PENTRU Organizarea Creditului Funciar Ruraldspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/82556/1/BCUCLUJ_FP_2052… · Organizarea Creditului Funciar Rural. şi . a Creditului Agricol. însoţită

B I B L I O ! ' J I E C A LEGI LOR UZUALE ADNOTATE

L E G EPENTRU

Organizarea Creditului Funciar Rural şi a Creditului Agricol

în so ţită de E x p u n e re a de m o tive a D -lu i M in is tru I. M IH A L A C H E A v izu l C o n s iliu lu i L e g is la tiv şi

R ap o rtu l d e la C a m e ră

B U C U R E Ş T I

EDITURA „CURIERUL JUDICIAR“ S. A., Strada Artei, No. 5.1 9 2 9

Lei 60.

B I B L I O T E C A LEGILOR UZUALE ADNOTATE

No. 46

L E G(I PENTRU

Organizarea Creditului Funciar Rural şi a Creditului Agricolînsoţită de Expunerea de m otive a D -lu i M in istru i. M IH A L A C H E A vizul C o nsiliu lu i Leg islativ şi

Raportu l dela C a m e ră

dlBLUlW. CLL0490*13, U. 1930

exemplar ree;B U C U R E Ş T I

EDITURA „CURIERUL JUDICIAR“ S. A„ Strada Artei, No.

L E G E*>Pentru

O rgan iza rea cred itu lu i funciar ru ra l şi a

cred itu lu i agrico l

Dispozitiuni preliminare

ART. 1. — Se pot constitui în conditiunile prevăzute de această lege:

a) Societăţi civile de credit funciar rural;b) Societăţi de credit agricol.Aceste societăţi vor putea înfiinţa sucursale, a-

gentii şi reprezentante, conformânidu-se regulelor prevăzute de legile comerciale şi de legea de fată.

ART. 2. — Societăţile civile de credit funciar ru- < ral şi de credit agricol, vor avea de scop să acorde i credite pentru satisfacerea necesităţilor agriculturii şi ale industriilor agricole pentru înlesnirea desvol- , tării acestora, pentru îmbunătăţirea fondului şi in- ' tensificarea culturii şi pentru finanţarea cumpărării . de imobile rurale.

*) Votată de Cameră la 27 Iulie 1929. >dfe Sena! Ia 28 Iulie 1929, publicată în Monitorul Oficii No. 183 dih 20 August 1929.

4

P A R T E A ISocietăţile c iv ile de cred it funciar ru ra l

CAPITOLUL I C o n s t i t u i r e a

ART. 3. — Societăţile civile de credit funciar rural se vor constitui cu un număr de cel puţin 100 proprietri rurali, ale căror proprietăţi vor reprezenta o valoare de cel puţin 50.000.000 lei, după rolurile de impozit funciar; prin proprietari rurali se înţeleg proprietarii de terenuri agricole, (terenuri cultiva- bile, vii livezi, păduri, etc.), situate în raza comunelor urbane şi a municipiilor.

Ele se vor bucura de personalitatea juridică, numai după ce vor îndeplini conditiunile prevăzute de legea comercială respectivă, pentru societăţile a- nonime, fără avizul Camerei de comerţ.

ART. 4. — Capitalul subscris nu va putea ii mai mic de 20.000.000 lei, iar primul vărsământ va fi de cel puţin 30% din capitalul subscris şi va f-i depus la Banca Naţională a României, la Casa de Depuneri şi de consemnaliuni sau la orice cosierie publică.

Sumele depuse se vor elibera administratorilor după ce societatea va avea dreptul să funcţioneze.

Restul capitalului se va vărsa conform deriziunii consiliului de administraţie.

ART. 5. — Aceste societăţi au caracter civil, însă răspunderea membrilor acţionari pentru datoriile societăţii este mărginită la partea lor de capital.

CAPITOLUL II Capitalul social

ART. 6. — Capitalul societăţilor civile de credit funciar rural se compune:

Legea org. Cred. funciar rural şi cred. agricol

a) Din emisiuni de acţiuni nominative, la a căror subscriere vor participa numai proprietarii rurali, societăţile şi asociaţiunile agricole, cooperativele a- gricole şi de credit, în limitele capitalului social;

b) Din vărsăminte de 2% făcute prin reţineri în .numerar asupra tuturor împrumuturilor ipotecare a- cordate de societate; în schimbul lor se vor elibera acţiuni nominative.

Fracţiunile rezultate din reţinerile efectuate conform acestui aliniat vor fi completate în numerar iiână la concurenta valorii unei acţiuni.

CAPITOLUL III

Despre operaţiuni

SECŢIA I

Despre natura operaţiunilor

ART. 7. — Societăţile civile de credit funciar rural vor putea face următoarele operaţiuni:

1. Să acorde împrumuturi ipotecare asupra terenurilor rurale, în numerar sau prin emisiune de scrisuri funciare rurale, fie pe termen lung plătibile în anuităţi, fie pe termen scurt, cu sau fără amortizări;

2. Să acorde agricultorilor împrumuturi pe gaj asupra produselor de orice natură ale solului şi derivatelor lor industriale, precum şi asupra vitelor şi întregului material de exploatare al întreprinderilor agricole;

3. Să acorde împrumuturi Băncii Centrale Cooperative şi coperativelor de credit, în scopul ca aceste Instituţii să procure credite personale micilor agricultori;

Legea org. Cred. funciar rural şi cred. agricol 5

4; Să finanţeze întreprinderile şi cooperativele pentru exploatarea de orice fel a solului şi industrializarea produselor lui;

5. Să facă toate operaţiunile de bancă cu membrii societăţii, putând primi în gaj scrisurile funciare- şi obligaţiunile emise de ele; :

6. Să emită cu aprobarea adunării generale obligaţiuni pe baza împrumuturilor ipotecare făcute în numerar sau pe baza imobilelor societăţii.

SECŢIA U

împrumuturi ipotecare ,

ART. 8. —. Societăţile civile de credit funciar fac împrumuturi ipotecare numai în primul rang asupra imobilelor rurale. ,

Nu se admit împrumuturi pentru:A) Mine şi Cariere;B) imobile în indiviziune, dacă nu iau. parte la.

împrumut toti coproprietarii;C) Imobile- al căror uzufruct şi nuda proprietate a-

partin la diferite persoane, afară de cazul când toti cei în drept vor consimţi la ipotecă.

In nici un caz suma împrumutată nu va puteâ depăşi jumătate din valoarea fondului, iar la păduri şi vii o treime din valoarea fondului. ’

Valoarea de estimafiune a imobilului nu va fi mai itiare decât valoarea lui venală apreciată după o. prealabilă şi minuţioasă cercetare de.către persona-> Iul special de evaluare determinat de statute.

La* stabilirea acestei valori se va avea în vedere numai însuşirile permanente ale imobilului şi venitul pe care un bun proprietar 1’a.r putea avea într'o e.\~ ioatare obişnuită.

6 Legea org. Cred. funciar rural şi cred. agricol

Legea org. Cred. funciar rural si cred. agricol 7

împrumuturile ipotecare vor putea ii rambursabile ş prin anuităţi. Rambursarea prin anuităţi se va face în cel mult 50 ani.

ART. 9. — Societatea va cercetă protrivit regu- îelor dreptului comun, proprietatea imobilului oferit -ca garanţie ipotecară, ţinând seama de titlurile de proprietate, rolurile de impunere şi posesiunea de fapt.

In ţinuturile unde există cărţi funduare se va ţine socoteală numai de conţinutul cărţii funduare respective, iar împrumutul va fi acordat numai dacă proprietatea nu este atacată sau atacabilă cu efect faţă de terţii de bună credinţă, conform regulelor privitoare la cărţile funduare.

in ţtoutitrile unde nu există cărţi funduare, în- prumutul se va acordă numai aceluia care, în afară de titlurile de proprietate cari să-i stabilească dreptul, va dovedi că este înscris ca proprietarul in rolurile de impunere şi va aveâ în fapt posesiunea neturburată a imobilului^

Societatea va puteâ publică proiectul de împrumut cu ipotecă în Monitorul Oficial şi să-l afişeze la primăria comunei respective. Afişarea se va face de notarul comunei. Proiectul va rămâne afişat 30 zile şi notarul va încheiâ proces-verbal de aceasta în triplu exemplar, din care unul va fi comunicat proprietarului la imobil, potrivit regulelor de procedură civilă, al doilea se va înaintâ societăţii, iar al treilea se va păstra la primărie.

îndeplinirea cu rea credinţă a afişării şi a comunicării, atrage pentru notar destituirea şi pedeapsa închisorii dela 1 an la 2 ani.

Dacă timp de 60 zile dela expirarea termenului de afişare nu s’a făcut nici o întâmpinare scrisă societăţi de către cei interesaţi să conteste ipoteca pe

8 Legea org. Cred. funciar rural $i cred. agricol

baza unei acţiuni existente în faţa instanţei judecătoreşti şi dacă posesiunea de fapt şi rolurile de impunere indică pe viitorul împrumutat ca proprietar,, contractul de împrumut va îi încheiat şi înscris în registre cu efecte opozabile faţă de terţi.

Societatea în acest caz va fi obligată să certifice în cererea de înscriere dacă s’a făcut publicaţiunea şi afişarea şi dacă a primit vreo întâmpinare.

Dacă posterior înscrierii contractului de împrumut ipotecar se va stabili prin sentinţă judecătorească executorie că adevăratul proprietar al imobilului r potecat este altă persoană decât împrumutatul, imobilul nu va fi eliberat de ipotecă decât plătindu-se datoria către societate.

In caz de urmărire şi vânzare a imobilului, adevăratul proprietar va avea drept numai la prisosul din preţul vânzării, după achitarea creanţei societăţii, fără a se putea opune la urmărire sau cerere suspendarea ei.

Dacă s’a făcut întâmpinare societăţii şi aceasta na ţinut-o în seamă şi n’a renunţat la contract, societatea nu va putea emite pe baza ipotecei nici scrisuri funciare, nici obligaţiuni, iar ipoteca nu va fi o- pozabilă adevăratului proprietar care şi-ar stabili posterior dreptul său.

