Recomandări privind integrarea plăților pentru servicii ...valueecoserv.cndd.ro/wp-content/uploads/A-5-3... · ale ariilor protejate în România (ValueEcoServ)”, proiect implementat

http://valueecoserv.cndd.ro

Cuprins Introducere .............................................................................................................................................................................. 2

Principii generice ale schemelor de plăti pentru servicii ecosistemice ........................................................................ 3

Schemele de plăţi pentru servicii ecosistemice ............................................................................................................... 5

Scheme de plăți ale poluatorilor – taxa pe emisie ..................................................................................................... 5

Scheme de plăți compensatorii .................................................................................................................................... 6

Scheme de asigurare a stimulentelor .......................................................................................................................... 7

Comentarii și recomandări legate de adoptarea sistemelor de plăți pentru servicii ecosistemice .......................... 9

Recomandări generale ....................................................................................................................................................... 9

Recomandări – sectorul turism ....................................................................................................................................... 12

Recomandări - scheme de plăți compensatorii ........................................................................................................ 12

Recomandări - scheme de asigurare a stimulentelor .............................................................................................. 13

Recomandări privind integrarea plăților pentru servicii ecosistemice în sectorul turistic

Autori: Andreea GHEBA, Mihai ADAMESCU, Florian NIŢU, Costel NEGREI


Pagina2

Introducere

Acest raport cuprinde o serie de recomandări sintetice privind integrarea

mecanismelor de plata pentru servicii ecosistemice la nivelul politicilor specifice sectorului

turistic național. Raportul explorează tipologia schemelor de plată pentru servicii

ecosistemice și analizează modul de armonizare a acestora cu eforturile de evaluare

monetară a serviciilor ecosistemice.

Documentul este realizat în cadrul proiectului “Evaluarea serviciilor ecosistemice

ale ariilor protejate în România (ValueEcoServ)”, proiect implementat de Fundaţia CNDD,

care își propune, printre altele, elaborarea și promovarea unei metodologii de evaluare

monetară a serviciilor ecosistemice.

Efortul de stabilire a valorii monetare a serviciilor ecosistemice este unul amplu cu o

importanţă relevanță pentru politicile şi strategiile europene și naționale în domeniul

protecției mediului şi dezvoltării durabile. În acest sens documentul de față explorează

modul în care evaluările monetare ale serviciilor ecosistemice pot fi utilizate ca fundament

pentru stabilirea diferitelor scheme de plăți pentru aceste servicii.

Acest raport are la bază două alte studii realizate în cadrul proiectului ValueEcoServși anume:

a. Raport privind analiza politicilor publice

naționale din principalele sectoare economice privind integrarea valorii serviciilor ecosistemice în procesul de luare a deciziilor.

b. Modele de bune practici privind implementarea mecanismelor de plată pentru serviciile ecosistemice.


Pagina3

caracteristicile mediului

contextul socio‐economic

contextul politic

Designul mecanismelor de

plată

Beneficii la nivel de mediu

Cost‐eficiență

Echitate

Principii generice ale schemelor de plăţi pentru servicii ecosistemice

Un prim pas necesar pentru implementarea de mecanisme de plată este stabilirea

unui set de obiective și criterii clare în funcție de care beneficiarii să primească stimulente

financiare. Această etapă este relevantă pentru că asigură transparența programului şi a

modului în care sunt asigurați banii, dar reprezintă și un sprijin important pentru principalii

beneficiari în a înțelege exact ce implică o înregistrare în cadrul acestui program.

Criterii minimale pe care trebuie să le respecte un mecanism de plată:

tranzacție voluntară (în special pentru cei care asigură serviciul ecosistemic);

să se realizeze între cel puțin un cumpărător și un vânzător;

condiționarea de a asigura serviciul.

O altă recomandare generală este realizarea unui program de finanțare planificat pe

o perioadă îndelungată de timp. Acest mecanism financiar ar ajuta la crearea unei stabilități

între beneficiari și cei care susțin programele, mai ales dacă este vorba despre un stat care se

confruntă cu instabilitate politică. Un program planificat pe mai mulți ani ar contribui la

menținerea unui factor de încredere necesar în acest timp de programe.

