Revista Constructiilor nr. 93 – iunie 2013, pag. 34

www.revistaconstructiilor.euÎ n c e p â n d c u l u n a i a n u a r i e 2 0 1 3 , R e v i s t a C o n s t r u c þ i i l o r

a l a n s a t n o u a f o r m ã a s i t e - u l u i p u b l i c a þ i e i n o a s t r e :www.revistaconstructiilor.eu.

Construit pe o structurã flexibilã ºi modernã, site-ul poate fi accesatacum mult mai uºor, reuºind, în felul acesta, sã vã þinem la curent, în timpreal, cu noutãþile din domeniul construcþiilor.

Pe lângã informaþiile generale legate de redacþie, abonamente ºi date decontact, în site sunt introduse, online, majoritatea articolelor publicate înrevista tipãritã, în cei 9 ani de activitate, articole scrise de prestigioºii noºtricolaboratori.

Pentru o mai uºoarã navigare, informaþiile sunt structurate pe categorii,cum ar fi: arhitecturã / proiectare / consultanþã; geotehnicã / fun-daþii; infrastructurã; cofraje; izolaþii; scule / utilaje; informaþii juridice / legis-laþie; personalitãþi din construcþii; opinii etc.

Site-ul conþine ºi un motor de cãutare cu ajutorul cãruia pot fi gãsite, maiuºor, articolele în funcþie de numele autorului, de titlul articolului, dupãcuvinte cheie etc. De asemenea, toate numerele revistei, începând din 2005ºi pânã în prezent, în forma lor tipãritã, pot fi gãsite în secþiunea „arhiva”a site-ului. Totodatã, Revista Construcþiilor poate fi consultatã sau descãr-catã, gratuit, în format pdf.

De la început, noi ne-am propus ca Revista Construcþiilor sã fie, pelângã sursã de in formare º i o punte de legãturã în t re cerereaº i o fe r ta d in domen iu l cons t ruc þ i i l o r. În aces t sens , si te-ulrevistaconstrucþiilor.eu pune la dispoziþia celor interesaþi spaþii, îndiverse formate ºi bine poziþionate din punct de vedere vizual, pen-tru promovarea produselor ºi serviciilor.

Vã aºteptãm, cu interes, sã „rãsfoiþi“ paginile site-ului nostru pentru adescoperi calitatea articolelor publicate de profesioniºtii români în domeniulconstrucþiilor. Totodatã, vã rugãm sã contactaþi conducerea redacþiei pentruo eventualã prezenþã cu publicitate, constând în oferta dvs. pentru potenþialiclienþi, costul apariþiei fiind negociabil. �

Importantd i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã

ERBAªU SA C2

SOPMET SA 45

AEDIFICIA SA C4

HIDROCONSTRUCÞIA SA: Domenii de activitate

ale companiei - construcþii civile ºi industriale 4, 5

Teatrul Naþional I. L. Caragiale Bucureºti (III) 6 - 10

AZUR: Mãsura valorii

este datã de valoarea materialelor 11

PSC: Pregãtirea forþei de muncã

necesare în sectorul construcþiilor 12, 13

PPTT: Servicii de evaluare ºi certificare

a competenþelor profesionale 14, 15

JV MAX BOEGL & ASTALDI: Arena Naþionalã -

construcþie complexã de nivel internaþional 16, 17

IRIDEX GROUP PLASTIC:

Premiul IAGI 2013, în Statele Unite,

la categoria Proiecte Extreme 18, 19

Cum se vor comporta clãdirile la viitorul seism 20

EDILCOM: Armare profesionalã

cu fibre din polipropilenã

pentru betoane ºi mortare 22, 23

Când bat clopotele…

(9 ani de la decesul lui Mihail Erbaºu) 25

ALUPROF SYSTEM ROMÂNIA:

Faþã în faþã cu cei care

pun produsele noastre „în operã” 26, 27

Proiectarea structurilor multi-etajate 28 - 30, 32

GEOBRUGG:

Sistemul de stabilizare a taluzelor TECCO® 31

KONE EcoSpace® - o soluþie economicã

ºi fiabilã pentru ascensoarele

destinate clãdirilor de joasã înãlþime 33

ADEPLAST: Noua generaþie de adezivi

pentru gresie ºi faianþã, cu POLIMER 1000-X 34

Calculul forþei tãietoare

conform SR EN 1992-1-1:2004 36 - 38

Lucrãri de extindere

la Portul Internaþional Liber Giurgiuleºti 40 - 42

KOBER: Protejeazã, nu doar coloreazã lemnul! 43

Personalitãþi româneºti în construcþii -

Nicolae PROFIRI 44

Tehnologia de canalizare

prin sistem vacuumatic 46, 47

Consultanþã juridicã: Timbrul de mediu

Restituire - Recuperare - Evitare 48

GEOSTUD: Laboratoarele geotehnice -

promotor al noului în lucrãrile de infrastructurã 49 - 51

Soluþii moderne ºi eficiente

de stabilizare a terenurilor de fundare 52 - 58

FLUIDTEC: Curãþarea conductelor pentru utilitãþi

cu electrohidroimpulsuri 59

BOSCH: Prezent ºi viitor în România 60, 61

Simfonia neterminatã

a unei lucrãri de interes naþional:

Calea feratã Râmnicu Vâlcea - Vâlcele 62 - 65

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� iunie 20136

arh. Gabriel GHELMEGEANU

Ansamblul arhitectural din Piaþa Universitãþii a fostiniþiat în anii `70, când la conducerea partidului comunistdin acea vreme se afla Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acestansamblu cuprinde clãdirea Teatrului Naþional, clãdireaHotelului Intercontinental, a Parcajului subteran ºi apasajului de pietoni.

Coordonatorul întregului ansamblu a fost prof. arh.Horia Maicu, pentru clãdirea Teatrului Naþional, ºef deproiect fiind prof. dr. arh. Romeo Belea, iar pentru clãdi-rea Hotelului Intercontinental ºef de proiect a fost arh.Dinu Hariton.

Proiectele iniþiale au fost elaborate în cadrul Institutu-lui Proiect Bucureºti, pentru Teatrul Naþional în perioada1964 – 1973. Din colectivul iniþial de elaborare a acestuiproiect ºi atunci, ca ºi acum, coordonarea este asiguratãde prof. dr. arh. Romeo Belea, alãturi de care colabo-reazã ºi astãzi, din acel colectiv iniþial, la realizareaproiectului de arhitecturã, dr. arh. Antonio Teodorov ºi ing.Inocenþiu Filimon, pentru proiectul de instalaþii mecanice.Proiectul iniþial de structuri al Teatrului NaþionalBucureºti a fost coordonat ºi elaborat de prof. dr. ing.Alexandru Ciºmigiu.

Clãdirea Teatrului Naþional Bucureºti din Piaþa Uni-

versitãþii, cu trei sãli de spectacol, respectiv: Sala Mare,

în corpul A ºi Sala Micã ºi Sala Atelier în Corpul C, a

fost inauguratã succesiv între 20 decembrie 1973 ºi anul

1976. Cu toate acestea, clãdirea a rãmas neterminatã la

exterior, prin nerealizarea frescelor care trebuiau sã

împodobeascã cele trei laturi ale corpului A (Sala Mare).

Foarte târziu s-a înþeles de ce Nicolae Ceauºescu nu

a agreat niciuna dintre variantele de frescã prezentate

pentru a fi executate pe pereþii rãmaºi „în zidãrie

aparentã”. Raþiunea a fost una singurã: artiºtii plastici

„omiseserã” ca, în variantele propuse, sã se afle ºi ima-

ginea „conducãtorului iubit”. Ulterior, cãrãmida aparentã

din zona frescelor a fost îmbrãcatã cu un placaj din mar-

murã de Ruºchiþa. Acest episod, cât ºi nefericitul

incendiu din anul 1978, au fost pretextul pentru Nicolae

Ceauºescu sã cearã remodelarea, atât la interior cât ºi

la exterior, a Teatrului Naþional, pentru ca acesta sã

devinã o „ctitorie” a sa ºi nu a conducãtorului partidului

anterior lui.

Continuãm prezentarea proiectului intitulat ”STABILITATEA ªI SIGURANÞA ÎN EXPLOATARE,OPTIMIZARE FUNCÞIONALÃ, TEHNOLOGICÃ ªi ORGANIZATORICÃ A ANSAMBLULUI INSTITUÞIONALTEATRUL NAÞIONAL I. L. CARAGIALE – BUCUREªTI”, lucrare ce se aflã în plinã desfãºurare.

Pentru a înþelege mai bine contextul actual, este nevoie ºi de o prezentare a istoricului acestuiansamblu.

Teatrul Naþional I. L. Caragiale Bucureºti (III)

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� iunie 2013 7

Prof. dr. arh. Romeo Belea, care nu a fost de acord

cu modificãrile cerute, a fost înlãturat iar proiectul iniþial

de refacere, început de Institutul Proiect Bucureºti în

1980, nu a fost agreat. Ca urmare, în 1982 refacerea

cerutã de Nicolae Ceauºescu a fost transferatã unui

colectiv din cadrul Institutului de Proiectare Carpaþi,

coordonat de prof. dr. arh. Cezar Lãzãrescu. Lucrãrile de

modificare a structurii au fost coordonate de ing. Lazãr

Dorin.

„Imaginea nouã” a TNB, pe care bucureºtenii au

avut-o pânã în anul 2011, când au început actualele

lucrãri de consolidare ºi remodelare s-a datorat „indicaþi-

ilor preþioase” impuse de cuplul prezidenþial. Acestea

i-au fost, din nefericire, fatale prof. dr. Cezar Lãzãrescu,

care a decedat la un al treilea infarct pe timpul realizãrii

transformãrii din perioada iunie 1983 – decembrie 1984.

O altã importantã pierdere, de data aceasta privind

activitatea curentã, a suferit-o Teatrul Naþional în anul

1986, când tot Nicolae Ceauºescu a dispus ca Teatrul

Naþional de Operetã (al cãrui sediu din Piaþa Senatului

fusese demolat pentru a face loc lucrãrilor din ansamblul

Casei Poporului, actualul sediu al Parlamentului

României) sã se mute în corpul C (Sala Studio) ºi cu

anexe în corpul B al TNB. Astfel, Teatrul Naþional

Bucureºti a pierdut cea mai performantã salã de teatru

din lume, din punct de vedere al transformabilitãþii ei

(realizarea de spectacole în toate cele trei variante de

scenã clasice: italian, elisabetan ºi arenã). Din acel

moment, toate aceste mecanisme de transformare au

rãmas nemiºcate, s-au distrus sau, parþial, au dispãrut.

S-a improvizat o fosã pentru orchestrã în faþa scenei ºi

ca dezastrul sã fie amplificat, din nefericire, în anul 2005

în Sala Studio a avut loc un incendiu, care a distrus sala.

De refãcut, s-a refãcut doar parþial ceea ce era strict

necesar pentru activitatea curentã a Teatrului Naþional

de Operetã „Ion Dacian”.

Având în vedere demersurile fãcute în decursul

anilor, de cei care au avut responsabilitãþi ºi contribuþii la

realizarea structurii ºi a modificãrii, în timp, a acesteia,

respectiv inginerii: Dorin Lazãr, Ion Sora, Dragoº Badea

ºi Mircea Mironescu, cât ºi, mai ales, dupã concluziile

expertizei zonelor afectate de incendiul din 03.01.2005,

Ministerul Culturii a solicitat elaborarea unui studiu de

fezabilitate ºi, implicit, a unei expertize tehnice a ansam-

blului clãdirilor ce alcãtuiesc complexul Teatrului

Naþional Bucureºti.

• Consultant arhitecturã autor – prof. dr. arh. RomeoBelea, membru corespondent al Academiei Române

• Proiectant generalS.C. PECCON INVEST SRL:

- ing. Niculae Ghiþulescul- arh. Gabriel Ghelmegeanu- ing. Gabriel Nicula- ing. Cristian Ghiurcã- ing. Daniela Postelnicu- th. pr. mng. Mirela Opran

• Proiectanþi arhitecturã- dr. arh. Antonio Teodorov – ºef proiect corp A1+A2- arh. Adriana Bunu – ºef proiect corp B+D- arh. Raluca Bobescu – ºef proiect corp C- ing. Eugen Popescu – izolaþii hidrofuge- prof. dr. ing. Horia Asanache – izolaþii termice- conf. dr. ing. Viorica Demir – izolaþii termice- ing. Lucian Petre – închideri perimetrale – faþade- ing. Irina Coman – închideri perimetrale – faþade

- ing. Mihaela Dumitrescu – închideri perimetrale – faþade

- verificator tehnic arhitecturã – arh. Constantin Mihãescu

- verificator tehnic siguranþã la foc – col.(r.) dr. ing. Rãzvan Bãlulescu

- verificator tehnic izolaþii – ing. Mirel - Florin Delia- verificator tehnic acusticã - prof. dr. ing. Mariana Stan

• Proiectanþi structuri- ing. Voicu Dordea – ºef proiect structuri- ing. Iulia Craioveanu- ing. Ion Grigore- ing. Ionuþ Vîþã- ing. Ion Dragomirescu- ing. Marius Olteanu – proiect structuri metalice- ing. Radu Sumedrea – proiect structuri metalice- expert tehnic structurã – prof. dr. ing. Mircea

Ieremia- verificator tehnic structurã – prof. dr. ing.

Mircea Ieremia

Ca urmare, s-a ajuns la elaborarea prezentului proiect ”STABILITATEA ªI SIGURANÞA ÎN EXPLOATARE,OPTIMIZARE FUNCÞIONALÃ, TEHNOLOGICÃ ªI ORGANIZATORICÃ A ANSAMBLULUI INSTITUÞIONALTEATRUL NAÞIONAL I. L. CARAGIALE – BUCUREªTI”.

Colectivul care participã la elaborarea prezentului proiect este, dupã cum urmeazã:

continuare în pagina 8��


În continuare, vã prezentãm desenele, în perspectivã, ale posibilitãþilor de transformabilitate ale celor 6 sãli dinincinta TNB ºi a Teatrului în aer liber de pe terasa corpului A1.

Acestea sunt, dupã cum urmeazã:

Corp A1:Sala Mare:se poate juca doar în varianta italianã

Teatrul în aer liber: se poate juca în diferite variante, din care ilustrãm douã exemple:Varianta 1 Varianta 2

• Proiectanþi instalaþii

• HVAC

– ing. Alexandru Dolinski - ºef proiect HVAC

- ing. Roxana Cruher

- ing.Bogdan Dolinski

- ing. George Bluoss

- verificator tehnic HVAC – ing. Ioan – Dan Deleanu

• electrice

– ing. Corneliu Ciotec – ºef proiect corp A

- ing. Victor Seiculescu – ºef proiect corp B+C+D

- ing. Valentin Seiculescu

- verificator tehnic IE – ing. Rãducu – Mircea Hera• sanitare– ing. Corina Pãdureanu – ºef proiect- verificator tehnic IS – ing. Radu Macovei

• curenþi slabi ºi BMS

- ing. Marian Negreanu – ºef proiect

- ing. Silvestru Haydu

- ing. Alexandru Tican

- ing. Cristina Marola

- verificator tehnic curenþi slabi - ing. Camelia –

Daniela Gheþi

• mecanice – ing. Inocenþiu Filimon – ºef proiect

- SC TRITECH GROUP SRL

• Proiectant mobilier – prof. dr. arh. Constantin Viºan

• Proiectant comunicãri vizuale – designer Radu Viºan

• Proiectant corpuri de iluminat – arh Florian Dimitriu

�� urmare din pagina 7


Corp A2: Sala Scenã (denumitã actualmente Sala Micã): se poate juca în toate cele trei variante: Varianta italianã Varianta elisabetanã

Varianta arenã

Sala Picturã: se poate juca în toate cele trei variante: Varianta italianã Varianta elisabetanã

Varianta arenã

Sala Polifuncþionalã(Media): se va folosi, în ge-neral, pentru conferinþe,reuniuni, dar ºi pentru anu-mite piese de teatru.



Corp C – Sala Studio: se poate juca în toate cele trei variante: Varianta italianã Varianta elisabetanã

Varianta arenã

Sala Atelier: se poate juca în douã variante: Varianta italianã Varianta elisabetanã



Pregãtirea forþei de muncãnecesare în sectorul construcþiilor

Redacþia: Cum v-a venit ideea

implicãrii PSC în procesul de ca-

lificare a forþei de muncã din con-

strucþii?

Tiberiu Andrioaiei: Vã spuneam,

în numãrul anterior al revistei, cã

Patronatul Societãþilor din Con-

strucþii susþine activitatea firmelor

noastre pentru a accede pe pieþele

internaþionale, acolo unde una din-

tre principalele bariere întâmpinate

de membrii patronatului a fost

nivelul de calificare a forþei de

muncã.

Pentru a accesa proiecte inter-

naþionale din domeniul construc-

þiilor, partenerii strãini pun un

accent deosebit pe calificarea forþei

de muncã, acesta fiind un factor

important, care influenþeazã, în mod

hotãrâtor, calitatea construcþiilor.

În aceste condiþii, patronatul a fost

întotdeauna aproape de membrii sãi

încercând sã se implice, împreunã

cu diverºii parteneri din domeniu, în

proiecte care au menirea sã susþinã

firmele din acest domeniu. Astfel,

am acceptat cu interes invitaþia con-

sorþiului de a fi parteneri în cadrul

acþiunii BUILD UP SKILLS a progra-

mului Intelligent Energy – Europe

(IEE), program care a derulat

proiectul ROBUST, în perioada

noiembrie 2011 – aprilie 2013.

Proiectul vizeazã evaluarea situaþieiexistente ºi dezvoltarea unei strate-gii naþionale pentru pregãtireaforþei de muncã necesare atingeriiobiectivelor asumate de România,pentru orizontul 2020, în ceea cepriveºte eficienþa energeticã ºi uti-lizarea sistemelor bazate pe energiedin surse regenerabile în clãdiri.

Rezultatele proiectului au fostsintetizate în Foaia de parcurspentru calificarea forþei de mun-cã necesare în domeniul efi-cienþei energetice ºi utilizãriisurselor de energie regenerabileîn clãdiri pentru îndeplinirea obiec-tivelor 2020. Foaia de parcurs,disponibilã pe site-ul ROBUST, afost validatã de autoritãþile compe-tente ºi serveºte consultãrii încadrul Platformei Naþionale pentruCalificare, în vederea agreãrii lanivel naþional ºi angajãrii de cãtreactorii principali.

Referindu-ne la noi, în vreme ceîn toate domeniile economiei se facdisponibilizãri masive, sectorul con-strucþiilor înregistreazã un deficit depersonal calificat. Antreprenorii dinacest sector de activitate se plângde faptul cã gãsesc foarte greu forþãde muncã calificatã ºi uneori, suntnevoiþi sã recruteze personal necali-ficat, care sã înveþe meseria la loculde muncã.

Conform statisticilor, doar puþinpeste jumãtate din numãrul munci-torilor din construcþii deþin diplomãde calificare pentru meseria pe careo practicã. Astfel, din totalul de331.480 de lucrãtori din sectorulconstrucþiilor din România, doar207.000 sunt muncitori calificaþi.Aceasta înseamnã un procent denumai 62% din totalul angajaþilor, încondiþiile în care nu mai discutãmde forþa de muncã fãrã contract, ceacare nu poate fi contorizatã.

Deficitul de personal din sectorulconstrucþiilor din România esteamplif icat, din pãcate, ºi defenomenul migraþiei forþei de muncãcalificate cãtre þãri din Europa ºi nunumai. Pe de altã parte, firmeleautohtone din domeniul construc-þiilor s-au vãzut nevoite sã acceptelucrãtori din alte þãri, mai puþin dez-voltate, dornici sã-ºi câºtige exis-tenþa muncind pe ºantierele dinRomânia.

Continuãm serialul consacrat preocupãrilor Patronatului Societãþilor din Construcþii (PSC) privindmodernizarea ºi eficientizarea activitãþii membrilor sãi. De aceastã datã, ne referim la pregãtirea forþeide muncã necesarã în acest domeniu prioritar al economiei naþionale. Interlocutor este dl. TiberiuAndrioaiei, secretar general al PSC.

dl. Tiberiu Andrioaiei - Secretar General PSC


Red.: Ce mãsuri se propun lanivel de patronat pentru dimi-nuarea migraþiei forþei de muncãdin construcþii?T.A.: În privinþa migraþiei forþei de

muncã calificate din construcþii,patronatul susþine, în cadrul sesiu-nilor de dialog social din ministerelecompetente, îmbunãtãþirea condi-þiilor de muncã ºi creºterea niveluluisalarial al lucrãtorilor. În acest sens,au fost propuse, la nivel de minis-tere, directive care sã prevadãobligativitatea existenþei exclusive aforþei de muncã calificate în cadrulfirmelor ce doresc sã accesezeproiecte publice.

Red.: Ce alte mãsuri mai pot fiadoptate pentru a creºte nivelulde calificare a forþei de muncã dinconstrucþii?T.A.: Soluþii existã tot timpul.

Pentru a demara acþiuni în acestsens, este necesarã, însã, impli-carea activã din toate cele treidirecþii care sunt parte a procesuluide calificare: angajatul, angajatorulºi formatorul. Pe de o parte, impli-carea antreprenorilor pentru ainvesti în procesul de instruire aangajaþilor, în scopul de a realizaconstrucþii eficiente ºi durabile întimp. Al doilea pilon îl reprezintãangajatul/lucrãtorul, care trebuie sãconºtientizeze faptul cã o mai bunãcalificare îi poate asigura avantajesuplimentare. Pentru aceasta estenecesar ca el sã-ºi exprime disponi-bilitatea în vederea urmãrii proce-sului de formare profesionalã, atâtla locul de muncã, cât ºi în particu-lar. Cel de-al treilea partener estereprezentat de furnizorii de formareprofesionalã, interni sau indepen-denþi de organizaþie. Ei sunt liantulîntre angajat ºi angajator. Odatã cetoate acestea au fost stabilite, nu nerãmâne decât sã identificãm soluþiilepentru a implementa aceste acþiuni.

În acest sens, Patronatul Societãþilordin Construcþii va continua, în spiritulBUILD UP Skills prin Pilonul II, cu unnou proiect Quali-Shell 2020 careare ca scop dezvoltarea SchemeiNaþionale de Calificare a forþei demuncã în construcþii, pentru eficienti-zarea energeticã a clãdirilor.

Red.: Care sunt alte detaliiprivind acþiunea BUILD UP Skills– Pillar II ºi proiectul Quali-Shell2020? Cine sunt partenerii dinproiect ºi ce v-aþi propus sã rea-lizaþi prin implementarea lui?T.A.: Proiectul BUILD UP Skills

Pillar II - Quali-Shell 2020 a luatfiinþã la insistenþele PSC, din dorinþade a limpezi lucrurile din sistemul decalificare a forþei de muncã din con-strucþii, urmãrind, totodatã, adaptareaSchemei Naþionale de Calificare lanivelul Schemei de Calificare Euro-pene, acesta fiind ºi unul dintreobiectivele proiectului.

Partenerii noºtri sunt reprezen-taþi de organizaþii, asociaþii, patro-nate ºi instituþii publice, actori cheiedin domeniul construcþiilor, precum:URBAN-INCERC – Institutul Naþi-onal de Cercetare, Dezvoltare înConstrucþii, Urbanism ºi DezvoltareTeritorialã Durabilã (coordonatorulproiectului), PPTT - Patronatul Pro-ducãtorilor de Tâmplãrie Termo-izolantã, QETICS - Grupul pentruCalitatea Sistemelor de Termoizo-laþie, ANC – Autoritatea Naþionalãpentru Calificãri, CNDIPT – CentrulNaþional de Dezvoltare a Învã-þãmântului Profesional ºi Tehnic,CSCon - CSC – Comitetul Sectorialîn Construcþii, MDRAP – MinisterulDezvoltãrii Regionale ºi Adminis-traþiei Publice, BDG - BusinessDevelopment Group.

