UNIVERSITATEA OVIDIUS

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE:

PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA

REFERAT PSIHOLOGIA VIRSTELOR

TEMA: CICLURILE VIETII : PERIOADA PRENATALA

CUPRINS

Introducere-------------------------------------------------------------------------- pag 3

Psihologia vârstelor-Perioada de debut a vieţii---------------------------------pag 5

Stadiile dezvoltării embrionare şi intrauterine----------------------------------pag 9

Tabloul reacţiilor ce se pot surprinde în viaţa uterină--------------------------pag 11

Debutul vieţii psihice---------------------------------------------------------------pag 13

BIBLIOGRAFIE

Psihologia vârstelor Emil Verza Florin Emil Verza - EdituraPro Humanitate

Bucureşti 2000

“Psihologia vârstelor- ciclurile vieţii “- Schiopu Ursula, Emil Verza –E.D.P.1997

“Psihologie generală’ –Andrei Cosmovici-Editura Polirom 1996

2

INTRODUCERE

“Omul nu se naşte om, sub aspectul psihologic, ci el devine om”.Acest proces al “devenirii”

este unul anevoios, contradictoriu şi cu toate că se încheie,în liinile sale generale în adolescenţă

se deruleaza pe traseul întregii vieţi.

Exist.Exist din momentul conceperii mele.Din acea clipă misterul vieţii s-a derulat

vertiginos.

Viaţa în întuneric nu-mi place însă, nici poziţia care o am nu mă mai satisface.M-am făcut

mare! Trebue să ies! O răsucire, un efort ,încă unul,şi încă unul şi dintr-o dată, sunt azvârlit

dintr-o lume în alta.

M-am născut!

Credeam că va fi mult mai bine şi mult mai uşor ca înainte, dar nu este deloc aşa.Lumea în

care am pătruns mă obligă să fac tot felul de lucruri pe care înainte nu le făceam.Spre mine dau

buzna sunete ,lumini, umbre, forme ,chipuri,mirosuri, ritmuri,;îmi intră în urechi, în ochi, în

nas, în gură; mă provoacă, mă irită, mă presează, mă deprimă să plâng,să cer, să surâd,să ascult,

să privesc.

La început toate sunt atât de noi şi neobişnuite, iar eu atât de neajutorat.

Pe la trei luni pătrund în lumea culorilor care până acum îmi era inaccesibilă.Mai târziu, în

jurul vârstei de un an, se petrece o minune,încep să merg, să cuceresc spaţiul. Pe la doi ani se

întâmplă o minune şi mai mare: am început să vorbesc. Ce mare lucru este să primeşti ceea ce

ceri nu ceea ce se presupune că ai cerut.

Timpul trece. Am trecut la obsedantul “ÐE CE” Imi plce jocul. Ce nu-mi place? Nu-mi

place să fiu trimis la culcare. Uf ce chin!

Am început scoala.Trebuie să stau nemişcat, atent să vorbesc numai când mi se cere .

Numai sunt în centrul atenţiei; doamna învăţătoare ne tratează pe toţi la fel.

3

Incep să cresc vrtiginos ba au loc chiar puseuri de creştere. Mâinile mi se lungesc ba chiar

mă stânjenesc.

Sub aspect afectiv, m-am schimbat. Sunt supus, adasea unor conflicte şi chiar crize

emoţionale; bucuriile şi necazurile le trăiesc la intensitate maximă.Simt o puternică nevoie de

independenţă şi mai ales de a fi CINEVA.

Am intrat în adolescenţă. A început perioada marilor furtuni adolescentine, cele de revoltă

concertizate în refuzul de a mă supune, prin respingerea în bloc a experienţei altora, prin

tendinţa de a fi original cu orice preţ, prin comportament în contratimp cu al celorlalţi.Nu suport

criticile; judecăţile le emit nu cu raţiune ci cu inima, nu mi-a fost deloc străină ideea sinuciderii.

O vreme m-am condus după principiul “TOTUL SAU NIMIC”. Poziţia mea la această vârstă

n-a fost deloc uşoară. Eram parcă cu două feţe: una spre copilărie, alta spre oamenii mari.

Dar toate acestea au trecut. Am devenit adult. Am ajuns în sfârşit la ceea ce îmi doream de

atâta vreme. Sunt mult mai echilibrat sub toate aspectele.

Pe negândite am ajuns la maturitate, la vârsta când personalitatea mea cunoaşte o realizare

maximă, la vârsta celor mai bune rezultate.