Pagiola et al. (2005) susțin că o politică axată pe mecanismele de plată a serviciilor

ecosistemice ar trebui să se axeze pe trei principii generale:

a. Implementarea unui ansamblu de instrumente care măsoară caracteristicile

biofizice ale resurselor naturale pentru evaluarea monetară a acestora;

b. Integrarea de unități de măsură a valorii non-monetare a serviciilor naturale

(culturale, care vizează sănătatea și securitatea indivizilor);

c. Identificarea principalilor beneficiari ai acestor resurse care presupune colectarea

de informații cu privire la interacțiunea acestora cu resursele naturale în cauză.

Sursa:. Jack, Kousky șiSimsa 20081.

1B. Kelsey Jack, Carolyn Kousky și Katharine R. E. Simsa. 2008. Designing payments for ecosystem services: Lessons from previous experience with incentive-based mechanisms. PNAS, Vol.105, no. 28, pp. 9465–9470


Pagina4

Dezvoltarea unui cadru flexibil care să permită negocierea între cumpărător și

producător reprezintă un alt aspect necesar în implementarea de mecanisme de plată.

Diversitatea serviciilor ecosistemice face dificilă trasarea de direcții fixe și aplicabile în toate

situațiile, de aceea se recomandă politici și mecanisme suficient de flexibile și adaptabile

încât să ofere un preț suficient de mare pe activitățile de conservare a serviciilor oferite de

ecosistem.


Pagina5

Schemele de plăţi pentru servicii ecosistemice

O trecere în revistă a literaturii de specialitate și a politicilor naționale și europene în

domeniul protecției și conservării biodiversității permite identificarea a cel puțin trei mari

categorii de mecanisme de plată asociate serviciilor ecosistemice în funcție de modul de

utilizare a resurselor:

Tipuri de activități și

comportamente

Activități cu efect negativ asupra ecosistemelor

Nonactivitate sau reducerea deliberată a capacității de

acțiune

Activități cu efecte pozitive asupra biodiversității și

conservării mediului

Descriere

Implică activități sau modul de exploatare a resurselor ce au un efect negativ asupra mediului și valorii generale a serviciilor ecosistemice. Sunt incluse aici investiții cu impact negativ asupra ecosistemului realizate în interiorul ariilor naturale, dar și utilizarea intensivă a anumitor resurse / servicii ecosistemice în detrimentul degradării altora. Ex: exploatarea intensivă / la ras a unei păduri

Neutilizarea resurselor sau exploatarea limitată / parțială a acestora astfel încât să se asigure condiții de conservare a mediului și securizare a capacității acestuia de a furniza și alte tipuri de servicii ecosistemice. Ex. Neexploatarea sau exploatarea limitată (sub capacitatea de producție de masă lemnoasă) a unei păduri.

Sunt activități socio-economice ce duc la creșterea valorii generale a serviciilor ecosistemice furnizate de un anumit ecosistem. Ex. Acțiuni de ecologizare a pădurilor și plantare de copaci.

Scheme de plăți

Scheme de plăți ale poluatorilor Scheme de plăți compensatorii Scheme de asigurare a

stimulentelor

Scheme de plăți ale poluatorilor – taxa pe emisie

Reprezintă taxe, penalități și investiții reparatorii la care actorii sociali sunt obligați pentru

desfășurarea de activități ce au un efect negativ asupra gradului de conservare a

biodiversității. Această categorie de mecanisme vizează plăți specifice principiului

poluatorul plătește. Este un principiu fundamental ce se regăsește la nivelul a numeroase

politici europene şi naționale, reprezentând o sursă de finanțare a proiectelor și programelor

de conservare a serviciilor ecosistemice. Aceste scheme de plăți sunt, de cele mai multe ori

înțelese drept taxe pe emisie și au o serie de scopuri majore și anume:

Descurajarea practicilor socio-economice ce duc la degradarea mediului și au un

efect negativ asupra gradului de conservare a biodiversității. Alături de sistemele de

amenzi și penalități aceste taxe sunt menite să ducă la mutații ale metodelor de


Pagina6

producție/exploatare astfel încât să se determine abandonarea practicilor cu efecte

negative.