Pentru aceasta va trebui ca întâmpinarea şi acţiunea la care ea se referă să fie transcrise în registrul de mutaţiuni imobiliare ale tribunalului situa- ţiuni imobilului, pe numele aceluia care a cerut împrumutul, ca proprietar.

Cei cari cu rea credinţă vor intenta acţiuni, le vor transcrie şi notifica societăţii pentru a împiedica realizarea împrumuturilor cerute, se vor pe


depsi cu o amendă egală cu jumătate din capitalul •cerut cu împrumut, cu aplicaţia art. 28 din codul penal, osebit de despăgubirile cuvenite solicitatorului împrumutului.

ART. 10. — Societăţile civile de credit funciar rural beneficiază pentru plata anuităţilor datorite şi de un privilegiu asupra veniturilor şi produselor de orice natură ale bunului ipotecar precum şi asupra întregului inventar al imobilului.

ART. 11. — Acest privilegiu are rang după privilegiu! fiscului pentru impozitele elementare ale i- mobilului, datorite pe cel mult 3 ani în urmă.

Pe lângă privilegiul de mai sus, societatea se va Tăcură şi de orice privilegiu sau garanţie acordată de legi proprietarilor pentru conservarea şi realizarea gajului asupra averii mobiliare a arendaşului, .aflată pe 'moşie.

ART. 12. — Ipotecile luate în favoarea societăţii -civile de Credit Funciar Rural garantează dobânzile, precum şi cheltuelile până la plata integrală a datoriei, fără să fie nevoie de o reînoire a inscrip- ţ'unii sau de o nouă înscriere pentru dobânzi, unde

dreptul comun cere această formalitate.ART. 13. — împrumuturile pot fi rambursate în

total sau în parte şi prin plăti anticipate, conform prevederilor statutelor.

Plăţile se vor efectua în numerar sau în scrisuri funciare emise de societate.

Aceste scrisuri vor fi primite al pari şi se vor a- mulâ. Plăţile făcute în numerar obligă societatea să retragă şi să anuleze scrisuri funciare de o valoare nominală egală cu suma plătită, afară dacă dele

aefrase vor fi întrebuinţate la noui împrumuturi.


SECŢIA III

Împrumuturi pe gal

ART. 14. — împrumuturi pe gaj vor fi acordate numai în primul rang şi suma lor nu poate depăşi o treime din valoarea obiectelor gajate.

Gajurile în favoarea Societăţii Civile de Credit Funciar Rural sunt valabil constituite prin act sub semnătură privată.

In cazul când părţile sau una din ele nu ştiu carte,- actul va fi autentificat. Autentificarea se va putea face în comunele rurale de primarul comunei rurale al domiciliului debitorului, iar în comunele urbane de autoritatea poliţienească respectivă, care va citi părţilor actul, va constata consimţământul lor şi va atesta aceste operaţiuni, cum şi semnătura şi identitatea părţilor. ’

Gajul va fi valabil dela data transcrierii actului în registrul special tinut în acest scop la comuna respectivă, fără a se lua amanetul din posesiunea constituentului, care este obligat a-1 deţine şi conservă pentru societate; în Vechiul Regat şi Basarabia, transcierea se va face în registrul de gajuri, tinut conform art. 480, alin. 7 din codul comercial.

Contractele de gaj pot circulă prin gir.ART. 15. — Actele de gaj transcrise se vor exe

cută de instanţa locului unde se găseşte gajul şi potrivit competintei după valoarea actului, fără formalitatea învestirii cu formula executorie.

ART. 16. — Gajul subzistă ori unde s’ar transportă şi depozită bunurile gajate chiar şi asupra derivatelor lor, transformate numai cu consimţământul societăţii.


Când gajul are de obiect recolta prinsă de rădăcini sau semnături făcute, el subzistă asupra acestora, chiar după strângerea lor, ori unde s’ar afla.

Societăţile vor avea, pentru conservarea şi realizarea gajului, toate drepturile prevăzute în folosul proprietarilor asupra lucrurilor arendaşului aflate pe moşie, putându-le sechestra ori unde s’ar afla, fără a fi obligate să intente acţiune în revendicare şi fără respectarea termenului de 15 zile.

Vitele, instrumentele şi maşinile cari servesc pentru exploatarea fondului şi cari sunt imobile prin des- tinatiune, se vor puteâ afecta ca gaj, şi în caz de neplata gajului se vor urmări conform dispoziţiunilor legii de fată.

Gajul constituit astfel dă drept societăţii de a fi plătită cu preferinţă faţă de orice persoană interesată.

Acest privilegiu va avea rang după drepturile fiscului pentru; impozitele funciare elementre pe cel mult 3 ani, şi după privilegiul proprietarului pentru arenda anului în curs.

In aceeaş ordine are privilegiile de mai sus şi a- •supra sumelor pe cari societăţile de asigurare le-ar datora împrumutaţilor sinistraţi ai obiectelor amanetate.

ART. 17. — Vânzătorul de vite, instrumente şi maşini cari servesc la exploatarea fondului rural, va pută face opozabil societătei, fie rezerva proprie- taţei, fie privilegiul său asupra obiectului vândut, până la plata completă a preţului, cu condiţiunea ca Jtctul de vânzare să fie transcris anterior actului de gaj în registrul special de gajuri al primăriei comu

nei unde se află terenul rural. .Orice creditor, inclusiv fiscul, va fi obligat, îna

inte de începerea urmărirei, să cerceteze registrul

de gaj al primăriei respective şi în caz când se vor găsi sarcini, ele vor îi menţionate în procesul-verbaî ac sechestru, iar creditorii gagişti vor îi înştiinţaţi în prealabil de ziua vânzării, prin înmânarea unei: publicatiuni.

Orice sechestru şi urmărire s’ar face asupra vitelor, instrumentelor şi maşinelor ce servesc la exploatarea unui fond rural, vor trebui transcrise in registrul de gajuri al primăriei respective, pentru a pu- teâ îi opozabile gajului societăţii, transcris chiar posterior înîiintărei lor.

ART. 18. — Primarii şi notarii, comunelor respec- ‘ive, iar în comunele urbane şi municipii numai primarii, sunt datori a certifică pe cererea de împrumut adresată societăţii, existenta bunurilor oferite ca gaj, precum şi gajurile şi urmăririle transcrise în registrul respectiv.

Primarii şi notarii cari vor certifica existenta fictivă a lucrurilor amanetate în total sau în parte sau cari vor tăinui gajuri, sechestre sau orice altfel de urmăriri transcrise asupra obiectelor amanetate societăţii, se vor consideră complici ai constituentului şi se vor pedepsi conform ultimului aliniat al acestui text.

Posibilitatea pentru societate de a controla cele a - firmate de primari şi notari nu-i descarcă de răspunderea pusă în sarcina lor şi nici nu micşorează aplicafiunea penalităţii.

Cu aceleaşi penalităţi vor fi pedepsiţi şi cei cari cu ştiinţă vor înlesni, permite sau efectuâ transportarea, după intabularea gajului, a bunurilor amanetate, din circumscripţia comunei pe teritoriul căreia se află. Transportarea nu se poate face decât cu permisiunea primăriei, dată numai cu autorizarea societăţii.


Ori de câte ori societatea va constata că din neglijentă sau rea voinţă gajul este ameninţat să piară sau să piardă din valoare, pe lângă că datoria va deveni imediat exigibilă, instanţa competinte, după simpla cerere a societăţii, este datoare s’a autorize

. a lua măsurile necesare de conservare, (strângere, transport, înmagazinare) a gajului până la vinderea lui. z

Cheltuelile făcute în acest scop sunt privilegiate înaintea oricărei alte datorii.

* ‘ Debitorul sau constituentul, care cu ştiinţă va îi amanetat lucrurile altora, sau care va fi ascuns în momentul constituirii gajului existenţa unor sechestre, urmăriri sau orice alte sarcini asupra bunurilor oferite în gaj, sau care după efectuarea împru-

( mutului ya fi înstrăinat, risipit sustras ,sau va fi lăsat j să piară prin faptul său, sau din neglijenţă, în total i sau în parte, bunul amanetat, se va pedepsi ca pentru [ abuz de încredere. In cazul de mai sus datoria de- j vine imediat exigibilă.

*; CAPITOLUL IV

Despre acţiuni, cheltueli de exploatare, rezerve,

j scrisori şi obligaţiuni

{ ART .19. — Acţiunile societăţilor civile de credit ; funciar rurale vor fi nominative şi de o valoare e-f gală. Ele nu vor fi mai mici de 500 lei şi vor putea: fi transmise numai persoanelor arătate la art. 6, alin.; a, şi cu aprobarea consiliului de administraţie al

societăţii.ART. 20. — Societăţile civile de credit funciar

rural vor avea dreptul să încaseze pentru cheltuelile


i

14

de administraţie, la toate operaţiunile ce vor face, o contributiune anuală calculată la sută de lei pentru sumele datorite.

Această contributiune se va stabili de consiliul de dobânda de întârziere ce se va încasa de drept şi fără nici o formă la orice sumă exigibilă.

ART. 21. — Societăţile civile de credit funciar rural vor formă:

1. Un prim fond de rezervă destinat exclusiv la garantarea emisiunii de scrisuri funciare:

a) Din cel mult 25 bani ia sută de lei, ce se va plăti societăţii în numerar de către împrumutat pentru fiecare împrumut ipotecar sau privilegiat asupra imobilelor;

b) Din veniturile lui proprii;c) Din reţinerile asupra beneficiilor anuale nete,

hotărâte de adunarea generală. •2. Un al doilea fond de rezevă destinat pentru

garantarea celorlalte operaţiuni ale societăţii:a) Din reţineri de cel puţin 10 la sută asupra be

neficiilor anuale nete, şib) Din veniturile proprii ale acestui fond.Când acest din urmă fond va reprezenta jumătate

din capitalul social, consiliul de administraţie poate decide încetarea totală sau parţială a reţinerilor.

