rolul creditului bancar in economie

7/25/2019 rolul creditului bancar in economie

1/22

ROLUL SI FUNCTIILE CREDITULUI IN ECONOMIE

Creditul permite disponibilizarea de fonduri lichide pentru investitii sau activitati curente.

Fondurile disponibile, constand in economii pentru diferite perioade de timp, precum si fondurile

stranse prin vanzarea de actiuni si obligatiuni, pot fi folosite pentru acordarea de imprumuturi

intreprinderilor de stat si particulare.

Intreprinderile producatoare, intreprinderile prestatoare de servicii, producatorii agricoli si toate

celelalte intreprinderi trebuie sa obtina suficiente venituri, sa aiba fluxuri monetare pozitive si sa

realizeze profituri. Avand in vedere aceste necesitati, capitalul joaca un rol important, deoarece

extinderea unei intreprinderi, incluzand cumpararea devalori imobiliare si achizitionarea de masini

moderne pentru obtinerea unei productii mai rentabile poate fi realizata numai prin investitii (de

capital) pe termen lung.

OBIECTIVELE PROCESULUI DE STUDIU

a incheierea acestei sesiuni, cunostintele dobandite va vor permite!

. sa intelegeti importanta economica a creditului"

. sa identificati principalele trasaturi ale creditului"

. sa cunoasteti diferitele tipuri de piete de fonduri disponibile pentru imprumut"

. sa intelegeti piata monetara si de capital si sa recunoasteti diferitele lor functii"

. sa intelegeti conceptul de inflatie si efectele acesteia"

IMPORTANTA ECONOMICA A CREDITULUI

In economia de piata, creditul are un rol deosebit. Creditul este unul din motoarele

principale ale intregului angrenaj economico#social. $tilizarea rationala a creditului sporeste

puterea productiva a capitalului si asigura un volum mare de produse. Creditul a aparut pe baza

dezvoltarii productiei de marfuri, corelat cu dezvoltarea schimbului (vanzare pe credit).

%ub aspect economic, creditul reprezinta operatiunea prin care o persoana fizica saujuridica (debitor) obtine fonduri sau bunuri de la alta persoana fizica sau juridica (creditor),

asumandu#si obligatia sa le restituie sau sa le plateasca la termen&scadenta. Creditul a aparut din

necesitatea stingerii obligatiilor dintre diferitii agenti economici, proces caruia moneda lichida nu#i

putea face fata. Cu toate ca activitatea bancilor comerciale a devenit foarte complexa, totusi

esenta acesteia este mijlocirea creditului si efectuarea platilor intre agentii economici

si&saupersoanele fizice. 'eci, bancile comerciale reprezinta institutii primitoare si distribuitoare de

capital.

Creditul este orice angajament de plata a unei sume de bani in schimbul dreptului la

rambursarea sumei platite, precum si la plata unei dobanzi sau a altor cheltuieli legate de aceasta

suma sau orice prelungire a scadentei unei datorii si orice angajament de achizitionare a unui titlucare incorporeaza o creanta sau a altui drept la plata unei sumede bani.


2/22

TRASATURILE SI FUNCTIILE CREDITULUI

a) In orice operatiune de credit, de regula, intervin doi subiecti! cel care acorda creditul,

numit creditor si cel care primeste creditul, numit debitor.

b) $n element esential al creditului il reprezinta schimbul in timp, adica separarea printr#

un interval de timp a momentului cedarii unei sume de bani de cel al rambursarii acesteia.

c) entru timpul care va trece intre primirea sumei si rambursarea sa,

beneficiarul operatiunii va plati o dobanda concretizata in suma de bani platita de catre debitor

creditorului sau pentru creditul acordat pe un timp determinat. *ata dobanzii este in stransa corelatie

cu rata profitului, trebuind sa fie mai mica decat aceasta. Altfel,intreprinzatorii nu vor angaja credite,

deoarece din valorificarea acestora, prin investitii, ar trebui sa consume intregul profit sau chiar

mai mult, pentru a plati dobanda, ceea ce ar face nerentabila activitatea lor.*ata dobanzii este pretul

platit pentru a dispune timp de un an de o anumita cantitate de moneda. *ata dobanzii reprezinta

raportul procentual dintre! marimea absoluta a dobanzii anuale platite si creditul acordat. *atadobanzii depinde insa si de rata inflatiei, adica de rata deprecierii monetare.

d) *ambursarea creditului la o anumita data reciproc convenita, denumita scadenta (momentul

sau momentele stabilite pentru rambursarea creditului, ratele partiale care se ramburseaza esalonat, la

anumite termene, conform intelegerii stipulate in contractul de credit).

e) +arantarea creditului .

f) erioada de gratie (perioada intre momentul angajarii creditului si inceperea rambursarii

sale).e masura dezvoltarii economico#sociale, rolul si importanta creditului in economia fiecarei

tari au marcat o crestere considerabila, avand loc totodata, diversificarea functiilor indeplinite de

credit.In primul rand, creditul indeplineste o functie ditributi!"prin faptul ca

redistribuie rezervele banesti disponibile la un moment dat in economie sub forma imprumuturilor

acordate anumitor ramuri, sectoare sau domenii de activitate care au nevoie de mijloace de finantare.

rin di#onibilit"ti sunt desemnate atat excedentele din conturile intreprinderilor deschise la banci si

aflate temporar in stare inactiva, rezervele de casa ale firmelor pastrate in conturi la banci, cat si

sumele economisite de populatie pentru diferite scopuri si depuse spre pastrare la casele de

economii si&sau la bancile comerciale.

ferind intreprinzatorilor toate aceste disponibilitati, bancile, prin creditarea acestora,

transforma economiile sterile in capitaluri productive, contribuind astfel la cresterea avutiei realea societatii. 'e aceea se poate spune ca,creditul #orete #utere" de "ctiune #roducti!" "

c"#it"lului

rintr#o analiza atenta a cererilor de credite se favorizeaza orientarea disponibilitatilor spre

ramurile sau activitatile mai rentabile, acest lucru asigurand o mai mare posibilitate de adaptare

la cerintele pietei interne si externe. Avand in vedere cele prezentate, creditul, prin functia sa

distributiva, #"rtici#" l" cretere" $r"dului de centr"li%"re iconcentr"re " c"#it"lului.