Reducerea emisiei în condițiile minimizării costurilor pentru controlul emisiei şi

promovarea progresului tehnic pe criterii ecologice.

Condiționarea investițiilor socio-economice de existența unui plan de măsuri pentru

refacerea ecosistemelor afectate sau pentru conservarea acestora. Această ultimă

finalitate se regăsește în obligația de a acompania diferite investiții de studii de

impact asupra mediului și măsuri adecvate de conservare sau refacere a

biodiversităţii. Obligația se regăsește la nivelul tuturor investițiilor din interiorul sau

proximitatea ariilor naturale protejate.

Astfel de mecanisme de plăți se regăsesc în legislația națională fiind utilizate frecvent

în condiționarea investițiilor cu impact negativ din interiorul ariilor naturale.

Cu toate că amenda nu este o schemă de plată, evaluarea monetară a serviciilor

ecosistemice are sau poate avea un rol direct asupra stabilirii cuantumului pentru

diferite amenzi privind ofense aduse mediului. Este important ca acestea să fie

stabilite astfel încât să includă valoarea monetară a tuturor serviciilor furnizate de

ecosistemele afectate. Spre exemplu amenda pentru arderea miriștilor ar trebui să

includă valoarea monetară a tuturor externalităților acestor miriști privind calitatea

aerului, floră, faună etc.

Scheme de plăți compensatorii

Sunt scheme de sprijin financiar menite să acopere pierderile de productivitate sau

venit generate de adoptarea unor măsuri de conservare a biodiversității ce au ca efect

limitarea capacității de exploatare a resurselor de către proprietarii acestora. Rațiunea de

limitare a drepturilor de exploatare a resurselor este reprezentată de valoarea serviciilor

ecosistemice pe care ecosistemul le oferă altor actori sau beneficiari sociali. Ideea plăților

compensatorii pornește de la recunoașterea faptului că orice ecosistem furnizează un cumul

de servicii sau beneficii către actori diferiți și că aceste servicii se află adesea în relație

concurențială (valorificarea unui anumit serviciu duce la renunțarea la alte servicii).

Principiul de bază al acestui mecanism este beneficiarul plătește: beneficiarii serviciilor

furnizate vor asigura compensarea furnizorilor.


Pagina7

Cel mai adesea, schemele compensatorii vizează securizarea unor servicii

ecosistemice ce se constituie în bunuri publice sau quasi publice unde beneficiarul este

societatea în ansamblul ei. Cu alte cuvinte nu există un beneficiar individualizat care să

acopere valoarea acestor compensații. Acesta este cazul unor servicii precum sechestrarea

dioxidului de carbon sau îmbunătățirea gradului de conservare a anumitor specii de plante

sau animale. Există însă unele situații în care beneficiarul este ceva mai ușor de localizat fără

a avea însă de a face cu un consum individualizat al serviciilor. Spre exemplu efectul benefic

al unei păduri asupra microclimatului reprezintă un bun public pentru comunitățile din

proximitatea pădurii.

Plățile compensatorii se regăsesc, de exemplu, în Codul Silvic (Legea 46/2008

modificata) care, la articolul 97, face posibilă ,,acordarea unor compensații reprezentând

contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcțiilor de

protecție stabilite prin amenajamente silvice care determină restricții în recoltarea de masă

lemnoasă” (art. 97, alin. b, Legea 46/2008). Mai mult, același act normativ prevede la art. 25

și modalitatea de calcul a acestor compensații:

Art. 25 (...) (3) În vederea cuantificării volumului de lemn nerecoltat ca urmare a

instituirii măsurilor de protecție, pentru pădurile încadrate în grupa I funcțională,

pentru care nu se reglementează procesul de producție lemnoasă, amenajamentul

silvic va prevedea distinct şi reglementarea procesului de producție pentru acestea,

considerându-le încadrate în grupa a II-a funcțională.