Copii mei au crescut, au căpătat prostul obicei de a nu se supune regulilor pe care vreau să le

impun , apoi şi-au întemeiat propriul lor cămin

De ce obosesc atât de repede? De ce am început să fiu aşa rigid în comportare? De ce simt

nevoia să mă refugiez în trecut?. Cred că am început să îmbătrânesc. Incepe să-mi fie teamă de

sigurătate, de boală, de spital, de durere. De speranţă, de moarte.

Dar de ce să mă gândesc la moarte? Mai bine să fiu optimist. Ma aşteaptă nepoţii. Am încă

multe de făcut..

Rezumare şi adaptare după

Mielu Zlate “Omul faţă în faţă cu lumea”

4

PSIHOLOGIA VIRSTELOR – PERIOADA DE DEBUT A VIETII

Psihologia vârstelor (a copilului) are la bază studierea personalităţii ; personalitate care din

punct de vedere a stiinţelor umane este definită în diferite feluri:

1. Personalitatea ca sistem bio-socio-cultural în accepţiune antropologcă fiind analizat

omul viu, concret, empiric ca întreg.

2. Personalitatea ca dimensiune biologică în care omul cunoaşte actionează, valorizează

transformând lumea şi pe sine.

3. Personalitatea în acepţiune axiologică reprezentând un produs dar şi un producător de

valori, medii, ambianţe sociale deoarece omul asimilează dar şi creează împrejurările,

le dirijează, le stăpâneşte şi le transformă.

Deoarece fiinţa umană parcurge un lung proces de formare încă dinainte de naştere, aceasta,

fireşte influenţează in mod natural deosebit, dezvoltarea ulterioară a vieţii, fapt pentru care

acordăm o mare atenţie perioadei intrauterine.Aceasta este perioada celei mai intense dezvoltări

a fiinţei umane vii.Unii autori (mai cu seamă cei de coloratura abisală) consideră că etapele

primare ale vieţii omului (stadiile intrauterine şi primii trei ani de viaţă) sunt “determinante”

pentru dezvoltarea ei ulterioară.Fără îndoială-startul în viaţă este important cel puţin pentru

vigoarea sau măcar pentru integritatea organismului.

In momentul în care flagelul spermatozoidului pătrunde în pereţii ovulului, se eliberează

aproape instantaneu 23 de particule numite cromozomi.. Complementar, nucleul ovulului emite

tot 23 de cromozomi.Impreună formează materialul genetic.

Reproducerea asigură perpetuarea speciei.La trei ore după fecundaţie, oul începe să se

dividă, întâi în două apoi în patru, în opt, în progresie geometrică. În aceste condiţii creşte în

volum şi înaintează în uter.Două trei zile se hrăneşte din propriilei rezerve pe care le epuizează

când ajunge în cavitatea uterină . Chiar după pătrunderea ovulului în uter, o parte din celulele

sale vor deveni suport pentru implantare în uter, cealaltă parte se vor divide formând embrionul

5

Desigur, studiul dezvoltării embrionare prezintă importanţă atât prin a descifra regulile

implicate în dezvoltarea primară , cât şi prin faptul că permite depistarea factorilor nocivi,

destructivi sau ai celor ce influenţează o dezvoltare aberantă în stadiile intrauterine şi ulterioare

–în vederea preîntâmpinării acestor factori şi a efectelor lor.Cele mai semnificative aspecte

privind stadiile dezvoltării embriologice şi intrauterine, au fost condensate în tabelul de mai jos,

în care se pun în evidenţă două puncte de vedere sau criterii de descriere a fazelor dezvoltării

primare ale fiinţei umane. Cele doaă criterii sunt:

1. Modul în care are loc organizarea sistemelor şi organelor biologice fundamentale ale

viitorului copil

2. Poziţia şi modul de a se hrăni al embrionului şi apoi al fătului în condiţiile dezvoltării

embrionare şi intrauterine

Ciclul vieţii Stadiu Substadii Caracteristici de bază

Din primul

ciclu al vieţii-

0-20/24 de ore

Embrilogic,ritm

de creştere foarte

intens

Fază precoce

(germinală)

Fază medie

Fază tardivă

Cariochineză, diferenţierea

foiţelor embrionare,

diferenţierea organelor

Organigeneză intensă,

diferenţierea sistemului

osos şi nervos

Dezvoltarea funcţională

intensă, consolidare

somatică

6

Ciclul de

cerştere

Copilăria

Naşterea

Primul an de

Viaţă; adaptare

primară

Angajare, epulzare

0-3 luni- sugarul

mic

3-6 luni sugarul

mare

6-12 luni(bebeluşul)

Socul naşterii.Schimbare

radicală a condiţiilor

existenţei

Adaptarea senzorială

intensă, formarea percepţiei

Gânguritul,comunicare

afectivă,dezvoltare C.N.V.