-conomisirea fara investire conduce la tezaurizare, care poate provoca recesiune.

u orice individ poate fi intreprinzator # nu dispune de calitatile necesare sau nu dispunede capitalul necesar. 'e aici se poate observa importanta pe care o are creditul in prcfCesul de

transformare a economiilor in investitii.Cu alte cuvinte, creditul ete un iort"nt f"ctor "l


3/22

creterii econo&ice.rin urmarirea si verificarea atenta a modului de utilizare a sumelor primite,

creditul'o"c" un rol de di&inu"re " initi"ti!elor nerent"bile( care provoaca pierderi.$n

intreprinzator care prezinta initiative riguros fundamentate si insotite de garantii reale

acoperitoare poate sa obtina un credit. Astfel, creditul contribuie la proliferarea firmelor de mici

dimensiuni, adesea promotoare ale inovatiei ceea ce favorizeaza concurenta, cu efectele sale

pozitive asupra economiei in ansamblul sau.

alta functie importanta a creditului este cea de e&iiune &onet"r".)*+

data cu diversificarea tehnicii de plata (virament, cec, trata etc.) s#a ajuns la diminuarea

folosirii numerarului si in consecinta la cresterea in proportii mari a monedei de cont (scripturale).

rin aceasta s#a asigurat si importanta reducere a cheltuielilor cu circulatia

banilor, noile tehnici si , instrumente de plata oferite de existenta creditului facand fata

cresterii volumului de tranzactii.

*egland dimensiunile cererii si ale ofertei de marfuri tocmai prin creditarea consumului pe de o

parte si creditarea stocurilor pe de alta parte, creditul contribuie( alaturi de alti f"eton( l"t"bilit"te" #returilor.

Ca urmare a naturii sale, creditul contribuie l" !ite%" de rot"tie "

b"nilor( lamultiplicarea monedei scripturale, la rularea continua a fondurilor.

u trebuie neglijata nici prezenta din ce in ce mai masiva a creditului in randul populatiei sub

formele sale de credit de consum, credit ipotecar, s.a.

$n rol deosebit il are creditul in promovarea relatiilor economice internationale prin creditarea

activitatilor de comert exterior cel mai frecvent cu avantaje deosebite pentru producator.

u putem ignora nici importanta creditului in acoperirea deficitului bugetului de stat prin creditul

public.

'e asemenea, creditul exercita o influenta benefica asupra consumului, prin cumpararea pe

credit si plata in rate a unor bunuri de folosinta indelungata.

e acest fond, rolul si amploarea creditului au crescut mult, o data cu dezvoltarea economico#

sociala, devenind o activitate economica deosebit de importanta.

data cu relevarea acestor functii importante, trebuie mentionat, in acelasi timp, caabuzul de credit prezinta si dezavantaje importante, putand sa determine pierderi pentru

institutiile de credit, falimente ale institutiilor insolvabile sau influente negative

asupra conjuncturii economice.

In cadrul economiei de piata, creditul are o foarte mare raspandire, el reprezentand un mod de

finantare a necesarului de resurse in completarea celor proprii, iar in anumite cazuri poate

constitui chiar sursa unica de finantare.

-ste oportun ca pentru realizarea unei cresteri economice sa se apeleze la credite decat sa

se astepte o perioada indelungata pana cand s#ar putea forma fondurile proprii, pe seama

capitalizarii beneficiilor.Folosind creditele, agentii economici castiga timp in lupta deconcurenta, pot sa#si . adapteze operativ activitatea in conformitate cu cerintele pietei si totodata,
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/ROLUL-SI-FUNCTIILE-CREDITULUI-48.php#_ftn1http://www.rasfoiesc.com/business/economie/ROLUL-SI-FUNCTIILE-CREDITULUI-48.php#_ftn1


4/22

printr#o activitate eficienta isi creeaza si mijloacele necesare pentru rambursarea ratelor

scadente si plata dobanzilor.

'aca folosirea creditului este o operatiune necesara pentru agentii economici, mai ales in

conditiile cand capitalul propriu este neindestulator pentru promovarea diverselor proiecte avute

in vedere, tot atat de adevarat este ca se impune o atitudine prudenta din partea debitorului care

sa#i creeze certitudinea folosirii eficiente a sumelor imprumutate, astfel incat sa se realizeze orentabilitate satisfacatoare pentru a rambursa la timp creditele, sa plateasca dobanzile aferente, in

conditiile obtinerii de profit.

%intetizand, creditul indeplineste urmatoarele functii in econo&ie,

. inlesneste sporirea capitalului real printr#o mai buna utilizare a factorilor deproductie

existenti"

. faciliteaza distribuirea resurselor banesti intre diferite intreprinderi si ramuri care sunt bine

situate pe piata, creditul contribuind la conceritrarea intreprinderilor"

. accelereaza tranzactiile comerciale, ameliorand procesul de desfacere a marfurilor la scara

larga"

. sporeste viteza de rotatie a monedei si contribuie la dimensionarea ei, asigurand in acelasi

timp si o reducere a cheltuielilor in circulatia banilor"

. creditul contribuie, prin reglarea ratei dobanzii, la stavilirea fenomenului de inflatie" / exercita

o influenta pozitiva asupra consumului in cazul acordarii de credite pentru consum"

. contribuie la aparitia de firme mici, care adesea sunt promotoare de inovatie, ceea ce

favorizeaza amplificarea concurentei # factor al cresterii economice"

. creditul are un rol deosebit si in promovarea relatiilor internationale.

PRINCIPII DE CREDITARE

a baza activitatii de creditare stau o serie de principii, dintre care cele mai importante

sunt! #rudent" b"nc"r" siconfidenti"lit"te" o#er"tiunilor de credit"re. Acestea se regasesc in

toate normele bancilor din *omania si sunt reglementate de 0anca ationala a *omaniei (0*).

Prudent" b"nc"r"

Asumarea unor angajamente se face in stransa corelare cu!

. incadrarea in strategia generala a bancii"

. respectarea reglementarilor in materie de creditare ale 0*, precum si respectarea normelor

proprii de creditare"

. gestionarea cat mai eficienta a resurselor de creditare"

. evaluarea si stabilirea expunerii.la risc"


5/22

. alocarea de sume pentru constituirea de provizioane specifice de risc"

. obtinerea unei marje de profit.

Confidenti"lit"te" o#er"tiunilor de credit"re

In contextul general al secretului profesional in activitatea bancara,confidentialitatea operatiunilor de creditare reprezinta o cerinta cu implicatii asupra consolidarii

increderii in sistemul bancar, a prestigiului de care trebuie sa se bucure in randul clientilor sai.

Contabilitatea bancara

Intreaga activitate de creditare, inclusiv asumarea unor riscuri se evidentiaza in

contabilitate, in acest sens, banca isi structureaza si organizeaza evidenta contabila si gestiunea

conturilor (pe tipuri de credite, pe termene de acordare, credite curente si restante, in lei si valuta, pe

agenti economici tinand seama de structura capitalului, etc.), astfel incat sa se asigure analiza si

controlul rapid al operatiunilor pe care se bazeaza deciziile bancii. 1etodologia contabilitatii

bancare trebuie sa reflecte principiile de creditare.

PIETELE FONDURILOR DE CREDITARE

-xista, in principal, doua piete de fonduri destinate creditarii # acestea sunt piata monetara,

pe termen scurt si piata capitalurilor, pe termen lung.