În cadrul proiectului ne-am pro-pus dezvoltarea Schemei Naþionalede Calificare a forþei de muncã dindomeniul construcþiilor, aplicarea

acesteia pe scarã largã ºi asigu-

rarea continuitãþii, pe termen lung, a

implementãrii rezultatelor proiectu-

lui. În acest sens, dorim sã creãm o

reþea interactivã de comunicare

între cei trei parteneri implicaþi -

angajaþi, angajatori ºi formatori - ºi

promovarea unei comunicãri perma-

nente între aceºtia, ceea ce le va

permite actualizarea permanentã ºi

posibilitatea de a-ºi perfecþiona

rezultatele.

Perspectivele, pe termen lung, ale

proiectului BUILD UP Skills Pillar II -

Quali-Shell 2020 se vor plia pe

obiectivele de eficienþã energeticã

impuse de Uniunea Europeanã în

domeniul realizãrii construcþiilor,

obiective care sã asigure un consum

minim de resurse energetice clasice

ºi înlocuirea lor cu resurse regenera-

bile, mult mai eficiente. Un prim pas,

în acest sens, îl reprezintã eficien-

tizarea procesului de reabilitare

termicã a clãdirilor.

Din punct de vedere al schemei

de calificare, ne-am axat pe dez-

voltarea ºi reglementarea celor

douã clase de meserii direct impli-

cate ºi anume izolatorii, cei care

pun în scenã partea opacã a

anvelopei clãdirilor, ºi montatorii

de tâmplãrie ºi geam termopan,

care implementeazã partea trans-

parentã a anvelopei.

Membrii partonatului s-au arãtat

extrem de interesaþi de rezultatele

proiectului ºi în acest sens, ne-au

oferit sprijinul lor în vederea realizãrii

etapelor proiectului. Din experienþa

proiectului trecut, am dori de la

membrii noºtri ceva mai multã

disponibilitate pentru a participa la

acþiunile de genul conferinþelor lo-

cale ºi naþionale desfãºurate în

cadrul proiectului ºi implicarea activã

a acestora pe tot traseul proiectare -

execuþie - realizare. �


Servicii de evaluare ºi certificare acompetenþelor profesionale, oferite de

Centrul de evaluare din cadrul PPTT

Centrul de Evaluare ºi Certificare a Competenþelor Profesionale, din cadrulPatronatului Producãtorilor de Tâmplãrie Termoizolantã (CECCP–PPTT) este autorizatde Autoritatea Naþionalã pentru Calificãri (ANC) pentru evaluarea ºi certificarea compe-tenþelor profesionale obþinute pe alte cãi decât cele formale. CECCP–PPTT figureazãla poziþia nr. 75 în Registrul Naþional al Centrelor de Evaluare ºi Certificare a Compe-tenþelor Profesionale.

Certificatele de Compenþe Profesionale eliberate persoanelor competente pentrutoate unitãþile de competenþã specifice unei ocupaþii au aceeaºi valoare ca ºi Certificatelede Absolvire, respectiv Calificare, cu recunoaºtere naþionalã, eliberate în sistemul deformare profesionalã a adulþilor.

CECCP–PPTT este autorizat sã efectueze evaluãri ºi certificãri pentru:

Metode de evaluare utilizate: Test scris; Întrebãri orale; Observare directã; Raport din partea altor persoaneCompaniile interesate sã-ºi certifice angajaþii care deþin experienþa de muncã în acest domeniu ºi vor sã obþinã

informaþii suplimentare, se pot adresa Centrului la urmãtoarele date de contact: [email protected], formular contact pehttp://pptt.ro/contact, tel. 021-311.16.30 / 0723-178.215, fax 021-311.80.10.

Acte necesare la înscriere: cerere înscriere; copie certificat de naºtere; copie certificat de cãsãtorie (dacã estecazul); copie act de identitate; copie act de studii (8 / 10 clase, diplomã de bacalaureat/licenþã).

Costurile evaluãrii ºi certificãrii angajaþilor pentru CompaniiCECCP–PPTT percepe urmãtoarele tarife pentru evaluare ºi certificare, în funcþie de numãrul de angajaþi de la

aceeaºi companie care participã la serviciile de evaluare ºi certificare competenþe profesionale, dupã cum urmeazã:

Pentru serviciile de evaluare ºi certificare competenþe nu se percepe TVA. Pentru deplasarea evaluatorului înBucureºti ºi jud. Ilfov nu se percep cheltuieli de transport sau cazare.

Cheltuieli cu deplasarea evaluatorului în alte oraºe din România• Pentru transportul cu autoturismul se percepe un tarif 0,5 lei/km fãrã TVA; Cazare (dacã este cazul); Diurnã

(dacã este cazul). Pentru companiile care asigurã cazarea evaluatorului pe cheltuiala firmei nu se percep cheltuielicu cazarea.

AvantajeDeducerea cheltuielilor cu certificarea angajaþilorÎn conformitate cu art. 34 din Ordonanþa Guvernului nr. 129/2000: „Societãþile comerciale, companiile ºi alte insti-

tuþii pot efectua cheltuieli pentru formarea profesionalã a salariaþilor, cheltuieli care se deduc din impozitul pe profitsau din impozitul pe venit”.

Certificatul de competenþe profesionale se elibereazã persoanei declarate competente, în urma procesului deevaluare a unitãþilor de competenþã, acordându-i dreptul de a lucra în ocupaþia pentru care a fost evaluatã.

- Acordarea certificatului de competenþã se bazeazã pe evaluarea a ceea ce candidatul este capabil sã facã încondiþii reale de muncã ºi nu necesitã o pregãtire teoreticã ºi practicã specialã în prealabil;

- Certificatul de competenþã oferã recunoaºterea competenþelor unei persoane, indiferent de modul în careacestea au fost dobândite, ceea ce înseamnã cã nu este necesarã urmarea unui curs de calificare înainte desusþinerea evaluãrii: se recunoaºte capacitatea de a practica o calificare/ocupaþie, chiar dacã persoana nu aabsolvit o ºcoalã sau un curs de calificare;

- Acordarea certificatului de competenþã se bazeazã pe evaluarea a ceea ce candidatul este capabil sã facã încondiþii reale de muncã;

- Certificatul de competenþã poate fi acordat indiferent de vârsta candidatului, fãrã a restricþiona accesul laevaluare;

- Procesul de evaluare se poate desfãºura direct la locul de muncã al candidatului;- Costurile unui proces de evaluare a competenþelor profesionale sunt reduse la jumãtate faþã de cursurile de

formare profesionalã;- Certificatul se obþine în termen scurt, fãrã participare la un curs, durata unui proces de evaluare a compe-

tenþelor profesionale este de maxim 30 de zile, mult mai redusã faþã de cursurile de formare profesionalã;- Certificatul de competenþe profesionale, obþinut în urma unui proces de evaluare a competenþelor profesionale,

este recunoscut la nivel naþional ºi în statele membre UE (dupã apostilare);- Certificatele pot fi eliberate mai rapid decât în cazul cursurilor de formare profesionalã, chiar în maxim 48 de ore

(dacã se achitã taxa de urgenþã);- Evaluãrile pot fi desfãºurate pe teritoriul întregii þãri.

P.P.T.T.Bd Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, et. 8, ap. 130, Sector 3, BucureºtiTel. 021-311.16.30, Fax 021-311.80.10, GSM 0723-178.215, E-mail: [email protected], Web: www.pptt.ro

Arena Naþionalã -construcþie complexã de nivel internaþionalREABILITAREA ªI MODERNIZAREA STADIONULUI NAÞIONAL „LIA MANOLIU“

Stadionul „Arena Naþionalã“, stadion de talie internaþionalã, cu o capacitate de cca. 55 000 locuri, este construit

în mijlocul unei capitale aglomerate - Bucureºti, fapt ce a constituit pentru proiectare, în egalã mãsurã, o dificultate în

plus, dar ºi o provocare.

Tipul proiectului este “design and built” ºi a fost realizat de Asocierea JV Max Boegl Bauunternehmung GmbH

& Co. KG – Astaldi Spa Italia, având alãturi proiectanþi de specialitate de anvergurã:

• Proiect de arhitecturã: GMP - ARCHITEKTEN VON GERKAN, MARG UND PARTNER;

• Design de concept: VOLKWIN MARG ºi CHRISTIAN HOFFMANN (2007);

• ªef de proiect: FRANZ LENSING;

• Proiect realizat în colaborare cu: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªl URBANISM „ION MINCU“

BUCUREªTI - C.C.P.E.C. ªl GRAPHIC STUDIO;

• ªefi de proiect: E. B. POPESCU, NEMEª KAROLY;

Stimularea dezvoltãrii miºcãrii sportive, în orice colþ al lumii, nu se poate realiza numai prin medica-mente, vitamine ºi viaþã activã, dar cumpãtatã. Valoarea performanþelor sportivilor este condiþionatã ºi delocul de desfãºurare a competiþiilor fie ele individuale sau colective, de arenele, dotãrile ºi facilitãþile pentruobþinerea unor rezultate competitive pe plan intern ºi internaþional. Din pãcate, pânã de curând, la noiasemenea stadioane ºi locuri de desfãºurare a disputelor sportive au fost vãduvite, ele arãtând un stadiuprimitiv în comparaþie cu ceea ce se cunoaºte cã existã pe plan internaþional.

Iatã, însã, cã a venit anul 2011 ºi un edificiu la cel mai înalt nivel sportiv a intrat ºi în zestrea Capitalei. Estevorba despre noua înfãþiºare a Stadionului Naþional „Lia Manoliu“ devenit „Arena Naþionalã“.

Un rol determinant l-a avut, prin proiectul pe care l-a conceput ºi prin execuþie la înalte standarde decalitate, Asocierea JV MAX BÖGL - ASTALDI.

Arenei Naþionale din Bucureºti îi vom consacra câteva episoade, pentru a fi cunoscute, de cãtrespecialiºti ºi nu numai, proiectele ºi etapele de construcþie ºi modernizare.

Pentru început, sã-i cunoaºtem pe cei care au conceput ºi realizat acest impunãtor edificiu.

Pentru detalii suplimentare, persoanã de contact -ing. Ioan Costinea, director coordonator contracte Astaldi: [email protected]

• Concept structuri ºi proiect acoperiº: SCHLAICH BERGERMANN UND PARTNER în colaborare cuIPROLAM;

• Proiect structurã: KREBS UND KIEFER în colaborare cu CONSILD;• Instalaþii: IPROPLAN în colaborare cu CONPREX;• Amenajãri exterioare ºi peisagere: VIAPROIECT;• Consultanþi: ALUDESIGN;• Graficã signaleticã: KOMBINAT FORM;• Beneficiar: PRIMÃRIA BUCUREªTI;• Antreprenor general: MAX BÖGL/ASTALDI;• Consultanþi beneficiar: LOUIS BERGER SAS;• Perioada de proiectare: 2007-2010;• Perioada de construcþie: 2008-2011.

Stadionul “Arena Naþionalã” are câteva particularitãþi care-l deosebesc de celelalte stadioane, ºi care îi dau o ele-ganþã ºi zvelteþe în plus. Copertina acoperiºului, montatã pe arce svelte, pune în evidenþã pânza elegant curbatã careprotejeazã tribunele, dând senzaþia de zbor ºi scoþând în evidenþã ºi mai mult eleganþa construcþiei privitã din exterior.

Ritmul stâlpilor înalþi, filiformi, din beton, contribuie la dematerializarea faþadei. La partea superioarã, stâlpii suntsolidarizaþi, prin grinzi zvelte metalice, vopsite în alb, care pãstreazã transparenþa.

Dezvoltat pe ºase niveluri, dintre care trei subterane, proiectul stadionului rezolvã toate cerinþele funcþionale,separând fluxurile de circulaþie pentru diferitele categorii de utilizatori: suporteri, public VIP, presã, jucãtori, arbitri,personal tehnic, forþe de ordine ºi echipaje medicale. Fiecare categorie are propriile accese, culoare ºi spaþii care seintersecteazã numai în punctele unde este necesar. Pentru evenimentele de tip concert, unde publicul are acces peteren, fluxurile se adapteazã prin deschiderea golurilor în partea inferioarã a tribunelor, prevãzute în talonul parapet.

Învelitoarea arenei cuprinde o parte fixã, destinatã acoperirii permanente a tribunelor, alcãtuitã din suprafeþe depolicarbonat ºi pânze (membrane) arcuite, din þesãturã de poliester cu strat de PVC, precum ºi o parte mobil-retractabilã din acelaºi material, rezistent la plieri repetate, pentru acoperirea suprafeþei de joc.

Finisajele interioare ºi exterioare pãstreazã o rigoare deosebitã, adaptându-se, în fiecare caz, funcþiunii spaþiuluideservit.

Scaunele tribunelor sunt compuse într-un mozaic tricolor, cu aspect de câmp de flori, trecând de la roºu, la parteainferioarã, la galben ºi albastru la partea superioarã, acolo unde tribunele se confundã cu cerul.

Prin nivelul superior al designului general ºi prin atenþia acordatã detaliilor, Arena Naþionalã îºi meritã privilegiulde a fi primul stadion românesc de categoria I - nivel internaþional de competiþie.

(Va urma)


Cum se vor comporta clãdirilela viitorul seism

dr. ing. Emil-Sever GEORGESCU - director ºtiinþific Construcþii - Institutul Naþional Cercetare-Dezvoltareîn Construcþii, Urbanism ºi Dezvoltare Teritorialã Durabilã „URBAN-INCERC“

Nu cad în eroarea de a consideracã a te gândi la ceva rezolvã automatproblema, dar evenimentele seismicerecente din Europa ne-au arãtat cã oanumitã „uitare“ a impactului periodic alseismicitãþii conduce la o trezire bruscãºi dureroasã. Este cazul cutremurelordin Spania (2011) ºi Italia (2012).

ªi în România, unii au fost „sur-prinºi“ de cutremurele din 1940 ºi1977 ºi, mai ales, de efectele lor.Existã explicaþii tehnice ºi chiar socio-politice în ambele cazuri. Este vorbamai ales de surprinderea personalã ºinu cea de breaslã. Poate cã în 1940surpriza a fost mai apropiatã de ostare realã (deºi Beleº, Hangan,Prager ºi alþii proiectau la cutremur),dar în 1977 eram, deja, o þarã cu nor-mativ obligatoriu de proiectare anti-seismicã. Cu toate acestea, codurilepre-1977 se bazau pe date seismo-grafice din alte þãri, spectrele nu þineaucont de perioadele de oscilaþie lungiiar acceleraþiile de calcul erau foartereduse.

La cutremurul din 4 martie 1977, laINCERC Bucureºti s-a obþinut singuraaccelerogramã din þarã, care a permissã se cunoascã, pentru întâia datã,spectrul de acceleraþii ºi specificul dis-tructiv al sursei Vrancea, cu totul diferitde al altor surse ºi sã se elaboreze uncod seismic pe alte baze. Dupã 1977am învãþat cã sursa Vrancea ºi cutre-murele intermediare sunt completdiferite de cele crustale, de tip califor-nian. Oscilaþiile au avut perioadalungã, deci a rezultat un spectru(curba beta) diferit de cel californiandin P.13-1963 ºi 1970. S-a înþelesatunci de ce clãdirile înalte ºi flexibilesuferã mai mult sub perioada deoscilaþie lungã, s-au explicat efectelegrave, în special în sud-est undeexistã strate ºi depozite geologicegroase, s-au introdus cerinþe de ductili-tate a structurilor.

Cãutând acum sã rãspund la între-barea de început, anumite observaþii

din 1940 ºi 1977 ne pot da relative cer-titudini (statistice), cum ar fi:

• clãdirile tradiþionale sau executatetradiþional cu materiale industriale(zidãrii) se vor încadra în limitele deavariere constatate la seismele istoriceprecedente, cu un numãr relativ redusde efecte asupra persoanelor;

• dupã cele douã mari seisme, caurmare ºi a celor din 1986 ºi 1990, potfi posibile avarieri multiple, cu nece-sitãþi de inspecþie de urgenþã dupãseism la multe clãdiri ºi/sau asigurarealocuirii provizorii pentru mulþi locuitoridin zone rurale sau suburbane.

Referitor la clãdirile executate dupãproiect putem aprecia:

• clãdirile de generaþie pre-1940,expertizate sau nu, dar neconsolidateconform cerinþelor actuale, pot ajungela stãri de avariere diferite, vizibile saumai puþin vizibile; paradoxal, deºi laaceste structuri nu se întrevede o com-portare favorabilã ºi sigurã, nu putemsã apreciem dacã momentul atingeriilimitei de siguranþã sau de deformarenecontrolabilã va fi pe durata miºcãriiseismice sau se va ajunge doar la olimitã de condamnare; aºa cum s-aconstatat ºi în 1940 ºi 1977, fisuri carepãreau fãrã semnificaþie în 1940 saudupã aceea au contribuit probabil laprãbuºiri ulterioare;

• clãdirile executate dupã proiecteconforme normativelor dintre anii 1950ºi 1977 se vor comporta variabil, înfuncþie de sensibilitãþile sau defectelede conformare, de avariile înregistrateîn 1977 ºi modul lor de reparare sauconsolidare la vremea respectivã, pre-cum ºi de modul de întreþinere dupãacest eveniment, ca ºi de efecteleascunse de dupã 1986 ºi 1990;

• clãdirile executate dupã 1977este de aºteptat sã se comporte favo-rabil, în funcþie de calitatea materi-alelor ºi execuþiei, fiind însã posibile ºisurprize date de lipsa controlului despecialitate la unele structuri la care s-auaplicat tehnologii pretenþioase (de ex.

realizarea betoanelor ºi armãrilor launele clãdiri mai înalte, sudurile sausubbetonãrile la unele proiecte deblocuri din panouri mari);

• sunt posibile avarieri la unele clãdiriexecutate dupã 1990, pânã la apariþiaºi implementarea legii nr. 10/1995, încondiþiile unei relaxãri de facto a con-trolului public în unele localitãþi;

• cea mai bunã comportare ar tre-bui sã o remarcãm la generaþiile declãdiri realizate dupã normativulP 100-1991 ºi 1992 ºi cele dupã codulP 100-1/2006, cu condiþia respectãriireale a cerinþelor.

Nu putem garanta o comportareacoperitã de statistica observaþiilor pre-cedente pentru:

• clãdiri cu avarii structuraleascunse ºi clãdiri cu avarii nestruc-turale actuale, care pot deveni peri-col public, chiar fãrã avarii structurale;

• clãdiri cu soluþii de „import“ lafaþadele din diferite vitraje, placaje ºizidãrii, dacã nu au respectat cerinþelede zonã seismicã din normativele saufiºele tehnologice de firmã;

• clãdiri cu spargeri de elementestructurale ºi modificãri neautorizate,sau în cazul desfiinþãrii abuzive atuturor elementelor nestructurale careau asigurat un altfel de rãspunsdinamic în trecut.

Existã încã structuri despre care nuse mai ºtie cât au suferit în 1940 ºi1977, sau cât mai pot rezista, nefiindnici mãcar expertizate, deoarece mulþiproprietari mai cred, în mod absolut, înlucrãrile de dupã 1977 ºi nu solicitãevaluarea, sau din lipsa de cooperare aasociaþiei de proprietari cu autoritãþile.

În fine, putem avea, ca la fiecarecutremur, situaþii de avariere „ca lamanual“, sau aspecte ale comportãriiin situ la care nu ne-am fi aºteptat, ºicare vor constitui obiectul investigaþiilornoastre ºi comunicãrilor la Conferin-þele CNCisC. �

La comemorarea marelui cutremur de la 4 martie 1977 ne-am pus, ca de fiecare datã, diferite întrebãri legatede cum se vor comporta clãdirile din fondul construit existent la viitorul ºi poate cã destul de apropiatulcutremur de Vrancea...

Eu cred cã mulþi colegi de profesie îºi pun astfel de întrebãri ºi poate cã destul de puþini îºi închipuie cã o astfelde întrebare nu este de actualitate.

Istoricul ºi avantajele fibrelor de armare

Armarea cu fibre a materialelor de construcþii are ovechime secularã. Cãrãmizile nearse (chirpici) au fostarmate cu paie tocate sau cu pãr de animale pentru aevita fisurarea ºi pentru a le oferi o rezistenþã sporitã larupere ºi umezealã. Extrapolarea s-a realizat de la argilãla ciment ºi, implicit, de la paie ºi pãr de animale la fibre.Datoritã creºterilor progresive de preþ la oþelul-beton pepiaþa mondialã ºi în urma unor studii tehnico-economiceelaborate s-a optat, ca soluþie modernã, simplã ºi efi-cientã, pentru folosirea ca armãturã în dispersie a fibrelorpolimerice.

Caracteristicile fizico-mecanice surprinzãtoare ale aces-tor fibre în comparaþie cu fibrele metalice au dus la ocreºtere exponenþialã a utilizãrii ºi implicit a cererii acestuitip de material pe piaþa mondialã a construcþiilor.

În epoca modernã, primul patent de utilizare abetonului armat cu fibre a fost creat de A. Berard în anul1874, în SUA. Prin studiile sale în anii 40, inginerul românGogu Constantinescu introduce ºi detaliazã conceptulde beton armat cu fibre fiind printre promotorii nouluimaterial.

Fibrele de armare sunt obþinute din polipropilenã purãprintr-un proces de extrudare clasicã (prin rãcire cu apã)pentru fibrele de tip MULTI ºi FIBRI care prin diverse pro-cese de transformare ajung la caractristici fizico-mecanice de excepþie cum ar fi: rezistenþa mare larupere, tenacitatea ºi alungirea. Procesul continuã cutãierea la diferite dimensiuni începând de la 5 mm pânãla 70 mm, urmând a se ambala în saci de hârtie solubilãîn apã. În timpul tãierii fibrele sunt acoperite cu o peliculãsubþire de superplastifiant care le conferã o alunecaresuperioarã ºi libertatea de a se dispersa tridimensional întoatã masa amestecului, nemaifiind necesar a se adaugaîn betoane sau mortare alte tipuri de aditivi. Pe întregulparcurs al procesului tehnologic se efectueazã un controlal calitãþii riguros ºi sever, atât asupra materiilor prime uti-lizate ºi respectãrii parametrilor tehnologici cât ºi asupraproduselor finite, control efectuat în conformitate cuprevederile Manualului de Management al Calitãþi ISO9001:2008.

Polipropilena este absolut inertã ºi stabilã, nu secorodeazã, este rezistentã la alcalii, este antistaticã ºiantimagneticã, având o durabilitate practic nelimitatã. Latemperatura camerei este rezistentã la toþi solvenþiiorganici, nefiind periculoasã.

Fibrele de armare din polipropilenã îmbunãtãþesc pro-prietãþile betonului simplu. Oportunitatea utilizãrii armãriicu fibre apare în situaþia folosirii unui procent mic dearmãturã sau în cazul armãrii constructive a betonuluiarmat obiºnuit.

Posibilitãþile de utilizare se mãresc datoritãîmbunãtãþirii comportãrii la fisurare, a micºorãrii defor-maþiilor din contracþii prin uscare sau din mãrirea rezis-tenþei la forfecare.

Un domeniu important îl constituie elementele de con-strucþii solicitate dinamic, la care se poate mãri capaci-tatea de preluare a energiei din aceastã solicitare. Încazul unor lucrãri cu încãrcãturi mari sau la un ecarta-ment de îmbinare mãrit apare necesarã armarea cu fibre.

Adãugarea în betonul obiºnuit a fibrelor de armareEDIFIBER 3® are ca prim efect o creºtere semnificativã aindicelui de tenacitate. Fibrele de armare din poli-propilenã EDIFIBER 3® sunt folosite cu succes în substi-tuirea plasei sudate, la plãcile de beton, pardoseliindustriale, plãcile de fundare a cãilor de comunicaþii ºi apistelor aeroportuare precum ºi la alte aplicaþii, deoarecetoate elementele din beton sunt solicitate la încovoiere.

Rezistenþa la solicitarea dinamicã pentru majoritateamaterialelor de construcþii este mai micã decât solicitareastaticã. Betonul armat cu fibre este avantajos înrealizarea fundaþiilor de maºini cu solicitãri dinamice, afundaþiilor pentru liniile de tramvai datoritã rezistenþeisporite la ºoc, a comportãrii favorabile la amortizare ºi ladeformare.