In caz de micşorarea fondului de rezervă din orice cauză, ele vor trebui restabilite în câtimile prevăzute mai sus.

ART. 22. — Ambele aceste fonduri de rezervă vor fi plasate numai în emisiuni de Stat, în imobil urbane şi ipoteci de prim rang, până la 50% din valoarea imobilului ipotecat.

ART. 23. — Scrisurile funciare şi obligaţiunile e- mise de Societate sunt la purtător şi vor avea cu-


15

{-cane. Ele vor purta dobânzi fixe, cari vor fi plătite înfăţişătorului cuponului.. Ele ,se transmit prin simpla tradiţiune.

Societatea se descarcă valabil prin plata făcută în mâinele purtătorului.

Purtătorii de scrisuri funciare sau obligaţiuni nu au altă acţiune pentru plata capitalului şi dobânzilor exigibile decât aceia ce pot exercita deadreptul in contra societăţi.

Scrisurile funciare şi obligaţiunile vor fi primite drept garanţie la toate casele Statului în aceleaşi conditiuni în cari sunt primite efectele Statului. Fondurile incapabililor, ale comunelor şi aşezămintelor publice sau de utilitate publică,, pot fi întrebuinţate în cumpărări de scrisuri funciare.

Scrisurile funciare sunt garantate prin toate imobilele ipotecate societăţii, prin fondul de rezervă prevăzut la art. 21 No. 1 i prin orice altă avere a Societăţii.

Emisiunea de scrisuri funciare nu poate depăşi câtimea sumelor datorite de împrumutaţi.

Scrisurile funciare se vor plăti sau la zi fixă sau prin tragere la sorţi, după intrarea sumelor afectate amortizărilor, astfel încât niciodată să nu rămâi e în circulaţiune un număr de scrisuri funciare pentru o valoare nominală mai mare decât aceia a capitalurilor ce se datorează din împrumuturile ipotecare.

Suma acordată cu împrumut de societatea emitentă va trebui astfel fixată, încât dobânda datorită să nu treacă nici într’un caz venitul net al fondului, calculat dela 3%—5% la valoarea estimaţiunii lui de către societate.

Obligaţiunile emise de societate se vor amortiza în condiţiunile ce se vor arăta la emiterea lor.


Falşificarea scrisurilor funciare, a obligaţiunilor ş: acţiunilor emise de societăţile civile de Credit Funciar Rural, este supusă penalităţilor prevăzute pentru biletele Băncii Naţionale a României.

ART. 24. — Scrisurile funciare şi obligaţiunile se | vor emite în titluri de cel puţin 1.000 lei sau echi- i vaîentul în valută străină, cu sau fără primă. — Ministerul de Finanţe va stabili un tip unic, în ce priveşte conţinutul, atât pentru scrisurile funciare cât şi pentru obligaţiuni.

ART. 25. — Creanţele ipotecare, în baza cărora | s’au emis scrisuri-funciare sau obligaţiuni, sunt spe- | cial şi exclusiv afectate pentru plata acestora; ele | garantează mai întâi fiecare: amortismentul, do- j bânzile şi cheltuelile la împrumuturile respective I şi apoi întreaga emisiune de scrisuri şi obligaţiuni \ iu proporţie cu datoria existentă asupra fiecărei proprietăţi ipotecate, la data când răspunderea va fi ! aplicată. ;

Nu se admite nici o poprire sau altă opoziţiune ila plata capitalului şi dobânzilor, afară numai în <cazul de pierdere a scrisurilor funciare şi obliga- [ţiunilor. î

In scopul garantării accesoriilor se va prevedea jîn actul de .ipotecă şi se va înscrie odată cu ea, în jacelaş rang cu capitalul , o sumă maximală pentru <acoperirea cheltuelilor de urmărire şi proces-

Inscripţiunile ipotecare luate pentru garantarea j scrisurilor funciare sau a obligaţiunilor, vor conţine această menţiune, care se va trece şi în registrul de inscripţiune.

Creanţele ipotecare astfel înscrise nu pot fi urmărite, poprite şi sechestrate. Nici o terţă persoană


17

nu va putea dobândi nici un drept asupra lor câtă vreme vor fi afectate emisiunii de scrisuri funciare sau obligaţiuni.

ART. 26. — Societatea va avea un registru special despre ipotecile afectate emisiunii de scrisuri fnciare sau obligaţiuni, care va îi ţinut' la zi cu toate schimbările intervenite.

ART. 27. — Ori de câte ori se va ordona o execuţie silită contra societăţii, pentru plata altor creanţe decât scrisurile funciare sau obligaţiunile emise de ea, dacă lichidarea societăţii n’a început,, instanţa judecătorească va numi în acelaş timp un curator, care va avea obligaţiunea să apere interesele deţinătorilor scrisurilor funciare şi a obligaţiunilor.

Dacă instanţa ar omite să numească un curator, Consiliul de administraţie al societăţii va fi dator să ceară el numirea curatorului.

Cheltuelile curatorului le va stabili instanţa şi vor fi suportate de către societate.

In caz când s’ar fi ordonat şi efectuat o măsură asigurătoare sau de executare silită asupra averei mobiliare constituită ca fond de garanţie al scrisurilor funciare sau obligaţiunilor, curatorul va putea cere oricând scoaterea de sub urmărire a fondului de garanţie.

Asupra cererii curatorului instanţa va hotărî de urgentă în Camera de Consiliu, cu drept de apel.

Extractele legalizate din registrele societăţii fac dovada deplină că lucrurile şi creanţele urmărite sunt afectate fondului special de garanţie.

ART. 28. — Deţinătorii unei zecimi din totalul scrisurile funciare sau a obligaţiunilor emise vor putea oricând, justificându-şi calitatea, să ceară tri


bunalului numirea de experţi pentru verificarea gestiunii privitoare la operaţiunile ipotecare ale societăţii.

Tribunalul dacă va găsi că s’au produs nereguli sau fraude, va lua dispozitiunile prevăzute în legea dle fată sau de dreptul comun.

ART. 29. — Societăţile emitente de scrisuri funciare sau obligaţiuni garantate prin ipoteci, vor arăta în bilanţurile lor, în mod deosebit fondul special de garanţie al scrisurilor funciare sau obligaţiunilor, efectele şi ipotecile în cari este plasat fondul, valoarea nominală a scrisurilor sau obligaţiunilor emise şi creanţele ipotecare în baza cărora s’a făcut e- misiunea.

ART. 30. — Administratorii societăţilor civile de credit funciar rural sunt obligaţi a publică semestrial în Monitorul Oficial:

1. Un tablou care va arăta numărul şi valoarea nominală a scrisurilor funciare sau obligaţiunilor a- flate în circulaţie;

2. Suma totală a anuităţilor restante după contractele de împrumut şi a celor restante de fapt;

3. Suma creanţelor în baza cărora au fost emise scrisuri funciare sau obligaţiunile

4. Valoarea imobilelor ipotecate conform evaluării în baza cărora s’au acordat împrumuturile;

5. Situaţia şi modtil de plasare a fondurilor de garanţie.

Exemplarul Monitorului Oficial în care s’a făcut publicaliunea se va depune în opc zile de la apariţie la secţia comercială a tribunalului.

Tribunalul dacă va găsi că administratorii au călcat dispozitiunile acestei legi sau dispozitiunile statutelor lor, se va putea sesiza din oficiu şi va aplica administratorilor şi cenzorilor sanciunile prevăzute


în prezenta lege şi codul de comerţ, fără prejudiciul sancţiunilor penale, dacă ar fi cazul şi va putea convoca adunarea generală fixând ordinea de zi şi luarea oricărei măsuri ar fi necesară pentru apărarea intereselor lezate.

ART. 31. — Guvernul va exercita controlul său asupra societăţilor de credit funciar rural printr’un comisar numit pe termen de 3 ani prin decret regal, după propunerea Ministerelor de Agricultură şi Domenii şi de Finanţe.

Comisarul este obligat a veghea la aplicarea legii de faţă, a actului constitutiv şi slatuteuor societăţi.

Comisarul guvernului cu ajutorul unui expert-con- tabil al Statului, va examina situaţiunea semestrială a societăţii înainte de publicarea ei.

Acesta publicaţiune prevăzută de art. 3Û nu va putea fi făcută decât după vizarea ei de către comisarul guvernului.

El poate dispune suspendarea executării oricărei deciziuni ce ar fi contrară legii, actujui constitutiv sau statutelor societăţii. Comisarul guvernului va referi despre aceasta de îndată Ministerului de Finanţe şi Ministerului Agriculturii.

Dacă în interval de o lună delà data suspendării deciziunei nu se va ajunge la o înţelegere între între guvern şi societate neînţelegerea va fi judecată de arbitri, potrivit art. 58, fără prejudiciul acţiunii penale în contra administratorilor societăţii.

ART. 32. — Administratorii şi cenzorii societăţilor cari vor pune în circulaţie scrisuri funciare sau obligaţiunile garantate prin ipoteci, înainte de a fi îndeplinit condiţiunile prevăzute de prezenta lege, vor fi pedepsiţi după prevederile art. următoare fără prejudiciu sancţiunilor mai grave ale codului penal.

Legea org. Cred. funciar rura! şi cred. agricol 19

ART. 33. — Administratorii societăţilor emitente de scrisuri funciare şi obligaţiuni vor fi condamnaţii de tribunal la închisoare până la 3 luni în cazurile următoare:

1. Dacă vor emite un număr mai mare de scrisuri funciare sau obligaţiuni decât cele garantate, potrivit dispozitiunilor legii die fată;

2. Dacă nu se vor îngriji de retragerea şi rambursarea scrisurilor funciare şi ale obligaţiunilor în conformitate cu statutele;

3. Dacă în publicatiunile prevăzute de această lege sau în bilanţ vor arăta neadevăruri sau vor ascunde situaţia reală;

4. Dacă vor călca dispoziţiunile prezentei legi ciî privire la constituirea şi administrarea fondurilor de garanţie, sau dacă prin orice cale ar tolera diminuarea lor;

5. Dacă vor emite scrisuri funciare sau obligaţiuni înainte de constituirea fondurilor de garanţie sau dacă suma scrisurilor funciare, sau a obligaţiunilor emise şi aflate în circulaţie ar depăşi limitele arătate de lege.