PIATA MONETARA

2ermenul #i"t" &onet"r" include acele institutii financiare care dau si iau cu imprumut

bani disponibili numai pe o perioada scurta si alte active lichide precum aur, devize, bonuri de

tezaur si polite (trate, cambii). e langa banci si institutii financiare (societati de asigurare etc.),

alte componente ale pietei monetare pot fi pietele specializate, precum piata valutara si piata

aurului.

rincipalii actori ai pietei monetare sunt! societatile bancare, banca centrala si trezoreria

statului. Cea mai importanta institutie a pietei monetare este banca centrala. Aceasta participa

atat pe piata primara, cat si pe cea secundara, fiind implicata direct in mentinerea stabilitatii

masei monetare prin controlul cantitatii de bani din economie.

Fiecare societate bancara doreste sa obtina un venit din dobanzi, prin plasarea pe termen

scurt a unor fonduri care nu sunt necesare imediat (pentru acordarea de imprumuturi clientilor

sau pentru a satisface rata rezervelor obligatorii cerute de banca centrala),. Aceste fonduri vor fi

furnizate pietei monetare, in ceea ce priveste cererea pe aceasta piata, bancile ale caror fonduri

lichide sunt temporar insuficiente pentru cerintele statutorii de lichiditate si alte nevoi imediate,

vor imprumuta fonduri pe termen scurt de pe piata monetara. erioadele de acordare si luare cu

imprumut pot fi de pana la l an, dar de obicei sunt mult mai scurte.

ietele monetare nationale au un rol deosebit in finantarea pe termen scurt a activitatii

economice dintr#un stat. In esenta, institutii sau persoane specializate # banci, bro3eri # atrag

fondurile disponibile pe termen scurt si, in paralel, acorda credite pe termene, de regula, pana laun an.


6/22

iata monetara are mai multe segmente, fiecare dintre acestea fiind specializate in

negocierea unor instrumente specifice!

. piata scontului"

. piata interbancara"

. piata certificatelor de depozit"

. piata efectelor de comert"

. piata eurovalutelor.

PIATA DE CAPITAL

Pi"t" de c"#it"l este piata fondurilor destinate creditarii pe termen mediu si lung, spre

deosebire de piata monetara, care este piata fondurilor pe termen scurt. u exista o distinctie

clara intre cele doua piete desi, in principiu, imprumuturile de pe piata capitalurilor sunt utilizatede industrie si comert, in special pentru investitii fixe.

rincipalul rol al pietelor de capital il reprezinta furnizarea de fonduri pe termen lung. 'in acest

motiv, instrumentele tranzactionate pe aceste piete sunt considerate investitii.

Pi"t" c"#it"lului realizeaza jonctiunea dintre inter&ediere" fin"nci"r-b"nc"r"(atr

agerea de fonduri si creditarea pe termen mediu si lung) si #i"t" fin"nci"r"propriu#zisa, unde

sunt emise si, ulterior, tranzactionate titluri financiare (actiuni si obligatiuni). iata financiara

actioneaza ca o interfata intre sectorul financiar#bancar si sectorul productiv (firme, companii,

intreprinderi) atat la nivel national cat si international.

-conomiile dezvoltate au piete de capital bine dezvoltate, dar in economiile mai putin

dezvoltate, marimea insuficienta sau absenta pietei de capital reprezinta deseori un obstacol in

calea sporirii investitiilor, ca si insuficienta economiilor. +uvernele si companiile din aceste tari

sunt, de aceea, obligate sa obtina capital de pe pietele internationale de capital (compuse din

pietele nationale de capital ale tarilor mai bogate) si de la institutiile financiare internationale

precum 0I*' si 0-*', asa cum a procedat si *omania.

%ocietatile bancare satisfac cererea de pe piata capitalurilor pentru imprumuturi pe termen

lung, in special din depozitele la termen ale clientilor lor si, in *omania, din liniile de credit pe

termen lung furnizate de alte institutii financiare (0I*' si 0-*', de exemplu).

0ancile trebuie sa evite furnizarea de imprumuturi pe termen lung din fonduri pe termen

scurt (de exemplu, depozite la vedere # conturi curente) deoarece aceasta ar avea un efect negativ

asupra fluxurilor monetare viitoare si a abilitatii de a face fata obligatiilor. $tilizarea depozitelor

constituite pe termene relativ scurte pentru acordarea de credite pe termene mai lungi reprezinta

functia de transformare exercitata de sistemul bancar. Aceasta transformare presupune masuri de

prudenta bancara, in primul rand, o atenta corelare a scadentelor la imprumuturile acordate.

$n segment al pietelor de capital, asociat cu tranzactionarea titlurilor financiare

guvernamentale este piata obligatiunilor guvernamentale, in *omania, acest segment al pietei

financiare este in dezvoltare. 0ancile romanesti plaseaza o parte din fondurile lor si in titluriguvernamentale, acestea fiind apreciate ca plasamente sigure.Coloana vertebrala a pietelor

financiare este constituita de piata titlurilor de valori financiare sau a valorilor mobiliare.


7/22

4alorile mobiliare sunt reprezentate de actiuni, obligatiuni, precum si alte instrumente financiare

derivate (de exemplu, contractele la termen sau de optiuni).

iata valorilor mobiliare este structurata pe doua nivele principale! piata primara si piata

secundara. a randul sau, piata secundara este formata din bursele de valori si piata extrabursiera

# 2C (in afara burselor organizate).

PIATA MONETAR-FINANCIARA

%e manifesta tendinta accentuarii interdependentei dintre piata monetara si cea financiara.

Astfel, daca traditional piata monetara a fost o piata a lichiditatilor, iar piata financiara # o piata a

investitiilor pe termen mediu si lung, tendintele moderne evidentiaza o crestere a caracterului

lichid al titlurilor negociate pe piata financiara si aparitia unor forme noi, din ce in ce mai

variate, de titluri negociabile pe piata monetara (de la termen scurt la termen mediu). Acest

fenomen a determinat aparitia pietei monetar#financiare.

iata monetar#financiara este o denumire generica pentru a desemna ansamblul relatiilor

care se formeaza la nivel national (sau dupa caz, la nivel international) intre diferite institutii,

persoane juridice sau fizice, angajate in plasarea si atragerea de fonduri. otiunea de piata

monetar#financiara este un termen generic, intrucat, pe de o parte, este constituita din mai multe

piete care, fiecare in parte au specificul lor, iar pe de alta parte, existenta si functionarea lor se

afla in interconexiune atat la nivel national, cat si international.

BANCILE CA INTERMEDIARI INTRE CEI CE ECONOMISESC(INVESTITORI

SI CONSUMATORI

Cei ce economisesc sunt persoane fizice sau juridice care, in anumite perioade de timp

cheltuiesc mai putini bani decat primesc&incaseaza (dispun de un surplus de fonduri) Fondurile

economisite pot fi disponibile pe termen scurt, mediu si lung.