Betonul armat cu fibre EDIFIBER 3® are o mulþime deavantaje, dintre care amintim:

• asigurã o armare tridimensionalã în toatã masaamestecurilor, betoane sau mortare;

• eliminã crãpãturile ºi fisurile datorate tensiunilor ºicontracþiilor, acestea fiind generatoare de rupere;

• creºte considerabil rezistenþa la uzurã, impact ºi lacicluri îngheþ-dezgheþ;

• reduce în mare mãsurã permeabilitatea betoanelor ºia mortarelor;

• fibrele de armare sunt practic neutre la agenþiichimici corozivi;

• mãreºte plasticitatea ºi lucrabilitatea betoanelor ºi amortarelor eliminând segregarea, mustirea ºi tasarea;

• datoritã peliculei de superplastifiant de pe suprafaþafibrelor, betoanele ºi mortarele nu necesitã alþi aditivi.

Armare profesionalã cu fibre din polipropilenãpentru betoane ºi mortare

SC EDILCOM SRL este prezentã pe piaþa materialelor de construcþii încã din anul 2005 când a început poducþia fibrelor de armare din polipropilenã.În prezent firma acoperã toatã gama de armãturi sintetice, începând de la microfibre la macrofibre, toate sub marca comercialã de EDIFIBER 3®.

DOMENII DE UTILIZARE

Domenile de utilizare a betonului armat cu fibre au oarie extinsã, din care menþionãm:

• pardoseli industriale;• platforme exterioare, parcãri, piste betonate;• piste aeroportuare;• fundaþii la liniile de tramvai;• consolidãri cu beton torcretat ºi armat pentru tuneluri

ºi povârniºuri;• prefabricate pentru orice destinaþii;• fundaþii cu solicitare dinamicã mare;• conducte din beton;• ziduri de sprijin;• elemente subþiri de faþadã;• fundaþii de maºini unelte.Utilizarea fibrelor de armare EDIFIBER 3® înlocuieºte

total sau parþial plasa sudatã în majoritatea cazurilor.

Dozarea ºi punerea în operã

La utilizarea fibrelor EDIFIBER 3® se va þine cont deurmãtoarele recomandãri:

• la amestecurile cu granulometrie mai micã de 16 mmse vor utiliza fibrele cu lungimi de pânã la 19 mm.

• la amestecurile cu granulometrie mai mare de 16 mmse vor utiliza fibrele cu lungimi peste 19 mm.

Doza standard pentru betoane ºi mortare obiºnuiteeste de 1 kg/mc, cu toleranþa de ±10%.

Adãugarea fibrelor în masele de amestec se poateface în staþiile de betoane, direct în autobetoniere peºantier sau în betonierele mici de ºantier.

Dupã ciclul obiºnuit de preparare al amestecului(beton sau mortar) se adaugã doza de fibre ºi se con-tinuã malaxarea încã cca. 3 - 4 minute pânã la omoge-nizarea completã.

Datoritã sacului din hârtie solubilã în care sunt amba-late fibrele, se recomandã adãugarea fibrelor în autobe-toniere sau mixere cu tot cu ambalaj fãrã a fi desfãcut.

Fibrele EDIFIBER 3® se pot folosi la preparareaoricãrui tip de beton, inclusiv al betonului fluid. Se poateutiliza pompa sau dispersorul de beton pentru aplicareabetonului obþinut.

Important

Datoritã superplastifiantului folosit în tehnologia deobþinere a fibrei, se recomandã a nu se modifica raportulapã/ciment (A/C) corespunzãtor clasei de beton utilizate.

Pentru betoanele ºi mortarele speciale, dozele deadaos al fibrelor vor fi stabilite de proiectantul de specia-litate, împreunã cu reprezentantul producãtorului ºi potajunge pânã la 2,5 kg.

Mod de ambalare

Produsul este livrat în saci de hârtie solubilã în apã.Cantitatea unui sac este de 1 kg +/- 2% ºi se livreazã

pe europaleþi, aceºtia având 250 kg.


Centrul Expoziþional Moldova - Iaºi

Centrul Expoziþional Moldova dinIaºi, finanþat, parþial, prin programulPHARE 2004-2006, a fost realizat învederea asigurãrii infrastructurii ºilogisticii pentru dezvoltarea echili-bratã ºi creºterea competitivitãþiiîntreprinderilor din regiune.

Construcþia, amplasatã pe ªosea-ua Nicolina nr. 1041, are o înãlþimede 19,50 m ºi este alcãtuitã din treicorpuri de clãdire cu funcþiuni com-plementare.

• Corpul A – corpul principal declãdire ce adãposteºte pavilionulexpoziþional pe trei niveluri succe-sive în cascadã; 5.380 mp reprezintãspaþiul expoziþional, iar 640 mp suntrezervaþi sãlilor de conferinþã;

• Corpul B – cu dispunere perpen-dicularã pe Corpul A, are demisol,parter ºi etaj, cu o suprafaþã totalãdesfãºuratã de 2.685 mp;

• Corpul C – se desfãºoarã petrei nivele (demisol, parter ºi etaj), cusuprafaþa totalã 1.514 mp ºi estedestinat spaþiilor administrative ºiunei sãli de ºedinþe.

Fundaþiile sunt realizate din reþeaortogonalã de grinzi, iar suprastruc-tura este formatã din cadre ºi plasedin beton armat.

Acoperiºul este din ferme pe struc-turã metalicã, acoperite cu panouritermoizolante tip sandwich.

Corpul A are închideri exterioarecu pereþi cortinã în sistem semistruc-tural cu barierã de întrerupere a punþiitermice, cu sticlã securizatã, coloratã,tratatã reflexiv. Pentru pãrþile pline s-aurealizat panouri sandwich termoizo-lante de exterior ºi placaj de aluco-bond pe structurã metalicã.

Corpurile B ºi C au închidereexterioarã din zidãrie blocuri miciBCA, placate cu termoizolaþie dinvatã de sticlã ºi panouri de aluminiu.

Au fost realizate parcaje subte-rane (41 locuri, situate în demisolulclãdirii), pentru expozanþi ºi salariaþi,precum ºi parcaje exterioare.

Dispunerea volumelor în formãde „L”, permite intimizarea spaþiuluiexterior ºi agrementarea sa ca pla-tou de expunere în aer liber pe 3platforme, cu denivelare de 80 cmîntre ele.

Finisajele interioare au fost rea-lizate conform destinaþiei fiecãruispaþiu, din materiale de bunã calitateºi rezistente.

Prin lucrãrile realizate, cu respec-tarea cerinþelor de calitate prevãzuteîn proiect, a fost realizat un spaþiucorespunzãtor destinaþiei de centruexpoziþional, care oferã facilitãþile ºiutilitãþile necesare dezvoltãrii con-tactelor de afaceri ºi creºterii expe-rienþei manageriale în domeniultradeshow marketing. �

Antreprenor: Asocierea CONEST SA - leader ºi NOVA CONSTRUCT SRLBeneficiar: MDRTInvestitor: Consiliul Judeþean Iaºi ºi Consiliul Local al Municipiului IaºiProiectant general: HABITAT PROIECT SRL Iasi Proiectant arhitecturã: ARHITECT GRUP SRL IasiProiectant structurã: ICAR SRL IaºiProiectant instalaþii: EXPERT GRUP SRL Iaºi / STUDIO PRO SRL Iaºi


Când bat clopotele… !

Iatã de ce, dupã ce au trecut doarcâþiva ani de la dispariþia unui omdeosebit, l-am numit pe inginerulconstructor Mihail Erbaºu, multoroameni cu suflet bun amintirea lui lerãscoleºte emoþiile, emoþii care semanifestã, chiar dacã a trecut o anu-mitã perioadã de timp. ªi asta pentrucã nu este firesc sã se uite uºor nunumai numele, dar mai ales omulMihail Erbaºu.

A pãrãsit, din pãcate, scena vieþii,la o vârstã în care maturitatea lui eraîn plinã afirmare profesionalã,lãsând nefinalizate o multitudine deproiecte privind existenþa ºi valorifi-carea resurselor umane ºi materialespecifice societãþii de dupã 1990 dinRomânia, cu prioritate în domeniulconstrucþiilor.

Cu vitalitatea-i recunoscutã lavremea respectivã, el a creat ºi lãsatîn urmã o societate proprie de con-strucþii, care astãzi figureazã printrecele mai performante de pe piaþa deprofil din þara noastrã.

Valorificând, în primul rând, pro-priile cunoºtinþe dar ºi resurselecolaboratorilor sãi, el a reuºit sãpunã în operã multe construcþii civile

ºi industriale, lucru continuat cusârguinþã ºi dupã plecarea sa înnefiinþã, de cãtre fiul sãu dr. ing.Cristian Erbaºu.

Mulþi dintre cei în viaþã nu-l potuita pe Mihail Erbaºu pentru cãacesta a fost un altruist, a alinatsuferinþele multora, pe plan materialºi medical, prin numeroasele aju-toare financiare acordate în situaþiinedorite de beneficiarii lor.

Au trecut, deci, 9 ani de la dispa-riþia fulgerãtoare a celui ce a fostMihail Erbaºu. Asta nu înseamnã cã,trecând în nefiinþã, el trebuie uitat.Nu, pentru cã, fie ºi dacã ne amintimacest lucru doar o zi pe an – 26 iunie– starea respectivã ne mângîie tris-teþea de a fi pierdut un om, un prieten.

Rândurile de faþã, apãrute înaceastã publicaþie, sunt un mãruntsemn recunoscãtor cã nu-l putemuita pe Mihail Erbaºu, cel ce a fãcut,ºi noi zicem cã mai face parte, dinmarea familie a constructorilor. El ademonstrat, prin calitãþile profesi-onale, cã îºi meritã locul în galeriapersonalitãþilor din domeniul con-strucþiilor, oameni pe care noi îirememorãm în paginile Revistei

Construcþiilor, ca semn de recu-noºtinþã pentru ceea ce au fost ºirãmân în istoria construcþiilor dinRomânia.

Aºadar, dacã în aceastã zi de26 iunie veþi auzi dangãtul unuiclopot, sã înþelegeþi cã el poateexprima ºi nefireasca pierdere acelui care a fost ºi trebuie sã rãmânãîn amintirea noastrã – Mihail Erbaºu.

Sigur, orice dispariþie a unei fiinþeumane dragi lasã în urma sa un gol,un vid care trebuie umplut, la propriuºi la figurat, de ceilalþi, fie ei membriai familiei celui trecut în nefiinþã, fiede pãmântenii aflaþi încã în vigoare.

Dacã ar mai fi trãit, Mihail Erbaºune-ar fi inoculat, din bogata sa expe-rienþã umanã ºi profesionalã, obli-gaþia de a face ceva pentru oameniºi societate, ceva care sã amin-teascã mai târziu cã nu a fost unsimplu spectator pe scena vieþii.

Iatã de ce, la rândul nostru, tre-buie sã-l aºezãm pe Mihail Erbaºupe locul celui care întotdeauna adorit sã construiascã, fapt care neîndeamnã sã nu-l uitãm chiar dacãanii trec neiertãtor.

Ciprian Enache

În general clopotele bat ºi în zilele aºa-zis negre. Negre pentru cã ºi ele plâng ori de câte ori avem în faþaochilor oameni ºi decoruri cernite de tristeþea pierderii unei vieþi ajunsã la capãtul ei.

Sunt, deci, destule cazuri când limbile clopotelor ne reamintesc de oameni dragi, de oameni care, pe totparcursul existenþei lor, au fost… oameni deosebiþi!

Sigur, dupã un anumit interval de timp îºi face prezenþa în toate, vrând-nevrând, nedorita… uitare. Nuºtiu dacã-i logic, dar, din pãcate, ºi uitarea face parte din viaþã.

Asta nu înseamnã cã trebuie sã ne împãcãm cu ea.

ing. Mihail ERBAªU (1942 - 2004)


Faþã în faþã cu cei care punPânã acum, cititorii „Revistei Construcþiilor” au

fost obiºnuiþi sã prezentãm, în fiecare numãr,

noutãþile privind sistemele pe care societatea noas-

trã le comercializeazã în România.

De astã datã, ne vom referi la un eveniment la

care compania ALUPROF SYSTEM ROMANIA a fost

prezentã.

Este vorba de expoziþia “Romanian Convention

of Architecture & Design” / ROCAD / Convenþia

Românã de Arhitecturã ºi Design, organizatã în

perioada 15 – 17 mai 2013, de cãtre DK Events &

Advertising SRL, la Sala Palatului din Capitalã.

La acest eveniment, societatea noastrã a fost

prezentã cu produse ºi sisteme pe care numeroºi

vizitatori, majoritatea proiectanþi, arhitecþi, studenþi,

profesori, au avut ocazia sã le admire ºi sã se

informeze asupra calitãþilor ºi performanþelor lor

tehnice.

Un aspect care ne-a bucurat în mod deosebit

la acest eveniment a fost calitatea vizitatorilor.

ªi aceasta deoarece pentru compania noastrã

sunt la fel de importante atât produsele pe care le

comercializãm, detaliile tehnice ºi soluþiile oferite

cât ºi persoanele ºi firmele care le „pun în operã“.

Ele sunt cele care, de foarte multe ori, dând frîu

liber imaginaþiei, îºi pun “amprenta” pe fiecare

obiectiv realizat cu produsele noastre.

Este principalul motiv pentru care considerãm

evenimentul la care am participat un real succes,

un eveniment despre care lãsãm, în continuare,

imaginile sã vorbeascã. �


produsele noastre „în operã”


Proiectarea structurilor multi-etajateSPITAL PRIVAT ÎN CLUJ-NAPOCA

ing. Jacint VIRAG - asistent, Universitatea Tehnicã Cluj-Napoca,Facultatea de Construcþii, Departamentul Structuri, inginer proiectant, Lamina SRL, Cluj

ing. Attila PUSKAS - ºef lucrãri, Universitatea Tehnicã Cluj-Napoca,Facultatea de Construcþii, Departamentul Structuri

În procesul de proiectare au fostimpuse o serie de condiþii care aunecesitat rezolvãri deosebite:

(1) optimizarea sistemului de fun-dare, pe un teren argilos cu portanþãmedie, fãrã nivel subteran;

(2) obþinerea unor planºee cuînãlþimi ºi greutãþi relativ reduse,realizabile într-un timp scurt;

(3) limitarea tasãrilor ºi a depla-sãrilor laterale, pentru evitarea degra-dãrii faþadelor ventilate ceramice;

(4) realizarea faþadei înclinate ºia unor planºee în consolã, cu des-chidere de pânã în 5 m, pãstrândaceeaºi grosime redusã a planºe-ului.

Amplasamentul primului spitalprivat universitar din þarã este înpartea sudicã a Clujului, pe versan-tul Dealul Feleacului, cu suprafaþastabilã ºi cu înclinare cãtre CaleaTurzii. Configuraþia clãdirii în planeste dreptunghiularã, cu regim deînãlþime maxim de P+8E, avândretrageri progresive de la nivelul eta-jelor 1, 2, 4 ºi 5. Regimul de înãlþimea zonelor de clãdire ºi poziþionareaacestora sunt prezentate în figura 2.

Dimensiunile maxime, în plan,ale clãdirii sunt de 111,6 m x 52,0 m,având suprafaþa desfãºuratã deaproximativ 25.000 mp.

Prin tema de proiectarea s-aimpus realizarea a nouã nivelurisupraterane, din care primul devinesubteran, în partea vesticã a clãdirii,ca rezultat al pantei terenului.În acestã zonã de demisol s-au pre-vãzut rezervoare de apã, spaþii

Clãdirea, realizatã cu o structurã dualã din beton armat monolit, ocupã aproximativ jumãtate din terenuldisponibil. Limitatã la înãlþimea de 37 m, este conceputã cu 9 niveluri, primul nivel fiind doar parþialsubteran.

Obiectivul lucrãrii îl constituie prezentarea principalelor aspecte de proiectare ale structurii de rezis-tenþã, þinând cont de tema arhitecturalã ºi de constrângerile impuse de spaþiul limitat (în plan ºi elevaþie),de destinaþia specificã ºi de obligativitatea edificãrii într-un interval redus.

Fig. 1: Model structural ºi structura realizatã

Fig. 2: Plan de situaþie

ECHIPA CARE A CONTRIBUITLA REALIZAREA PROIECTULUIInvestitor: GLOBE GROUP srl,Cluj-Napoca;Proiectant general: ATELIERPROIECTARE BENTA SRL, Oradea;Proiectant structurã: LAMINA srl,Cluj-Napoca;Proiectant instalaþii: SOMMERINGINSTALL srl, Bucureºti;Verificator de proiect: prof. dr. ing.Cornel BIA;Antreprenor general: KESZ EPITO esSZERELO Zrt – Ungaria, sucursalaCluj-Napoca.


tehnice ºi buncãrul pentru accelera-torul liniar al secþiei de oncologie.

Din condiþii de siguranþã în cazde incendiu, s-a limitat înãlþimeaconstrucþiei, acoperiºul terasã fiindla cota +36,93 m. Înãlþimile de nivelvariazã între 3,80 m ºi 4,80 m, aºacum se observã în figura 4.

STRUCTURA DE REZISTENÞÃªI DETALII DE CALCUL

Conformarea ºi dimensionareas-au efectuat asigurând flexibilitateridicatã. În ceea ce priveºte uti-lizarea spaþiilor, s-a þinut cont deconstrângerile temei de proiectare ºide prevederile eurocodurilor, aleanexelor naþionale ºi ale codului deproiectare seismicã P100-1:2006.

Pentru limitarea efectelor de tor-siune generalã indusã de acþiuneaseismicã, s-a împãrþit clãdirea îndouã tronsoane, printr-un rost dedilatare ºi seismic.

Pentru calculul structural s-auluat în considerare ipotezele deîncãrcãri de mai jos, valorile carac-teristice prezentate fiind înmulþite cucoeficienþii parþiali de siguranþã,dupã cum sunt definiþi în codul deproiectare CR 0-2005 pentru starealimitã ultimã (SLU) ºi starea limitã deserviciu (SLS):

• Încãrcãrile de exploatare s-auconsiderat diferenþiat pe categorii deutilizare, conform prevederilor SR EN1991-1-1:2004/NA:2006, categoriileA, B, C1.2, C1.3, C2, C3, C5, I, cuvalorile zonelor de încãrcare afe-rente qk = 1,5..5 kN/m2;

• Acþiunea vântului s-a evaluat dinpresiunea vântului, conform NP-082-04,qref = 0,4 kN/m2;

• Încãrcarea seismicã s-a evaluatîn conformitate cu P100-1:2006,ag = 0,08 g, Tc = 0,7 s, încadrândclãdirea în clasa I-a de importanþãγ = 1,4;

Cerinþele minime de rezistenþã lafoc pentru elemente structurale:

• planºee: 60 min.• stâlpi, pereþi, case de scarã: 150 min.

SISTEMUL DE FUNDAREInutilitatea funcþionalã a nivelului

subteran, precum ºi condiþiile geo-morfologice, au determinat efectu-area unui studiu privind diferitelesoluþii de fundare. Considerândîncãrcãrile utile reduse cu coeficien-tul αn = 0,5..0,7 (provenind din maimulte etaje), s-a ajuns, printr-un pro-ces de optimizare, la o soluþie mixtã,cu fundaþii elastice având adânci-mea de -2,20 m în terenul argilos cuportanþã medie.

Fig. 3: Secþiuni transversale

Fig. 4: Arhitectura propusã

Fig. 5: Presiunea efectivã la talpa grinzilor de fundare Fig. 6: Faza de execuþie a infrastructurii



Stâlpii s-au fundat pe grinzi trans-versale, cu secþiune T, având înãl-þimea de 2,00 m ºi lãþimea tãlpiivariabilã, între 3,80 m .. 6,60 m, înfuncþie de încãrcarea datã desuprastructura cu regim de înãlþimediferenþiat.

Adaptarea lãþimii de grindã con-duce la o presiune pe talpã relativconstantã (fig. 5). Se obþin valori decalcul, pentru sãgeata grinzii, sub1 cm. Fundarea zonelor cu diafragmes-a executat pe radier cu grosimeade 60 cm.

STRUCTURA DE REZISTENÞÃCele douã corpuri de clãdire au

structura dualã, din beton armatmonolit cu cadre predominante, cucâte douã nuclee de diafragme.Stâlpii sunt dispuºi la distanþe de9,0 m pe direcþia longitudinalã iar, pedirecþie transversalã, la distanþecuprinse între 3,0 - 8,70 m. Secþiu-nea stâlpilor este pãtratã, cu dimen-siuni de 60 cm x 60 cm ºi 80 cm x 80 cmla parter. Secþiunile mari se reductreptat, pânã la dimensiunea de 60 cmx 60 cm la etajul 8.

Planºeele, cu înãlþimea totalã de43 cm, sunt realizate cu un sistemde cofraje cu casete recuperabile. Seobþin, astfel, planºee bidirecþionale,

având grinzi late ºi nervuri. Secþi-

unea nervurilor ºi grinzilor este tra-

pezoidalã, cu lãþimi, la partea inferioarã,

de 12 cm respectiv 90-110 cm, iar

grosimea plãcii este de 8 cm.

Pentru limitarea înãlþimilor de

nivel, s-a folosit de asemenea sis-

tem de planºeu inclusiv în zona con-

solelor de la etajele 2-4, cu

deschideri de pânã la 5 m. Supli-

mentar, aici s-au prevãzut profile

metalice, pentru asigurarea nede-

formabilitãþii consolelor, precum ºi

suport pentru faþada înclinatã (fig. 8),

cu îmbinãri executate pe ºantier cu

buloane.

Fig. 7. Plan cofraj planºee

Fig. 8: Console cu deschideri pânã la 5 mcu profile metalice de rigidizare ºi suport faþadã

Tabelul 1: Determinarea coeficienþilor de sensibilitate ai deplasãrii relative de nivel, asociaþi SLU




Clasa de beton utilizatã pentrustâlpi este C30/37, iar pentru pereþiºi planºee C20/25. Oþelul betonfolosit este S500B, iar calitateaoþelului laminat utilizat, S235.

Perioadele fundamentale devibraþii ale corpurilor sunt:

• direcþie transversalã: 0,55 s(corp I ); 0,64 s ( corp II);

• direcþie longitudinalã: 0,45 s(corp I), 0,53 s (corp II).

Amplasatã într-o zonã cu seismi-citate redusã, efectele acþiunii seis-mice sunt relativ mici. Deplasãrilemaxime de nivel obþinute prin calcul,în combinaþia care conþine încãr-carea seismicã, sunt de 10,7 mm ºi8,5 mm pe direcþie transversalã,respectiv longitudinalã. Efectele deordinul doi pot fi considerate nesem-nificative, deoarece condiþia dinrelaþia (1) este îndeplinitã la toatenivelurile:

Datele privind deplasãrile relativede nivel ºi coeficienþii de sensibilitatesunt prezentate în tabelul 1.

TEHNOLOGIE DE EXECUÞIEªI URMÃRIRE ÎN TIMP

Soluþia structuralã propusã cores-punde cerinþelor arhitecturale ºitehnologice, prin posibilitatea optimi-zãrii duratei de execuþie ºi costului.Astfel, înãlþimea totalã a planºeelorde 43 cm, raportatã la deschideri ºiîncãrcãri, este relativ micã (1/20).Ea este, totuºi, mai mare decât ceeace s-ar fi obþinut prin planºee dalã.Prin adoptarea planºeului casetat,cu grosime echivalentã de 27 cm,s-au redus semnificativ greutateastructurii ºi cantitatea de materiale(cu aproximativ 35%).

Costul suplimentar de manoperãºi durata de execuþie au fost mini-mizate prin folosirea sistemului decofraj cu casete recuperabile, carepermite decofrarea casetelor în3 zile, cu pãstrarea popilor în poziþieîn proporþie de 50%.

Execuþia a fost etapizatã pe treitronsoane: corp I ºi douã tronsoanepentru corpul II, separate printr-unrost de lucru în zona cu eforturi mi-nime. Astfel, folosind cantitatea decofraj de 66% din suprafaþa unuinivel a fost realizatã structura clãdiriiîntr-o perioadã de 6 luni.

