Upload
others
View
13
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
ErsaN Hewrr,
Reguflpentrvun cspqLexUrrtlaa scRrsoARE
e rur Srn Tnouas Lruuu Hawrn
Ilustraqii de Ryeu Hewr.n
Traducere din limba englezide ANnnu D6se
yHffiert
ItstaRegutiLot
I. Solitudinea (Pani de viesPar)
II. Smerenia (Pdnqiruq)IlL Recunoqtinqa (Piciorong)IV. MAndria (cocoq)
V. CooPerarea (gfute sSlbatice)
VI. Prietenia (Piqigoi codat)VII. Iertarea (Pui de raqe-mare)
VIII. Onestitatea (cucuvea)IX. Curajul (vinderel)X. Graqia (licar-de-rogoz)
XI. Ribdarea (oui de micileandru in cuib)
XII. DrePtatea (uliu-Pisirar)XI II. Gener ozitatea (loPitar)XIV. DisciPlina (stdrc-cenuqiu)
XV. Devotamentul (ciocinitoare-pestriqi-mare)
XVL Vorbirea (gugf, albastri)XVIL Credinqa (r6ndunici)
XVIII. Egalitatea (huhurez-mic)XIX. Iubirea (lebede mute)
XX. Moartea (craniu de mierli)
NOTA DESPRE AUTOR
Nominalizat de Paffu ori la Premiile Oscar, de doui
ori in calitate de scenarist gi de doui ori in calitate de
actor, Ethan Hawke a jucat in filmele Cercul poelilor
d,ispdruli,, Cu picioarele pe pd'mdnt, Gattaca ;i Zi de in-
struclie, precum gi-n trilogia inainte de rdsd'rit, regizatd
de Richard Linklater, respectiv in B oyhood', de acelaqi
regizor. Este autorul romanelor The Hottest State qi
Miercurea Cenu;ii. Triiegte in Brooklyn cu cei patru
copii ai sf,i qi cu ilustratoarea acestei cdrfi, Ryan Hawke'
Eohtvdneq
GAsr;rr timp pentru tine. CAnd cauli in-telepciunea si claritatea propriei minti, tice-rea e un instrument folositor. Vocea spirituluinostru e domoalS si nu poate fi auziti cdnde nevoitf, si concureze cu alte voci. Asa cume imposibil si-ti vezi reflexia in api tulbure,tot a;a si cu sufletul. tn ticere, putem simtieternitatea ce doarme inliuntrul nostru.
f,\dati, intr-o noapte fierbinte de august,Vbunicul si cu mine ne-am stabilit tabdralAngi o..urr. Mi-a spus atunci:
- De vreme ce te inviq arta rizboiului,
vreau si ;tii ci adevirata lupti se di intrecei doi lupi care triiesc in fiecare dintre noi.
- Doi lupi? l-am intrebat, aqezat lingi
foc, pe un bustean uscat.Ochii mei erau pironiqi la flicdrile care se
risuceau stingherite in aerul noplii.
- Unul dintre lupi e malefic, a continuatel. Este furia, invidia, licomia, arogarrta,mila de sine, vina, resentimentul, sentimen-tul de inferioritate, amigirea de sine, falsamAndrie.
A ficut o pauz5,, impungAnd jarul foculuicu un biq lung la care cioplise.
- Celdlalt e bun. E bucuria, iubirea, spe-
ranta, serenitatea, smerenia, mizericordia,
20
iertarea, empatia, generozitatea, dreptatea,compasiunea, credinta.
M-am gAndit cdteva clipe la ce mi-a spus,apoi l-am intrebat intr-o doari:
- Care dintre lupi va invinge?Scinteile dansau pe cerul nopqii in timpce bf,trAnul a privit tinti strf,lucirea orbitoarea fliclrilor si mi-a rispuns:
- Cel pe care-l hrlnesti.
II
EmBrr.lli.,o
SA lru oncI,Anr niciodati cI e;ti un cavaler,ci doar cornporti-te caatare. Nu e;ti mai bundecAt alqii;i alqii nu sunt mai buni decAt tine.
,l drd fierar, sabia cavalerului s-ar face !in-E aeri.Fari timplar, trisura domniqei s-ardesface in buciti. Firi maestrul zidar, cas-telul s-ar nirui. FirI cusitoreasi, regele armerge ctrlare spre biserici in pielea goali, caun smintit. Toate fiin{ele depind una de cea-lalti. Dacd n-ar exista rdme, solul ar sirdci,nu ne-ar mai oferi hran5, iar noi am muri.ingelegAnd cI depinde de tot ce e in jurulsiu, un cavaler e, inainte de toate, binevoi-tor. $tie civa avea nevoie de multi prieteni.Manierele nu sunt de lepidat. Politegea faceparte din meditaqia noastri zilr.icd, asupraegalitigii dintre oameni. Un cavaler spune,yi rog" gi,,mulqumesc". Nu se arunci nicio-dati singur in lupti. Bunitatea, compasiuneagi smerenia servesc drept flamura lui, subcare multi s-ar putea aduna.
24 25
Pentru bunicul, smerenia reprezenta unclement esengial pentru o viati mireati.Smerenia este abilitatea de a te vedea incontextul unei lumi mult mai mari. Stelelesunt mereqe. Ele sunt mereu acolo, indiferentdaci le vezi sau nu. Nizuie;te si fii aseme-nea pimAntului stropit de ploile lui martie,umed, deschis qi primitor.