ART. 34. — Administratori vor fi amendaţi de către tribunal până la 200.000 lei dacă;

1. Vor omite să facă publicaţiunile prevăzute de această lege;

2. Nu vor observa dispoziţiunile prezentei legi cu privire la completa separaţi unc a operaţiunilor ipotecare de celelalte afaceri ale institutului şi la redactarea bilanţului;

3. Dacă nu vor aduce la cunoştinţă tribunalului cazurile în cari se prevede numirea curatorului;

4. Dacă nu vor lua măsurile cuvenite ca la toate ipotecile înscrise în favoarea institutelor emitente de scrisuri funciare şi obligaţiuni, să se facă menţi-



I une că ele servesc pentru garantarea scrisurilor funciare sau a obligaţiunilor emise în baza prezentei legi

i Guvernul va putea în cazurile de mai sus să retragă autorizaţia de emitere de scrisuri şi obligaţiuni

j şi să ceară tribunalului de comerţ numirea unui li- i chidator care, potrivit dispozitiunilor codului comer- l cial, să lichideze societatea sau secţia de emisiune a 1 scrisurilor şi obligaţiunilor societăţii respective.

ART. 35. — Administratori şi cenzorii societăţilorde credit funciar rural, cari vor emite şi pune în

j circulaţie scrisuri funciare sau obligaţiuni înainte de a fi primit autorizatiunea legală de funcţionare sau fără respectarea dispozitiunilor legii de Ifată, vor fi pedepsiţi după prevederile art. 33 de mai sus, dacă fapta lor nu va fi supusă unei pedepse mai grave de codul penal.

ART. 36. — Statutele Societăţilor civile de Credit funciar rural, vor determina : durata şi sediul societăţii; modul de preţuire al valorei proprietăţilor o- ferite ca garanţie; natura celor ce nu pot fi primite pentru aceasta; maximul împrumutului de fiecare natură de proprietate; modalitatea calculării anuităţilor; modul şi conditiunile plăţilor anticipate; intervalul de timp ce se va stabili între plata anuităţilor şi plata cuponului scrisurilor şi obligaţiunilor e- mise; modul de emisiune, de răscumpărare şi de plată a scrisurilor funciare şi a anulării lor, modul de sporire al capitalului social prin emisiuni de acţiuni; constituirea fondului de rezervă; cazurile de disol-

CAPITOLUL V

Statute

vare şi formele lichidării patrimoniului social; con- diţiunile şi garanţiile administratorilor, censorilor şi funcţionarilor societăţii, şi orice alte conditiuni ne- j cesare organizărei şi funcţionarei societăţii în limitele legii de fată.

Administraţia Societăţilor Civile de Credit Funciar Rural se face de către adunarea generală, administratori, directori şi censori, potrivit statutelor lor şi codului de comerţ.

Bilanţurile se vor întocmi în conditiunile prevăzute în codul de comerţ.

P A R T E A I I

Societăţile d e cred it agrico l

CAPITOLUL I

Constituirea

ART. 37. — Societăţile de Credit Agricol se vor constitui între Stat, reprezentat prin Ministerele de Agricultură şi Domenii şi de Finanţe, deoparte, aşezăinintele publice sau de utilitate publică, bănci, institutiuni financiare sau particulari, de altă parte- prin act autentic sau sub semnătura privată.

Statutele Societăţilor de Credit Agricol se vor stabili de prima adunare generală a acţionarilor şi ele vor determina, în limitele legii de fată, con- diţiuniile de organizare, funcţionare, administrare, controlul şi lichidare a societăţii.

In toate adunările generale Statul va fi reprezentat printr’un împuternicit autorizat de cele două ministere arătate mai sus. împuternicit care va exer-

2 2 Legea org. Cred. funciar rural şi cred. agricol

cita toate drepturile conferite de actul constitutiv? statute şi lege, pe baza acţiunilor ce Statul va poseda.

Adunarea generală va alege administratorii pe un period de 4 ani şi censorii pe un period de 3 ani.

Statutele şi orice modificări ale lor vor trebui aprobate de Consiliul de Miniştri.

Societăţile de Credit Agricol vor fi societăţi comerciale anonime pe acţiuni şi vor fi supuse dispo-

! ziţiunilor codurilor comerciale şi ale prezentei legi.I Ele se vor administra de către adunarea gene- | rală şi consiliul de administraţie, împreună cu un ! guvernator, numit pe timp de 10 ani, prin decret- | regal, după propunerea Consiliului de Miniştri,

dintr’o listă de 3 persoane recomandate die consiliul i de administraţie al societăţii, cu majoritate de vo

turi.Guvernatorul va putea fi revocat în acelaş mod nu-

[ mai cu aprobarea majorităţii membrilor acestui î consiliu de administraţie sau dacă majoritatea mem-

/ brilor o va cere. Onorariile guvernatorului se vor fixa de consiliul de administraţie al; societăţii de acord cu Ministerele de Agricultură şi de Finanţe,

; CAPITOLUL II

Capitalul

ART. 38..— Capitalul Societăţilor de Credit A- gricol va fi cel puţin de 500.000.000 lei, împărţit în acţiuni de cel puţin 1.000 lei fiecare.

Acţiunile reprezentând aportul Statului vor fi nominative şi inalienabile, iar acele reprezentând a- portul particularilor, vor fi nominative sau la purtător.

Legea org. Cred. funciar rural şi cred. agricol 2 5


Se vor putea creia fie prin actul constitutiv fie prin statute, acţiuni de preferinţă sau părţi de fondatori.

Statul va avea facultatea să subscrie până ia o jumătate din capitalul social.

CAPITOLUL III

D e s p r e o p e r a ţ i u n i

ART. 39. — Societăţile de Credit Agricol vor avea dreptul să facă toate operaţiunile prevăzute de art. 7 pentru societăţile de Credit Funciar Rural, afară de operaţiunile de bancă prevăzute de alin. 5 al acestui articol.

Ele vor putea acorda împrumuturi ipotecare a- supra terenurilor rurale cu sau fără clădiri, dobândite pe baza diferitelor legi de împroprietărire; a- semenea vor putea acorda împrumuturi ipotecare a- supra terenurilor dotale, în cazurile şi cu formula prevăzută de dreptul comun.

Societăţile de Credit Agricol vor putea depune totuşi sumele de bani disponibile ca depozite la vedere sau pe termen la instituţiile de Credit organizate sub controlul Statului, sau la Băncile comerciale de primul rang, române sau streine, acestea din urmă două categorii cu aprobarea Consiliului de Miniştri.

împrumuturile prevăzute de art. 7 alin. 2 şi 3 nu se vor acorda decât pentru termen de cel mult un an.

împrumuturile acordate Băncii Centrale Cooperative şi Cooperativelor de Credit nu vor depăşi în total de 2 ori suma capitalului şi rezervelor societăţii împrumutătoare.

Emisiunile de scrisuri funciare rurale se vor face în condiţiunile prevăzute la partea I, capitolul 3 şi 4.

Societăţile de Credit Agricol vor putea emite o- bligatiuni pe baza unei hotărâri a consilului de administraţie până la sumă o egală cu de 10 ori capitalul nominal, iar cu autorizaţia adunării generale până la de 15 ori acest capital.

Cotele de mai sus vor putea fi reduse piin actul constitutiv şi prin statutele societăţii.

ART. 40. — Obligaţiunile vor putea fi emise numai în lei sau şi în lei şi monetă streină, bazată pe etalonul aur. Ele vor fi la purtător şi vor fi garantate complet cu ipoteci dobândite în baza împrumuturilor acordate în condiţiunile legii de fată, sau

.'prin imobile ale societăţii.Obligaţiunile nu vor putea fi emise decât pentru

o valoare nominală egală cu valoarea ipotecilor ce le garantează.

ART. 41. — Pentru garantarea împrumuturilor făcute prin emisiuni de obligaţiuni se va creiâ un fond de rezervă special format din cel puţin o trei-

■ me din beneficiul net anual al societăţii.Când această rezervă va fi de 5% din valoarea

obligaţiunilor garantate, afectarea beneficiului va 'înceta. Acest fond de rezervă se va plasă în cumpărare de scrisuri funciare, efecte de Stat sau devize.

Scrisurile funciare rurale şi obligaţiunile emise de Societăţile de Credit Agricol vor fi primite la cassele Statului, ale aşezămintelor publice sau de utilitate publică cât şi la autorităţile judiciare, în a- celeaşi condiţiuni ca şi efectele Statului. Fondurile . incapabililor, ale aşezămintelor publice sau de uti- • litate publică, fondurile dotâle cât şi rezerva obligatorie a societăţilor de asigurare vor putea fi în-

Legea org. Cred. funciar rural şi cred. agricol 2 5

trebuinţate în cumpărări de obligaţiuni sau scrisuri funciare rurale emise de Societăţile de Credit A- gricol.

ART. 42. — Societăţile de Credit Agricol vor putea în teritoriile unde există registre funciare, să constituie ipoteca astfel ca datoria să greveze numai imobilul fără răspunderea personală a proprietarului (datoria imobiliară).

Această condiţie se va notă în Cartea Funduară cu menţiunea ,,datorie imobiliară”.

Capitalul datoriei imobiliare va fi exigibil numai după o somaţiune făcută cu 6 luni înainte.

Locul de plată al capitalului şi accesoriilor datoriilor imobiliare va fi locul de reşedinţă al autorităţii de Carte Funduară al situaţiei imobilului. Proprietarul imobilului grevat cu datoria imobiliară,,

nu va puteâ face nici o opoziţie Societăţii de Credit Agricol decât pentru faptele cari se vor constată în registre funciare.

Datoria imobiliară poate fi transformată cu consun timântul părţilor în datorie ipotecară de drept comun.

