, Romanie!Venim cu cantece si flori.Si iti uram multi ani, ferice!Sa fii frumoasa ca o stea Iar noi oricand sa putem zice:Nu-i alta tara ca a mea!

Portul nostru romanesc E usor ca sa-l ghicesti:Fata-i imbracata-n ie Marama si zadie.La mijloc are cingatoare Si obraji rosii ca o floare.Baietii au toti itari Cusme uite-asa de mari,La mijloc au braie late Strans legate intr-o parte.

Iata-ma, sunt romancuta, Cam micuta, dar draguta,In picioare am opincute Si la brau port tricolor.Pe cap naframa cu flori.Poale mandre c-ale mele, Mititele, frumusele,Spuneti, care fata oare Se mandreste ca le are?Am si panzaturi frumoase Cum le stie mama coase.Si la gat mi-am pus margele Tot dintr-ale mamei mele.

Iata-ma, sunt romanas!Tata zice ca-s fecior, Iara mama, puisor,Ma imbraca, ma gateste, Uite-asa pe romaneste.Cu opinci, cu zurgalai, Cum sta bine la flacai Si cu cusma pe-o ureche, Ca sa le fiu drag la fete.

CantecSunt roman

La multi ani, iubita tara!Din Carpati pana la mare, Sa te dezvolti ca o floare!Sa traiesti, sa infloresti! Vrednici pe toti sa ne cresti!

In mainile noastre-i sarbatoare, E ziua leaganului nostru sfant, E ziua noastra ce-i sub soare, Locul iubit si drag de pe pamant.

E ziua noastra, a tuturor,Zi a florilor de pe campie Si a celor de pe acest pamant E ziua ta, o, Romanie.

Scumpa tara romaneasca, Cuib in care m-am nascut, Camp pe care s-a vazut Vitejia stramoseasca Scumpa tara romaneasca,Te salut!

SCOALA ,, NICOLAE CREVEDIA”SECTIE - SCOALA PRIMARA NR. 3 GAISEANCACOM. CREVEDIA MAREJUDETUL GIURGIU

Sa ai viata in vecie, Sa sporeasca al tau popor, Sub drapelul tricolor Sa nu vezi decat fratie!Te iubim,Cu mic, cu mare,Si din inimioara mica, Inaltam mare urare!

Noi, copiii Romaniei, Vrem sa fii cea mai frumoasa, Ca ne esti o buna mama,Ca ne esti o buna casa.

Zile bune, fericite, Pentru toti romanii am vrea Ca esti cea mai minunata Mandra tarisoara mea!

Tara mea

Ca tu ne esti vatra Si din piatra-n piatra E taria unui neam de mot Asta-i tara noastra,Noi nu stam in gazda Horea nostru-i risipit pe roti!

Patrie, strabuna hora,Hai sa dam mana cu mana, Sa cinstim hora fratiei Pe pamantul Romaniei.

Din toate zarile-mpreunaSa-ntindem hora cat pamantul, Sa fie-n lume cant si voie buna Acesta sa ne fie legamantul.

La 1 Decembrie auzim In suflet limpede si clara Strigarea unui neam intreg Noi vrem sa ne unim cu tara

Hora Unirii

SCOALA ,, NICOLAE CREVEDIA”SECTIE - SCOALA PRIMARA NR. 3 GAISEANCACOM. CREVEDIA MAREJUDETUL GIURGIU

SCOALA ,, NICOLAE CREVEDIA”SECTIE - SCOALA PRIMARA NR. 3 GAISEANCACOM. CREVEDIA MAREJUDETUL GIURGIU

SCOALA ,, NICOLAE CREVEDIA”SECTIE - SCOALA PRIMARA NR. 3 GAISEANCACOM. CREVEDIA MAREJUDETUL GIURGIU

SCOALA ,, NICOLAE CREVEDIA”SECTIE - SCOALA PRIMARA NR. 3 GAISEANCACOM. CREVEDIA MAREJUDETUL GIURGIU

SCOALA ,, NICOLAE CREVEDIA”SECTIE - SCOALA PRIMARA NR. 3 GAISEANCACOM. CREVEDIA MAREJUDETUL GIURGIU