În timpul execuþiei, mãsurãtorilede tasãri efectuate au arãtat valorimaxime de 26 mm pentru corpul II ºi15 mm pentru corpul I, având pre-ponderent fundaþii de tip radier.Valorile sunt cu mult sub limita

admisã de normative, validând sigu-ranþa calculului efectuat.

CONCLUZIIProiectul de structurã rezultat în

urma studiilor efectuate îndepli-neºte cerinþele funcþionale, esteticeºi tehnologice, respectând, totodatã,constrângerile de amplasament ºisiguranþa, cu costuri reduse. Autoriiau adoptat soluþii mai puþin uzuale,care s-au dovedit, însã, foartepotrivite.

(Din Revista AICPS - nr. 1-2/2012)

Fig. 9: Faze de execuþie a planºeelor



Noua generaþie de adezivi pentru gresie ºi faianþã,cu POLIMER 1000-X

Compania AdePlast a introdus pe piaþã doi noi adezivi, care

înglobeazã tehnologie ºi inovaþie de ultimã orã. Este vorba despre

AFX – 9 ºi AFX – 11 Plus. Primul este pentru lucrãri la interior, în timp

ce al doilea se foloseºte ºi la aplicaþii exterioare. Ambii adezivi conþin

Polimer 1000-X, un ingredient special de ultimã generaþie, care creºte

aderenþa la substraturile minerale ºi la plãcile de gresie ºi faianþã. Mai mult

decât atât, acest component asigurã o lucrabilitate sporitã a adezivilor ºi

optimizeazã, prin retenþia de apã, timpul deschis de minim 20 de minute,

perioadã în care pasta îºi pãstreazã proprietãþile adezive.

Atât AFX – 9, cât ºi AFX – 11 Plus, oferã un raport calitate/preþ ideal,

având ºansele sã devinã preferaþii meseriaºilor, datoritã uºurinþei cu care se

lucreazã. Ambii adezivi au o granulaþie micã, de pânã la 0,63 mm, în timp ce

adezivii clasici au o granulaþie de pana la 0,8 mm.

La aplicarea adezivului este foarte importantã pregãtirea suprafeþei suport.

Aceasta trebuie sã fie întãritã, curatã, uscatã fãrã fisuri sau crãpãturi, aderentã ºi

compactã, lipsitã de grãsimi, pulberi, reziduuri sfãrâmicioase sau sãruri. Mortarul

vechi, cu umflãturi ºi scorojiri, se îndepãrteazã, dupã care suprafaþa suport se va ten-

cui cu mortar obiºnuit pe bazã de ciment ºi var, sau cu mortare din familia

AdePlast. Pentru suprafeþele de tipul ºapelor cu denivelãri, se vor corecta

denivelãrile prin aplicarea unei ºape de egalizare.

Pereþii din BCA vor fi tencuiþi, în prealabil, cu mortar pe bazã de ciment-

var (AdePlast MTI 25 pentru interior, AdePlast MTE 35 pentru exterior).

Dupã întãrirea completã a mortarului se poate aplica adezivul.

Adezivul AFX – 9 nu este recomandat pentru aplicarea pe suprafeþele plã-

cilor de gips-carton, în timp ce AFX – 11 Plus nu are aceastã restricþie.

AFX – 9 ºi AFX – 11 Plus se comercializeazã în saci de 25 kg, iar consumul

specific este de 3-4 kg/mp, în funcþie de calitatea suprafeþei pe care se aplicã.

Dupã minim 24 de ore de la finalizarea aplicãrii plãcilor de faianþã sau gresie, se

face rostuirea. Pentru rostuire se recomandã kitul de rosturi AdePlast QK-6 sau

QK-15. Abia dupã 72 de ore suprafaþa devine complet utilizabilã. Dacã în momentul

aplicãrii temperatura exterioarã este mai micã de 20 0C, perioada de întãrire se

prelungeºte. �


Calculul forþei tãietoareconform SR EN 1992-1-1:2004

ing. Ionel BONTEA, ing. Dragoº MARCU – SC POPP & ASOCIAÞII

Trecerea de la STAS 10107/0-90 la SR EN 1992-1-1:2004 schimbã, în mod fundamental, calculul la forþã tã-ietoare, aºa cum îl ºtiam. Diferenþele sunt (foarte) maridin punct de vedere teoretic ºi se reflectã direct în ceeace priveºte cantitatea de armãturã necesarã pentru pre-luarea forþei tãietoare, cu consecinþe economice directe,greu de justificat faþã de clienþi. Dacã pânã acum puteamvorbi de un consum mediu în grinzi de 160-180 kgoþel/mc beton, aplicarea SR EN 1992-1-1:2004 conducela valori substanþial mai mari.

Prezentul studiu îºi propune sã compare dimensio-narea la forþã tãietoare a grinzilor unui cadru din beton

armat dupã diferite standarde, ºi anume: STAS10107/0-90, SR EN 1992-1-1:2004, ACI 318M-08, NZS3101-2006. Vom numi în continuare aceste norme STAS,EC2, ACI ºi NZS.

MODELUL DE CALCULAL FORÞEI TÃIETOARE

Clãdirea supusã analizei urmeazã a se realiza înBucureºti, cu funcþiunea de birouri cu structurã în cadredin beton armat ºi regim de înãlþime P+4E+Et. 5 retras.Clãdirea are patru deschideri: douã centrale de 8,10 m ºidouã de 7,50 m, ºi opt travei: douã de 6,15 m (câte unala fiecare extremitate) ºi ºase de 6,75 m. Înãlþimea

parterului este de 5,00 m iar cea a eta-jului curent de 4,20 m.

Pentru acest studiu s-a mai consi-derat amplasarea clãdirii în oraºulCluj. De asemenea, pentru comparaþies-au folosit douã tipuri de oþel: PC52 ºiBST500S, cel din urmã începând sãse impunã pe piaþã din ce în ce maimult, datoritã caracteristicilor de rezis-tenþã sporite faþã de PC52 (ceea ceimplicã un consum mai mic de armã-turã), dar cu caracteristici de ductili-tate în limita celor recomandate denorme (tabelul 1).

Din punct de vedere seismic, dife-renþa datoratã amplasamentului estemajorã (de la 0,24 g la 0,08 g) ºi prac-tic pentru clãdirea situatã în oraºulCluj încãrcãrile din seism sunt multreduse, astfel încât am consideratîncadrarea structurii în clasa medie deductilitate (ceea ce impune condiþii mairelaxate de detaliere a armãturii).

În articolul de faþã ne propunem sã comparãm dimensionarea la forþã tãietoare a grinzilor din betonarmat, conform STAS 10107/0-90, SR EN 1992-1-1:2004, ACI 318M-08, NZS 3101-2006. Vom urmãri înspecial trecerea de la prevederile STAS 10107/0-90 la SR EN 1992-1-1:2004, cu consecinþele directe.

În urma aderãrii României la Uniunea Europeanã, þara noastrã se aflã, de câþiva ani, în sectorul con-strucþiilor ºi nu numai, într-un amplu proces de actualizare a standardelor naþionale, pentru a le aduce înacord cu legislaþia europeanã. Procesul de actualizare, care urmãreºte ca toate statele membre sã adopteo serie de standarde comune, se bazeazã pe o înþelegere mai bunã a fenomenelor ºi pe dezvoltarea de noimodele teoretice de calcul ºi analizã, dar ºi pe valoroase date experimentale. Totuºi, în pofida perfor-manþelor obþinute în ultimii ani în domeniul construcþiilor, existã anumite zone, în cadrul proiectãrii struc-turilor, unde cunoaºterea fenomenelor este incompletã iar modul de calcul, conservator. Printre acestease aflã calculul la forþã tãietoare al elementelor din beton armat iar lipsa de cunoaºtere se traduce ºi prinabordãri diferite în mai multe standarde. În cele ce urmeazã, ne referim la cazul grinzilor solicitate la forþãtãietoare, însã problemele sunt similare ºi la alte elemente structurale.

Tabelul 1

Tabelul 2: Încãrcãri considerate în calcul

Tabelul 3: Predimensionare


În urma predimensionãrii pe criterii de rigiditate ºirezistenþã au rezultat tipurile de secþiuni prezentate întabelul 3.

Aºa cum am menþionat anterior, calculul la forþã tãie-toare diferã între norme. Mecanismul de preluare a forþeitãietoare este unul complex ºi practic este compus dinaportul a douã componente: beton ºi armãturã.

Dacã despre calculul armãturii transversale putemspune cã este intuitiv, lucrurile se complicã atunci cândne referim la componenta de beton, a cãrui capacitatese calculeazã dupã niºte formule empirice.

Pentru calculul la forþã tãietoare, EC2 nu þine contdeloc de capacitatea betonului, indife-rent de tipul solicitãrii (gravitaþionalsau seismic, însã permite alegereaînclinãrii diagonalei comprimate laacþiunea gravitaþionalã), NZS permiteconsiderarea aportului betonului de aprelua forþã tãietoare doar în afarazonelor disipative, iar ACI ºi STASconteazã ºi pe capacitatea betonuluidar în moduri diferite.

Metoda de calcul conform STASConform STAS, calculul în secþiuni

înclinate la acþiunea forþei tãietoare sebazeazã pe metoda echilibrului limitãîn secþiuni înclinate – se considerã unmecanism de cedare cu un grad delibertate, alcãtuit din tronsoanele degrindã separate de fisura înclinatã,care se rotesc relativ.

În stadiul limitã de solicitare în lun-gul fisurii, echilibrul se poate exprimaprintr-o ecuaþie de proiecþie pe nor-mala la axa elementului ºi o ecuaþie demomente în raport cu punctul de apli-care a rezultantei eforturilor de com-presiune din beton ca în figura 1.

Contribuþia betonului la preluareaforþei tãietoare, prin betonul din inimãºi din talpa comprimatã, se exprimãprin Qb – forþa tãietoare preluatã dezona comprimatã a secþiunii, ºi sedeterminã empiric.

Aºa cum am arãtat, preluarea forþeitãietoare se realizeazã prin douã componente: beton ºiarmãturã. În funcþie de înclinarea fisurii, contribuþia celordouã componente este diferitã, ºi anume: cu cât fisuraeste mai înclinatã, capacitatea betonului de a preluaforþa tãietoare este mai micã, dar creºte capacitateaarmãturii (creºte numãrul de etrieri intersectaþi defisurã).

Calculul constã, practic, în determinarea capacitãþiiminime pentru cele douã componente (punctul deintersecþie al componentei betonului ºi a armãturii înfuncþie de înclinarea fisurii, deci determinarea fisuriicritice) (fig. 2).

Metoda de calcul conform EC2Conform EC2, modelul analitic propus pentru calcul

se bazeazã pe modelul clasic de grindã cu zãbrelestatic determinatã, propus de Mörsch E. (Concrete-Steel Construction. McGraw-Hill, 1909). Acest modelpresupune o fisurare înclinatã la 450, forþa tãietoare fiindpreluatã integral de elementele inimii (etrierii).Numeroase cercetãri experimentale au evidenþiatdeosebiri importante între acest model ºi comportarearealã, ceea ce înseamnã cã modelul este unul destul deacoperitor.

În EC2 - vezi 6.2.3, aliniat (2) -, înclinarea θ a diago-nalei de beton se poate alege cu valori cuprinse între21,80 ºi 450, cu excepþia zonelor plastice potenþiale aleelementelor disipative, unde înclinarea diagonalei se iaegalã cu 450 (conform SR EN 1998-1:2004).

Fig. 2: Variaþia capacitãþii betonului ºi armãturiiîn funcþie de înclinarea fisurii

Fig. 1

Fig. 3

Tabelul 4



În afara zonelor disipative, pro-blema care se evidenþiazã este deter-minarea acestui unghi θ, formulareadin EC2 fiind neclarã, lãsând loc deinterpretare fiecãrui inginer proiectant.Dar pe ce criterii? De ce este aºa deimportant? Pentru cã, în funcþie deunghiul ales, va diferi ºi cantitatea dearmãturã transversalã, atâta timp câtforþa se va prelua numai prin inter-mediul etrierilor (fig. 3).

De asemenea, în capitolul 6.2.3,aliniat (7) se face referire la verifi-carea capacitãþii armãturii longitudi-nale de a prelua forþa de întinderesuplimentarã datoratã dilatãrii dia-gramei de moment. Aceastã preve-dere se datoreazã decalãrii curbei demoment în direcþie ”nefavorabilã” peo lungime de 0,9*d*(cotg(θ)-cotg(α))/2,adicã în jur de h/2 (h este înãlþimeasecþiunii); ceea ce ar fi util, în cazul încare, pentru grinzi nesolicitate seis-mic, în scopul optimizãrii cantitãþii dearmãturã, se pot considera biele com-primate la un alt unghi ºi sã decalãmcorespunzãtor curba de momente.Din nou se lasã loc de interpretãri ºinu se specificã clar cã acest lucru artrebui aplicat doar pentru solicitãrigravitaþionale, implicaþiile aplicãriiacestui algoritm la elemente solicitateseismic conducând la creºterea can-titãþii de armãturã longitudinalã, deciun alt moment capabil, o altã forþã tãietoare asociatã, oaltã forþã suplimentarã de întindere ºi tot aºa, intrândîntr-un cerc vicios!

REZULTATESunt prezentate în figurile 4 ºi 5, în formã graficã,

rezultatele calculelor: diametrul minim necesar pentruarmãtura transversalã luând în considerare ºi toatecondiþiile minime constructive, diametrul efectiv ºi rapor-tul între solicitare/capacitate a secþiunii care trebuie sãfie <1. De precizat cã pentru Cluj a dimensionat grupareafundamentalã, iar pentru Bucureºti gruparea seismicã.

CONCLUZIIDintre cele patru standarde studiate, pentru ambele

cazuri, reiese cã cea mai defavorabilã normã este NZS,urmatã de EC2, ACI ºi STAS. Se observã cã ºi pentruzonele cu seismicitate redusã (CLUJ, în exemplul nos-tru) pentru EC2 (cu o înclinare a diagonalei θ de 450) ºiNZS, folosind oþel PC52, armãtura transversalã nece-sarã rezultã mai mare de Ø8, mai mult faþã de practicacurentã. În Bucureºti observãm cã atât pentru EC2 câtºi pentru NZS, în cazul folosirii unui oþel tip PC52,diametrul minim necesar din calcul este mai mare de Ø8pentru aceastã structurã. Creºterea diametrului necesarera de aºteptat atâta timp cât la preluarea forþei tãietoarese þine cont numai de etrieri. Pe lângã acest exemplu,am fãcut calcule ºi pentru alte valori ale forþei tãietoare ºidiferite secþiuni de grinzi. În majoritatea cazurilor, dacãse foloseºte oþel tip PC52, diametrul minim a rezultatmai mare de Ø8.

În zone cu seismicitate ridicatã, prin calculul conformEC2 cu oþel tip PC52, va rezulta creºterea cantitãþii dearmãturã transversalã faþã de practica obiºnuitã, cuurmãri ce se reflectã în costul structurii. Practic, pentru apãstra un consum de armãturã moderat, putem folosioþel tip BST500S, cu precizarea cã atât NZS cât ºi ACInu recomandã folosirea unor oþeluri cu limita de curgere>420Mpa pentru armãtura transversalã.

Referitor la modelul de calcul, trebuie subliniat cãacesta prezintã inconsistenþele sale ºi cã cercetãrilear putea fi continuate, eforturile întreprinse în acestsens de mai mulþi cercetãtori fiind încurajatoare (HristaStamenkovic).

Este de remarcat cã ºi în cazul unei solicitãri simple,inconsistenþele de modelare ºi corespondenþa apro-ximativã dintre model ºi comportarea realã persistã iar oaltã posibilã soluþionare este modelarea matematico-fizicã însoþitã de un program complex de încercãri înlaborator (aºa cum au fãcut japonezii).

BIBLIOGRAFIE„Îndrumãtor pentru calculul ºi alcãtuirea elementelor

de beton armat“ – prof. dr. ing. Radu Agent, prof. dr. ing.Dan Dumitrescu, prof. dr. ing. Tudor Postelnicu;

„Proiectarea structurilor de beton dupã SR EN 1992-1”- prof. dr. ing. Kiss Zoltán, prof. dr. ing. Traian Oneþ;

STAS 10107/0-90;SR EN 1992-1-1:2004;ACI 318M-08;NZS 3101-2006. �

Fig. 4 Fig. 5



Lucrãri de extinderela Portul Internaþional Liber Giurgiuleºti

ing. Ovidiu CONSTANTINESCU, ing. Cornel RÃDULESCU, ing. Marilena NICOLAE - SC BAUER România

Poziþionat la graniþele Românieicu Moldova ºi Ucraina ºi situat la a72,2 milã maritimã pe fluviulDunãrea, Portul Internaþional LiberGiurgiuleºti este capabil sã pri-meascã atât nave fluviale, cât ºimaritime, graþie adâncimii disponi-bile de 7 m de-a lungul malului stângal Dunãrii (fig. 1).

Construcþia portului a început înanul 1994, în zonã operând un ter-minal de cereale ºi unul de produsepetroliere, precum ºi un terminal depasageri. În anul 2007 s-a luat de-cizia de extindere a portului actual.

Lucrãrile efective de construcþie,pentru prima parte a proiectului ºianume execuþia terminalului de mãr-furi generale ºi containere, s-auderulat în perioada 2010-2011.

SOLUÞIA TEHNICÃPentru execuþia terminalului de

mãrfuri generale ºi containere, situatpe malul râului Prut, s-au efectuatinvestigaþii geotehnice în amplasa-ment, stratificaþia terenului de fundareputând fi descrisã de urmãtoarelestraturi caracteristice:

• Stratul A este o umpluturãantropicã recentã formatã din prafuriargiloase, nisipoase plastic tare.Grosimea stratului variazã de la 1,30 mla 5,30 m. Umplutura necesarã, pen-tru a corecta denivelãrile terenului, afost executatã cu material provenitdin excavaþiile fundaþiilor pentru ter-minalul de cereale.

• Stratul B este alcãtuit din sedi-mente aluvionale ale râurilor Prut ºi

Dunãre, având variaþii ale grosimiiîntre 0,05 m ºi 11,90 m. Acest strateste format, în principal, din argile cuplasticitate mare, intersectate delentile de nisip fin, saturat.

• Stratul C este format din nisipºi amestec de nisip cu praf, cu unconþinut semnificativ de pietriº mic ºimediu. Se caracterizeazã printr-ocreºtere abruptã a rezistenþei lapenetrare a conului, ceea ce indicãun strat cu îndesare medie spreîndesat ºi valori ridicate ale unghiuluide frecare internã. Acest strat s-aîntâlnit pânã la adâncimea maximãla care s-au executat forajele geo-tehnice ºi anume 35 m.

• Stratul D este alcãtuit din lentilede argilã vârtoasã, tare ºi foarte tare,situate în stratul C. Acest strat aparedoar în zona dunãreanã a portuluiºi nu influenþeazã calculul static,nefiind în zona de execuþie a nouluiterminal.

Apa subteranã a fost interceptatãla cote între 7 m ºi 18 m, în strânsãlegãturã cu nivelul apelor curgãtoarePrut ºi Dunãre, nivelul Dunãrii fiindimportant în zona studiatã. Rezul-tatele testelor efectuate pe probeleprelevate au arãtat cã apa nu pre-zintã agresivitate chimicã pentrubetoane.

Având în vedere stratificaþia tere-nului, soluþia de execuþie rezultatã înurma calculelor este cheu din pal-planºe metalice tip AZ37-700 culungimea 19 m, ancorate cu un rândde ancore pretensionate perma-nente BAUER, cu lungimi de 27,80 mºi 34,40 m. Coronamentul cheului serealizeazã prin înglobarea capuluipalplanºelor, pe o lungime de 40 cm,într-o grindã din beton armat cudimensiunile 100 cm x 150 cm.

Ca mãsurã suplimentarã, s-a decissepararea cheului de palplanºe de

Portul Internaþional Liber Giurgiuleºti este unicul punct de transport naval din Republica Moldova careasigurã deschidere la Coridorul VII Pan European Rin - Main - Dunãre, legând Marea Neagrã cu Marea Nordului.

În articol este prezentatã execuþia lucrãrilor la acest port situat la confluenþa râului Prut cu fluviulDunãrea.

Lungimea totalã a cheului este de aproximativ 900 m, din care 600 m sunt de-a lungul râului Prut (danãfluvialã), iar 300 m se gãsesc pe malul stâng al Dunãrii (danã maritimã).

Fig. 1: Amplasarea Portului Internaþional Liber Giurgiuleºti


zona terminalului de pasageri, prin-tr-un perete de piloþi secanþi ºi moni-torizarea tasãrilor la terminalul depasageri, în perioada de execuþie alucrãrilor.

Pentru îmbunãtãþirea terenului defundare s-a propus instalarea înzona viitorului terminal a coloanelordin pietriº vibrate, iar pentru zonelefundaþiilor echipamentelor sensibilela tasãri a coloanelor din pietriºcimentate (fig. 2 ºi 3). Pentru fun-darea instalaþiilor portuare s-au folo-sit piloþi foraþi cu diametrul φ880 mm.

Îmbunãtãþirea terenului de funda-re în zona cheului are rol de limitarea tasãrilor ºi de reducere a presiuniiactive a terenului în spatele cheului.Tot pentru reducerea presiunii active

a terenului în spatele cheului se exe-cutã un prism din piatrã spartã carepreia ºi efectele presiunii hidrosta-tice datorate variaþiilor de nivel alepânzei freatice, alãturi de cele treinivele de filtre ºi barbacane prevã-zute în corpul palplanºelor metalice.

Optimizarea soluþiei îmbunãtãþiriide teren ºi calculul stabilitãþii plat-formelor de lucru au fost întocmitede departamentul de proiectareBAUER.

EXECUÞIA LUCRÃRILORLucrãrile pentru execuþia cheului

au început în a doua jumãtate a luniiiunie 2010 cu zidul de piloþi secanþicu diametrul φ880 mm, cu rol deseparare a zonei nou construite ºi aterminalului de pasageri existent ºi

au continuat cu piloþii foraþi pentrufundaþia macaralei ºi în zona rampeiro-ro. Piloþii au fost executaþi folosindtehnologia de forare cu tubulaturãrecuperabilã, cu un utilaj de foratBAUER BG25.

Lucrãrile au fost întrerupte totalîn luna iulie din cauza inundaþiilor depe râul Prut.

Execuþia lucrãrilor a fost reluatãîn luna august, cu baterea celor4.200 m2 de palplanºe tip AZ37-700oþel S320, cu lungimea de 18,90 m,având încastrarea în roca de bazã,respectiv stratul de nisip ºi amestec

Fig. 2: Plan general

Fig. 3: Secþiune caracteristicã prin cheu

Fig. 4: Platformã de lucru inundatã

Fig. 5: Instalarea palplanºelor

Fig. 6: Detaliu palplanºe AZ 37-700



de nisip cu praf de 9,0 m, ºi o pro-ductivitate medie zilnicã de 290 m2.

Lucrãrile au fost executate de peuscat, pe o platformã de lucru ame-najatã conform cerinþelor de stabili-tate a echipamentului. Pentru acesttip de lucrãri s-a folosit un echipa-ment RG25S, echipat cu un ciocanPVE 40 VM.

Instalarea ancorelor permanenteBAUER cu 6 tendoane, cu o capaci-tate de 735 kN fiecare, a fost fãcutãcu douã echipamente UBW06 ºiUBW08, cu sistem de forare cu capdublu rotativ. Ancorele, instalate la odistanþã de 1,40 m între ele, aulungimea de 27,8 m ºi 34,4 m, bulbde 5 m ºi 9 m ºi unghiurile de insta-lare de 27,50 ºi 32,50, la un diametrual forajului de 133 mm.

Îmbunãtãþirea terenului în zonaviitorului terminal s-a efectuat prininstalarea a 22.000 m coloane depietriº vibrate ºi 2.176 m coloane depietriº cimentate.

Proiectarea soluþiei de îmbunã-tãþire a terenului a fost întocmitã dedepartamentul de proiectare al firmeiBAUER ºi constã în realizarea unorcoloane de pietriº cu o adâncime de10 m sau refuz, într-o reþea triun-ghiularã cu laturi variabile, de la1,60 m ºi 2 m, pe toatã suprafaþaviitorului terminal. În zonele în cares-a impus limitarea tasãrilor s-auinstalat coloane cimentate de pietriº.Prin soluþia adoptatã, s-a produs oîmbunãtãþire a terenului de 60%.