In acelasi timp, exista persoane, firme, organizatii care, intr#o anumita perioada, doresc sa trebuie

sa cheltuiasca mai mult decat incaseaza in mod normal (inregistrand un deficit

de fonduri5.0ancile, precum si alte institutii financiare, actioneaza ca intermediari, atragand

depozite de la cei care au un surplus monetar si punand aceste fonduri la dispozitia celor care au

un deficit al disponibilitatilor monetare, in acest mod, este creata o legatura reciproc avantajoasa

intre cei care economisesc si cei care imprumuta.2raditional, principala deosebire dintre banci si

alti intermediari financiari (institutii financiare nebancare) a constat in capacitatea societatilorbancare de a crea noi depozite prin acordarea de credite, ceea ce influenteaza evolutia masei

monetare (prin multiplicatorul banilor de cont).

Intermedierea financiara, reprezentand interfata dintre cei care economisesc si cei care

apeleaza la imprumuturi, are mai multe efecte benefice.

Cei ce econo&iec Cre"nte

fin"nci"re

B"nci Cre"nte

fin"nci"re

Cei ce

olicit" credite


8/22

. Econo&ii Inter&ediere fin"nci"r", Credite

. Fonduri

teor"rdi#onibil

e

. A$re$"re"

fondurilorde#o%ite

"tr"e/0

. di#er"re" ricului0

"cord"te1

iru&uturi

#ri&ite

. corel"re" c"dentelor.

DOBANDA


9/22

Dob"nd" este pretul platit pentru utilizarea banilor si capitalului imprumutat pentru o

anumita perioada de timp. -a reprezinta pretul banilor. -ste, de obicei, stabilita ca un procent

anual din valoarea imprumutului, care se plateste periodic.

. Alaturi de salariu, renta si profit, dobanda reprezinta o forma deosebit de importanta a

veniturilor specifice economiei de piata.

. *ata dobanzii reprezinta o sursa de venit pentru cei ce acorda credite si un cost pentru cei ce

apeleaza la credite.

. *ata dobanzii este deseori principalul instrument al 0ancii ationale sau Centrale pentru

controlarea masei monetare si pentru lupta contra inflatiei sau recesiunii.

. *ata dobanzii este un factor foarte important care determina cererea si oferta de credit.

-volutia ratei dobanzii pe piata monetara este influentata de numerosi factori, dintre care o

importanta determinanta o au raportul dintre cererea si oferta de fonduri banesti (pe termen

scurt), nivelul prezent si anticipat al ratei inflatiei, politica monetara promovata de banca centrala(restrictiva sau relaxata), emisiunile de obligatiuni de stat (in contul datoriei publice).

Efectul ni!elului r"tei dob"n%ii "u#r" coort"&entului #ietei

Furnizorii de pe piata creditului sunt cei care economisesc si investitorii care detin un

surplus de bani, adica cei ce detin capital banesc lichid. Cei ce economisesc doresc sa obtina o

rata a dobanzii ridicata # adica sa obtina un pret ridicat pentru faptul ca permit altora sa utilizeze

banii lor pentru o anumita perioada de timp. Acesta este motivul pentru care o rata inalta a

dobanzii in mod normal duce la o crestere a economiilor si a disponibilitatilor de furnizare a

creditului. Cu o rata a dobanzii scazuta, economiile tind sa scada si oferta de credit tinde sa fie

relativ scazuta.

Cererea de credite vine din partea investitorilor si a consumatorilor care doresc sa finanteze

achizitionarea sau crearea de active. 'eciziile investitorilor depind, de asemenea, de nivelul ratei

dobanzii" ei cauta o finantare cu un cost redus. Cand rata dobanzii este scazuta, cererea de credite

si volumul investitiilor tind sa fie ridicate. rata inalta a dobanzii insa tinde sa reduca cererea de

credite si investitiile. Astfel, rata dobanzii poate fi utilizata de guverne pentru a controla cererea

de credite, pentru a reduce sau spori investitiile si, in general, pentru a influenta masa monetara.


10/22

INFLATIA SI CREDITUL

crestere mare si continua a creditului poate duce la inflatie ridicata (cresterea sustinuta si

rapida a masei monetare si a preturilor). In aceste conditii, 0anca ationala sau Centrala incearca

de obicei sa controleze creditul si masa monetara prin intermediul politicii ratei dobanzii.

Functionarea acestei politici se bazeaza pe premisa ca!

. *atele inalte ale dobanzii reduc cererea de credite si, prin aceasta, masa monetara"

. *atele scazute ale dobanzii majoreaza cererea de credite si, prin aceasta, masa monetara.

INFLATIA

Infl"ti" este un proces in care puterea de cumparare a

unitatii monetare scade (provocand depreciere monetara), deoarece preturile marfurilor cresc.

. Inflatia apare atunci cand preturile majoritatii marfurilor cresc simultan.

. rocesul inflationist se amplifica si continua pe o perioada insemnata de timp.

Cand preturile cresc rapid!

. B"nii ii #ierd c"#"cit"te" de " re#re%ent" !"lo"re". Cand preturile cresc rapid si haotic,

diferitele preturi ale diferitelor marfuri nu mai pot fi privite ca masuri realiste de valoare

comparabila.

. B"nii ii #ierd rolul de &i'loc de c2i&b.

Cumparatorii si vanzatorii pot reveni la schimbul direct de marfuri sau pot utiliza substitute

ale monedei (de exemplu, tigari sau o moneda straina stabila).

. Acti!it"tile de econo&iire i in!etitiile e di&inue"%"(

Cei ce economisesc devin din ce in ce mai putin dornici sa#si asume riscul ca rata dobanzii

sa nu compenseze deteriorarea rapida a valorii reale a depozitelor. Ca urmare, scade oferta de

bani disponibili pe piata pentru investitii.

in final, in ultimele faze ale ciclului inflationist (care se intinde de obicei pe cativa ani), scade, de

asemenea, cererea de bani, deoarece potentialii investitori isi pierd increderea in economie, in

acest stadiu, inflatia este deseori urmata de recesiune # stagnarea cresterii economice # cand nu

mai sporeste avutia nationala si este posibil ca productia nationala sa scada.


11/22

EFECTELE INFLATIEI

Inflatia rapida incetineste expansiunea economica, din urmatoarele motive!

. Inflatia duce deseori la r"te re"l ne$"ti!e "le dob"n%ii( cand diminuarea valorii reale a depozitelorbancare si a titlurilor de credit negociabile, depaseste valoarea obtinuta din dobanda. -tanii tind in

aceste imprejurari sa nu mai fie disponibili pentru investitii.

. esiguranta duce la refuzul de asumare a riscurilor implicate de investitii si alte activitati

economice (aversiune la risc).

. 1ajorarile rapide de preturi fac ca informatia furnizata de preturi sa devina nesigura ceea ce

poate duce la decizii gresite.

. -forturile de a evita pierderile datorate inflatiei sporesc investitiile in active neproductive, cum

ar fi bijuterii, antichitati, tablouri, pamant, cladiri. Inflatia poate amplifica valoarea nominala aacestor active fizice. 'e asemenea, inflatia poate sa reduca valoarea reala a unor active financiare,

in special a acelora care au o rata fixa de rentabilitate (cum ar fi depozitele de economii pe termen

lung).