ART. 43. — Dispoziţiunile art. 8—35 inclusivprevăzute pentru Societăţile de Credit Funciar Rural, se vor aplica şi Societăţilor de Credit Agricol, cu excepţia drepturilor Comisarului guvernului, prevăzute la art. 31,’cari se vor exercita die guvernator, pe lângă celelalte funcţiuni ale sale şi cu excepţiunea primului aliniat de sub art. 25.

CAPITOLUL IV

Despre scrisuri ipotecare

ART. 44. — Societăţile de Credit Agricol vor puteâ cere să emită scrisuri ipotecare la instanţa


la care se înscrie (intabulează) ipoteca, fie cu oca- ziunea înscrierii, fie după înscriere, prezentând instanţei actul original de împrumut ipotecar.

Nu se vor putea emite scrisuri ipotecare dacă societatea a (emis pe baza ipotecei scrisuri funciare sau obligaţiuni.

Proprietarul imobilului ipotecat va consimţi la emiterea scrisurilor ipotecare fie prin deelaraţiune în faţa instanţei, fie prin act autentic.

Nu se pot emite scrisuri ipotecare dacă creanţa garantată cu ipotecă este condiţionată sau dacă creditorul este obligat la o contra prestaţiune, sau când creanţa garantată nu este actuală, ci viitoare.

In ţinuturile unde există Carte Futiduară nu se vor putea emite scrisuri ipotecare în următoarele cazuri: a) Dacă nu a expirat termenul în care acţiunea pentru radierea dreptului de proprietate poate fi intentată cu efect faţă de terţii de bună credinţă; b) Dacă înainte de înscrierea ipotecei a fost înscrisă în Cartea Funduară prohibiţiunea de înstrăinare sau grevare sau orice alte restricţiuni, care exclud sau mărginesc dreptul de liberă dispoziţiune al proprietarului; c) Dacă este înscris un proces de radiere sau corectare; d) Dacă ar fi înscris un proces sau restricţiune oarecare la dreptul de ipotecă.

In ţinuturile unde nu. există Carte Funduară scrisurile ipotecare se vor eliberă numai în cazul când contractul de împrumut ipotecar nu a fost a- tacat în termenul prevăzut de lege şi nu s’a transcris întâmpinarea şi acţiunea în registrul de mu- ţatiuni imobiliare, conform dispoziţiunilor art. 9 din această lege.

AKJT. 45'. — Instanţa va eliberă scrisurile ipotecare pe baza iuscripţiunii contractului de împrumut


ipotecar în registre, făcând menţiune despre aceasta în registrul de inscriptiuni pe marginea actului de ipotecă.

Textul scrisurilor ipotecare va fi în limba română, dar societatea va putea să adauge şi un text iii orice limbă străină.

ART. 46. — Scrisurile ipotecare vor fi procurate de Societatea de Credit Agricol şi vor cuprinde:

a) denumirea de scris ipotecar şi valoarea lui;b) firma (denumirea) şi sediul Societăţii de Cre

dit Agricol;c) numele şi domiciliul proprietarului împrumutat;d) indicatiunea imobilului ipotecat prin denumirea,

comuna, întinderea şi vecinii lui, iar în ţinuturile unde există Cartea Funduară prin numărul protocolului şi numărul topografic;

e) arătarea sumei creanţei ipotecare şi menţiunea că dreptul de ipotecă este înscris în primul rang;

f) semnătura şi sigiliul societăţii creditoare şi al instanţei unde s’a făcut inscriptiunea ipotecei.

ART. 47. — Instanfa va alătura la scrisul ipotecar prin şnuruire actul original de ipotecă, fixând şnurul cu sigiliul de ceară al instanţei.

Scrisul ipotecar va putea avea cupoane asupra dobânzilor Sau anuităţilor prevăzute în actul de i- potecă.

Instanfa va putea elibera, la cererea societăţii şi cu consimţământul împrumutatului, mai multe scrisuri ipotecare, dacă societatea va diviza creanţa.

In caz când anterior s’a eliberat un singur scris ipotecar, acesta va trebui depus la instanţa care îl va anula prin ruperea părţii din scris cuprinzând semnătura instanţei şi îl va alătura la dosar odată cu eliberarea scrisurilor divizate.



Scrisurile ipotecare divizate vor ii numerotate, iar instanţa va alătura fiecăriua în modul arătat mai sus câte o copie legalizată după actul , original de împrumut. Aceste copii vor avea aceeaş putere doveditoare ca şi originalul.

Acest original va fi reţinut la dosar făcându-se menţiune de aceasta atât pe el cât şi pe copiile legalizate, alăturate scrisurilor ipotecare.

ART. 48. — Creanţa ipotecară, pentru care s’au eliberat scrisuri ipotecare nu poate fi cesionată sau transmisă sub orice titlu, decât odată cu scrisul ipotecar şi în limita valoarei lui. Transmiterea se va operă prin remiterea scrisului, pe care se face de cedent declaraţiunc subscrisă de transmitere, ară- tându-se şi numele dobânditorului.

Odată cu scrisul ipotecar se va remite dobândi- torului o încunoştiintare de această transmitere a- dresată societăţii, arătându-se numele şi domiciliul dobânditorului şi acesta din urmă va fi dator s’o semneze şi s’o remită societăţii-

Scrisul ipotecar eliberat asupra unei datorii imobiliare (art. 42) va fi la purtător şi se va transmite prin simpla tradifiune.

ART. 49. — După eliberarea scrisurilor ipotecare şi facerea mentiunei în registrul instantéi, nu se va puteâ intenta nici o acţiune cu efect faţă de dobândi torii de bună credinţă ai scrisului ipotecar, pe motiv că dreptul de proprietate al împrumutatului nu ar exista sau contractul de împrumut ipotecat nu ar fi valabil.

ART. 50. — Dacă există contrazicere între conţinutul scrisului ipotecar, actul de împrumut şi registre, se vor aplică următoarele dispoziţiunii

a) în ţinuturile unde există cărţi fundare va fi hotărâtor conţinutul cărţii fundare;

b )dacă însă din însuşi actul die ipotecă sau din notările scrise pe acest a-ct reiese că conţinutul cărţii fundare este inexact, deţinătorul scrisului nu poate invocă în baza conţinutului cărţii funduare normele de drept privitoare la apărarea dobândirii drepturilor tabulare.

In ţinuturile unde nu există cărţi funduare contractul de împrumut ipotecar va prevala fată de registrele de inscripţiuine.

ART. 51. — Proprietarul scrisului ipotecar nu: poate să urmărească creanţa ipoteçarâ împotriva proprietarului imobilului, decât după o. somatiune de plată, trimisă Societăţii de Credit Agricol, care a. e- mis scrisul, prin agenţi oficial de înmânare.

Odată cu somaţia se va înfăţişa societăţei scrisul ipbtecar.

Dacă după 20 de zile libere delà înmânarea so- maţiunei scrisul ipotecar nu va fi răscumpărat, se va constată neplata prin corpul de portărei şi se va încheia proces-verbal de protest la sediul societăţii. '

Protestul, astfel încheiat, se va publică ca şi protestul cambiilor fără să aibă efectul acestui protest ir. ceeace priveşte acţiunea ce semnatarii exercită unii contra altora.

ART. 52. — Proprietarul imobilului, plătind datoria, poate pretinde restituirea scrisului ipotecar şi al cupoanelor neajunse la scadentă.

Dacă lipsesc cupoane neajunse la scadenţă valoarea lor se va scădeă' din capital.

ÂRT. 53. ■— In caz de plată parţială- proprietarul nu poate cere restituirea scrisului ipotecar; creditorul însă e dator să noteze pe scrisul ipotecar plata

30 Legea, org. Cred. funciar rural şi cred. agricol

făcută, precum şi schimbările anuităţilor sau dobânzilor ce rezultă din plata parţială şi să prezinte acest act instanţei pentru menţionarea schimbărilor în registrul de mscriptiimi.

Dacă aceste operaţiuni vor fi omise, schimbările nu vor putea fi opuse persoanelor cari vor fi dobândit ulterior prin act oneros scrisul ipotecar, decât în cazul când este vorba de dobânzi sau anuităţi a- junse la scadentă.

Proprietarul imobilului nu poate opune plata ce a făcut, fără luarea în primire a cuponului respectiv.

ART. 54. — înscrierea ipotecei nu poate fi radiată înainte de a se restitui scrisul ipotecar instanţei de înscrierea ipotecei.

ART. 55. — Dacă persoana sau domiciliul creditorului este necunoscut, proprietarul imobilului poate cere radierea inscriptiunei ipotecii şi anularea scrisului ipotecar, consemnând în mod irevocabil, în favoarea creditorului la instanţa de înscrierea i- potecej, capitalul cu toate accesoriile.

ART. 56. — Societatea, restituind instanţei de in- scripţiune scrisul ipotecar, poate oricând cere anularea acestui scris şi radierea ipotecei sau transformarea datoriei în împrumut ipotecar de drept comun, în care caz originalul contract de împrumut se va remite societăţii tot cu menţiunea acestei schimbări.

ART. 57. — Societatea va fi reprezentată tuturor deţinătorilor posteriori ai scrisului ipotecar şi va putea luâ orice dispoziţiuni conservatorii în interesul acestora.

Ea va fi datoare, la cererea debitorului, să-i comunice ori când: numele şi domiciliul deţinătorului

Legea org. Cred. funciar rural şi cred. agricol B l

scrisului ipotecar şi să ia toate măsurile pentru a-r înlesni plata, restituirea scrisului ipotecar şi radiarea inscripţiei.

Societatea ca reprezentantă a deţinătorului va puteâ, pe baza scrisului ipotecar, să exercite orice drepturi decurgând din scrisul ipotecar. Ea va putea dea semen ea, chiar fără prezentarea scrisului, să exercite urmărire contra debitorului pentru ratele întârziate (fie dobânzi, fie anuităţi) şi a sili pe debitor să consemneze suma la dispoziţia deţinătorului, când acesta ar prezenta scrisul ipotecar.

Cupoanele scrisurilor ipotecare şi ale obligaţiunilor se prescriu prin cinci ani delà scadenţă.