Prehensiune bogata obiectelor

mersul, primele cuvinte

Embrionul se dezvoltă foarte repede. Incă din primele zile volumul său creşte de 8000 de

ori, iar diametrul de aproximativ de 20 de ori.

In faza germinală are loc, pe lângă înmulţirea celulară la care ne-am referit, ocreştere

masivă a masei celulare.Aceasta are loc prin producerea a două tipuri de cellule-celule

primare(germinale) şi cellule exterioare de protecţie.După ce oul trece prin tubul fallopian al

uterului, mai ales după fixarea de peretele uterin, Incep o serie de schimbări

In PERIOADA FETALA TIMPURIE au loc numeroase modificări printre care acelea ale

formării celor trei straturi (ectoderm, mezoderm, endoderm).Apoi procesul continuă. Din

ectoderm se vor forma celulele pielii, sistemul glandularşi sistemul nervos.Mezodermul la

rândul său va fi punctual de plecare pentru muşchi, straturile profunde ale pielii, sistemul

circulator şi cel excretor.Endodermul constituie stratul de proliferare a majorităţii organelor

interne: plămânii traheea,ficatul, pancreasul, intestinele, trompa lui eustache, glandele salivare,

7

dar şi glanda tiroidă şi timusul.Sperman consideră că există un centru de comandă la nivelul de

liaj dintre endoderm şi ectoderm

Tot în această perioadă are loc o creştere intensă şi continuă a placentei care are funcţii de

protecţie a embrionului şi de compatibilizare a nutriţiei, oxigenării, hidrolizării

embrionului.Sângele matern trece spre organismul copilului, prin cordonul ombilical

PERIOADA FETALA TARDIVA se caracterizează prin cerşterea în mărime a fătului, prin

dezvoltarea organelor de simţ, a motilităţii.

Experienţa congenitală şi moştenirea ereditară au efecte importante asupra dezvoltării acestui

nou organism .La rândul său şi experienţa gestaţiei este amplă şi complexă, ceea ce justifică

importanţa ce i se acordă

In fazele primare se conservă unele caracteristici implicate în filogeneză (arcuri branhiale,

urechi ascuţite, coadă etc). După câteva săptămâni de la concepţie are loc o diviziune şi

diferenţiere celulară exterm de activă, aproximativ între 20 000 la 30 000 neuroni pe minut, în

lunile a doua şi a treia

In contextual organogenezei interesează în mod deosebit dezvoltarea sistemului nervos.

Aceasta este de provenienţă ectodermică a cărui evoluţie este rapidă.

In a 15-a zi după concepţie se formează pe faţa dorsală a embrionului o Ingroşare ( placa

neurală ).Aceasta posedă o porţiune cu pereţii mai groşi ( din care se va dezvolta encefalul )şi e

formată din celule deosebite- neuroblastele.Celulele plăcii neurale prezintă o uşoară

învaginare .Acesta se adânceşte tot mai mult. Capetele (crestele )şanţului învaginat se apropie,

formându-se şanţul neural şi apoi tubul neural care se afundă în mezoderm. Celulele acestei

formaţiuni vor prolifera şi se vor transforma, devenind celule neuroepiteliale.

8

STADIILE DEZVOLTARII EMBRIONARE SI INTRAUERINE

Stadiile intrauterine

Criterii 0-3 luni 3-6 luni 6-9 luni

Organizarea şi

diferenţierea sis-

temelor organis-

mului

Faza embrionară,

germinală, cario-

chineză, diferren-

ţierea primară a

organelor,forma-

rea sistemului

nervos, formarea

primară a encefa-

lului veziculele

primare si secun-

dare

La 3 săptămâni se

formează măduva

spinării (ca un fir

cu o extremitate

mai pronuţată

Faza embrionară precoce

organogeneză intensă (ini-

mă,stomac, plămâni,intes-

tine,ficat, rinichi etc)

dezvoltarea sistemului osos

(puncte de osificaţie şi de

consistenţă cartilaginoasă

Dezvoltarea ţesuturilor

(muşchi,tesut adipos)