Pentru instalarea coloanelor s-autilizat echipamentul RG25S, echi-pat cu un vibrator ºi o lance cudiametrul de 550 mm.

CONCLUZIIDeºi lucrãrile de fundaþii speciale

au fost întrerupte de inundaþii pe operioadã de o lunã, iar cele maiimportante probleme nu au fost pusede execuþia propriu-zisã, ci de logis-ticã - lipsa infrastructurii ºi a materieiprime - termenul de finalizare allucrãrilor a respectat înþelegerileagreate anterior, fãrã sã producãdecalarea termenului final de exe-cuþie a terminalului.

Lucrãrile prezentate confirmã posi-bilitatea executãrii cheurilor într-unritm rapid, folosind metode de lucruobiºnuite în construcþiile hidrotehniceportuare, îmbinate cu experienþavastã în domeniul fundaþiilor specialea firmei BAUER.

Portul Internaþional Liber Giurgiu-leºti, unicul punct de transport navaldin Republica Moldova, cu o impor-tanþã deosebitã pentru economiastatului vecin, a fost extins, în urmalucrãrilor executate, cu un nou termi-nal de mãrfuri generale ºi con-tainere, primele nave fiind primite înianuarie 2012.

BIBLIOGRAFIE1. Giurgiuleºti International Free

Port, Quay Wall, Execution - Öhlinger& Partner Ingenieure (2010);

2. Details_Detail Daueranker LtSPW D02 6b7, BAUER SpezialtiefbauGmbH(2010);

3. Giurgiuleºti International FreePort, Quay Wall, Soil Report Dipl. Ing.Dr. Techn. Stefan Blovsky (2008). �

Tabelul 1: Caracteristici tehnice pentru palplanºele de tip AZ37-700

Fig. 7: Instalarea ancorelor

Fig. 9: Detaliu cap de ancorã permanentã BAUERpentru palplanºe:

1. Armãturi 0,6“ St 1570/1770 cu protecþieanticorozivã de tip Nontribos MP2.

2. Teacã de protecþie PE, 20,5 mm x 2 mm.3. Suspensie de ciment.4. Tub riflat din PE, φ90 mm.5. Garniturã de etanºare.6. Protecþie anticorozivã de tip Nontribos MP2.7. Placã de ancorare 210 mm x 210 mm, S355,

grosime 45 mm, φi = 106 mm, cu manºonde protecþie.

8. Suport pentru panã.9. Capac de protecþie.10. Palplanºe de tip AZ37-700.11. Tub pãtrat 200 mm x 200 mm x 10 mm, pentru

ajustarea înclinaþiei cu placa de bazã 300/320*, cu grosimea 300 mm.

(*) 320 mm depinde de unghiul ancorei.

Fig. 8: Tensionarea ancorelor

Fig. 10: Execuþia coloanelor de pietriº



PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIINicolae PROFIRI (1886 - 1967)

S-a nãscut la 19 septembrie1886 în comuna Murgeni, judeþulVaslui.

Dupã terminarea Liceului Naþionaldin Iaºi, a urmat ªcoala Naþionalã dePoduri ºi ªosele Bucureºti, pe carea absolvit-o în anul 1911, devenindinginer în specialitatea drumuri.

Dupã absolvire, a obþinut bursade studii Adamachi, acordatã deAcademia Românã, pentru 2 ani decursuri de specializare la Politehnicadin Charlottenburg (1911 - 1913)efectuând un an de practicã înbirouri tehnice ºi pe ºantierele dinBelgia, Franþa, Germania.

Întors în þarã, a început activi-tatea la Ministerul Lucrãrilor Publice,în special în domeniul rutier.

Devenind cunoscut, prin realizãrileobþinute, a fost numit director generalal drumurilor, membru al ConsiliuluiTehnic Superior al ministerului ºipreºedinte al consiliului.

Ca director general al drumurilor,s-a preocupat de introducerea teh-nicii noi în elaborarea proiectelor,stabilirea elementelor geometriceale drumurilor, de înnoirea metode-lor de calcul ºi de investigare a ca-litãþii materialelor ºi execuþiei, destabilirea soluþiilor de modernizare adrumurilor. Subliniem cã a fost printrecei care au contribuit la admitereaLegii Drumurilor, în anul 1929.

În anul 1938, datoritã redresãriieconomiei (dupã criza din anii 1929 -1933), a salvat prin bituminizare1.200 km de drumuri pietruite, aextins ºi modernizat carierele dinDobrogea ºi Transilvania, a dotatFabrica de Ciment Gura Vãii, aachiziþionat utilaje ºi maºini rutiereîntocmind un plan pe 5-7 ani demodernizare a 5.000 km de drumuri.

În colaborare cu alþi specialiºti, aelaborat Norme ºi instrucþiuni pentrulucrãrile de bituminizare la drumuri.De asemenea, a iniþiat crearea pri-mului laborator pentru asfalturi ºi acontribuit la formarea cadrelor despecialitate, prin cursuri de perfec-þionare pentru ingineri ºi tehnicieni.

De amintit ºi cã, în anul 1933, aexecutat o ºosea laborator (macadamcimentat ºi beton de ciment, fãrã ºicu rosturi, ºi alte tipuri de macadamebituminoase, mortare ºi betoaneasfaltice) la ieºirea din Otopeni, pen-tru a orienta activitatea de moder-nizare a drumurilor din þarã.

Între anii 1946 - 1951, a deþinutfuncþia de ministru al Comunicaþiilor,organizând refacerea cãilor de comu-nicaþie, distruse în timpul celui de aldoilea rãzboi mondial.

În paralel cu atributele de con-ducãtor, a desfãºurat ºi activitatedidacticã. A început ca asistent (dinanul 1914) la ªcoala Naþionalã dePoduri ºi ªosele, devenind, în anul1940, profesor la ªcoala Politehnicãºi a continuat (dupã anul 1948) caºef al Catedrei de drumuri la Institu-tul de Construcþii Bucureºti, intro-ducând în cursuri metode ºi principiimoderne de calcul.

Pentru întreaga sa activitatedidacticã, de cercetare ºtiinþificã ºicontribuþii însemnate la realizareade noi ºosele naþionale de circulaþie,a fost ales, în anul 1948, membrucorespondent al Academiei Româneºi, tot în acelaºi an, membru al Aca-demiei Române, fiind numit ºi pre-ºedintele Secþiei de ªtiinþe Tehnice aAcademiei.

Prof. Nicolae Profiri a mai deþinutfuncþiile: inspector general în CorpulTehnic Naþional, preºedinte al Asoci-aþiei ªtiinþifice a Inginerilor ºi Tehni-cienilor ºi a participat la congreseleAsociaþiei Permanente a Congre-selor Internaþionale de Drumuri.

Prof. Nicolae Profiri a publicatlucrãri privind problemele drumurilordin þarã ºi soluþii de construire aacestora, în special în BuletinulSocietãþii Politehnice. De aseme-nea, a publicat tratatul „Sistememoderne de asfaltaj“, în care aexpus principiile, metodele ºi sis-temele moderne de execuþie a mix-turilor asfaltice. Menþionãm cã amilitat ºi pentru introducerea geoteh-nicii în lucrãrile de terasamente,elaborând, la Institutul de MecanicãAplicatã al Academiei Române,lucrãrile: „Cercetãri asupra pãmân-turilor argiloase de pe Platoul Getic“,ºi „Degradarea construcþiilor fundatepe argile cu contracþii mari“.

Ca profesor, s-a remarcat princunoºtinþele multiple pe care le-atransmis studenþilor. Ca om deºtiinþã, s-a fãcut cunoscut prin elabo-rarea ºi introducerea de noi soluþiidurabile în construirea drumurilor,atât de necesare în acei ani, maiales dupã rãzboi (metode originalede tratamente superficiale ale dru-murilor ºi de realizare a îmbu-nãtãþirilor rutiere).

Personalitate de seamã a ºtiinþeiºi tehnicii româneºti rutiere, el arãmas în memoria constructorilor dedrumuri din þarã, ca un vrednic dis-cipol al marilor înaintaºi.

A decedat în anul 1967.(Din vol. „Personalitãþi româneºti în construcþii,

autor Hristache Popescu)


Tehnologia de canalizareprin sistem vacuumatic

ing. Mihai SCANGHEL, ing. Bogdan PÃTRAªCU - SC ALMA CONSULTING SRL

Sistemul de canalizare menajerã vacuumatã este o

tehnologie modernã, economicã ºi ecologicã, ce se

preteazã perfect la canalizarea localitãþilor de ºes din

þara noastrã. Experienþa tehnicã, economicã ºi juridicã

confirmã cã este foarte importantã, totodatã ºi rentabilã,

realizarea obiectivului de investiþie în baza prevederilor

standardului European EN 1091:1996.

Când se proiecteazã un sistem vacuumatic trebuie

respectate standardele de pretratare a apelor uzate care

conþin substanþe agresive, folosindu-se, dupã caz, sepa-

ratoare de grãsimi, hidrocarburi etc.

De remarcat, de asemenea, cã sistemul de canali-

zare menajerã vacuumatã nu este proiectat pentru a

prelua apele meteorice ºi infiltraþiile de apã.

Elementele componente ale sistemului de canalizare

cu vacuum sunt urmãtoarele: staþia de vacuum (cu

pompe de vacuum, cu rezervorul de vacuum ºi cu pom-

pele de evacuare a apelor uzate), ºi reþeaua de vacuum

(cu lifturi ºi cãminele de colectare, cu supape de vacuum

ºi racorduri de scurgeri gravitaþionale).

În funcþie de zona în care se amplaseazã, apele

uzate pot fi colectate pe o razã de mai mulþi kilometri, în

jurul staþiei de vacuum. Când în camera de colectare se

acumuleazã un anumit volum de apã, presiunea apei

comandã un controler, care deschide o supapã ce per-

mite evacuarea apei cãtre canalul colector. Nu este

necesarã energie electricã în camera de colectare, toate

elementele fiind acþionate pneumatic.

Reþeaua de canalizare este sub presiune negativã,

generatã de o staþie de vid ºi este realizatã din conducte

PE etanºe.

Utilizatorii sunt racordaþi la un cãmin de colectare,

prin conducte de branºament montate la adâncimi mici,

cu funcþionare gravitaþionalã ca în figura 2.

Supapele de vacuum se monteazã în cãmine de

colectare, câte una în fiecare cãmin, ºi la ridicarea

nivelului apei uzate, se deschid automat. În acest

moment, prin diferenþa de presiune dintre presiunea

atmosfericã de 1 bar, existentã în condiþii normale în

cãmin, ºi o presiune absolutã interioarã de 0,3-0,5 bar

(vid 0,5-0,7 bar) din canalul colector principal, se aspirã,

cu vitezã mare, apa uzatã din cãminul colector.

Sistemele de canalizare vacuumatice sunt folosite pentru a transporta apele uzate de la utilizatorii cas-nici sau de la centre comerciale ºi industriale.

Aceste sisteme sunt ideale pentru localitãþile de ºes, cu pante mici ºi mai ales în cazul pânzei freaticeridicate, acolo unde canalizãrile pe sistem gravitaþional necesitã montarea colectoarelor la adâncimi foartemari, din cauza pantelor reduse ale terenului. Asemenea sisteme sunt recomandate ºi pentru cartierelerezidenþiale dezvoltate în vecinãtatea centrelor populate urbane.

Fig. 1 Fig. 2

Supapa din cãminul colector permite aspirareacantitãþii de 40 litri de apã uzatã în cca. 3-5 secunde;apoi, într-un interval de 3-5 secunde mai aspirãaproximativ 200-300 litri de aer, necesar împingerii„dopului“ înainte pe traseu. Diferenþa de presiuneprezentã în canalul colector transportã amestecul debule de aer ºi lichid cu o vitezã de cca. 20 km/h la rezer-vorul din staþia de vid.

Sistemul de canalizare vacuumaticã oferã trei avan-taje principale:

• flexibilitatea în proiectare;• reducerea cheltuielilor de investiþie;• reducerea cheltuielilor operaþionale.Pe termen lung, se garanteazã o soluþie ecologicã ce

exclude infiltraþiile ºi exfiltraþiile. Costurile investiþiei suntmai avantajoase datoritã adâncimii de pozare ºi diame-trelor de conducte mai mici.

Traseul reþelei este flexibil ºi se poate proiecta înspaþii verzi, înguste, eliminându-se, astfel, desfacerea ºirefacerea de îmbrãcãminþi rutiere dar ºi executarea spri-jinirilor de maluri ºi epuismente costisitoare.

Principalele tipuri de canalizare sunt prezentate înfigura 3. În figurã sunt arãtate cele 4 sisteme folositepentru a colecta (bazinul vidanjabil) sau pentru a colectaapele uzate (gravitaþional, presiune sau vacuumatic).

CONCLUZIISe poate afirma cã sistemul de canalizare menajerã

vacuumatã este o tehnologie modernã, economicã ºi eco-logicã, ce se preteazã perfect la canalizarea din România.

Soluþiile de realizare a reþelei de canalizare s-audiversificat. Practic, pot fi analizate trei variante: gravi-taþionalã, sub vacuum ºi sub presiune. Sistemele decanalizare cu vacuum trebuie luate în considerare ºianalizate cu exigenþã sub îndrumarea furnizorilor.

Sistemul de canalizare cu vid este proiectat cu o ratãeconomicã de aer-lichid, de la douã pânã la cincispre-zece pãrþi de aer la o parte de lichid, lucru care deter-minã ºi autocurãþirea instalaþiei.

(Din Buletinul CISC nr. 2, martie - aprilie 2013)

Fig. 3: Principalele tipuri de canalizare


Timbrul de mediuRESTITUIRE / RECUPERARE / EVITARE

av. Marius Vicenþiu COLTUC

Ce s-a restituit pe taxa de poluare?Potrivit datelor celor douã insti-

tuþii, Agenþia Naþionalã de Adminis-trare Fiscalã ºi AdministraþiaFondului de Mediu, s-au restituit, dintaxa auto, în primul trimestru, circa161 milioane de lei celor care aucâºtigat în instanþã dreptul de recu-perare a sumelor achitate.

Au fost achitate, de cãtre AFM,peste 30,6 milioane de lei, cuantu-mul reprezentând un procentaj depânã la 10% din totalul alocat pentruîntregul an, respectiv 400 milioane lei.

La nivelul perioadei 2008 ÷ martie2013, cuantumul restituit beneficia-rilor, prin Fondul de Mediu pe taxaauto, a ajuns la 50,7 milioane lei,cea mai mare valoare fiind consem-natã în primul trimestru din acest an,respectiv 30,65 milioane lei.

Totodatã, conform ANAF, veni-turile încasate de cãtre instituþie dintaxa pe poluare pentru autovehiculeau fost, în primul trimestru al anului2013, de 204,24 milioane lei, dincare au fost transferate, în Fondulpentru Mediu, 66,55 milioane lei, iar130,60 milioane lei au fost restituiteplãtitorilor din taxa auto. În plus, totprin administraþia fiscalã, s-au resti-tuit 8,5 milioane lei, suma aferentãtaxei speciale pentru autoturisme,conform “OUG 50/2008, privind insti-tuirea taxei speciale pentru autotu-risme” (restituiri ca urmare arecalculãrii între taxa specialã ºi taxala fondul de mediu, precum ºi ahotãrârilor judecãtoreºti).

Ce sume se vor plãtipentru timbrul de mediu?

Dacã se pãstreazã proporþia deaproximativ 1.000 de dosare pe lunãºi o sumã, ca medie, de 5.000 lei,vom avea 5.000.000 lei pe lunã în2013.

Timbrul de mediu 2013: încasãrileanticipate nu acoperã despãgubirile

Încasãrile pe care Guvernulsperã cã le va obþine în acest an dintimbrul de mediu sunt estimate ladoar 365 de milioane de lei, jumã-tate din nivelul avansat de ministru ºiapropiat de volumul veniturilor prog-nozate pentru anul trecut, care a fostcel mai scãzut de la introducereataxei de poluare auto.

Încasãrile anticipate de Guvernnu acoperã suma despãgubirilor, de400 de milioane de lei, pe care statultrebuie sã le achite, în acest an,celor peste 300.000 de proprietari demaºini care au câºtigat proceselepentru restituirea taxei de poluare,consideratã ilegalã de cãtre instanþe.

Cum se atacã timbrul de mediu„Prin noua formulã de calcul al

timbrului de mediu, taxa creºtefoarte mult pentru autoturismeleEuro 3 ºi Euro 4 ºi scade pentruautoturismele Non - euro, Euro 1 ºiEuro 2. Întrucât majoritatea tranzac-þiilor cu autoturisme au ca obiectautoturisme încadrate în normeleEuro 3 ºi Euro 4, proprietarii aces-tora vor fi afectaþi, în cazul în care ardori sã înstrãineze autoturismul,neputând dispune de atributele con-ferite de dreptul de proprietate.Or, circuitul civil este liber, iar aceastãtaxã, dupã cum a fost reglementatã,încalcã principiul liberei circulaþii amãrfurilor, prevãzut de art. 34 - 36din Tratatul privind FuncþionareaUniunii Europene“.

Mai mult decât atât, OUG nr.9/2013, actul normativ care regle-menteazã timbrul de mediu, conþineºi dispoziþii care încalcã ConstituþiaRomâniei. Este vorba despre art. 4lit. d) din OUG nr. 9/2013 prin carese prevede obligaþia achitãrii timbru-lui de mediu în cazul transcrieriidreptului de proprietate asupraautovehiculului rulat, în situaþiaautovehiculelor pentru care s-a dis-pus de cãtre instanþe restituirea sauînmatricularea fãrã plata taxei spe-ciale pentru autoturisme ºi autove-hicule, a taxei pe poluare pentruautovehicule sau a taxei pentruemisiile poluante provenite de laautovehicule. �

Cabinetul de avocaturã Coltuc a fãcut o statisticã, pentru perioada 15 martie - 07 mai 2013 constatândcã, pe rolul tuturor tribunalelor din þarã, se aflã, în prezent, 3.388 de dosare privind taxa de poluare ºi fon-dul de mediu. Nu existã dosare finalizate încã, dar la începutul lunii iunie vor exista. Datele de mai josintereseazã ºi firmele din sectorul construcþiilor.


Laboratoarele geotehnice -promotor al noului în lucrãrile de infrastructurã

dr. ing. A. BARARIU – director, ing. M. TEODORU – ºef laborator, geolog D. CÃLIN – adj. ºef laborator

Acþionând în acest sens, S.C. GEOSTUD S.R.L. ºi-aorganizat ºi dotat laboratorul geotehnic cu cele mai noiaparate conectate la calculator.

Acest lucru a fost posibil deoarece societatea noastrãa beneficiat de un program de finanþare nerambursabilã– Programul Operaþional Sectorial “Creºterea Com-petitivitãþii Economice” (POS-CCE) 2007-2013, care afinanþat 70% din valoarea aparatelor. S-au procurat, ast-fel, cele mai performante aparate pentru verificarea pro-prietãþilor fizico-mecanice ºi a caracteristicilor decompactare ale pãmânturilor folosite la execuþia terasa-mentelor pentru autostrãzi ºi CF.

Toate aparatele au fost proiectate ºi construitecu tehnologii moderne, respectând normele europene înmaterie de siguranþã. Ele au în compunere un calculatorcu imprimantã, dotat cu un software special pentru con-trolul maºinii în timpul încercãrii, precum ºi structurareabazei de date ºi editarea rapoartelor de încercare, con-form standardelor europene.

Laboratorul de analize ºi încercãri în construcþii -profilul geotehnic a fost pus în funcþiune în anul 2012ºi este dotat cu urmãtoarele aparate:

• Aparat de compresiune monoaxialã, cu soft decalibrare, computer ºi imprimantã – specializat pentruteste de compresiune monoaxialã (foto 1).

Genereazã automat raportul de testare, conformstandardelor BS, ASTM/AASHTO ºi, în timp real, repre-zentarea graficã, direct pe imprimantã ºi pe calculator(nu numai la finalul testului ci chiar în timpul acestuia)inclusiv valorile Mv, Cv, conþinut de umiditate, raportgoluri precum ºi condiþiile iniþiale ale probei.

Soft-ul permite utilizarea mai multor unitãþi demãsurã: sistem metric, sistem internaþional ºi sistembritanic.

Are capacitatea de a rula atât teste de scurtã cât ºide lungã perioadã.

Programele naþionale privind construcþia de autostrãzi, precum ºi refacerea cãilor ferate pe Coridorul IVTransEuropean au fãcut ca lucrãrile de terasamente, ca parte intrinsecã a infrastructurii, sã ia o amploaredeosebitã. În aceste condiþii, este imperios necesar un control riguros al calitãþii pãmânturilor, atât înaintecât ºi la punerea în operã. Aceasta se poate face numai cu aparaturã modernã, capabilã sã testeze într-untimp scurt, un volum mare de probe.

Foto 1: Aparat de compresiune monoaxialãcu soft de calibrare cu computer ºi imprimantã



• Aparat triaxial complet pentru toate tipurile dedeterminãri cu computer ºi imprimantã – permiteefectuarea testelor de deformare, tasare ºi cedare apãmânturilor (foto 2).

Determinã relaþia dintre sarcina aplicatã asuprapãmântului ºi deformarea acestuia, cu scopul de a stabilirezistenþa la forfecare.

Permite evaluarea lucrãrilor de excavaþii ºi a celor cufundaþii pe piloni, proiectarea podurilor, a digurilor dinpãmânt ºi evaluarea capacitãþii portante a fundaþiilor demicã adâncime.

În versiunea “Consolidat Drenat“, permite determina-rea rezistenþei la forfecare ºi a unghiului de forfecare,precum ºi variaþia volumetricã a probei, în timpul încãrcãriiaxiale, la pãmânturi nisipoase sau foarte permeabile.

În versiunea “Consolidat Nedrenat“, permite deter-minarea rezistenþei la forfecare ºi variaþia de volum aprobei, pânã la stabilizarea presiunii de consolidare.

Permite, de asemenea, mãsurarea presiunii inter-stiþiale, ca urmare a creºterii sarcinii axiale, la pãmânturiargiloase.

• Aparat pentru determinarea rezistenþei la forfe-care, cu o casetã cu soft ºi computer cu imprimantã– specializat pentru teste de forfecare rapidã nedrenatãºi drenatã (foto 3).

Soft-ul este capabil sã lege testele individuale, pentrua genera diagrama “Coulomb Envelope“; de asemenea,permite introducerea ºi luarea în calcul a altor date,relativ la natura probelor, cum ar fi: conþinutul de umidi-tate etc.

Genereazã, automat, raportul de testare, conformstandardelor BS, ASTM/AASHTO ºi, în timp real,reprezentarea graficã, direct pe imprimantã ºi pe calcu-lator (nu numai la finalul testului ci chiar în timpul aces-tuia), inclusiv încãrcarea, forfecarea în raport cudeplasarea, inclusiv cea verticalã.


• Aparat pentru determinarea compresibilitãþii –edometru cu casetã cu soft ºi computer cu impri-mantã – specializat pentru teste de consolidare unidi-mensionalã (foto 4).

Genereazã automat raportul de testare, conformstandardelor BS, ASTM/AASHTO ºi, în timp real,reprezentarea graficã, direct pe imprimantã ºi pe calcu-lator (nu numai la finalul testului ci chiar în timpul aces-tuia), inclusiv valorile Mv, Cv, conþinut de umiditate,raport goluri, precum ºi condiþiile iniþiale ale probei.


Are capacitate de a rula atât teste de scurtã duratãcât ºi de lungã perioadã.

Are menu de “HELP “ (ajutor), care sã ghideze uti-lizatorul.

Monitorizeazã, în timp real, funcþionarea traductorilor,prin afiºarea continuã pe monitor a valorilor instantanee.

Are fiºier compatibil cu AGS (Asociaþia Geoteh-nologilor ºi Specialiºtilor geo de mediu).