P A R T E A I I ID e s p r e a r b i t r i

ART. 58. — Litigiile ce s’ar ivi între Stat şi Societăţile Civile de Credit Funciar Rural sau Societăţile de Credit Agricol se vor judec à de arbitri, conform dispoziţiunilor ce urmează:

Această judecată este facultativă pentru societate şi obligatorie pentru cealaltă parte.

Reclamantul va arătă sub pedeapsă de nulitate în cererea ce va comunica părţii adverse prin agenţii oficiali de înmânare, potrivit procedurii civile, numele şi pronumele său şi al arbitrului ales şi alegerea ior de domiciliu in oraşul unde se află sediul societăţii.

In termen de cinci zile delà comunicarea cererei, pârâtul este dator să notifice în acelaş mod reclamantului, la domiciliul ales, numele şi pronumele arbitrului său şi alegerea lor de domiciliu în oraşul unde se află sediul societăţii.


33

După primirea acestei notificări, reclamantul va notifică la rândul lui ambilor arbitri numirea lor.

ART. 59. — Cei doi arbitrii se vor întruni la sediul societăţii in termen de 3 zile dela primirea înştiinţării de numirea lor.

Dacă nu se întrunesc în termenul arătat sau nu se înţeleg asupra numirei celui de al treilea arbitru, numirea lui se va face de primul preşedinte al Curţii de casaţie sau înlocuitorul său, în termen de trei zile dela prezentarea cererei ce i se va face de reclamant.

Dacă pârâtul nu-şi alege arbitru sau reclamantul nu intervine în termen de trei zile pentru numirea celui de al treilea arbitru, partea interesată se va adresă primului preşedinte al Curţii de casaţie sau înlocuitorului său pentru numirea acestor arbitri.

&RT. 60. — Părţile luînd cunoştinţă de numirea arbitrilor vor putea arătă imediat motivele de recuzare ce ar aveâ în persoana lor.

Ele pot să lase ca seriozitatea motivelor să fie apreciată de tribunalul arbitrai sau să-şi numească alţi arbitri în termenul prevăzut de art. 58, alin. ultim.

ART. 61. — In termen de trei zile dela comunicarea numirei supra-arbitrului, acesta va înştiintâ pe părţi şi pe arbitri prin agenţii oficiali potrivit regulelor de procedură civilă, de anul, ziua şi ora constituirii tribunalului arbitrai, care se va întruni şi judecă la sediul societăţii. Dovezile de încunoştiin- tare vor fi ataşate la dosarul cauzei.

Arbitrii vor depune jurământul în prezenta părţilor că îşi vor îndeplini cu onoare, conştiinţă şi ne- părtinire însărcinarea ce li s’a dat. Vorbire despre aceasta se va face sub pedeapsă de nulitate în procesul-verbal de constituirea tribunalului, care se va


Legea Cred. funciar 3

34 Legea org. Cred. funciar rural si cred. agricol

semnă de arbitri şi părţi dacă vor voi. Ei pot fi a- jutaţi în lucrările lor de un grefier numit chiar prin zisul proces-verbal.

ART. 62. — Dacă în ziua chemărei nu răspunde arbitrul uneia din părţi sau super-arbitrul, sau pre- zentându-se declară că nu poate, pentru motive bine cuvântate, să iă parte la judecată, sau constitu- indu-se tribunalul nu va mai continuă să participe la lucrările instanţei arbitrale, despre toate acestea se va încheia proces-verbal de ceilalţi arbitri.

Partea al cărui arbitru se găseşte într’unul din cazurile precedente, îşi poate numi un alt arbitru îu termen de 5 zile delà data prooesului-verbal. Numirea va fi adusă la cunoştinţa tribunalului de arbitri şi a părtei adverse prin petiţie depusă la dosarul cauzei în termenul de mai sus.

Cei doi arbitri vor procédé la numirea celui'1*de a] treilea arbitru şi în caz de neînţelegere se va procedă conform art. 59; părţile şi arbitrii vor fi chemaţi din nou cum s’a arătat mai sus.

ART. 63. — Dacă nici al doilea arbitru al reclamantului nu se prezintă la ziua chemării sau nu va continuă-să participe la judecată, cererea reclamantului se va consideră nefondată şi nu va mai putea face obiectul vreunei noui reclamaţiuni pe nici o cale, exceptând cazurile de forţă majoră apreciate de ceilalţi arbitri, când reclamantul va avéà un ultim termen de 10 zile delà întâmplarea cazului de forţă majoră spre a-şi nunii arbitrul său.

Arbitrii cari fără motive justificate, după acceptarea acestei sarcini, vor refuză să judece şi să dea hotărâre, se vor pedepsi cu închisoare delà 15 zile la '6 luni.

ART. 64. Părţile se pot înfăţişă şi prin procuratori. Ele se pot folosi de aceleaşi mijloace de do-

35

vadă ca şi înaintea tribunalelor ordinare. Sentinţa se va da cu majoritate de voturi. Sentinţa pronunţată de doi arbitri este valabilă dacă celălalt arbitru nu ar voi să ia parte sau ar refuză să subscrie sentinţa.

Hotărârea se va pronunţă în termen de 20 zile de la constituirea tribunalului, afară dacă dovezile încuviinţate în cercetarea pricinii ar necesită prelungirea acestui termen. Ea va cuprinde numele, pronumele şi domiciliul părţilor, obiectul contestaţiunei, examinarea şi motivarea pe scurt a dovezilor invocate şi va aveâ un dispozitiv clar şi precis. Prin a- ceeaş sentinţă se vor fixă indemnizaţiile cuvenite arbitrilor şi grefierului, cum şi celelalte cheltueli pricinuite de contestaţie, cari se vor plăti de partea condamnată.

Societatea va aveâ indemnizaţiile fixate în contul părţei condamnate.

Hotărârile arbitrilor nu sunt supuse apelului, re vizuirii sau acţiunii în nulitate ele având caracterul definitiv şi executori.

Aceste sentinţe au autoritatea lucrului judecat şi se vor execută fără omologarea instanţelor judecăm toreşti şi fără învestirea cu formula executorie. Pentru nici un motiv şi pe nici o cale nu se poate admite suspendarea executării lor.

ART. 65. •— Odată cu redactarea şi semnarea ho- tărârei care se va păstră, ca original la dosar, se va eliberă, sub aceleaşi semnături, un al doilea e- xemplar părţei câştigătoare. Această hotărâre, dacă partea condamnată nu o va execută de bună voie, se va înaintâ spre executare portăreilor, după cererea părţei interesate, de către primul-preedinte: sa* preşedintele tribunalului în circumiscripţiunea căruia se află sediul societăţii.



Executarea se va face conform dreptului comun.Dosarul cu toate lucrările tribunalului arbitrai se

va păstra în arhiva societăţii.La executarea acestor hotărâri nu se pot face o-

pozitiuni sau contestaţiuni nici contra titlului, nici contra actelor de urmărire făcute pe baza legii.

ART. 66. — In caz de pierderea exemplarului e- liberat părfei, conform art. 65 de mai sus, se va cere primului-preşedinte sau preşedintelui tribunalului li- berea unei copii cu citarea părţilor, copie care va tine locul originalului pierdut. Arbitrii vor puteâ să ordone orice măsuri de asigurare în contra pârâtului, afară de cazul când pârâtul ar fi Statul, aceste măsuri se vor execută ea şi hotărârile.

Lichidarea se face potrivit codului comercial.ART. 67. — Toate contestatiunile ce se vor ivi

între societari şi societatea civilă de Credit Funciar Rural, cu privire la interpretarea şi aplicarea actului consultativ şi a statutelor sau a contractelor de împrumut, se vor judecă de arbitri potrivit art. 58—66 de mai sus.

ART. 68. — La executarea hotărârilor pronunţate conform textului precedent, părţile vor puteâ uză de calea contestaţiunii la executare, fără însă a obţine suspendarea executării.

P A R T E A IV.Despre acţiuni şi u rm ăriri

CAPITOLUL I

Dispozitiuni generale

ART. 69. — Cererile făcute de societăţile civile de credit funciar rural şi de Societăţile de Credit

.Agricol, fie pe cale contencioasă, fie pe cale graţioasă, se vor rezolva de urgenţă şi cu precădere.

Acţiunile mobiliare de orice natură, în care societatea figurează fie ca reclamantă, fie ca pârâtă, se vor judeca de instanţa competinte în circumscrip- ţiunea căreia societatea îşi are sediul.

ART. 70. — Judecătorii nu vor putea acorda nici un termen pentru plata creanţelor societăţii.

Această plată nu poate fi oprită prin nici o opo- ziţiune.

In caz de .neplată la termen a creanţelor şi pentru realizarea lor, societatea are facultatea fie de a uză de calea dreptul comun, fie de a se conformă dispoziţiunilor de mai jos.

ART. 71. — Societatea îşi păstrează toate drepturile şi privilegiile acordate prin această lege şi în cazul când pentru realizarea creanţelor, va uză de procedura dreptului comun.

ART. 72. — Vânzarea imobilelor însă se va face numai conform dispoziţiunilor prezentei legi.

Când acelaş imobil va fi pus în urmărire de societate şi de alţi creditori, conexându-se urmăririle din oficiu, execuţiunea va continuă, conform prezentei legi.

ART. 73. — Copiile şi extractele de pe deciziu- nile consiliului de administraţie al Societăţilor Ci- •vile de Credit Funciar Rural şi al Societăţilor de Credit Agricol ce s’ar prezenta înaintea justiţiei sau în altă parte, se atestează de preşedintele consiliului sau de membrul care-i ţine locui şi de director.

Delegaţiunile date prin asemenea acte şi prezentate în forma arătată constituiesc mandafe autentice. ’ ’

ART. 74. — Toate actele şi contractele încheiate «de Societăţile Civile de Credit Funciar Rural şi de


Societăţile de Credit Agricol cu persoanele ştiutoare; de carte, chiar şi acele pentru, cari legea cere forma, autentică, vor putea fi făcute sub semnătură privată, şi dacă vor fi învestite cu semnătura şi sigilul sor cietăţii vor avea forţa probantă a unui act autentic.