Dezvoltarea sistemului ner-

vos şi a encefalului

Se formează sexul şi coar-

dele vocale

Faza fetală tardivă, dezvoltare

intensă funcţională şi consolidare

somatică.Poate survenii naşterea

prematură sau imaturitatea

Se perfecţionează funcţionalitatea

organică şi a sist.nervos.La6 luni

apar amprente digitale, se formează

glandele sebacee şi sudoripare.Are

loc Incetinirea creşterii explozive

Poziţia şi mo-

dul de a se hra-

ni al embrionului

P.Histotrofă

Câteva zile oul stă

în trompă,cario-

chineză,formarea

straturilor embri-

onare

P.de trecere

Pătrundere în uter,hrănire

prin mucoasa uterină (tro-

foblast),apoi prin substanţa

sacului vitelin

Perioada hemotrofă

Hrănire complexă,formaţiune de

vilozităţii ectodermice ale fătului

implantate în pereţii mucoasei

uterine străbătute de vase sang-

vine

9

Incă la 14 săptămâni, creierul uman este, proporţional, foarte mare şi complex din punct de

vedere structural.

Intre 4-6 luni încep să se mielinizeze terminaţiunile neuronale ale măduvei, fapt ce va perfecta

conexiunile dintre segmentele şi etajele sistemului nrvos

In finalul lunii atreia se dezvoltă evident şi cerebelul apar circumvoluţiunile lui

La începutul lunii a cincea se formează pe suprafata emisferelor primele şanţuri; înluna a

saptea scoarţa cerebrală dispune de primele şase straturi celulare pe cea mai mare parte a sa

In genere, dezvoltarea embrionară se supune unei ordini specifice.Intâi se dezvoltă

mecanismele şi organelle ce deservesc funcţiile biologice fundamentale: inima,plămânii aparatul

digestive (viaţa vegetativă ), apoi nervii care participă la funcţiile de apărare centripetă, aparatele

menţinerii echilibrului, nervii, organelle senzoriale şi în final, mecanismele nervoase ale mimicii

şi ale expresiilor emoţionale

Există în zilele noastre o atentă investigaţie a cauzelor producătoare de anomalii (inclusive

cerebrale ), de dezvoltare şi de normalitate a acesteia

In tabelul de mai jos sunt condensate categoriile cele mai importnte dintre aceste cause

Cauze Efecte Igienă defectuoasă

Toxoplasmoze

în organismul

matern

Anomalii cerebrale, Hidrocefalii sau

debilitate mintală, microcefalii

tulburări vizuale,

calcifiaţii cerebrale

Alimentare cu fructe

şi legume nespălate,

alimente alterate, con-

serve

Malnutriţie a

mamei

Incetinirea creşterii numerice a celulelor

nervoase,Int6rziere în dezvoltarea intele-

ctuală,afectarea activităţii electrice a

creierului (R.E.Brown )

Deficit de proteine şi ca-

lorii, alimentaţie săracă

şi puţină, fără lapte,

glucide

10

Infecţii virale

(la începutul

sarcinii ), gripe

asiatice, rubeolă

Unele gripe asiatice produc uneori neîn-

chiderea tubului neural şi degenerarea

ţesutului nervos-ori malformaţii.Rubeola

mameimproduce produce adesea malfor-

maţii cardiace,deficite vizuale şi auditive

malformaţii ale sistemului nervos central

la făt.

Frecvenţa mediului in-

festat cu epidemii

Radiaţii Malformaţii grave

Au fost evidenţiate la Hiroşima

Paraziţi Malformaţii,debilitate generală Paraziţii transmişi prin

intermediul pisicilor

şi al câinilor

Ereditate încăr-

cată parental

Boli genetice (circa 1 800 au fost semnala-

te

Consultaţii genetice

neglijate

Cauze necunos-

cute[144]

Malformaţii, anacefalie, boli genetice

Organismul fătului se manifestă ca fiind viu şi în plină dezvoltare printr-o serie de mişcări ce

pot fi surprinse. Le prezentăm, deoarece exprimă o oarecare independenţă existenţială a fătului

Fătul dispune de hormone proprii de creştere, chimism intern propriu circulaţiei sangvine şi

funcţii importante de supleanţă şi adaptare.Aşa se explică de ce mulţi copii născuţi înainte de

termen supravieţuiesc

TABLOUL REACTIILOR CE SE POT SURPRINDE IN VIATA INTRAUTERINA

11

Reacţii

( mişcări )

Vârsta

intrauterină

Autorii care au efectuat primele cercetări

pentru categoria respectivă de reacţii

Agitaţie motorie

difuză

9 săptămâni

Magnus

Bătăile cordului 10 săptămâni Keragaradee(1812),Maillot(1856),Lee

(1927),Hyman(1930),Manor şi Bernstain

(1941),D.B. Lindsley(1942)