. 0anii si alte active lichide sunt transferati in tari straine pentru a evita riscul pierderilor

cauzate de inflatie" aceasta reduce avutia nationala si capacitatea sa prezenta si viitoare de a

investi.

. Reditribuire" !enitului i "!utiei

ersoanele cu venituri fixe sunt afectate, deoarece cu veniturile lor vor cumpara din ce in ce mai

putine bunuri si servicii.

. Efecte "u#r" b"l"ntei co&erci"le

'aca preturile interne cresc mai repede in comparatie cu preturile din alte tari, pietele de export

se vor diminua, iar piata interna va fi din ce in ce mai mult dominata de importuri. Acest lucru

poate conduce la o deteriorare a balantei comerciale si la un deficit al balantei platilor curente. In

conditiile unui curs valutar flexibil, moneda nationala se poate deprecia in raport cu alte valute,

pentru a compensa acest efect.

. Antici#"tiile infl"tionite

Anticiparea cresterii preturilor poate determina inflatia sa se auto#perpetueze. Astfel, daca

salariatii se asteapta (anticipeaza)ca preturile sa creasca, vor solicita venituri mai mari, pentru a

compensa scaderea puterii de cumparare. Costurile vor creste, ceea ce va conduce la preturi mai

mari. In aceste conditii, creditorii vor deveni reticienti sa acorde imprumuturi cu dobanda fixa.

EFECTELE INFLATIEI ASUPRA CELOR CARE ACORDA

IMPRUMUTURISI ASUPRA CELOR CARE SOLICITA IMPRUMUTURI

*elatiile de credit sunt stabilite de regula pentru o perioada fixa de timp (perioada de creditare).Inflatia reduce valoarea reala a banilor imprumutati. -a modifica situatia financiara dintre cel


12/22

care acorda si cel care solicita imprumutul. Cel care obtine imprumutul castiga, iar cel care

acorda imprumutul (adesea o banca) pierde.

ELEMENTE ESENTIALE ALE PROCESULUI DE CREDITARE.

TIPURI DE CREDIT

ornind de la originea cuvantului, de la latinescul creditum # credere, care inseamna a

crede, a se increde, a avea incredere, se poate concluziona ca la baza unei operatiuni de credit sta

un element psihologic absolut necesar! increderea..

'espre istoricul aparitiei creditului care a anticipat aparitia bancilor, despre evolutia si

activitatilor bancare sunt foarte multe informatii. In esenta, daca se incearca definirea

conceptului de credit( se poate spune ca acesta presupune relatia baneasca ce se stabileste intre opersoana fizica sau juridica (creditor), care acorda un imprumut in bani sau care vinde marfuri

ori servicii pe datorie, si o alta persoana fizica sau juridica (debitor), care primeste imprumutul.

rin credit se realizeaza corelarea posibilitatilor de finantare existente cu nevoile productiei

si ale consumatorului. iata creditului este determinata de existenta unor agenti economici care

in procesul utilizarilor factorilor de productie dispun temporar de resurse banesti de care au

nevoie alti agenti economici pentru reluarea procesului de productie.

OBIECTIVELE PROCESULUI DE STUDIU

Cand veti termina de studiat aceasta sesiune, cunostintele dobandite va vor permite!

. sa definiti creditul bancar"

. sa intelegeti principalele elemente de analiza ale procesului de creditare"

. sa cunoasteti metodologia de creditare"

. sa identificati sursele de creditare"

. sa cunoasteti principalele tipuri de credite.

Creditul b"nc"r este operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resursele, in

schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, in mod normal insotite de plata unei dobanzi ce

remunereaza pe imprumutator.

Creditul bancar cuprinde o sfera larga de raporturi angajand modalitati diferite, pe termen scurt si

pe termen mijlociu si lung, privind operatii bazate pe inscrisuri sau fara, garantate sau negarantate,

in fiecare caz in parte, sau in cadrul unui acord general etc.

ELEMENTE ESENTIALE IN ANALI3A PROCESULUI DE CREDITARE

Acordarea creditului trebuie sa se bazeze pe un set de reguli bine stabilite, care definesc

procesul de creditare. rocesul acordarii creditului trebuie sa fie dinamic si adaptabil mediului


13/22

economic in continua schimbare cat si particularitatilor pietei.-lementele esentiale in analiza

procesului de creditare sunt

urmatoarele!persoana,capacitatea,garantiile,scopul,perioada,valoarea,rentabilitatea,avantajele,piata.

*. PERSOANA

Atunci cand se face o cerere de fonduri, creditorul trebuie sa analizeze debitorul in functiede!

CA*AC2-* # integritatea si cinstea sunt fundamentale"

# intentia de a rambursa"

# antecedente"

# prezentare potrivita si referinte de caracter pentru clientii noi

C1-2-2A # experienta in domeniul de lucru"

# optimism realist"

# priceperea manageriala si discernamantul financiar.

CAI2A$ # participarea cu fonduri, atat initial cat si pe parcursul derularii activitatii"

# sursa proprie participarii, care poate indica capacitatea de management financiar.

4. CAPACITATEA DE RAMBURSARE

-valuarea capacitatii de rambursare consta in urmatoarele!

. analiza performantelor anterioare pentru a determina istoricul capacitatii de generare de

numerar"

. utilizarea analizei performantelor anterioare ca baza in prevederile performantelor viitoare"

. utilizarea analizelor amintite pentru a evalua prognozele prezentate de solicitantul creditului #

realismul rentabilitatii viitoare, managementul corespunzator al viitorului flux de fonduri.

. asigurarea corespunzatoare de fonduri de capital de lucru"

. elaborarea de planuri de cheltuieli de capital viitoare"

. suma, natura si programul de rambursare pentru celelalte obligatii ale solicitantuluie

imprumut"

. in situatii de inceput de activitate, utilizarea de tehnici, cunostinte si experienta pentru a testa

valabilitatea prognozelor. In acest caz, analiza sensibilitatii este foarte importanta din cauza ratei

foarte inalte de esecuri in randul societatilor nou infiintate". asigurarea luarii in calcul a tuturor angajamentelor"


14/22

5. 6ARANTII

In situatia in care apare imposibilitatea rambursarii imprumutului, banca trebuie sa aiba o

masura de protectie. 'e aici, rezulta necesitatea unei garantii.

propunere de credit nu trebuie aprobata pe baza faptului ca garantia poate fi materializata

daca rambursarea nu se poate face. %olicitarea trebuie sa fie viabila prin propriile sale calitati, safie identificata sursa de rambursare principala si, in absenta acesteia, pe cea secundara, iar

garantia luata sa fie numai o masura de protectie impotriva unor imprejurari neprevazute.

-lemente obligatorii pentru acceptarea unei garantii!

Titlul de #ro#riet"te # este vital ca persoana care ofera garantia sa fie posesorul de

drept al acesteia" .