Ele se vor execută fără formula executorie, fie. de instanţa sediului societăţii, fie de instanţa situatiunii imobilului sau a gajului.

Transcrerea şi înscrierea lor în registrele respective se va face după simpla cerere a societătei către autoritatea competinte, fără a fi nevoie de înfăţişarea părţilor.

AßT. 75. — Copiile liberate de Societăţile civile de Credit Funciar Rural şi de Societăţile de Credit Agricol de pe actele încheiate cu ele, cum şi de pe cele aflate în conservarea lor şi certificate întocmai cu originalul, de persoanele arătate în art. 73, au> puterea probantă a copiilor liberate contradictoriu de instanţele judecătoreşti sau de notarii publicii,. de pe original.

ART. 76. — încetarea din viată a datornicului, falimentul, pierderea capacitătei absenţa sau concordatul, nu opreşte societatea de a urmări pretenţiu-- nile sale. cum se arată în legea de faţă.

Formalităţile vor fi îndeplinite pe numele succesiunii la domiciliul ales în actele de împrumutare., sau în persoana reprezentantului legal al debitorului, la acelaş dbmiciliu ales.

Singura obligaţiune a societăţii este de a depune- la Cassa de depuneri şi consemnaţiuni prisosul de- preţ la dispoziţia celui în drept după ce ea se va f: despăgubit complet.

Toate pagubele ce vor rezultă din vânzarea bunurilor gajate sau ipotecate societăţii, vor fi în sar

38 Legea org. Cred. funciar rural şi; cred. agricol’

cina debitorului (expropriat fără ca societatea să .poată fi supiisă la vreun risc în această privinţă.

In ţinuturile în cari există cărţi funduare, societatea va adresa cererea de executare conform normelor procedurii de execuţie.

Transferarea proprietăţii imobilului, înscrierea unui drept real sau .a unei notaţiuni de proces făcute după înscrierea ipotecii în favoarea societăţii, nu împiedecă societatea de a urmări pretenţiunile sale -cum se arată în acest titlu.

Deţinătorul bunului grevat va fi pus în cauză numai dacă a fost acceptat înscris de societate.

ART. 77. — Societăţile de Credit Funciar Rural ,şi Societăţile de Credit Agricol vor putea singure beneficia de dispoziţiunîle de mai jos în ceeace priveşte realizarea creanţelor ipotecare sau actelor de gaj. ;. Ele vor putea beneficia şi pentru realizarea cre

anţelor chirografare, de dispoziţiunile acestei legi :referifoare la vânzarea imobilului.

CAPITOLUL II

Despre urmărirea imobiliară

SECŢIUNEA I

Luarea in posesiune

ART. 78. — In caz de întârziere din partea debitorului, societatea poate cere preşedintelui tribunalului situaţiunii imobilului, sau judecătorul care-i ţine locul, punerea sa în posesiunea imobilului grevat, cu cheltuiala şi pe riscul debitorului în întârziere. '


4 0 Legea org. Cred. funciar rurai şn cred. agricol

Instanţa este obligată ca în 3 zile dela cererea societăţei să someze pe debitor prin oficiul portăr reilor a-şi plăti datoria, făcându-i cunoscut că în caz; de nepiată, societatea va fi pusă în posesiunea imobilului, grevat şi dacă debitorul nu-şf plăteşte datoria în 10 zile dela notificare, instanţa, fără altă for malitate, va pune societatea în posesiunea imobilului: grevat.

Societatea pusă în posesiune nu: este datoare să respecte contractele cari au de obiect folosinţa imobilului şi sunt posterioare inscriptiunei contractului ei de ipotecă, decât numai dacă au fost acceptate în scris de ea.

Societatea va puteâ încheia asemenea contracte- prin licitatiune publică făcută în localul societăţii; pe termen de maximum 5 anf, prin derogare dela; dispozitiunile legii agrare din 1921 şi a Regulámén-

\ tului ei.

Î Pe tot timpul cât va durâ luarea în posesiune, societatea va încasa veniturile sau valoarea recoltelor ce s’ar afla pe proprietate, oricare ar fi opozifiunea.Din produsele acestor venituri se vor scădea mar

întâiu: drepturile tezaurului, privind imobilul pentru cel mult 3 ani, cheltuelile de punere în posesiune,, acele făcute pentru administratiun ea fondului şi plata anuităţilor împrumutului, iar restul se va tine fără nici o dobândă la dispoziflunea debitorului. Toate- riscurile şi pericolele ce pot rezultă din punerea în; posesiune a societăţii vor fi în sarcina debitorului.

SECŢIUNEA II

V ânzarea im obilelor

ART. 79. — In caz de neplată a unei anuităţi şt ori de câte ori pentru o cauză prevăzută în lege, statute sau contract, capitalul integral va deveni

41

«exigibil, societatea va putea urmări vânzarea imobilului ipotecat. In acest scop Societatea va face debitorului, recunoscut de ea înscris, la domiciliul a- les prin actul de împrumutare, o somatiune pentru plata anuităţilor întârziate cu procentele şi cheltue- ilile lor şi a capitalului integral.

Somaţiunea se va notifica conform dispoziţiuni- :lor procedurei civile.

îndată diupă notificare, societatea va putea cere tribunalului sdtuatiunei imobilului transcrierea somatiunei în registrul pentru trecerea comandamentelor.

In ţinuturile cu cărţi funduare societatea va cere instantéi competinte notarea în cartea funduară a ^urmăririi ordonate.

Din momentul transcrierea somatiunei de urmă- Tire. imobilul este lovit de indisponibilitate şi oricari ar fi transactiunile ce ar urma transcrierei, ele nu vor fi opozabile societătei şi urmărirea se va continua tot în persoana debitorului somat.

Somaţiunea îşi va produce efectul până în momentul când debitorul a achitat integral societătei toate ratele cu dobânzile şi cheltuelile de orice natură datorite.

ART. 80. — Dacă în interval de o lună dela pri-1 mirea somatiunii de urmărire, debitorul nu va plăti ■societăţii anuităţile întârziate, cu dobânzile şi chel-1 tuelile datorite, societatea va putea cere tribunalu-j lui situatiunei imobilului ipotecat, vânzarea lui.

în acest scop, pe lângă cerere societatea va alătură, în original, somaţiunea de urmărire, precum şi dovada sau procesul-verbal de predarea ei, iar tribunalul va dă societătei copii legalizate după toate aceste acte şi, în cazul disparitiunei originalului, acele copii vor tine loc de original.

:Legea org. Cred. iunciar rural şi cred. agricol

ART. 81. — In 3 zile cel mult dela primirea cererii societăţei, tribunalul va ordona punerea în vânzarea imobilului.

Vânzarea se va face după 2 luni din ziua publica- ţiunei în Monitorul Oficial.

Publicaliunea vânzării în Monitor va cuprinde:a) Menţiunea că vânzarea se face după cererea;

societăţii;b) Natura imobilului, districtul, plasa comună unde:

se găseşte situat şi doi din vecinii lud;c) Numele şi pronunmele debitorului urmărit, şid) Locul, anul, ziua şi ora când are să se facă

vânzarea.ART. 82. — Deosebit se vor face trei publicatiunl

cu acelaş conţinut şi se vor lipi: una la uşa primăriei comunei situaţiei bunului urmărit, alta la uşa tribunalului de urmărire, iar a treia se va înmâna,, conform regulilor de procedură, debitorului, la domiciliul ales prin actul de ipotecă. Lipirea sau afişarea publicaţiiunilor la uşa primăriei şi la uşa tribunalului se va constată prin proces-verbal semnat numai de agentul judecătoresc respectiv.

Dacă sunt şi alţi creditori ipotecari sau privilegiaţi, li se va înmâna şi lor câte o publicafiune la domiiciile ce sunt obligaţi a-şi alege prin cererea de inscriptiune sau transcriptiune.

Afiptele vor fi semnate de preşedinte şi portărel.Afară de formalităţile de vânzare prevăzute prin

prezenta lege, nu se pot aplică Societăţilor Civile- de Credit Funciar Rural şi Societăţilor de Credit Agricol alte dispozitiuni din procedura civilă privitoare la vânzările silite.

ART. 83. — Dacă până în ziua fixată pentru vânzarea imobilului proprietarul va plăti la casa socie-


staţii ratele întârziate cu procentele şi cheltuelile datorite până în momentul plăţei, vânzarea nu va avea loc şi dosarul se va închide.

In caz de amânarea vânzării, termenul următor ;se va fixa în şedinţă, dându-se în cunoştinţa părţilor prezente; vânzarea se va face după 20 zile, din ziua publicării într’un- ziar oficial local, sau în lipsă, în alt ziar local sau dintr’o localitate apropiată, a unei publicaţiuni, cuprinzând menţiunile arătate la •art. 81.

ART. 84.— Ziua fixată pentru vânzare într’o urmărire cerută de societate nu va putea fi amânată pentru conexările ce s’ar face cu alte urmăriri.

Dacă din cauza unei alte urmăriri decât a societăţii, chiar după conexare, s’ar puteă provocă amânarea, vânzarea cerută de societate se va continuă, disjuncţionându-se urmărirea conexată.

Strigarea va începe delà preţul oferit de societate :şi menţionat în caietul de sarcini care va fi depus la dosarul vânzării cu cel puţin 8 zile înaintea ad- judecaţiunei.

Dacă după trei strigări cari se vor repetă din cinci în cinci minute, nimeni nu va dă un preţ mai mare decât cel oferit de societate, imobilul se va adjudecă asupra ei.

Societatea va aveă dreptul să liciteze numai până la concurenţa preţului trebuitor acoperirii creanţei sale cu accesoriile şi cheltuelile, osebit de creanţele privilegiate ce trec înaintea ipotecei ei.

Preţul, odată oferit de societate, vânzare se poate face şi în lipsa ei, dacă stăruesc alţii creditori urmăritori şi dacă nu se oferă un preţ mai mare.

Dacă sunt mai mulţi concurenţi, imobilul se va adjudecă asupra aceluia caTe la cea din urmă strigare va dă cel mai mare preţ.