Scheme de asigurare a stimulentelor

Reprezintă bonificații sau stimulente pentru încurajarea anumitor comportamente ce

contribuie la conservarea calității mediului. Aceste scheme au ca scop încurajarea și

promovarea surselor regenerabile prin politici. De exemplu, în domeniul energiei a fost

implementat sistemul de certificate verzi pentru producătorii de energie din surse

regenerabile. Ca și în cazul primelor două scheme, scopul final este tot un public, de care

beneficiază societatea ca întreg prin faptul că sursele regenerabile de energie contribuie la

reducerea emisiilor de dioxid de carbon. De asemenea, în domeniul transporturilor, sunt

oferite stimulente economice prin încurajarea achiziționarii de mașini ecologice.


Pagina8

Prin astfel de scheme de stimulente se va dezvolta pe termen lung o alternativă la

sistemul actual de producție, aspect care ar contribui substanțial la reducerea emisiilor de

CO2. În legea 220/2008 sunt menționate ținte naționale privind ponderea energiei electrice

produse din surse regenerabile de energie în consumul final brut de energie electrică: 2010 –

33%, 2015 – 35%, 2020 – 38% (Art. 4 alin. (2)). De asemenea, pentru anul 2020 obiectivul

național este ca ponderea energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de

energie să fie de 24%.


Pagina9

Comentarii și recomandări legate de adoptarea sistemelor de plăți pentru servicii ecosistemice

Recomandări generale

Recomandări privind adoptarea schemelor de plăți

Adoptarea de mecanisme complementare care includ atât plăți de reconstrucție

ecosistemică dar și plăți compensatorii sau stimulente pentru măsuri pro-active de

conservare a mediului.

La nivelul managementului ariilor naturale este important să se regăsească toate cele

trei mecanisme.

Dezvoltarea de scheme financiare pentru întreprinderi mici și mijlocii care utilizează

tehnologii prietenoase cu mediul.

Realizarea de studii cu privire la raportul cost-beneficiu (inclusiv pe termen lung) al

schemelor de plăți specifice.

Dezvoltarea legislației astfel încât să poată fi estimată importanța tuturor serviciilor

ecosistemice pentru comunitățile locale.

Predictibilitatea mecanismelor de plată: eficiența mecanismelor de plată, în special a

plăților compensatorii, este condiționată de funcționarea lor predictibilă iar plățile

realizate la timp pentru a nu genera sincope la nivelul fluxului financiar al actorilor

economici.

Crearea unui fond public menit să asigure achiziționarea de către stat, administrație

locală sau administratori ai ariilor protejate a ecosistemelor cu valoare mare a

serviciilor furnizate.

Recomandări privind clienții schemelor de plată

În ce privește beneficiarul (proprietarii ecosistemelor ce furnizează servicii

ecosistemice non-comerciale) se recomandă intervenții pentru achiziția acestor

proprietăți de către stat. Statul trebuie să aibă drept de preemțiune asupra tuturor

suprafețelor ce sunt localizate în arii naturale protejate și care furnizează servicii


Pagina10

ecosistemice non-comerciale valoroase. De evitat și limitat achiziția acestora de actori

cu capacitate de exploatare mai mare căci valoarea plăților compensatorii va crește

direct proporțional cu capacitatea de exploatare a proprietarilor. Spre exemplu dacă

proprietarii actuali pot exploata doar pădurea alți proprietari ar putea exploata resurse

ale subsolului (gaze de șist).

Cine plătește? Principiul beneficiarul plătește este regăsit atât la nivelul directivelor

UE cât și în politici naționale (art. 6 din Codul Silvic) însă este totuși dificil de pus în

aplicare atunci când:

a. Avem un beneficiar difuz, greu de localizat. Spre exemplu, pentru

conservarea unei specii de plante beneficiarul ultim este umanitatea în

ansamblul ei.

b. Avem un bun public al cărui consum nu poate fi restricționat prin

impunerea unui cost (ex. aer curat).

c. Avem beneficiari multipli direcți și indirecți (intermediari şi finali).