Foto 2: Aparat triaxial complet pentru toate tipurile de determinãri

Foto 3: Aparat pentru determinarea rezistenþei la forfecare cu o casetã,cu soft ºi computer cu imprimantã

Foto 4: Aparat pentru determinarea compresibilitãþii edometru cu casete,soft ºi computer


• Aparat pentru determinarea indicelui californiande capacitate portantã (CBR) cu computer ºi impri-mantã (foto 5).

Referinþa: Metodologie IM/003 – 96, SR EN13286/47&BS1377 : part 4 : 1990 : Clause 7. Deter-minarea cea mai completã de laborator, care verificãcapacitatea portantã a unui material supus unui lucrumecanic controlat.

Genereazã automat raport de testare, conform stan-dardelor BS, ASTM/AASHTO ºi, în timp real, repre-zentarea graficã, direct pe imprimantã ºi pe calculator.

Metoda de lucru, pe material remaniat, în condiþii deumiditate optimã dar ºi în condiþii de imersare (96 ore)

cu monitorizarea umflãrii, face ca aceastã determinaresã fie nelipsitã în strategiile de proiectare ºi execuþie aconstrucþiei de drumuri ºi CF.

Avantajele pe care le oferã folosirea acestor apa-rate sunt mari, respectiv:

• creºterea numãrului de probe care se pot determinaîntr-un anumit timp;

• creºte acurateþea încercãrilor, factorul uman fiindexclus în influenþarea rezultatelor; din acest motiv, rezul-tatele sunt foarte aproape de realitate;

• o editare graficã excepþionalã a rapoartelor deîncercare care dau nu doar rezultatul final ci ºi toateetapele încercãrii;

• permite urmãrirea comportãrii pãmânturilor, în con-diþiile reale din teren, sub acþiunea diferitelor sarcini ºiastfel se poate cuantifica modificarea stãrii de umiditateºi îndesare a pãmânturilor, cu consecinþã directã asupraproprietãþilor mecanice ºi hidrice ale pãmânturilor;

• posibilitatea efectuãrii automate a unor prelucrãristatistice privind toate caracteristicile fizico-mecanice alepãmânturilor.

Într-un cuvânt, creºte calitatea ºi productivitateaîncercãrilor.

În prezent, laboratorul este certificat de Inspecþia deStat în Construcþii, AFER cât ºi RENAR ºi angrenat înrealizarea programului naþional privind construcþia deautostrãzi, reabilitarea CF cât ºi realizarea parcuriloreoliene ºi ecologizarea depozitelor pentru deºeuri.

Personalul laboratorului are o înaltã calificare ºi obogatã experienþã în domeniu. �Foto 5: Aparat de compresiune CBR


Soluþii moderne ºi eficientede stabilizare a terenurilor de fundare

drd. ing. Adrian BARON, drd. ing. Daniel ALUPOAE, drd. ing. Vlad AªUENCEI, prof. dr. ing. Paulicã RÃILEANU -Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi“ Iaºi,

Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii, Departamentul de Cãi de Comunicaþii ºi Fundaþii

Datoritã modului de formare alpãmântului, prin dezagregarea fizicãºi/sau chimicã a rocilor, suprafaþascoarþei terestre este alcãtuitã, încea mai mare parte, din pãmânturinesaturate, iar acest lucru le face sãaibã o comportare complexã, careoferã inginerilor constructori multeprovocãri. Un rol important, în com-portarea complexã a pãmânturilor, îlreprezintã factorul climatic, deoa-rece, în perioadele calde (secetoase),are loc o evaporare a apei dinscheletul pãmântului, ceea ce con-duce la contracþia ºi apoi la fisurarealui. Procesul invers, ºi anume acelade umflare, are loc în perioadeleploioase atunci când, datoritã infil-trãrii apei în scheletul pãmântului,fisurile se închid. Acest lucru nu con-duce neapãrat ºi la eradicarea totalãa contracþiei pãmântului indusã înperioadele calde.

Prezenþa apei în scheletul pãmân-tului are ca efect scãderea capa-ci tãþ i i portante deoarece seinterpune între particulele masei depãmânt slãbind forþele de atracþiedintre acestea. Forþele de atracþiedintre particule depind atât de formaparticulei cât ºi de compoziþia chi-micã ºi mineralogicã a pãmântului.Deci, comportarea pãmântuluidepinde de toate cele trei faze con-stituente (faza solidã, faza lichidã,

faza gazoasã) precum ºi de inter-acþiunea între ºi în cadrul fazelor.Raportul dintre cele trei faze compo-nente este dictat de modul de aran-jare relativã a particulelor între elesau a lanþurilor de particule, deci, destructura pãmântului conferitã decondiþiile de genezã ºi de acþiunile lacare pãmântul a fost supus în de-cursul existenþei lui [1].

Procesul de stabilizare se poateaplica cu succes în cazul pãmân-turilor cu granulaþie finã, cum suntpãmânturile argiloase ºi nãmolurile,însã poate avea rezultate favorabileºi în cazul pãmânturilor nisipoase,care conþin un procent semnificativde particule fine (minerale argi-loase). Prin folosirea termenului deîmbunãtãþire a terenului de fundarese înþelege o creºtere, cu un gradmai mic sau mai mare, a propri-etãþilor inginereºti ale acestuia, întimp ce termenul de stabilizareimplicã automat creºterea propri-etãþilor geotehnice ale pãmântuluiastfel încât acesta sã poatã susþinesarcinile provenite de la construcþiileinginereºti.

Procedeul de stabilizare produceurmãtoarele efecte asupra terenuluide fundare, ºi anume:

• creºte rezistenþa la forfecare;• reduce permeabilitatea;• reduce compresibilitatea.

PROPRIETÃÞILE GEOTEHNICEALE PÃMÂNTULUI CU ROL ESENÞIAL

ÎN PROCESUL DE STABILIZAREVolumul de goluri din interiorul

pãmântului poate suferi modificãrisubstanþiale pe parcursul perioadeide evoluþie, în funcþie de factorii cli-matici ai zonei în care se aflãpãmântul respectiv. Aceastã modifi-care de volum, datoratã, în principal,adsorbþiei sau evaporãrii apei dinporii pãmântului, poate conduce laapariþia unor eforturi suplimentare înelementele structurale ale unei con-strucþii, afectând astfel buna saexploatare.

Stabilitatea construcþiilor inginereºtidepinde de rezistenþa ºi de caracte-risticile de compresibilitate aleterenului de fundare. Atunci cânddorim amplasarea unei construcþiiinginereºti pe un anumit amplasa-ment este necesarã cunoaºtereaproprietãþilor geotehnice ale acestuiapentru a putea determina mãsurilece pot fi luate în scopul asigurãriistabilitãþii ºi siguranþei construcþiei.

În cazul pãmânturilor argiloase ºia celor cu un conþinut semnificativde particule fine (minerale argiloa-se), caracteristicile fizice, care influ-enþeazã, într-un fel sau altul,comportarea lor, sunt: plasticitatea,consistenþa, porozitatea, indiceleporilor, umiditatea naturalã ºi gradulde umiditate.

Terenurile disponibile pentru amplasarea construcþiilor inginereºti sunt într-o continuã scãdere,aceastã situaþie combinatã cu preþurile destul de ridicate ale acestora determinã tot mai mulþi investitori sãaleagã ca teren de fundare pãmânturi ce prezintã o capacitate portantã slabã, terenuri care nu pot asigurabuna funcþionare ºi nici exploatarea construcþiei în condiþii de siguranþã ºi confort.

Pãmânturile ale cãror proprietãþi inginereºti nu prezintã siguranþã pentru amplasarea construcþiiloringinereºti sunt, în general, cele care conþin fracþiuni mari de argilã, în special argile montmorillonitice,deoarece acestea pot suferi variaþii mari de volum atunci când sunt supuse unui proces de uscare-umezire.


O altã caracteristicã, importantãîn procesul de stabilizare, este per-meabilitatea pãmântului. Permeabili-tatea depinde de volumul, de formaºi dimensiunile porilor. De aseme-nea, pentru evaluarea deformaþiilorºi a capacitãþii portante a pãmântu-lui este necesarã ºi cunoaºtereacaracteristicilor mecanice precumcompresibilitatea, consolidarea ºirezistenþa la forfecare.

Plasticitatea ºi consistenþaPlasticitatea este o caracteristicã

comunã majoritãþii rocilor însã estespecificã, îndeosebi, rocilor moi.Plasticitatea reprezintã proprietatearocilor de a se deforma sub acþiuneaunei încãrcãri externe fãrã a-ºi mo-difica volumul, iar dupã îndepãrtareaîncãrcãrii aceastã deformaþie sepãstreazã. Starea plasticã a rocilorapare într-un anumit domeniu devalori ale umiditãþii, domeniu definitde Atterberg. Dacã umiditatea uneiroci este în afara limitelor Atterberg,atunci spunem cã roca nu se maiaflã în starea plasticã.

Determinarea indicelui de plasti-citate se poate face cu ajutorulrelaþiei 1, iar aprecierea plasticitãþiiunei roci se face, în funcþie de va-loarea indicelui de plasticitate,conform tabelului 1.

Ip = wL - wp (1)unde:Ip = indice de plasticitate;wL = limita superioarã de plasticitate;wp = limita inferioarã de plasticitate.Plasticitatea rocilor (pãmânturilor)

depinde de natura mineralogicã ºide forma mineralelor din care estealcãtuit pãmântul, precum ºi de vâs-cozitatea fluidului din porii sãi. Cucât fluidul din porii pãmântului estemai vâscos, cu atât plasticitateamasei de pãmânt este mai mare.Dintre mineralele argiloase, mont-morillonitul are cea mai mare plastic-itate, pe când mineralele, precumcuarþul sau feldspatul, nu sunt plas-tice. Dimensiunea particulelor influ-enþeazã direct plasticitatea. Cu câtdimensiunea particulelor mineraleeste mai micã, cu atât plasticitatearocilor creºte.

Consistenþa este un termen folo-sit pentru a indica gradul de rigiditateal pãmânturilor coezive.

Determinarea indicelui de consis-tenþã se face cu ajutorul relaþiei 2.

unde:Ic = indice de consistenþã;WL = limita superioarã de plasticitate;w = umiditatea naturalã;Ip = indicele de plasticitate.În funcþie de valoarea indicelui de

consistenþã ºi a indicelui de lichidi-tate, aprecierea stãrii de consistenþãse poate face conform tabelului 2.

Determinarea indicelui de lichidi-tate se face astfel:

IL = 1 + IC (3)unde:IL = indicele de lichiditate;IC = indicele de consistenþã.Gradul de umiditate (saturaþie)Gradul de umiditate defineºte

proporþia în care se gãseºte apa înporii pãmântului.

unde:Sr = gradul de saturaþie;Vw = volumul apei din pori;Vg = volumul porilor.Dacã toþi porii pãmântului sunt

plini cu apã adicã Vw = Vp rezultã cã

roca este saturatã (Sr = 1), iar dacãVW = 0, rezultã cã roca este perfectuscatã ºi gradul de saturaþie estezero. În funcþie de valoarea graduluide umiditate pãmânturile se potclasifica conform tabelului 3.Indicele de activitate al pãmântului

Variatele caracteristici de umflarea pãmânturilor au fost clasificate deSkempton, pe baza unui coeficientnumit indice de activitate (IA). Astfel,conform lui Skempton, gradul deactivitate al unui pãmânt poate fiexprimat prin relaþia 5.

unde:IA = indice de activitate;Ip = indice de plasticitate;A2 = procentul de particule cu

dimensiuni mai mici de 2 μm.Clasificarea pãmânturilor, dupã

indicele de activitate IA, cãlduramaximã de umezire qu max ºi umidi-tatea corespunzãtoare sucþiunii de15 bari w15, se face conform tabelu-lui 4. Pãmânturile ale cãror indice deactivitate este mai mare decât 1,25pot fi considerate ca aparþinând tipu-lui de pãmânt predispus umflãrilor.

Tabelul 1: Clasificarea pãmântului în funcþie de indicele de plasticitate IP [2]

Tabelul 2: Clasificarea pãmânturilor coezive dupã indicele de consistenþã IC, respectiv dupã indicele de lichiditate IL [2]

Tabelul 3: Clasificarea pãmânturilor în funcþie de gradul de umiditate Sr [2]

(2)

(4)

(5)



Permeabilitatea pãmânturilorPermeabilitatea este proprietatea

pãmânturilor care permite apei sãcircule prin porii sãi. În pãmânturi,golurile sunt distribuite într-o mani-erã mai mult sau mai puþin uniformãºi întotdeauna sunt interconectate.Permeabilitatea nu depinde de volu-mul total al golurilor, ci depinde demãrimea lor.

Curgerea apei prin golurile inter-conectate poate sã fie turbulentã(moleculele de apã au trasee nere-gulate ºi haotice), sau poate fi lami-narã (moleculele de apã descriu liniide curent continue, paralele). Tipulde debit este important în opera-þiunea de stabilizare deoarece mate-rialul folosit pentru stabilizare vaînlocui apele subterane, în timpulcurgerii laminare ºi se va amestecacu apa subteranã, în timpul curgeriiturbulente. Deoarece permeabili-tatea este un factor important înrealizarea proiectelor de stabilizare,este necesarã o determinare corectãa sa. Coeficientul de permeabilitatevariazã de la 10-2 cm/sec, în cazulpietriºurilor curate, pânã la 10-11

cm/sec, în cazul argilelor.Domeniile, respectiv curbele

prezentate în figura 1 au un carac-ter orientativ, deoarece, la aceeaºi

compoziþie granulometricã, un nisipîndesat are o permeabilitate maimicã decât acelaºi nisip afânat [3].Deci, compoziþia granulometricã sin-gurã, fãrã luarea în considerare astãrii fizice a pãmântului (a porozi-tãþii sale), nu poate oferi informaþiicantitative sigure asupra coeficientu-lui de permeabilitate, ci, cel mult,ordinul de mãrime [3].

Compresibilitatea ºi consolidareaCompresibilitatea reprezintã capa-

citatea pãmântului de a-ºi reducevolumul (prin reducerea volumuluiporilor) datoritã greutãþii proprii sauatunci când este supus unei încãr-cãri exterioare.

Consolidarea reprezintã tasarea,în timp, a pãmântului saturat. Astfel,atunci când acesta este supus la opresiune exterioarã, presiunea apli-catã este, iniþial, preluatã de apa dinpori, rezultând o presiune în exces aapei din pori. În timp, presiunea

aplicatã se transferã scheletuluipãmântului care, la rândul sãu,cauzeazã o reducere a apei din pori.Deci, consolidarea este un procesce apare simultan cu îndepãrtareaapei în afara masei de pãmânt ºi cuun transfer, gradual, al presiunii dela apa din pori la scheletul mineral.

Consolidarea este însoþitã de omicºorare a porozitãþii ºi a volumuluipãmântului datoritã rearanjãrii maidense a particulelor de pãmânt, con-ducând, astfel, la sporirea rezistenþeipãmântului prin creºterea numãruluipunctelor de contact dintre particule.Consolidarea este specificã în spe-cial pãmânturilor argiloase deoarecedepinde de permeabilitate. Cumnisipurile au o permeabilitate mare,eliminarea apei din pori se reali-zeazã, practic, odatã cu aplicareaîncãrcãrii.

Aprecierea gradului de compresi-bilitate a pãmântului se face înfuncþie de modulul de deformaþieedometric (M2-3) ºi de coeficientul decompresibilitate (av2-3) conform tabe-lului 5. Gradul de tasare, pentru unmasiv de pãmânt, nu se poate deter-mina decât aproximativ.

Rezistenþa la forfecareProprietatea care îi permite pã-

mântului sã rãmânã în echilibru,atunci când suprafaþa sa nu este ori-zontalã, se numeºte rezistenþã laforfecare. Rezistenþa la forfecare apãmântului sau a rocii este rezis-tenþa maximã dincolo de care stabili-tatea sa nu mai este asiguratã.Rezistenþa la forfecare este strânslegatã de forma particulelor carealcãtuiesc terenul de fundare deoa-rece rezistenþa pãmântului esteinfluenþatã de contactul dintre parti-cule. Cu cât suprafaþa de contactdintre particule este mai mare, cuatât rezistenþa pãmântului va fi maimare. Dacã particulele au o formã

Fig. 1: Variaþia coeficientului de permeabilitate cu compoziþia granulometricã [3].

Tabelul 5: Aprecierea compresibilitãþii pãmânturilor, în funcþie de modulul de deformaþie edometric M2-3

ºi în funcþie de coeficientul de compresibilitate av2-3 pentru presiuni de 200 - 300 kPa [2]

Tabelul 4. Clasificarea pãmânturilor în funcþie de IA, qu max ºi W15 [2]�� urmare din pagina 53


sfericã (aceastã formã fiind foarte rarîntâlnitã în realitate) atunci suprafaþade contact dintre particule va fifoarte micã, rezultând o rezistenþã laforfecare scãzutã. În schimb, oformã cât mai apropiatã de cea aunui dreptunghi va oferi puncte decontact maxime. Aceasta este pro-prietatea care oferã capacitate por-tantã pãmânturilor.

Rezistenþa la forfecare este expri-matã prin ecuaþia lui Coulomb ºi areurmãtoarea formã:

τf = σ × tgφ + c (6)unde:

τf = rezistenþa la forfecare;

σ - efortul unitar normal pe supra-

faþa de alunecare;

tgφ = coeficientul de frecare;

φ = unghi de frecare internã.

Porozitatea ºi indicele porilorÎn procesul de stabilizare, porozi-

tatea joacã un rol importantdeoarece este un factor de caredepinde tasarea pãmântului atuncicând acesta este supus la diferiteîncãrcãri. Cu cât valoarea porozitãþiieste mai mare, cu atât terenul estemai predispus la tasãri importante ºide duratã, îndeosebi în cazulargilelor. De asemenea, cu câtporozitatea terenului este mai mare,cu atât acumulãrile de gaze ºi lichidesunt mai mari, ceea ce conduce la oscãdere a coeziunii, respectiv la ocapacitate portantã mai micã.

Porozitatea este o mãrime ceinfluenþeazã direct aportul de noisubstanþe care ar putea fi introduseîn teren, cu scopul de a-i îmbunãtãþiacestuia caracteristicile geotehnice.

Determinarea porozitãþii se poateface cu ajutorul relaþiei 7.

unde:Vp = volumul porilor;Vt = volumul total al masei de

pãmânt.

În calculele geotehnice se folo-seºte adesea indicele porilor:

unde:e = indicele porilor;Vp = volumul porilor;Vs = volumul particulelor solide.

MATERIALE, TEHNOLOGIIªI PROCEDEE FOLOSITE

LA STABILIZAREATERENURILOR DE FUNDARE

Procesul de stabilizare constã înintroducerea ºi amestecarea unoraditivi (agenþi de stabilizare) înpãmânt, sub formã de pulbere sausub formã de suspensie, cu scopulprincipal de a îmbunãtãþi stabilitateade volum, rezistenþa, permeabili-tatea ºi durabilitatea pãmântului.

Dezvoltarea unor rezistenþe supe-rioare celor iniþiale este posibilãdatoritã reducerii volumului de goluri,prin înlocuirea lichidului din structurapãmântului de cãtre agentul de sta-bilizare folosit. Astfel, particulele ºiagregatele se apropie unele dealtele crescând numãrul punctelorde contact, prevenind totodatã ºiumflarea.

Stabilizarea terenului de fundaretrebuie sã fie precedatã de o investi-gaþie a terenului pentru a stabili tipulºi succesiunea straturilor de pãmântcare apar pe respectivul amplasa-ment. Dupã evaluarea condiþiilor deteren se hotãrãºte metoda de stabi-lizare care este cea mai potrivitãpentru atingerea performanþelordorite. Stabilirea compoziþiei ames-tecului de pãmânt cu agentul de sta-bilizare se realizeazã prin încercãride cãtre un laborator de specialitate [4].Determinarea caracteristicilor iniþialeale terenului de fundare este nece-sarã nu doar pentru alegereametodei de stabilizare, ci ºi pentrualegerea ºi determinarea proporþieiaditivilor necesari.

Datoritã faptului cã stabilizareaterenului de fundare este un procescomplex este necesar adesea calucrãrile de stabilizare sã fie monito-rizate în timpul execuþiei. Uneletehnici folosite la investigarea

terenului sunt necesar a fi folositeîn timpul ºi dupã realizarea stabi-lizãrii, astfel încât munca sã poatã fievaluatã.

Materiale folositepentru stabilizarea terenului de fundare

CimentCimentul poate fi folosit cu suc-

ces la stabilizarea oricãrui tip depãmânt, cu excepþia pãmânturilor cuun conþinut ridicat de materii orga-nice sau a argilelor cu plasticitatemare. Dacã un pãmânt argilos areun conþinut de materii organice maimare de 2%, atunci cimentul esteconsiderat ca ineficient, deoarecepentru stabilizarea sa, materia orga-nicã întârzie hidratarea cimentului,din cauzã cã adsoarbe ionii de calciupreferenþial. În cazul acestor pãmân-turi adãugarea unei surse supli-mentare de calciu, cum ar fi clorurãde calciu sau var hidratat, poate fi osoluþie care sã permitã atingerearezistenþelor dorite. Stabilizarea cuciment se foloseºte, cu succes, încazul pãmânturilor argiloase dato-ritã texturii, precum ºi a compoziþieichimice ºi mineralogice a acestora.

În funcþie de mineralele cristalinepredominante care alcãtuiesc masaargilelor, acestea pot fi împãrþite în3 grupe principale (argile montmoril-lonitice, argile caolinitice, argileillitice). Dintre mineralele ce intrã încompoziþia pãmântului, caolinitul ºiillitul bine cristalizat au puþin, sau nuau deloc, efect asupra hidratãrii ºiprocesului de consolidare cu ciment.În cazul argilelor cu umflãri ºi con-tracþii mari (argile expansive), mine-ralele au o influenþã mai semnificativãasupra stabilizãrii cu ciment, înfuncþie de cantitatea în care se aflãîn compoziþia argilei.

În general, s-a constatat cã adãu-garea unei cantitãþi mici de ciment(de pânã la 2% din greutatea maseiuscate de pãmânt), conduce la omodificare a proprietãþilor pãmântu-lui, în timp ce o cantitate mai mareconduce la schimbãri importante aleacestor proprietãþi. De obicei, în pro-cesul de stabilizare, cantitatea deciment necesarã pentru realizareaagentului de stabilizare poate varia

(7)

(8)



între 3% ºi 16% din greutatea uscatãa pãmântului, în funcþie de tipulpãmântului ºi de proprietãþile aces-tuia. Pentru stabilizarea pãmântuluise poate folosi orice tip de cimentdar, în general, cel mai utilizat estecimentul Portland. Componenþii debazã care alcãtuiesc cimentul suntsilicaþii de calciu (în proporþie de75%) ºi aluminaþii ºi feriþii de calciu(în proporþie de 25%). În final, prinhidratarea cimentului se formeazã ostructurã scheleticã a cãrei rezis-tenþã depinde de mãrimea frag-mentelor ºi de cantitatea de cimentadãugatã.

VarVarul este un liant hidraulic pe

bazã de calcar ars. În procesul destabilizare, varul poate fi folosit atâtsub formã de var stins (hidroxid decalciu), cât ºi sub formã de varnestins (oxid de calciu). În general,se pare cã varul nestins este un sta-bilizator mai eficient decât varulhidratat. În plus, folosirea varului subformã de suspensie produce rezis-tenþe mai mari decât atunci cândeste folosit sub formã de pulbere.

Stabilizarea cu var este eficientãîn cazul pãmânturilor argiloase ºieste mai puþin adecvatã în cazulpãmânturilor granulare care nu au,sau care prezintã un conþinut mic deargilã. Aceeaºi situaþie o întâlnim ºiîn cazul pãmânturilor cu un conþinutridicat de materie organicã, undestabilizarea cu var are efecte miciasupra proprietãþilor inginereºti aleterenului de fundare.

Kuno ºi alþii (1989) au arãtat cã,dacã se adaugã o cantitate de 20%(din greutatea pãmântului uscat) degips în amestec cu var nestins sauvar hidratat, atunci acest amestecpoate fi folosit la stabilizareapãmânturilor organice, atât timp câtele nu prezintã un conþinut de umidi-tate ridicat.