V"lo"re" # stabilitate" valoarea probabila intr#o situatie de vanzare fortata" valoarea necesara

peste valoarea imprumutului capabila sa acopere datoria bancara in urma valorificarii garantiei.

%e va lua in considerare faptul ca pretul care va fi obtinut va fi destul de scazut deoarece bancadoreste sa obtina banii in timp scurt, fiind presata sa vanda, iar cel care cumpara va fructifica

aceasta informatie oferind un pret mai scazut"

Tr"nfor&"re" in b"ni # in mod frecvent se realizeaza un echilibru intre valoarea bunului

si rapiditatea transformarii acestuia in lichiditati.

Calitatile de titlu, valoare si .convertibilitate raman esenta garantiei, iar creditorul trebuie sa

evalueze fiecare tip de garantie dupa fiecare din aceste elemente.678

7. SCOPUL

*iscul implicat in creditare este in mod evident influentat de scopul in care creditul este solicitat,

astfel incat creditorul sa fie convins de reusita proiectului. %copul proiectului trebuie sa fie foarte

clar (cu cat propunerea este mai speculativa cu atat este necesara mai multa atentie). %crisoarea

de solicitare trebuie sa contina descrierea clara a scopului creditului, pentru a asigura (sau cel

putin sa limiteze posibilitatea) faptul ca imprumutul nu este folosit in alt scop decat cel declarat.

8. PERIOADA

'urata acordarii imprumutului trebuie sa fie in directa legatura cu scopul acestuia si cu

capacitatea beneficiarului de a rambursa. +raficul de rambursare trebuie, in mod normal,desfasurat pe toata durata de creditare.Imprumutul pentru activitatea curenta trebuie sa fie, prin

natura sa, pe termen scurt, iar imprumutul pentru active fixe trebuie sa fie pe o perioada lunga,

care nu trebuie sa depaseasca durata previzionala a activului care este infiintat.

9. RENTABILITATEA

%ursa principala de venit a bancii este dobanda obtinuta din imprumuturi si, deci, dobanda

aplicata trebuie sa acopere costurile si riscurile implicate. *atele dobanzilor pot fi marite pentru a

reflecta un risc mai mare sau incertitudini implicate de o anumita propunere. Creditorul trebuie

sa realizeze un echilibru intre marja cea mai mare posibila si riscul de a pierde contracte.In

conditiile cresterii continue a costurilor si a presiunilor asupra bancii,marjele de rentabilitateadecvate sunt in mod evident esentiale dar, in acelasitimp,in conditiile concurentei si ale
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/ROLUL-SI-FUNCTIILE-CREDITULUI-48.php#_ftn2http://www.rasfoiesc.com/business/economie/ROLUL-SI-FUNCTIILE-CREDITULUI-48.php#_ftn2


15/22

necesitatii de a retine sau de a mari segmentul de piata,de multe ori trebuie acceptate marje

limitate. ,

:. VALOAREA

In legatura cu valoarea unui credit, trebuie avute in vedere urmatoarele puncte!

# C$A2$1$ C*-'I2$$I # suma solicitata sa fie suficienta pentru proiect&afacere si alte

eventualitati" .

# A*2ICIA*-A # in mod obisnuit banca nu asigura 9::; din finantare, beneficiarul trebuie sa

participe substantial la fondurile totale necesare (se minimizeaza astfel riscul financiar).

;. AVANTA


16/22

0ACA

#marja de profit realizata"

# potentialul afacerilor in perspectiva cu imprumutatul"

# extinderea si diversificarea portofoliului de credite al bancii trebuie sa aiba un efect pozitiv

asupra riscului de imprumut in ansamblu.

0--FICIA*$

#obtine fondurile necesare pentru a incepe&desfasura activitatea comerciala"

# are la dispozitie o gama larga de servicii bancare si consultanta in domeniul bancar,

datorita legaturii cu bancaconstituita prin relatia de credit.

=. PIATA

0anca trebuie sa ia in considerare factorii externi care pot influenta succesul sau esecul

firmei intr#un mediu economic instabil. 2rebuie acordata atentie unor factori cum ar fi!

# dimensiunea totala a pietei si nivelul concurentei existente"

# daca ramura&sectorul de activitate al firmei este in dezvoltare, in stationare sau declin"

# stabilitatea ramurii"

# tipul produselor vandute (de baza sau de lux)"

# concurenta noua in curs de aparitie pe piata"

# tendinte legislative, sociale si economice.

METODOLO6IA DE CREDITARE

1etodologia de creditare cuprinde mai multe etape si reprezinta concretizarea elementelor

esentiale in activitatea de creditare.

Et"#" #reli&in"r"

-tapa preliminara presupune o informare#documentare reciproca, banca#agent economic in

vederea identificarii necesarului de credit, conditiile de obtinere a creditului, de rambursare, de

cost etc, utem spune ca este etapa primei impresii.

Et"#" de#unerii do"rului

-tapa depunerii dosarului cuprinde in principal doua tipuri de documente! unele de ordin

juridic legate de statutul contractului de societate, inregistrat la *egistrul Comertului, autorizatii

specifice functionarii normale, angajarea legala a creditului, componenta echipei managerialeetc., si altele de natura economica legate de prezentarea situatiei economico#financiare a

societatii, (bilant, situatia contului de profit si pierdere, situatia fluxului de fonduri), balanta de


17/22

verificare a lunii precedente solicitarii creditului, planul afacerii, contracte, comenzi ferme la

intern si&sau extern, situatia obligatiilor de plata, garantiile materiale oferite de agentul economic.

entru fundamentarea creditelor agentul economic trebuie sa prezinte!.

. studiul de fezabilitate"

. autorizatia de constructie" .

. devizul general al lucrarii"

. planul de amplasare"

. contractul incheiat cu constructorul"

. graficul lucrarilor investitiei"

. alte autorizatii prevazute de lege.

Et"#""n"li%ei docu&ent"tiei de#ue

-valuarea cererii de creditare va implica o analiza a fezabilitatii planului privindrambursarea imprumutului, plan prezentat de solicitant si asupra posibilitatilor de atingere a

scopurilor pentru care imprumutul a fost cerut. %copul bancii este sa obtina profituri.Cand este

vorba de un credit pentru un agent economic mic, problema trebuie abordata avand in vedere si

urmatoarele aspecte!

. scaderea brusca a numarului de clienti este o sursa de informatii"

. slabiciuni in informatiile financiare disponibile"

. risc, incertitudine si garantii"

. verificare si control.

Cand este vorba de un credit pentru un agent economic mare, analiza devine mai complexa

si trebuie sa se ia in considerare urmatorii factori!

. evaluarea financiara si manageriala"

. evaluarea investitiilor de capital"

. evaluarea profitului estimat si a fluxului de disponibilitati"

. evaluarea riscurilor (de insolvabilitate, de garantare, comerciale si necomerciale,etc.

. garantiile.