Spre exemplu de funcția de protecție la inundații, alunecări de teren şi

înzăpeziri pe care o conferă o pădure unui drum beneficiază atât

Direcția de Drumuri și Poduri care este proprietarul și administratorul

drumurilor dar și șoferii sau membrii comunităților ce beneficiază de pe

urma existenței drumului. Cine este beneficiarul ultim care ar trebui să

plătească pentru serviciile de protecție ale pădurii astfel încât

proprietarul acesteia să nu fie tentat să o taie? Compania ce deține și

administrează drumul, proprietarii de mașini ce îl tranzitează sau

persoanele care deși nu au mașini beneficiază de servicii mai prompte

ale salvării sau pompierilor?

Pentru organizațiile care întâmpină dificultăți în a îndeplinii obligațiile pecuniare faţă

de Fondul de Mediu ar trebui să existe posibilitatea de a compensa acest lucru cu

sprijin material sau prin implicarea angajaților din cadrul acestor organizații în

vederea implementării de activități axate pe conservare în ariile naturale protejate.

Acest lucru se poate reglementa prin intermediului unui protocol încheiat între

Administrația Fondului de Mediu şi APNMM. Astfel, administratorul ariei naturale

protejate poate comunica necesitățile întâmpinate, iar organizațiile cu restanțe la

Fondul de Mediu să selecteze din această listă, tipul de activități unde poate contribui.


Pagina11

Recomandări privind stabilirea cuantumului măsurilor de plată

Stabilirea cuantumului de plată doar pentru un singur serviciu ecosistemic ce implică

exploatarea și valorificarea pe piață a resurselor. Chiar dacă ecosistemul poate furniza

un cumul de servicii ecosistemice schema de plăți compensatorii trebuie să vizeze doar

acele servicii de producție exploatabile în mod real de către proprietari. Se face aici

distincția dintre capacitatea de producție a ecosistemului (suma tuturor serviciilor

ecosistemice furnizate) și capacitatea de exploatare/valorificare a proprietarilor. Acest

principiu se bazează pe distincţia dintre valoarea ecosistemului pentru societate şi

valoarea lui pentru proprietar. Întotdeauna valoarea serviciilor ecosistemice pentru

societate este mai mare decât valoarea lui pentru proprietar astfel că schema de plată

trebuie să vizeze doar această componentă.

Restricționarea investițiilor ar trebui să fie dependentă de măsurarea impactelor pe

care ar putea să le aibă acestea asupra ecosistemelor, dar şi de obiectivele pe care şi le

propun (investițiile pentru proiecte de mediu).

Recomandări în ceea ce privește alegerea metodei de stabilire a valorii măsurilor de

plată.

Metoda costului reparatoriu (pentru poluator);

Metoda valorii serviciilor ecosistemice subminate (pentru poluator);

Metoda prețului pieței stabilește deficitul de câștig generat de limitarea sau

condiționarea dreptului de exploatare a resurselor.

Stabilirea nivelului compensațiilor ținând cont doar de variațiile marjei de profit

influențate de restricțiile de exploatare generate de nevoile de conservare a

ecosistemelor. Cu alte cuvinte, proprietarii trebuie să primească doar o anumită parte

din valoarea serviciului ecosistemic exploatabil şi anume o parte echivalentă cu marja

de profit (se exclud costurile de exploatare necesare pentru valorificarea serviciului).

Revizuirea periodică a nivelului compensațiilor în funcție de evoluția piețelor.

Transparență în stabilirea și gestionarea schemelor de plăți compensatorii.

Monitorizarea modului de asumare a responsabilităților de către beneficiarii plăților

compensatorii.