În general, varul poate fi folositpentru stabilizarea majoritãþii pãmân-turilor care prezintã un indice deplasticitate cuprins între 10% ºi 50%.

În cazul pãmânturilor ce prezintãun indice de plasticitate sub 10%,pentru ca reacþia varului sã poatãavea loc este necesarã adãugareaunui material puzzolanic, cenuºa zbu-rãtoare fiind materialul puzzolaniccel mai des utilizat în astfel decazuri. Argilele montmorillonitice auun comportament mai favorabil sta-bilizãrii cu var decât argilele illiticesau argilele caolinitice, aceasta ºidatoritã faptului cã illitul ºi caolinitulsunt mult mai puþin reactivi decâtmontmorillonitul. Mineralele erodate,precum illiþii degradaþi, doriþii ºi ver-miculiþii, pot avea un comportamentsimilar cu cel al montmorillonitului. Îngeneral, stabilizarea acestor pãmân-turi este mult mai eficientã dacã uti-lizãm, ca agent de stabilizare, var înlocul cimentului.

Stabilizarea cu var se realizeazãdatoritã schimbului de cationi, aglo-merãrii floculare, carbonatãrii varuluiºi reacþiei puzzolanice [5]. Cationii decalciu, rezultaþi în urma hidratãriivarului, înlocuiesc cationii din mine-ralele argilei promovaþi fiind demediul cu pH ridicat al amesteculuivar-apã. Astfel, se schimbã mine-ralogia pãmântului, rezultând carac-teristici geotehnice superioare. Înurma reacþiei rezultã hidrataþi de sili-cat de calciu ºi hidrataþi de aluminatde calciu. Reacþia chimicã poatecontinua un timp îndelungat, chiarani, atâta timp cât varul este prezentpentru a menþine un pH ridicat (între10% ºi 50%). Reacþia are loc numaiîn prezenþa apei, care poate trans-porta calciul ºi ionii de hidroxil cãtresuprafaþa mineralelor argiloase. Prinurmare, reacþia nu poate avea loc încazul pãmânturilor uscate sau acelor foarte uscate din cauza lipseiapei din structura scheletului. În ge-neral, o cantitate de var cuprinsãîntre 3% ºi 8% este suficientã pentrucreºterea proprietãþilor inginereºtiale terenurilor stabilizate. Tempera-tura este ºi ea un factor care influ-enþeazã reacþia varului cu pãmântul

deoarece, odatã ce temperaturascade sub 40, reacþia poate înceta.

Pe lângã creºterea rezistenþeipãmântului datoritã stabilizãrii cuvar, se obþine ºi o reducere a plasti-citãþii precum ºi o stabilizare a modi-f icãr i lor de volum. Reducereaplasticitãþii poate fi atribuitã creºteriinaturii granulare a pãmântului tratatcu var, induse de reacþiile pe termenscurt (schimbul de cationi ºi creº-terea aglomerãrii floculare) [6].Rezultatele finale obþinute depind atâtde cantitatea de var ºi tipul minera-lelor cât ºi de cantitatea de mineraleprezente în pãmânt.

Alte materiale folositepentru stabilizarea

terenurilor de fundareMaterialele cele mai utilizate pen-

tru stabilizarea terenurilor de fun-dare sunt cimentul ºi varul însã, pelângã acestea, mai sunt ºi alte mate-riale care pot fi utilizate ca agenþi destabilizare. Putem enumera, dintreacestea, cele mai utilizate materialecare pot fi folosite atât ca liant uniccât ºi în amestec cu cu alte materi-ale: cenuºa zburãtoare, bentonita,silica fume, bitumul, zgura mãci-natã de furnal etc.

Cenuºa zburãtoare (cenuºa determocentralã) este un materialpuzzolanic care poate fi folosit caagent de stabilizare unic sau poate fifolosit în amestec cu alte materiale,cum ar fi varul sau cimentul. Datoritãfaptului cã, prin utilizarea sa ca agentde stabilizare, se obþine o creºtereuºoarã a rezistenþei, cenuºa zburã-toare este, de obicei, amestecatã cuvar. Atunci când procesul de stabi-lizare se desfãºoarã la temperaturiscãzute, se recomandã ca cenuºazburãtoare sã fie amestecatã cuciment, deoarece cenuºa prezintã osensibilitate mãritã la temperaturiscãzute. Amestecul de cenuºã zbu-rãtoare - var poate fi folosit în cazulnisipurilor ºi pietriºurilor cu unconþinut scãzut de argilã.



Tehnologii ºi procedeefolosite pentru stabilizarea

terenurilor de fundare Stabilizarea terenului prin intermediul

piloþilor de micã adâncimeAgenþii de stabilizare pot fi

amestecaþi in situ, pe amplasamenteîn care nu este excesiv de dificil desãpat pentru a forma piloþi de micãadâncime (9-12 m adâncime). Astfel,pe amplasamentul dorit se pot exe-cuta foraje, dupã care se introduceagentul de stabilizare în straturi de20 - 25 cm, operaþiune urmatã de oserie de compactãri.

Pe lângã îmbunãtãþirea terenuluide fundare, piloþii rezultaþi prininjectarea agentului de stabilizare înpãmânt servesc ºi ca piloþi struc-turali. În funcþie de nivelul apei sub-terane, piloþii realizaþi prin injectareaagenþilor de stabilizare se pot supra-pune, pentru a forma pereþi deimpermeabilizare. Compoziþia agen-tului de stabilizare trebuie sã fiefoarte bine proiectatã deoarecerezistenþa pilotului scade, în cazul încare o cantitate semnificativã de apãde la pilotul pãmânt-agent de stabi-lizare curge cãtre pãmântul din jur.Rezistenþa unui astfel de pilot esteinfluenþatã ºi de condiþiile de tratare(uscare). Condiþii bune de uscaresunt atunci când piloþii sunt înconju-raþi de pãmânt umed sau saturat latemperatura doritã.

Jet groutingProcedeul jet grouting constã în

adãugarea unui aditiv în pãmânt (deobicei ciment sau ciment-bentonitã),sub înaltã presiune, pentru a erodaºi a amesteca pãmântul cu aditivul.

Procedeul jet grouting este efi-cient la îmbunãtãþirea unei gamevariate de pãmânturi, cu el putând fitratat orice pãmânt în interiorul cã-ruia poate fi introdusã tija de elibe-rare a jetului. Prin acest procedeu aufost stabilizate terenuri pânã la oadâncime de 45 m. În anumitecondiþii este posibilã ºi stabilizarea laadâncimi mai mari. Sistemul jetgrouting este dificil de folosit în cazuldepozitelor de pãmânt care conþin ocantitate mare de bolovani (stânci).

Tehnologia de stabilizare prin pro-cedeul jet grouting se poate realizaîn 3 variante:

• sistemul cu jet unic (sistemulmonofluid);

• sistemul cu douã fluide;• sistemul cu trei fluide.Toate aceste 3 sisteme necesitã

introducerea unei tije cu jet pânã laadâncimea doritã ºi introducereaaerului, apei ºi/sau agentului de sta-bilizare în pãmânt.

Sistemul monofluid constã înintroducerea sub presiune doar aagentului de stabilizare. Acest sis-tem este eficient în cazul pãmân-turilor necoezive. De asemenea, sepoate utiliza eficient ºi în cazul con-solidãrii fundaþiilor existente, deoare-ce se pot executa la înclinãriconsiderabile faþã de verticalã;metoda cu foraj nefiind fezabilã înastfel de situaþii.

Sistemul cu douã fluide introduceîn pãmânt, pe lângã agentul de sta-bilizare, ºi un jet de aer. În acest cazcreºte raza de influenþã cu câþivacentimetri , f i ind mai ef icientãfolosirea sa în cazul pãmânturilorcoezive, comparativ cu sistemulmonofluid.

Sistemul cu trei fluide introducesub presiune un jet de apã, înconju-rat de un jet de aer, plasat deasupradar aproape de jetul cu agentul destabilizare folosit. Datoritã separãriiprocesului de eroziune de procesulde cimentare, rezultã o stabilizare de

o calitate superioarã celorlalte douãsisteme, stabilizare care este foarteeficientã în cazul pãmânturilor coe-zive. Acest sistem oferã o razã deinfluenþã mai mare decât sistemul cudouã fluide, rezultând un amestecpãmânt-agent de stabilizare mai uni-form, deoarece pãmântul este omo-genizat de jetul de apã-aer înainteca liantul sa fie injectat.

În general, parametrii cei maiimportanþi care trebuie luaþi în con-siderare la proiectarea procedeuluijet grouting sunt: caracteristicilegeotehnice ale pãmântului, ameste-carea pãmântului cu pasta deinjectare, viteza de ieºire a jetului,energia din duzã, debitul pastei deinjectare, viteza de rotaþie ºi vitezade ridicare a tijei [8].

În urma utilizãrii acestui pro-cedeu se obþine o creºtere a rezis-tenþei pãmântului ºi a rigiditãþiiacestuia, precum ºi o scãdere a per-meabilitãþii.

Compaction groutingPrin folosirea acestui procedeu

se obþine o creºtere în densitate apãmântului moale sau a celui aflat înstare afânatã. Tehnica procedeuluicompaction grouting constã îninjectarea sub presiune a unui aditivplastic-rigid în pãmânt. Amesteculeste astfel proiectat încât sã nupãtrundã în porii pãmântului sau sãse amestece cu pãmântul. Ames-tecul rãmâne într-o masã omogenã,

Fig. 2: Etapele procedeului jet grouting: (A) introducerea tijei pânã la adâncimea doritã,(B) pornirea jetului, (C) execuþia coloanei, (D) finalizarea execuþiei [7].



ce ia forma unor bulbi de formãaproape sfericã, care deplaseazãparticulele pãmântului, având astfelun efect de compactare asupra ma-sivului de pãmânt.

Aceastã metodã de stabilizarepoate fi folositã cu succes ºi pentruridicarea controlatã a structuriloringinereºti. În urma aplicãrii pro-cedeului compaction grouting seobþine un plus de capacitate por-tantã în zona cu volum densificat.

Procedeul compaction groutingse desfãºoarã în douã faze:

• faza 1 - se introduce tija deinjectare cu aditiv la adâncimeaproiectatã;

• faza 2 - aditivul este amestecatºi introdus, sub presiune, în pãmânt.

Pe mãsurã ce extragem din pãmânttija de injectare, se formeazã bulbiindividuali de formã sfericã, ce seintersecteazã unii cu alþii, formândelemente structurale sub formã decoloane. Atunci când se doreºte ocompactare mai uniformã a maseide pãmânt, se mãreºte reþeauapunctelor de injectare a elementelorsub formã de coloanã, realizându-se,apoi, o reþea secundarã cu punctede injectare.

În general, aditivii folosiþi în pro-cedeul compaction grouting suntcompuºi din ciment plus alte materi-ale. Multe lucrãri sunt realizate, însã,folosind aditivi fãrã ciment în compo-nenþa amestecului.

Realizarea stabilizãrii prin pro-cedeul compaction grouting necesitãfolosirea unor echipamente speciale.În unele cazuri poate fi necesarãpomparea agentului de stabilizarecu presiuni de pânã la 7 MPa, însã,la majoritatea lucrãrilor, presiunileîntre 3-4 MPa sunt suficiente. Con-ductele ºi furtunurile folosite trebuiesã aibã cel puþin 5 cm în diametru,iar ratele de pompare se încadreazãîntre 1-4 m cubi pe minut.

CONCLUZIIPrincipalul efect al stabilizãrii

terenului de fundare constã încreºterea rezistenþei la forfecare apãmântului, ceea ce conduce la

obþinerea unei capacitãþi portantesuperioare, respectiv la posibilitateasusþinerii unor încãrcãri mai mari.Pe lângã creºterea rezistenþei, pro-cedeul de stabilizare are efecte ºiasupra permeabilitãþii pãmântului însensul micºorãrii ei, ceea ceînseamnã o stabilizare a variaþiilorde volum. Odatã cu scãderea per-meabilitãþii scade ºi gradul de com-presibilitate al pãmântului oferind,astfel, o siguranþã mai mare con-strucþiilor amplasate pe astfel deterenuri.

Procedeul de stabilizare trebuieales în funcþie de caracteristicilegeotehnice ale amplasamentului, decondiþiile economice precum ºi decondiþiile de execuþie (existenþa ºiamplasarea utilajelor de execuþie).

Stabilizarea cu ciment este efi-cientã în cazul pãmânturilor argi-loase ºi mai puþin eficientã, în cazulpãmânturilor organice sau a celor cuplasticitate mare. Totuºi, în cazulacestora din urmã este posibilãobþinerea unor creºteri în rezistenþãprin adãugarea unei surse supli-mentare de calciu, care sã ofere unplus de ioni de calciu necesaridesfãºurãrii reacþiei chimice.

Stabilizarea cu var este destul deeficientã mai ales în cazul pãmân-turilor argiloase. În cazul pãmânturilorgranulare sau al celor cu fracþiunimici de argilã, eficienþa metodeieste destul de redusã. În generalvarul este eficient în cazul pãmân-turilor a cãror limitã de plasticitateeste cuprinsã între 10% ºi 50%.

Acolo unde utilizarea cimentuluisau a varului nu conduce la obþine-rea rezistenþelor dorite, aceste mate-riale pot fi amestecate cu altelepentru obþinerea proprietãþilor dorite.Compoziþia agentului de stabilizarese va face numai dupã cunoaºtereacaracteristicilor geotehnice iniþialeale pãmântului.

În ultimii ani procedeele de stabi-lizare a terenurilor s-au dezvoltat dince în ce mai mult, acum fiind posibilãstabilizarea terenurilor pânã laadâncimi mari (45 m), iar, în condiþii

speciale, chiar ºi la adâncimi maimari. Stabilizarea terenurilor de fun-dare prin intermediul coloanelor cuagenþi de stabilizare are dublu rol, cuefecte asupra îmbunãtãþirii caracte-risticilor geotehnice ale terenului dinjur, precum ºi cu rolul unor piloþi derezistenþã pentru construcþia respec-tivã.

BIBLIOGRAFIE1. RÃILEANU P., BOÞI N., STANCIU

A., Geologie, geotehnicã ºi fundaþii— Elemente de geologie ºi fizicapãmânturilor. Institutul Politehnic Iaºi(1986);

2. * STAS 1243-88: Teren de fun-dare - Clasificarea ºi identificareapãmânturilor;

3. STANCIU A., LUNGU L, Fun-daþii - fizica ºi mecanica pãmân-turilor. Editura TEHNICÃ (2006);

4. * Indicativ C 196-86: Instruc-þiuni tehnice pentru folosirea pãmân-turilor stabilizate la lucrãrile defundaþii;

5. HARICHANE K., et. al., Use ofNatural Pozzolana and Lime for Sta-bilization of Cohesive Soils, Geotech-nical and Geological EngineeringJournal, Vol. 29, nr. 5, pag. 759-769,(2011);

6. AL-MUKHTAR M., KHATTAB S.,ALCOVER J. F., Microstructure andgeotechnical properties of lime-treated expansive clayey soil, Engi-neering Geology Journal, (2012);

7. NIKBAKHTAN B., POUR-RAHIMIAN Y., AGHABABAEI H.,The effects of jet grouting on slopestability at Shahriar dam, Iran, RockMechanics: Meeting Society’s Chal-lenges and Demands, pag. 1075-1081, (2007);

8. COVIL C. S., SKINNER A. E.,Jet grouting - a review of some of theoperating parameters that form thebasis of the jet grouting process,Grouting in the ground Journal, pag.605-629, (1994);

9. OKYAY U. S., DIAS D., Use oflirne and cement treated soils as pilesupported load transfer platform,Engineering Geology Journal, Vol. 114,Issues 1-2, pag. 34-44, (2010). �



Curãþarea conductelor pentru utilitãþicu electrohidroimpulsuri

În timpul funcþionãrii, pe suprafeþele interioare ale

conductelor de alimentare cu apã sau pe cele de

încãlzire se depun o serie de materiale reziduale ca:

nãmoluri, oxizi de fier sau mangan, scorii, piatrã etc.

Aceste depuneri micºoreazã diametrul conductelor ºi

influenþeazã, în rãu, funcþionarea instalaþiilor respective.

Pentru curãþarea conductelor, s-au utilizat de-a lun-

gul timpului diverse metode cum ar fi:

• periaj normal sau mecanic, uscat sau cu apã;

• suflarea cu ajutorul aerului comprimat;

• spãlare cu jet de apã cu presiune înaltã, cu solvent

sau soluþii chimice etc.

Fiecare dintre aceste metode prezintã o serie de

dezavantaje, între care: cost ridicat, ineficienþã, necesar

de utilaje sau scule specializate, poluarea mediului cu

substanþe chimice etc.

Pentru înlãturarea tuturor acestor dezavantaje, socie-

tatea FLUIDTEC din Ploieºti vã propune o nouã tehnolo-

gie, punându-vã la dispoziþie ºi aparatura aferentã. Este

vorba de tehnologia cu electrohidroimpulsuri.

Tehnologia ºi echipamentele cu electrohidroimpul-

suri pentru curãþarea depunerilor din conducte fac

parte din grupul de tehnologii

de acþionare asupra materi-

alelor depuse, cu impulsuri

de curent electric ºi impulsuri

hidraulice puternice.

Aceastã tehnologie, alãturi

de prelucrarea prin explozie

(cu explozivi), aparþine tehno-

logiilor de prelucrare cu viteze mari, prin care se reali-

zeazã o acþiune puternicã ºi intensã asupra obiectului

de prelucrat.

Pentru rezultate optime, vã invitãm sã apelaþi la

experienþa noastrã! �

SC FLUIDTEC SRLStr. Arinului, Bl. 46, AP. 68, Ploieºti, jud. PrahovaMobil: 0721.060.325Tel.: +40 24 453 76 54Fax: +40 24 453 76 54 E-mail: [email protected]: www.fluidtec.ro


BOSCH – prezent ºi viitor în România

În anul 2012, Bosch a realizat, în România, vânzãri învaloare de 180 de milioane de euro, ceea ce reprezintão scãdere cu 4,5 procente faþã de 2011. Motivul principalal acestei scãderi îl reprezintã contextul economicgeneral. „Suntem mulþumiþi de evoluþia pe care a înregis-trat-o compania în anul 2012 în România. Acesta estemotivul pentru care dorim sã ne extindem pe piaþa dinRomânia ºi sã continuãm sã investim aici”, a declaratBrigitte Eble, reprezentanta Grupului Bosch în România.

În anul 2013 Grupul Bosch va deschide douã noiunitãþi de producþie în România, investind, pânã lasfârºitul anului, 120 de milioane de euro în fabricile dinBlaj ºi Cluj. În data de 8 iunie a acestui an, Bosch vainaugura, oficial, fabrica de la Blaj, demarând producþia.Începerea producþiei în centrul din Cluj este planificatã întrimestrul al patrulea. Bosch ºi-a propus ca, pânã lasfârºitul anului, sã angajeze, în cele douã centre de pro-ducþie, peste 600 de persoane.

La începutul anului 2013 compania, lider înfurnizarea de tehnologii ºi servicii, avea în România1.400 de angajaþi. Dezvoltarea activitãþilor locale de pro-ducþie va contribui, însã, la creºterea acestui numãr, ast-fel cã, pânã la finalul anului 2013, Bosch va ajunge lapeste 2.000 de angajaþi.

O nouã fabricã de componente auto la ClujGrupul Bosch va inaugura, în Cluj-Napoca, un nou

centru de producþie pentru fabricarea ºi dezvoltarea deunitãþi electronice de comandã pentru autovehicule.Pânã la sfârºitul anului 2013 sunt prevãzute investiþii de77 de milioane de euro, pe o suprafaþã totalã de circa38.000 de metri pãtraþi.

În cadrul fabricii din Cluj-Napoca, vor lucra, pânã lasfârºitul anului, peste 300 de angajaþi în domeniul pro-ducþiei ºi dezvoltãrii. Peste jumãtate dintre aceºtia aufost, deja, angajaþi ºi efectueazã, în prezent, un stagiude pregãtire într-unul din centrele Bosch din afara þãrii.

300 de noi locuri de muncã în BlajFabrica din Blaj a fost extinsã semnificativ, iar

lucrãrile aferente ºi investiþiile în utilajele de producþie auînsumat circa 50 de milioane de euro. Începând cu lunaiunie a anului 2013, la Blaj vor fi fabricaþi senzori deturaþie pentru sistemele de control ale ºasiului, senzoridestinaþi industriei auto. Rolul acestor senzori este de atransmite, cãtre sistemul electronic de bord, informaþiilegate, de exemplu, de viteza de rotaþie a roþii, informaþiiesenþiale pentru buna funcþionare a sistemelor deasistare, cum ar fi ABS ºi ESP.

La sfârºitul lunii mai, compania Bosch ºi-a prezentat, în cadrul unei conferinþe de presã, rezultatele

financiare pe anul 2012 ºi planurile strategice, pe piaþa româneascã, pentru anul 2013.

Unitatea de la BlajUnitatea de la Cluj


Grupul Bosch este un lider global în furnizarea de tehnologii ºi servicii. În anul fiscal 2012, aproape 306.000 de

angajaþi au generat vânzãri de 52,5 miliarde de euro. Începând cu anul 2013, grupul Bosch a fost structurat pe patru

sectoare de activitate: Automotive Technology, tehnologie industrialã, bunuri de larg consum, energie ºi echipa-

mente pentru construcþii. Grupul Bosch cuprinde Robert Bosch GmbH ºi cele aproape 360 de filiale ºi companii

regionale din peste 50 de þãri. Prin includerea partenerilor comerciali ºi de service, Bosch este reprezentat în

aproximativ 150 de þãri. Aceastã reþea internaþionalã de dezvoltare, producþie ºi vânzare reprezintã fundaþia creºterii

continue a concernului german. Bosch a cheltuit în 2012 peste 4,8 miliarde de euro pentru cercetare ºi dezvoltare ºi

a înregistrat aproape 4.800 de patente pe plan internaþional. Prin toate produsele ºi serviciile sale, Bosch sporeºte

calitatea vieþii, oferind soluþii care sunt atât inovatoare, cât ºi utile. În acest fel, compania oferã la nivel mondial

„Tehnicã pentru o viaþã“.

Pe o suprafaþã de 50.000 de metripãtraþi vor fi create, pânã la sfârºitulanului 2013, circa 300 de noi locuri demuncã, numãrul angajaþilor Bosch dela Blaj ajungând, în total, la 900.

Divizia „Drive and Control” dincadrul Bosch, cunoscutã ºi ca „BoschRexroth”, a produs aici, pânã înprezent, tehnologie liniarã folositã îningineria mecanicã. La începutul anu-lui 2013, în cadrul fabricii din Blaj acti-vau circa 570 de persoane.

Tehnologia auto,motorul creºterii companiei Bosch în România

Anul 2012 a adus o creºtere a volumului de vânzãriîn sectorul Automotive Aftermarket, dar ºi a producþieide componente auto destinate constructorilor autoromâni.

Oferta Bosch include un portofoliu vast de produse ºiservicii din domeniul auto, de la piese de schimb ºi acce-sorii pentru autovehicule, la tehnologie de verificare ºiconcepte de service auto, pentru reþeaua Bosch CarService.

Asigurãm, în acelaºi timp, instruire pentru tehnicieniicare lucreazã în service-urile auto. În 2012 a crescutinteresul pentru serviciile de diagnozã din cadrulservice-urilor auto ºi pentru serviciile reþelei Bosch CarService. La finalul anului 2012, Bosch Car Service avea70 de unitãþi partenere în 54 de oraºe, ceea ceînseamnã, comparativ cu anul precedent, acumulareade parteneri în 5 oraºe noi. În viitor, Bosch va continuaextinderea reþelei Bosch Car Service în România.

Inovaþiile Bosch din domeniul sculelor electriceau asigurat creºterea volumului de vânzãri în RomâniaCondiþiile dificile de piaþã din anul 2012, în sectorul

construcþiilor, au continuat ºi în acest an, ceea ce s-areflectat în segmentul sculelor electrice. Cu toate aces-tea, volumul de vânzãri s-a menþinut constant faþã deanul precedent.