Et"#"deter&in"rii indic"torilor de "#reciere

In urma analizei bilantului debitorului se calculeaza o serie de indicator care reflecta starea

economico#financiara a acestuia, indicatori care contribuie la decizia finala

de creditare.rincipala functie a indicatorilor este redarea dinamicii evolutiei unei societati de#a

lungul timpului. a masurarea indicatorilor unei firme, este necesara diferentierea acestora de

media pe industrie. 'e exemplu, problema incadrarii in functie de sfarsitul anului financiar,

marimea si natura afacerilor, finantarea activelor si amplasarea. rin urmare, daca se face o

comparatie intre indicatorii firmelor a doi clienti din aceeasi ramura industriala, trebuie urmarita

dinamica indicatorilor.Indicatorii nu se analizeaza in mod izolat, ci grupati si intercorelati. -ste

mult mai usor sa se puna intrebari decat sa se obtina raspunsuri, datoria analistului fiind sa

utilizeze instrumente si notiuni comune pentru a identifica motivele schimbarilor si sa determine

gradul in care acei factori sunt in masura sa determine ameliorarea sau deteriorareaperformantelor in viitor.


18/22

-xista indicatori ce pot fi considerati statici # intalniti la compararea valorilor din bilant # sau

indicatori dinamici # in cazul compararii valorilor din situatia veniturilor" exista in acelasi timp

si indicatori compusi # o combinatie intre indicatorii statici si cei dinamici. 2oti acesti

indicatori se incadreaza in doua categorii principale!

a)Indicatorii financiari # masoara structura financiara si lichiditatea unei firme" indica

modul de desfasurare a activitatii financiare"

b)Indicatorii activitatii curente # reflecta cat de eficient firma isi vinde produsele,

reprezentand modui de finantare"

Et"#" "#rob"rii creditelor

In functie de nivelul de competenta, deciziile privind acordarea creditului revin

#sucursalelor sau centralei bancii.

In cadrul centralei unei banci decizia poate fi luata la nivelul Comitetului de risc si credite,

a Comitetului de 'irectie sau Consiliului de Administratie in cazul unor credite mari.

Et"#" contituirii $"r"ntiilor

rice decizie privind creditarea unui client trebuie sa ia in considerare capacitatea prezenta

si viitoare de a rambursa creditul din surse proprii. entru a diminua riscul de nerambursare si de

a preveni pierderi majore, bancile solicita garantii reale si chiar personale societatilor comerciale

la acordarea creditelor precum si cesionarea unor efecte de comert, sub forma cesiunii de creanta.

alta categorie de garantii, mai putin utilizate de banci este dreptul de gaj general dobandit

automat de creditor la acordarea creditului.In practica se mai intalnesc si garantii asumate de

terte persoane in numele debitorului, caz in care primul preia si obligatia principala in cazul

neexecutarii contractului de credit.Contractele de garantie confera bancii un grad mai mare de

siguranta diminuand riscul asumat de banca la acordarea creditelor.

Et"#" inc2eierii contr"ctului

-tapa incheierii contractului este etapa finala pelraza caruia societatea comerciala va primi

imprumutul. Contractul va fi semnat de persoanele autorizate atat din banca cat si din partea

societatii.

Contractul de credit va stipula conditiile in care a fost aprobat creditul (suma, obiectul, durata,

grafic de rambursare, rata dobanzii, comisioane), obligatiile si drepturile partilor si garantiile

materiale.

Et"#" ur&"ririi i derul"rii creditului

-xista o serie de motive care releva importanta procesului de urmarire a creditelor. Astfel,

aflarea situatiei la zi a afacerii clientului, precum si a posibilitatii acestuia de a plati in

continuare, datoria catre banca, urmarirea tendintelor contrare astfel incat sa se poata lua masuri

preventive, confirmarea folosirii creditului in scopul acordarii, infirmarea sau confirmareainformatiilor date de client, descoperirea practicilor neobisnuite folosite de client si informarea

despre activitatea clientului si a credibilitatii lui, asigurarea ca acest client este inca solvabil, sunt


19/22

motive care arata ca, pe langa procesul complex de acordare a creditului, urmarirea creditelor o

etapa deosebit de importanta si absolut necesara in derularea unui credit.

'e la aprobarea si acordarea unui credit bancar si pana la rambursarea integrala a lui si a tuturor

datoriilor aferente acestuia, scopul activitatii de urmarire a derularii lui este de a mentine pe tot

parcursul creditarii conditiile initiale de la acordare. Aceasta, pentru a se preveni ca un credit

initial performant sa devina neperformant, datorita deteriorarii situatiei economico#financiare aimprumutatului.

SURSELE DE CREDITARE

entru a putea servi cu maxima eficienta scopului propus si strategiei bancii, resursele

trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte!

. sa fie sigure si stabile in timp # permitand astfel realizarea unui echilibru financiar si o baza

certa a continuitatii procesului de creditare"

. structura avantajoasa # sa cuprinda preponderent resursele pe termene cat mai mari"

. costul resurselor sa fie cat mai redus.

in acest sens, sursele de creditare ale unei banci pot fi impartite in!

. surse proprii"

. surse atrase.

Sursele

proprii%ursele proprii sunt constituite din capitalul subscris de actionari si beneficiile

distribuite si inglobate in diferite fonduri de rezerva sau de risc.Ca orice societate, o banca

poseda un capital propriu. 'ar acest capital este neinsemnat in raport cu cifra de afaceri si

constituie mai mult o garantie fata de deponenti.

Fonduri proprii sunt formate din urmatoarele categorii de capital!

. capital propriu (capital de baza)! .

capital social" .

prime legate de capital"

fondul de rezerva"

rezerva generala pentru riscul de credit"

rezerve din influente de curs valutar"

rezerve statutare" .

rezultatul reportat reprezentand profit nerepartizat"


20/22

rezultatul net al exercitiului curent reprezentand profit.

. capital suplimentar!

alte rezerve decat cele incluse la capitalul propriu" subventii pentru investitii"

diferente favorabile din reevaluarea patrimoniului" datoria subordonata.

Sursele atrase

%ursele atrase imbraca forma! !

. depozitelor (la vedere, la termen)"

. soldurilor creditoare ale conturilor societatilor comerciale"

. plasamentelor interbancare"

. refinantarii solicitate de la 0* (pe termen scurt prin cele patru tipuri de credite

. structural, licitatie, special, lombard)"

. reescont la 0*"

. linii de creditare externa

TIPURI DE CREDITE

Creditele bancare pot fi clasificate in functie de mai multe criterii, astfel!

*. in functie de #erio"d" de "cord"re,

. Credite #e ter&en curt respectiv operatiuni de imprumut pe termen pana la l an pentru

suplimentarea mijloacelor circulante"

. Credite #e ter&en &ediu acordate pe o perioada de pana la < ani pentru operatiuni de

export#import sau investitii"

. Credite #e ter&en lun$ acordate pe o perioada de peste < ani pentru investitii de

amploare, retehnologizare.