Pagina12

Recomandări – sectorul turism

În cazul zonelor cu resurse turistice importante, statul român oferă facilități pentru

dezvoltarea turismului ținând cont inclusiv de ameliorarea și protecția mediului (Legea

Turismului - Proiect de lege 2015, art. 52 alin. (1)). Proiectul legislativ (Legea Turismului –

proiect de lege 2015) își propune sprijinirea dezvoltării agroturismului și turismului rural

prin promovarea tuturor zonelor rurale cu potențial turistic, astfel încât să fie valorificate

servicii specifice precum resurse naturale, cultural-istorice, tradiții, gastronomie locală,

păstrarea identității locale și creșterea valorii notorietății turistice etc.

Acest obiectiv se regăsește inclusiv în Strategia Națională pentru Dezvoltare

Regională 2014-2020 (draft). Dezvoltarea durabilă a turismului reprezintă una dintre

prioritățile de dezvoltare asumate, obiectivul fiind acela de a valorifica potențialul turistic al

României prin „crearea/modernizarea infrastructurii specifice și prin valorificarea

patrimoniului cultural cu potențial turistic”.

Atât turismul eco cât și cel agro se află printre prioritățile Strategiei în domeniul

Turismului, IMM și Mediului (2013), fiind recunoscută astfel valoarea serviciilor

ecosistemice date de „păduri virgine, faună și floră, peisaj aferent turismului ECO” și de

tradiții locale, promovarea unor zone mai puțin cunoscute precum și valorizarea și

conservarea acestora, încurajarea dezvoltării pensiunilor agroturistice aferente

agroturismului.

Recomandări - scheme de plăți compensatorii

Dezvoltarea unei scheme de plată denumită etichetarea peisajului. Acest mecanism

presupune acordarea unei etichete peisagistice tuturor zonelor care furnizează servicii

ecosistemice. Aceste etichete au ca scop identificarea anumitor produse din zonă/peisaj,

Factori de decizie Integrare a serviciilor ecosistemice în politicile publice (exemple) - România

Ministerul Economiei Autoritatea Națională

pentru Turism

- Servicii de producție: valorificare resurse naturale - Servicii de reglare: ameliorarea și protecția mediului, reducerea poluării - Servicii de suport: păduri virgine, faună și floră - Servicii culturale: peisaj aferent turismului eco, patrimoniu natural

sursa: Raport privind analiza politicilor publice naționale din principalele sectoare economice privind integrarea valorii serviciilor ecosistemice în procesul de luare a deciziilor)


Pagina13

precum și atributele simbolice și culturale ale peisajului așa cum este definit de comunitățile

locale. Aceste mecanisme ajută la o recunoaștere mai mare a serviciilor ecosistemice pe care

le furnizează anumite zone și peisaje și ar fi de folos comunităților locale să negocieze mai

bine valoarea serviciilor ecosistemice. Beneficiile care rezultă din peisaj ar trebui să ofere

stimulente pentru a conserva zona astfel încât să își păstreze criteriile necesare pentru

certificare.

Recomandări - scheme de asigurare a stimulentelor

Dezvoltarea unui cadru legislativ care să favorizeze legătura între actorii privați (companiile

de turism) și cei care asigură susținerea acestor servicii culturale. Furnizarea de fonduri de

către companiile de turism, fonduri care sunt reinvestite în activități necesare pentru

menținerea și conservarea elementelor specifice turismului verde, pot avea ca rezultate

creșterea numărului de turiști.

Stimulente pentru turism bazat pe adaptarea la riscurile și oportunitățile rezultate din

schimbările climatice. Este importantă dezvoltarea potențialului pentru turismul eco cât și

cel agro, fiind recunoscută valoarea serviciilor ecosistemice date de „păduri virgine, faună și

floră, peisaj aferent turismului ECO” și de tradiții locale. În egală măsură este dezirabilă

promovarea unor zone mai puțin cunoscute precum și valorizarea și conservarea acestora,

încurajarea dezvoltării pensiunilor agroturistice aferente agroturismului prin acordarea de

stimulente financiare.

Documents

Recomandări privind integrarea plăților pentru servicii ...valueecoserv.cndd.ro/wp-content/uploads/A-5-3... · ale ariilor protejate în România (ValueEcoServ)”, proiect implementat