Bosch a reuºit sã îºi pãstreze poziþia pe piaþa dinRomânia, în principal datoritã inovaþiilor ºi a gameiample de produse. În 2012, circa 40 de procente dinvolumul de vânzãri au fost obþinute cu produse inova-toare, lansate pe piaþã de cel mult doi ani, în special îndomeniul sculelor cu acumulatori, pe baza tehnologieiLitiu-lon.

Creºterea cotei de piaþã ºi în sectorul TermotehnicãClienþii români pun un accent tot mai mare pe uti-

lizarea unor tehnologii ecologice, dar care sã permitã ºireducerea consumului de energie. Aceasta este expli-caþia care stã la baza dublãrii volumului de vânzãri în2012, comparativ cu 2011, pentru aparatele care folo-sesc tehnologia în condensare. În anul 2012, Bosch areuºit sã obþinã noi cote de piaþã pe acest segment.

Compania este lider pe piaþa din Europa în producþiade cazane de încãlzire ºi de preparare a apei caldemenajere. Aceasta este prezentã în România în dome-niul termotehnicii, cu mãrcile Bosch ºi Buderus ºi punela dispoziþie atât tehnologia, cât ºi serviciile asociate.Divizia de Termotehnicã ºi-a continuat strategia de servicecu servicii oferite clienþilor casnici prin Partenerii Reco-mandaþi de Service, iar pentru cei industriali prin propriaechipã de service. Bosch deþine o reþea de peste 120 departeneri de service, care, la nivel naþional, asigurã oratã de remediere a defectelor, în decurs de numai 24 deore, de peste 90 de procente.

Conferinþa anualã de presã Bosch - Bucureºti, 23 mai 2013


Simfonia neterminatãa unei lucrãri de interes naþional

Calea feratã RÂMNICU VÂLCEA - VÂLCELEAºa ºi-a intitulat cartea - scrisã

dar, încã, nepublicatã - dl. inginerGheorghe Ion, ºeful de proiect pentrulucrarea mai sus amintitã.

Este bine de precizat cã, înaintede 1989, chiar în anii de dupã primulrãzboi mondial, în programelediverselor guverne erau prevãzutelegãturi feroviare mai rapide ºi maieficiente între sudul þãrii, Bucureºti,cu centrul ºi nord-vestul României.

La fiecare congres al PCR a fostcerutã de autoritãþile locale realiza-rea urmãtoarelor cãi ferate:

• Întorsura Buzãului - Nehoiaº,care ar fi scurtat traseul feroviar, dela Braºov spre litoral, cu circa 150 km.

• Râmnicu Vâlcea - Curtea deArgeº - Piteºti - Bucureºti, care ar fiscurtat cu 125 km legãtura dintreSibiu ºi Bucureºti.

• Odorheiul Secuiesc - MiercureaCiuc, care ar fi scurtat traseul fero-viar al zonei secuieºti cu circa 90 km,pe direcþia Adjud - Galaþi - Brãila.

Una dintre aceste lucrãri ºi anu-me cea nominalizatã în titlul nostru,a fost executatã în procent deaproape 100% ºi urma sã fie pusã înfuncþiune în prima parte a anului1990. Pe aceastã cale feratã s-a cir-culat, cu trenurile de lucru, de la uncapãt la altul, adicã între RâmnicuVâlcea ºi staþia Vâlcele, de lângãCurtea de Argeº.

De remarcat cã pentru aceastãlegãturã feroviarã s-au construit:

• 2 tunele, cel mai lung de 2,2 km;• Viaductul Topolog, cu înãlþimea

cãii ferate deasupra satelor la circa50 m;

• Pod peste Olt, la intrarea înRâmnicu Vâlcea;

• Staþii CFR, printre care staþiaVest - Est (Gorunu);

• Alte zeci de viaducte pestediverse vãi ºi pâraie de munte.

Cert este cã, la sfârºitul anului1989, mai erau, practic, de fãcutlucrãrile de semnalizare feroviarã,lucrãrile de telefonie ºi mici lucrãride finisaje la partea de construcþii.

În anul 1990, dupã ce lucrurile auînceput sã intre în normal, mai alesdupã alegerile din mai 1990,autoritãþile nou instalate au consi-derat cã aceastã lucrare reprezintã onecesitate pentru România ºi nu unmoft al lui Ceauºescu.

Cea mai puternicã opoziþie faþãde ideea terminãrii acestei lucrãri avenit, de unde credeþi? Chiar de lanou instalata conducere a Regiona-lei de Cãi Ferate Craiova, care aîncercat sã demonstreze, cu „argu-mente“, cât pierde Regionala dacãse scurteazã drumul între Sibiu ºiBucureºti cu 125 km. Aceastã atitu-dine nu a putut fi „calmatã“ lamomentul potrivit, atunci când cos-turile ar fi fost de cca. 7-8 milioanede dolari pentru punerea în funcþiune.

Deciziile ulterioare au mers dingreºealã în greºealã; mã refer la oîncercare de negociere între Guver-nul României ºi firma Secol din Italiapentru terminarea ºi punerea înfuncþie a acestei lucrãri. Firma dinItalia, care tocmai câºtigase un pro-ces cu autoritãþile româneºti, asupralicitat ºi a pus condiþii finan-ciare care nu au putut fi acceptatede autoritãþile române. ªi astfel,aceastã lucrare a rãmas abandonatãºi s-a deteriorat mult, în timp.

ªeful de proiect, inginerul GheorgheIon, solicitat de autoritãþile locale, înspecial de cele de la Rm. Vâlcea,sprijinit ºi de conducerea de atunci aCFR, dr. ing. Nicolae lonescu, auîncercat sã convingã guvernanþii denecesitatea redeschiderii lucrãrii.

Sunt multe pagini scrise de ºefulde proiect, privitoare la convorbiri, ladocumente scrise, la studii de feza-bilitate, dar nu s-a mai putut facenimic.

Acum, se cuvine sã spunemcâteva cuvinte despre omul, ingi-nerul ºi românul Gheorghe Ion.

Gheorghe Ion a lucrat mulþi ani înIPCF, a participat la elaborarea maimultor proiecte pentru reþeaua de cãiferate românã, dar ºi pentru zonelebogate în resurse naturale dinRomânia. Lucrarea despre care vor-bim, Curtea de Argeº - Râmnicu Vâl-cea, i-a marcat viaþa timp de peste

Continuãm sã vã prezentãm date ºi fapte din cartea „Constructori ai secolului XX“ scrisã de unul dintre

reputaþii specialiºti în domeniu, inginerul Alexandru Dobre.

De astã datã este vorba de „povestea nefericitã“ a unei investiþii care ar fi putut aduce mari beneficii

economiei româneºti ºi cetãþenilor, prin scurtarea drumului, pe calea feratã, de la Bucureºti la Sibiu, cu 125 Km.

O lucrare practic finalizatã, dar care, din indolenþa ºi indiferenþa unor persoane cu putere de decizie, în

loc sã fie pusã în funcþiune, a fost lãsatã în paraginã, degradându-se, lent dar sigur, cu fiecare zi care trece…


30 de ani. A încercat sã arate, pelângã eficienþa economicã ºi faptulcã aceastã lucrare este foarte spec-taculoasã, comparând-o cu caleaferatã Roma - Florenþa, cu Paris -Lyon ºi alte cãi ferate din lume. Deºiintervenþiile au ajuns pânã la PrimulMinistru ºi chiar la PreºedinteleRomâniei, nu s-a putut reporniaceastã lucrare. Dar cum întotdea-una speranþa moare ultima, în con-tinuare prezentãm câteva spicuiri dinmonografia întocmitã de inginerulGheorghe Ion:

Tunelul GibeiAre o lungime de 2.260 m ºi este

printre cele mai lungi din þarã. Deºi,alãturi de un alt tunel, Ploºtina, ar fitrebuit sã fie realizate la gabarit delinie dublã, s-au executat numai lagabarit de linie simplã. La început,lucrarea a fost atacatã de la uncapãt folosindu-se o maºinãrienumitã „scut“. Având în vedere ºicaracteristicile dificile din punct devedere geotehnic ale terenului,lucrarea nu s-a putut desfãºura înritmul care se impunea. În acestecondiþii, s-a introdus un al doileascut de la celãlalt capãt al tunelului.

Borchiºul cu fân se opreºte„La capãtul denumit intrare era

realizat inelul 687 (un inel este egalcu un metru). La celãlalt capãt,denumit ieºire, erau realizaþi 200 demetri. Era 18 mai 1985, natura eraplinã de viaþã; în front, oameniiînfãºuraþi în mantale de cauciuc ºicu glugi de ploaie se luptau cu„borchiºul“ (noroi curgãtor), careameninþa sã inunde instalaþia scutu-lui. Totul se petrecea pe un fundalsonor, ca al unei ploi persistente.Apa amestecatã cu nisip ºi mâl anãvãlit în frontul de lucru.

Îmi amintesc de o întâmplaresimilarã, povestitã în urmã cu 25 deani de cãtre minerii care au realizattunelul Tufar de lângã Orºova ºi

erau conduºi de inginerul TartaMihai. Atât minerii, cât ºi inginerul,lucraserã mai înainte la hidrocen-trala Vidraru de pe Argeº, undeaveau de realizat o galerie în contra-pantã. La un moment dat a începutsã sune sirena ºi din adâncuri s-atransmis „Borchiº”. Aceasta însemnacã o vânã groasã de apã putea sãinunde totul într-un timp foarte scurt.Inginerul se afla în baraca de la guragaleriei ºi intuind, mai dinainte, cãse poate declanºa un asemeneafenomen, avea pregãtitã o cãpiþã defân. În jur erau mineri din schimbulcare tocmai ieºise din galerie.Inginerul Tarta a ieºit din baracã, aînºfãcat un braþ de fân ºi a strigat„Dupã mine bãieþi!“ dupã care a ple-cat în fugã spre întunericul galeriei.

Borchiºul se opreºte cu fân! Apaera pânã la brâu, alþi mineri soseaucu fân, cu lemne ºi alte lucruri nece-sare. Când apa i-a ajuns ingineruluila piept, minerii l-au scos afarã. Aºase sudase sufletul acestor oameni.

Un viceprim-ministruviziteazã lucrarea

Viceprim-ministrul Ion loniþã vizi-teazã lucrãrile de la tunel într-unmoment când greutãþile prezentatemai sus erau trecute. Unul dintremineri iese în faþã ºi cere permisiuneasã-l roage ceva pe dl. viceprim-mi-nistrul Ion loniþã.

În cuvintele lui, exprimate cudestulã greutate, a cerut, de fapt, sãprimeascã ºi ei, minerii din acestºantier, un spor pentru muncã greasi periculoasã, aºa cum primescminerii de la minele de cãrbune. Laaceasta cerinþã dl. vice prim-ministrui-a rãspuns:

– Ce crezi dumneata cã oameniiaceia care stau la coadã de la 3noaptea, în faþa unui magazin delactate, nu au bani, ori nu existãbrânzã? - curajoasã cugetare pentruacele vremuri.

Inginerul Gheorghe Ion descrie încartea sa ºi alte zone ale lucrãrii:

Tronsonul Vâlcele - Tunel PloºtinaConstructor pentru acest tronson

a fost ACF Bucureºti, prin brigadaPiteºti. Iniþial, aceastã zonã aaparþinut ICCF Craiova, care nepu-tând þine pasul cu lucrarea a fostînlocuitã de ACF Bucureºti. Nucleulconstructorilor a fost format din ºefulde brigadã ing. Rãdulescu Ion ºiadjunct ºef de brigadã ing. PopaMircea, care s-au bucurat de colabo-rarea cu niºte maiºtri excepþionali caVasile Oproiu, Chebaru Gheorghe,Burciu Alexandru, Fier Ilie, TrofinGheorghe, Diaconescu Stan ºiDumitru Florin. Pentru realizareaacestei lucrãri a fost necesarã ºi oechipã de analizã a proiectelor for-matã din inginerii Panþurescu ºiBãlãºoiu.

Directorul ACF Bucureºti a fostinginerul Cãlin Ion ºi inginer ºef LiviuVasiliu. ªef de producþie era ingi-nerul Vereºiu Ion.

Zona podului peste OltPodul peste râul Olt a fost proiec-

tat numai cu suprastructurã dinmetal, având cinci deschideri ºianume 40 m + 3 x 64 m + 40 m. Sta-bilirea cotelor de traversare ºi adeschiderilor, atât la podul de pesteArgeº situat în aval de hidrocentralaMãniceºti, cât ºi la podul peste Olt, afost o operaþiune complexã, fiindnecesar sã se ia în consideraþietoate situaþiile care pot sã aparã încursul exploatãrii hidrocentralelor.De acest aspect s-a ocupat inginerulIon Cristea care a pãstrat o colabo-rare strânsã cu specialiºtii de laISPH.

Este nedrept ca o lucrare deasemenea anvergurã sã fie prezen-tatã în numai câteva rânduri, dar eaa fost fãcutã în ultimele zile ale luniiiulie 1997, cu câteva zile înainte depensionare.



Proiectarea a fost fãcutã de ing.Dinu Severin, ºef de colectiv fiinding. Ion Cristea. Constructor a fostCONCEFA Sibiu. La realizarea infra-structurilor a participat „Moº Staicu“,trecut de mult în lumea umbrelor, iarla suprastructurã, maiºtrii DumitruCiubucã ºi Ion Anghel.

În zona cuprinsã între tunelulGibei ºi joncþiunea cu linia Piatra Olt- Podu Olt, care a aparþinut Grupuluide ªantiere Sibiu, subordonat ICCFBraºov, trecut apoi în subordineadirectã a Centralei, brigada de bazãa fost cea de la Râureni.

Aºa cum am arãtat la început,uitarea se aºeazã cel mai uºor pestenumele ºi faptele oamenilor simpli.Nu pot sã nedreptãþesc aici un ommodest, dar care a fost pionierullucrãrilor pornite la Râmnicu Vâlcea.Era un tânãr inginer, care abia termi-nase facultatea de construcþii dinIaºi, pe numele sãu Silvel Prodescu.Azi, când lucrãrile sunt gata, multepar simple, dar atunci, sã intri cu bul-dozerul prin proprietãþi ºi prin locuinþe,trãgând prima brazdã fãrã niciun actîn regulã, nu a fost deloc simplu.

Vizitam des ºantierul pentru apune proiectele de acord cu noileprobleme apãrute ºi prima întrebarepe care o puneam era: „– Unde e Sil-vel?“ Încercam teama realã cã, aºacum era el, cu nechibzuinþa tinereþii,putea sã i se întâmple ceva rãu.

Am încercat un sentiment de tris-teþe atunci când am aflat cã a plecat.A lãsat drumuri deschise. A urmat, laconducerea brigãzii, ing. Cornel Dia-conescu, devenit ulterior inspectorde calitate. A fost urmat de inginerulGrigore Cantili. Directorul Antreprizeia fost ing. Coriolan Budac, inginerºef a fost Dan Aron ºi directoradjunct ing. Ion Triteanu.

Ei au avut colaboratori de nãdej-de în subinginerii Gh. Rãþoi, N. Ungu-reanu, Mustãþea ºi Ion Dobre,

inginerii Daniel Popa, GheorgheUdrea, Horga ºi maiºtrii Ion Catanã,losif Beer, Vasile Anghel, Marin Nic.

Nu putem sã nu-l menþionãm pe

maistrul Staicu (decedat în 1990),

care la 70 de ani a realizat infra-

structurile podului peste Olt ºi pe

specialistul în tabliere metalice,

Dumitru Ciubucã.

Salba de viaductede o rarã frumuseþe

„Acest colectiv minunat a realizat

cu forþe proprii, în afarã de podul

peste Olt ºi viaductele Ostroveni,

Valea Hotarului, Popeºti, Blidari,

Hogea, Racoviþã.

La viaductele Valea Hotarului,

Popeºti ºi Blidari, grinzile de 22 m

din beton B500 precomprimat au

fost preturnate pe ºantier, iar la via-

ductele Ostroveni ºi Racoviþã s-au

executat din tronsoane prefabricate

la Aiud ºi monolitizate pe ºantier.

ªeful echipei pentru turnarea grin-

zilor, monolitizarea, postcompri-

marea ºi montarea lor a fost ing.

Vestemean Cornel, ajutat de maiºtrii

Ion Catanã ºi Udrea Gheorghe.

Am fi nedrepþi dacã nu am

menþiona aici cã, atunci când s-au

realizat principalele lucrãri de pe

zona Grupului de ªantiere Sibiu,

acesta se afla în subordinea ICCF

Braºov unde, în acea perioadã, era

director dl. ing. Alexandru Dobre.

Implicat mult în aceastã lucrare a

fost ing. Eftimie Dumitrescu, pe

atunci ºeful Serviciului Producþie la

ICCF Braºov ºi ing. Oprina.

Sã punctãm câteva etape:

• la 16 noiembrie 1983 a intrat

primul tren pe Podul de peste Olt,

• la 30 iunie 1984 trenul trecea

peste viaductul Hogea,

• la 27 decembrie 1984 s-a

încheiat montarea grinzilor la toate

cele 6 viaducte.

Viaductul Ostroveni

Viaductul Valea Hotarului

Tunelul Gibei

Viaductul Hogea

Viaductul Racoviþã



Complexitatea variantei de traseuse poate sintetiza prin câteva ele-mente pentru a putea fi comparatãcu alte lucrãri de acest gen atât dinþarã cât ºi din strãinãtate.

Linia CF Rm. Vâlcea - Vâlcelecomparabilã cu trasee spectaculoase

din România ºi din EuropaSe va observa cã, dacã luãm în

consideraþie lungimea totalã atunelurilor, cea mai complexã sedovedeºte linia Bumbeºti - Livezeni,având în tunele 27,89% din traseu.În acest procent nu sunt inclusepolatele realizate ulterior cu ocaziaelectrificãrii. Urmeazã linia RâmnicuVâlcea - Vâlcele cu 10,6%.

Dacã folosim, ca termen de com-paraþie, ponderea viaductelor, obser-vãm cã pe primul loc se situeazãlinia Râmnicu Vâlcea - Vâlcele cu9,28%, urmatã de Bumbeºti -Livezeni cu 7,38%.

Comparând cu douã lucrãri mariferoviare din Europa, linia Paris -Lyon ºi linia Roma - Florenþa, vomconstata cã, din punct de vedere alponderii viaductelor, linia RâmnicuVâlcea - Vâlcele se apropie de liniaRoma - Florenþa (9,28% faþã de11,7%). Din punct de vedere al pon-derii tunelurilor, diferenþa este mare:10,6% faþã de 32,5%.

Comparând, însã, cu linia Paris -Lyon, se constatã complexitatea cutotul deosebitã a liniei Râmnicu Vâl-cea - Vâlcele. Astfel, ponderea via-ductelor pe linia Râmnicu Vâlcea -Vâlcele este de 9,28% iar pe liniaParis - Lyon numai 0,9%, acolotunelurile lipsind cu desãvârºire.

Cuvinte frumoasedespre Antrepriza Tunele BraºovCu riscul de a ne repeta, vom

menþiona faptul cã la AntreprizaTuneluri din Braºov, care a executattunelurile Gibei ºi Ploºtina, precumºi viaductele Topolog, Sâmnic, Sâm-nicel, Linia, director era ing. ªtefan

Manea, inginer ºef Mihai Dobrovol-ski, directori adjuncþi (în perioadediferite) ing. Gheorghe ªincai ºi ing.Cornel Hãdãreanu, iar contabil ºef,economistul Mihai Preda. În cadrulbiroului tehnic, de problemele aces-tor lucrãri s-au ocupat ingineriiEmilia Cârjoescu ºi Dorin Gaspar.Brigada de la Ciofringeni a fost con-dusã de ing. Nicolae Procop, avândadjuncþi pe ing. Dorin Oniþã, Alexan-dru Paul Tacacs, Otto Cremarenco.Alþi colaboratori de nãdejde au fost:ing. Ion Niculescu, subing. IonMelicuþ, Ion Minea, Andrei Micheti,Marian Troacã, maiºtrii Furiº, Iulianlordache, Enache, Vasile Comarescu,Radu Constantin, Cornel Brad.

O pleiadã de ingineri valoroºi, curãspunderi în economia româneascã,s-au implicat în aceastã lucrare.În faza de aprobare a lucrãrii, un rolimportant l-a avut ºeful Departamen-tului Cãilor Ferate, ing. Ionel Diaco-nescu.

Apoi, rãspunderi concrete i-aurevenit adjunctului de ministru,inginer Marin Mãroiu. M-am aflat demulte ori în grupul ce-l însoþea, în spe-cial în vizitele pe teren sau în culiseleacestei lucrãri. Am fost impresionat defelul liber consimþit în care subordo-naþii sãi, toþi oameni de mare valoare,ºi care vor fi menþionaþi mai jos,respectau hotãrârile luate de acesta.A avut, astfel, cea mai mare longevi-tate în funcþia de ministru adjunct înRomânia.

Domnia sa a fost urmat în funcþiede inginerul Alexandru Dobre, pro-fund implicat în lucrarea prezentatãca director al întreprinderii de Con-strucþii Cãi Ferate Braºov, care, aºacum am mai amintit, avea în compo-nenþã ºi Grupul de ªantiere Sibiu.

Director General al CCCF pânãîn anul 1985 a fost inginerul loanLup, ºi dânsul cu mare longevitateîn funcþie. Calm, ponderat, a fost

deosebit de stimat de majoritateasubordonaþilor din întreaga þarã.În legislatura dânsului, antreprizelecare acum sunt în subordinea re-gionalelor erau în subordinea CCCF.Cred cã a avut calitãþi deosebite deconducãtor, întrucât a ºtiut sã-i înþe-leagã ºi sã-i ajute pe toþi cei care i-aucerut sprijinul, de la simpli meseriaºila oameni plasaþi pe trepte maiînalte. Poate ºi perioada în care ºi-adesfãºurat activitatea a fost maicalmã.

I-a urmat în funcþie inginerulNicolae Constantinescu. Firea sa afost opusã predecesorului. ªi peri-oada în care ºi-a desfãºurat activi-tatea pânã la sfârºitul anului 1989 aavut caracteristici deosebite: lipsacronicã a materialelor ºi motorinei,corelatã cu creºterea sarcinilor ºivitezei cerute pentru toate con-strucþiile. În orice caz, principalacaracteristicã a domniei sale a fostdinamismul. S-a bucurat de colabo-rarea directorului general adjuncting. Ion Nãvrãpescu ºi a directoruluitehnic ing. Mihai Eugenie. Ambii cuvastã experienþã, primul promovatdin funcþia de director al ICCFBraºov, al doilea din funcþia deinginer ºef al ICCF Cluj, au lucratperioade îndelungate ºi cu inginerulloan Lup. Tot în ierarhia superioarã aCCCF a fost ºi inginerul AndreiAbãluþã - inginer ºef, care ulterior adevenit director al Institului deProiectãri Cãi Ferate. I-a urmatinginerul Istrãtescu Diomede ºiinginerul Radu Rãdulescu, respon-sabil cu mecanizarea.

Din partea beneficiarului - Regio-nala de Cãi Ferate Craiova - deaceastã lucrare s-a ocupat directorultehnic, inginer Neacºu Valeriu, o fi-gurã de neconfundat datoritã mus-tãþii specifice, un om care aducea,întotdeauna, calmul în discuþii, oricâtde agitate ar fi fost. �

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

� Tiraj: 6.000 de exemplare

� Frecvenþa de apariþie: lunarã

� Aria de acoperire: întreaga þarã

� Format: 210 mm x 282 mm

� Culori: integral color

� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 021. 232.14.47, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,013935 – Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

Director Ionel CRISTEA0722.460.9900729.938.966

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.9570730.593.260

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

dr. ing. Emil - Sever Georgescuing. Dragoº Marcuing. Ionel Bonteaprof. univ. dr. arh. Romeo - ªtefan Beleaarh. Gabriel - Cosmin Ghelmegeanuas. univ. ing. Jacint Viragº.l. ing. Attila Puskasdrd. ing. Adrian Baronprof. dr. ing. Paulicã Rãileanuing. Alexandru Dobreav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

Documents

Revista Constructiilor nr. 93 – iunie 2013, pag. 34