In fiecare din cele = cazuri banca trebuie sa se asigure ca rambursarea creditului&ratelor de

credit se va face la scadenta, in caz contrar sunt afectate angajamentele asumate fata de cei ce i#

au incredintat fondurile spre pastrare.

4. in functie de debitorii b"ncii benefici"rul creditului/,

. Credite "cord"te #ero"nelor fi%ice( in principal, pentru constructia de locuinte,

achizitionarea de autoturisme, carti de credit, etc.


21/22

. Credite "cord"te #ero"nelor 'uridice - agenti economici. entru a face fata cheltuielilor

productive societatile comerciale apeleaza la credite bancare, banca urmand sa satisfaca numai

nevoile temporare de lichiditati, sprijinind in principal, activitatile rentabile.

5. in functie de detin"tie,

. Credite #entru #roductie( acordate pentru activitatea curenta si de investitii. In perioada

actuala, creditele productive detin ponderea cea mai mare din volumul creditelor acordate de

banci.

. Creditele #entru "cti!it"te" curent" se solicita de societatile comerciale pentru desfasurarea

activitatii curente (achizitionarea de materii prime, materiale, fond de marfa, prestarea unorlucrari si servicii facturate la sfarsitul perioadei, etc.)Aceste credite intra in categoria celor pe

termen scurt, cu rambursare partialasau integral la scadenta, rata dobanzii stabilindu#se

diferentiat de la banca la banca si garantate cu gaj cu sau fara deposedare de marfuri, ipoteca si

cesiuneacreantelor.

Credite #entru in!etitii acordate pentru construirea unor obiective industriale" ele fac

parte din categoria creditelor pe termen mediu si uneori chiar lung. Angajarea unor asemenea

credite de valori mari, presupune un control riguros din partea bancii incepand cu faza de

proiectare, de constructie si apoi de exploatare, asumarea unui risc mai mare determinat de

rezultatele calculului de actualizare, deci a eficientei investitiei. %pecificul acestor credite este

acordarea unor perioade de gratie atat pentru rambursarea imprumutului (uzual l sau 7 ani, dar

uneori si < ani) cat si pentru dobanda (pentru primele > sau 97 luni).+arantia materiala a acestui

credit este insasi investitia plus alte garantii care apartin agentului economic. Acest tip de credit

ridica o serie de riscuri deloc de neglijat din partea bancii, unul dintre ele materializandu#se in

dificultatea atragerii unor surse de creditare pe termen mediu si lung.

. Credite #entru e>#ort-iort # vizeaza activitatea de comert exterior. 'iversitatea

operatiunilor de comert exterior a determinat conditii specifice de creditare pentru acest

domeniu.

0ancile comerciale sprijina realizarea contr"ctelor de e>#ort oferind o. serie de facilitati

producatorilor (prefinantare, scontarea efectelor de comert, asigurarea creditului de export) demulte ori la costuri mai mici decat cele ale creditelor obisnuite, premise notabile pentru ca

operatiunile de export sa fie motor pentru economie, factor important in cresterea resurselor

valutare..

a randul lor o#er"tiunile de iort genereaza elemente tehnice specifice, particularitati

in acordarea (credite sub forma de avansuri, credite pentru deschideri de acreditive de import,

etc.), utilizarea, costul si rambursarea acestui tip de credite. In plus, operatiunile de export si

import prevaleaza tehnicilor de finantare pe termen scurt, iar pentru investitiile internationale

specifice sunt finantarile pe termen lung ceea ce presupune in majoritatea cazurilor surse externe,

fie de la banci straine fie de la organisme internationale.

alta particularitate pe care o implica creditarea activitatii de export#import este varietatea sidimensiunile considerabile ale garantiilor (de la gajul asupra bunurilor, cesiunea de creante

prezente si viitoare, ipoteca, gajul asupra intregului patrimoniu, obiectivul care a fost finantat).


22/22

. Credite de conu& sunt tipul de credite pe termen scurt sau cel mult pe termen mijlociu

acordate persoanelor fizice si sunt destinate sa acopere costul bunurilor si serviciilor de care

beneficiaza prin reteaua de comercializare. $n astfel de credit este limitat si prin costul pe care il

comporta.

7. In "cti!it"te" #r"ctic" re$"i& i "lte ti#uri #eci"le de credite ce e "cord"

"$entilor econo&ici!

. Creditele de tre%orerie reprezinta raporturi de credit menite sa satisfaca necesitatile curente

ale societatilor comerciale de regula, din sursele proprii ale bancii remunerate in stransa corelare

cu dobanda pietei si garantate, de obicei, prin desfasurarea intregii activitati la banca creditoare.

. Liniile de creditpresupun efectuarea creditarii fie prin cont curent, fie prin cont de imprumut.

Aceasta linie de credit presupune un plafon maxim de creditare stabilit anual, de regula, un

procent din cifra de afaceri sau procent din rulajul conturilorcurente (lei&valuta), bonitatea

societatii, notorietatea publica a acesteia, precum si de posibilitatile de garantare a liniei de

credit, intrucat plafonul de credit are valori de obicei mai mari si sursa acestui tip de credit este

una atrasa, costurile sunt implicit mai ridicate.

Creditele #e obiectpresupun raporturi de credit in care obiectul creditarii este foarte bine

delimitat (de ex.! achizitionarea de material lemnos pentru fabricarea de mobila, achizitionarea

unui anumit activ fix), rata dobanzii fiind determinata de costul sursei atrase si este garantat de

regula cu active fixe.

Creditele #referenti"le # raporturi de credit izvorate din acte normative ale statului roman

care prin politica sa economica poate sprijini o anumita ramura (de ex.! sprijinirea activitatii de

export sau a agriculturii prin facilitati de dobanda).

Creditele #entru tocuri i c2eltuieli e%oniere - se acorda agentilor economici care

constituie stocuri de materii prime si produse, cum ar fi! produse agricole, agroalimentare, de

provenienta vegetala sau animala etc. -le se acorda, in special, pentru agricultura.

Creditul de cont sau scontarea titlurilor de credit (cambii, bilete la ordin) sau a altor

instrumente de plata (scrisori de credit) ce reprezinta o relatie de credit de un tip special, solicitat

de agentii economici atunci cand duc o lipsa acuta de disponibilitati. 1entionam ca valoarea

creditului acordat de bancile care practica acest sistem de creditare este diminuata cu valoarea

scontului. .

8. In functie de c"lit"te" lor,

. Credite #erfor&"nte # reprezinta angajamente de plata ale societatilor comerciale fata de

banca, onorate la scadenta. 'erularea lor se face in conformitate cu contractul de credit incheiat

si cu normele interne bancare.

. Credite ne#erfor&"nte # reprezinta angajamente de plata asumate de societatile comerciale

care nu isi achita la timp obligatiile, generand credite restante si dobanzi neachitate cu consecinte

directe asupra activului, solvabilitatii si a cheltuielilor bancii prin constituirea de provizioane

intr#un volum mai mare.

Documents

rolul creditului bancar in economie