Mişcări respiratorii 12 săptămâni Slarling(1900),Saryei(1925),Barcrof şi

Mason(1938),Henderson (1937)

Mişcări ale

tractului digestiv

16 săptămâni Yanase(1907), studii comparative

Mişcări poziţionale

(gâtul, trunchiul, spa-

tele) slabe, închide

mâinile

12-14 săptămâni

Se explorează prin raze X, investigaţie ce pune în

evidenţă şiprocesul de oscilaţie (picioa-

rel se mişcă mai uşor

Mama simte mişcările

picioarelor (copilul

mişcă ploapele şi bu-

zele )

16-20 săptămâni Reper biogenetic şi medical

Vagitus utrinus (stri-

găt fetal )ţipete slabe 24 săptămâni

M. Graham(1918), Norman(1942)

R.C.( reacţie comuni-

cativă) Inainte de

naştere

+8 luni

Holt(1931),Ray (1932),Sontag şi Wallace

(1934)-rezultate incerte, Spelt D.K.a obţi-

nut R.C. la vibraţii tactile urmate de

sunete (la sunete)

12

Prematurii au o dezvoltare somato-nervoasă normală, corespunzătoare “vârstei fetale” .

Născuţi la 7 luni sau lo 8 luni ei traversează In condiţii grele primele 5-6 stăptămâni, Ei au cam

1500-2000 gr la naştere. La aproximativ 2 luni ei pot recupera în cea mai mare parte handicapul

de la naştere dacă sunt îngrijiţi în mod special

Imaturitatea se referă la copii ce pot fi născuţi chiar la termen dar rămân nedezvoltaţi datorită

accidentelor(deja enumerate)din viaţa intrauterină sau în timpul naşterii

Ca atare, dezvoltarea embriologică reprezintă etapa de debut a vieţii şi primul prag de probă a

vitalităţii, rezistenţei, adaptării,prag ce se trece în condiţiile de maximă protecţie a dezvoltării

intrauterine prin organismul matern.

DEBUTUL VIETII PSIHICE

Odată cu dezvoltarea organelor de simţ, a miscărilor şi a sistemului nervos apar primele reacţii

cu caracter psihic, concretizate prin faptul că fătul poate răspunde la unii stimuli din mediul intern

sau extern.Astfel se constată că încă de la 24 de săptămâni apar unele reacţii vocale, manifestate

sub forma unor ţipete slabe, iar de la aproximtiv 32 de săptămâni au fost puse în evidenţă reacţii

cu caracter comunicativ. Este stiut faptul că gravida “vorbeşte” afectuos, încearcă să-l

liniştească, să-i transmită stările ce le are , poartă un monolog cu mare încărcătură emoţională, şi

adeseori constată cu uimire că fătul “ascultă’ şi “înţelege” apelul făcut.

Buna sau proasta dispoziţie a mamei este şi ea resimţită de făt prin liniştire sau dimpotrivă

printr-o creştere uşoaeă a agitaţiei.In acelaşi context , o muzică melodioasă, ritmată şi de o

intensitate redusă, produce efecte pozitive atât asupra mamei cât şi a fatului.

O serie de autori menţionaţi în tabelul de mai sus (Spelt D.K.) au reuşit să obţină reacţii

condiţionate la făt (la sunete).Reacţii şi condiţionări chiar mai numeroase se produc la variaţiile

de temperatură. Obişnuirea gravidei şi, indirect a fătului, cu o temperatură mai ridicată , prin

schimbarea bruscă a acesteia cu o anumită durată de timp determină o serie de reacţii din partea

13

fătului.Si invers, trecerea bruscă de la o temperatură scăzută la una pre ridicată provoacă o serie

de mişcări de agitaţie la făt.

Toate aceste fapte obţinute pe bază de observaţie sau prin experiment atestă existenţa unui

psihism la făt ce se dezvoltă pe întreaga perioadă intrauterină, în funcţie de o serie de factori de

mediu mai mult sdau mai puţin favorabili ce acţionează asupra gravidei de la care nu trebuie

excluşi nici cei cu caracter ereditar sau cei ce dau o anumită rezistenţă organismului uman.In

funcţie de avansul în dezvoltre al fătului, copilul va manifesta un grad de adaptbilitate mai mic

sau mai mare şi ulterior va înregistra un anumit potenţial pe linia dinamicii dezvoltării.

14