- Fii umil sau vei fi umilit, obiEnuia sispunl bunicul. Un cavaler nu e niciodatiatAt de arogant incAt si creadl ci nu mairrre nimic de inviqat.
+.Ii plicea si-mi vorbeasci in timp ce neindreptam cilare spre una dintre numeroa-sele lui insirciniri, aproape instruindu-se pesine in timp ce mi instruia.
- CAnd oamenii vorbesc, asculti-i.Acesta era un aspect pe care-l sublinia
tot timpul.
- A;u cum tie iqi place si fii auzit si inte-lcs, la fel se intimpli cu toli ceilalti.
Fiind cel mai tAnir vl5star al unei fami-lii instirite, isi vizuse cei mai mulgi dintreliati si surori mistuiti de un fals sentiment de
indreptitire. Se a;teptau ca lumea si le oferetotul si cu totii au fost crunt dezamdgiqi cAndnu s-a intimplat asta. in loc sI fie recunos-cdtori pentru poneiul pe care il primeau deCr5"ciun, ei erau dezamigiti ci nu primiseriun armisar.
- Nimeni nu e mai neajutorat decAt co-pilul unui om bogat, obisnuia bunicul sdspuni. Fluxul gi refluxul oceanelor, soarelece ri.sare si apune, trecerea anotimpurilor,cresterea ;i descresterea lunii, nimic nu lee de ajuns.
- Dar tu? l-am intrebat odati. $i tu esticopilul unui om bogat.- Hmmmm, a mormiit el. Tu si fii recu-noscitor ci mi-am pierdut mare parte din
bani. Daci ii poti pierde lntr-un naufragiu,atunci nu sunt cu adevirat ai tii! a spusplesnindu-si saua si rizAnd ca pentru sine.Nu te astepta la nimic si te vei bucura detoate lucrurile!
Tiaversam o ripi din Hogwill Fells, doi-sprezece oameni cdlirind in formatie. Dimi-neaqa tdrzht am ajuns intr-un impas, un loc
26 27
in care drumul se desplrtea in trei ciriri.Am fi putut si alegem drumul care urca,acesta pf,rea frumos, incununat de o prive-liste glorioasf,, insi era inselitor ;i abrupt;drumul ce cobora, plin de noroi, sau potecadin mijloc, care era o combinaqie intre celedoui, av1nd porqiuni care urcau, altele carecoborau. Bunicul ne-a condus pe poteca dinmljloc. Cdnd s-a intAmplat si nu fiu sigur inviati pe ce drum s-o iau, mi-a prins intot-deauna bine s5-mi amintesc de acea alegere.
Ciluqul rneu mergea agale in urma luiTiiumf, armisarul bunicului.
- Care a fost vorba cea mai infeleapti pecare ai auzil-o de la regele Henric al VJea?l-am intrebat.
in acea perioadf, de inceput nu mi pu-team abqine si nu pun intruna intrebiri.
- Succes modest, mi-a rlspuns el.
- Ce vrei si spui?
- Aveam doar saisprezece ani cind l-amvizut ultima oard. pe marele rege, iar el mi-aspus ,,iqi urez succes modest".
- Nu infeleg.
- Nici eu n-am inteles.Bunicul mi-a ficut cu ochiul.Continudndu-ne drumul in acea dimi-
neati de primivari, am urcat si coborAt pepoteca sinuoasi pAni cAnd cailor nostri lis-a ficut sete. Dintr-odati, bunicul s-a opritla marginea rAului Hogwill. A aritat sprecdtiva pestisori.
- Yezi cit de liberi inoati gi salt[ peqriiaceia? Yezi cdt sunt de fericiqi?
A continuat si priveasci plevu;ca argin-tie si si rAdf, ca pentru sine. in acele primezile ale uceniciei mele, m-am intrebat adeseadaci nu cumva e doar un bitrdn nebun. Cusigurantd era unul excentric.
- Din moment ce nu esti un peste, l-amintrebat, provocAndu-l cu delicatete, cum destii ce anume ii face pe pesti fericiti?
Ceilalqi b[rbati aflati in spatele nosrruau rds, iar eu simqeam cum mi umflu de omindrie nelalocul ei.
- Din moment ce tu e;ti un p4i, iar eu suntun cavaler - mi-a intors-o bunicul - cum de qtiici eu nu stiu ce anume ii face pe pe;ti fericiti?
2829
- P2, asta asa este, am continuat. Dar,rlin moment ce sunt un paj umil si nu amposibilitatea de a gti ce-ar putea si ;tie uncavaler distins ca tine... nu rezulti oare cilu, un cavaler, n-ai de unde si $tii ce simteun pe;te oarecare?
Birbaqii au rAs uqor, dindu-mi incredere.
- Ia stai un pic! a spus bunicul descile-t:And de pe Tiiumf si scotAndu-si brusc ciz-rnele si ;osetele. Si ne intoarcem la intrebareainitialf,: mi intrebi de unde ;tiu ce anume iiIace pe peEti fericiqi? Potrivit termenilor in-trebirii tale, tu recunogti ci eu ;tiu ce anumeii face pe pesti fericiqi!
Pe moment, mi-a luat piutul.
- Yezi tu, a continuat bunicul, scufun-ddndu-qi piciorul bitrin gi obosit in apa rece,eu recunosc bucuria pe;tilor prin propriabucurie. Ne scildim in acelasi rAu.