Legea org. CreÜ. funciar rural şi cred. agricol 43

ART. 85. — AdjUidecatarul va subscrie procesul- verbal de adjudecatiune şi, dacă nu va voi, sau ni® va puteâ subscrie, se va face menţiune despre a- ceasta în procesul-verbal al şedinţei.

Nu vor fi primiţi la adjudecatiunea imobilelor urmărite, după cererea Societăţilor Civile de Credite Funciare rurale şi a Societăţilor de Credit Agricol,, decât acei cari vor fi depus la Cassa de Depuneri, şi Consemnatiuni sau la tribunal în numerar, în bonuri de tezaur sau în scrisuri funciare al pari şi

.orice alte efecte ale Statului socotite după cursul zilei, fie mai înainte, fie chiar în ziua vânzării, a 10-a parte a preţului oferite de societate.

Acest depozit se va păstra la tribunal până la e- liberarea ordonanţei de adjudecare.

Societatea este scutită de un asemenea depozit..ART. 86. — După adjudecatiune tribunalul va.

face cunoscut celor de fată că supralicitarea va a- veâ loc în 8 zile; ziua supralicitării se va puteâ anunţă şi printr’un afiş în auditoriul tribunalului.

(I In timpul acestor 8 zile şi în ziua de supralicitare,. | orice persoană capabilă va puteâ să supraliciteze

dacă va oferi cel puţin 10% peste preţul cu care s’a adjudecat bunul.

Supralicitatorul va declară voinţa sa de a supralicita printr’o cerere către tribunal, subsemnată şi în care va arătă şi adausul de 10% din preţul adjudecări, în numerar, scrisuri funciare al pari sau orice alte efecte ale Statului socotite după cursul zilei.

Societatea este scutită de un asemenea depozit.Dacă vor fi mai mulţi supralicitatori cari să fi de

pus garanţia cerută de alineatul precedent, imobilul se va adjudecă definitiv asupra celui ce va dă preţ mai mare la cea de a treia strigare.

4 4 Legea org. Cred!. fumător rural şi cred. agricol


Procesul-verbal al adjudecatiunei definitive se va. subscrie de adjudecatar, de preşedintele tribunalului sau de cel ce-i tine locul.

Dacă nu va fi ofertă de supralicitare, imobilul se va adjudecă definitiv asupra primului adjudecatar. Recepisa cuprinzând garanţia depusă de ajudecatar se va păstră de tribunal până la eliberarea ordonanţei de adjudecare.

ART. 87. — In termen de 8 zile dela adjudecarea definitivă, fie că vânzarea se va face după cererea societăţii, fie după cererea altor creditori, cumpărătorul este dator, oricari ar fi contestaţiunile ce s’au ridicat, să plătească provizoriu la cassa societăţii, în numerar, suma datorită societăţei.

ART. 88. — Vânzarea publică efectuată, fie după cerea societătei, fie după cererea altor creditori, nu purghează imobilul de ipoteca constituită societătei pentru garantarea împrumuturilor peniru cari s’au emis scrisuri funciare, obligaţiuni sau certificate de ipotecă.

Capitalul datorit societătei se poate transferă a- suprâ cumpărătorului bunului.

Când cumpărătorul ar voi să achite imediat acest capital, trebuie să-l verse, tot în termen de 8 zile, la cassa societătei, în numerar sau în scrisuri funciare al pari.

Asupra preţului cumpărării până la împlinirea sumei ce se datorează societăţei, societatea are pre- căderea înaintea oricărei alte reclamaţiuni, oricari ar fi opiziţiunile, contestaţiuni şi inscripţiunea creditorilor, rămânând acestora numai acţiunea în re- petiţiune pentru aceea ce societatea ar fi primit pe nedrept.

In acelaş termen se va vărsă la Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni diferenţa până la completarea

preţului adjudecărei, cumpărătorul fiind pe deplin descărcat prin plata făcută în modul arătat mai sus.

Taxa de înregistrare către Stat, taxa portăreilor şi orice alte taxe, timbre şi cheltueli pentru emiterea ordonanţei de adjudecare sunt în sarcina ad- judecatarului şi se vor achită în acela ş termen ca şi preţul adjudecării.

ART. 89. — In caz când cumpărătorul nu ar face aceste vărsăminte, va pierde garanţia depusă.

Această garanţie se va dă societăţii şi se va ţine în seamă asupra cheltuelilor făcute cu vânzarea şi asupra datoriei. Imobilul va îi pus din nou în vânzare în termen de 20 zile şi vânzarea se va face conform art. 83 şi următorii din această lege.

Această nouă vânzare va fi fără supralicitare şi imobilul se va adjudecă asupra celui ce va dă mai mult la a treia strigare.

După plata preţului în numerar sau în scrisuri funciare, sau după acceptarea de către societate a declaraţiunei cumpărătorului, că se substituie în o- bligaţiunile vechiului proprietar, tribunalul va dă ad- judecatarului ordonanţa de adjudecaţiune. Dacă societatea devine adjudecatara imobilului, ea va depune drept preţ creanţa sa constatată prin contractul de împrumutare şi prin conturile vizate de direcţiunea societăţei.

ART. 90. — In ţinuturile în cari există cărţi f un - duare, procedura de urmărire va fi cea prevăzută în legile de urmărire şi normele de carte funduarâ cu următoarele abateri: societatea va puteâ cere judecătoriei care ţine cărţile funduare ale imobilelor ipotecate să ordone scoaterea la licitaţie a acestor imobile.

Când imobilele sunt înscrise în cartea funduară a mai multor instanţe licitaţia se va cere la fiecare in-

4 6 Legea org. Cred fumaiiar rural şi cred. agricol


stantă în parte. Dacă actul original de ipotecă nu este depus în instanţă, societatea îl va alătură la cerere.

Se va arătă în cerere suma creanţei eu accesoriile, numărul protocolului şi numărul topografic, precum şi preţul de strigare al fiecărui corp de a- vere.

Preţul de strigare va fi fixat de societate fără să fie nevoie de arătarea datelor în baza cărora s’a fixat.

Societatea va puteă dispune ca mai multe parcele unite în aeelaş corp de avere să fie vândut separate, sau ca mai multe corpuri de avere să fie vândute împreună.

Preţul de strigare va fi fixat potrivit acestor dispozitiuni.

ART. 91. — Judecătoria, ca autoritate de carte funduară, va ordonă licitaţia imobilului ipotecat, fără a luă în considerare schimbările survenite în dreptul de proprietate după ipotecare, cu excepţia acelora cari au survenit în însăşi dreptul de ipotecă al societătei.

Prin deciziune se va fixă un singur termen de licitaţie.

Acest termen nu poate fi mai mic de 60 zile şi mai mare de 90 zile, socotite delà data cererei de vânzare.

Deriziunea va fi înmânată părţilor interesate la domiciliul lor constatat în cartea funduară şi dosarele respective.

In caz când domiciliul nu poate fi constatat astîeL sau când deciziunea nu poate fi înmânată pentru orice motiv, instanţa va numi un curator ad-hoc pentru luarea în primire a deriziunii.


Prin înmânarea deciziunei în mâna proprie a curatorului, formalităţile de înmânare trebues considerate ca legal îndeplinite.

ART. 92. — Licitafia se va tine la judecătorie, secţia funduară.

Regulele de mai sus se vor aplică şi în caz când pentru un motiv oarecare se va tine o nouă licitaţie sau supralicitaţie.

Societatea nu va depune garanţie dacă ia parte la licitaţie.

Obiectele cari sunt imobile prin destinaţie vor fi vândute împreună cu imobilul însuşi. Debitorul sau proprietarul imobilului, precum şi orice creditor ipotecar poate cere ca aceste obiecte să fie constatate şi evaluate separat. Această operaţiune însă nu are efect suspensiv asupra fixării sau tinerii licitaţiei.

Faptul că aceste obiecte au fost gajate în favoarea unui alt creditor nu împiedică vânzarea lor la licitaţie, împreună cu imobilul.

Dacă însă, până la începerea licitaţiei, creditorul dovedeşte prin act cu dată certă că a dobândit dreptul de gaj anterior dreptului de ipotecă al so- cietăţei, obiectele gajate nu vor fi vândute la licitaţia imobilului. Această regulă se aplică şi în caz când o a treia persoană dovedeşte prin act cu dată certă că şi-a rezervat proprietatea asupra unui astfel de obiect.

Vânzarea se va face fără menţinerea drepturilor de servitute înscrise după ipotecare. Se va tine socoteală de aceste drepturi numai la distribuirea prisosului din preţ, după îndestularea societătei.

ART. 93. — Dacă după închidrea licitaţiei se va constata că preţul nu este suficient pentru achitarea societăţii, se va fixa un alt termen de vânzare, dacă societatea va cere.


ARI'. 94. — Distribuţia preţului încasat se va face de secţia funduară a judecătoriei, după desbatere serială. Excepţiile ridicate contra pretentiunei socie- tătei n’au efect suspensiv asupra ordonantărei sumei.

îndată ce judecătoria a dat deriziunea serială, societatea poate ridica suma creanţei sale, fără considerare la apelul qe s’ar face contra deciziunei seriale.

Prin plata integrală a preţului de cumpărare imobilul vândut la licitaţie va fi purgat de orice privilegiu sau ipotecă.

ART. 95. — Anularea licitaţiei ţinute conform art. 90, 91, 92 şi 94 de mai sus are loc numai în cazurile următoare:

a) Dacă au fost violate regulele referitoare la înmânam;

b) Dacă licitaţia a fost ţinută în alt loc sau în alt timp decât cel'arătat prin deciziune;

c) Dacă s’a vândut alt imobil decât cel arătat prin deciziune;

d) Dacă un ofertant care a vrut să depună garanţia a fost exclus din licitaţie;

e) Dacă adjudecatarul n’a plătit preţul;f) In caz de supraofertă;g) Când societatea cere anularea pe motiv că pre

ţul nu acoperă pretenţiunile fiscului şi ale societăţei.După ordonarea licitaţiei, Societatea va putea să

ceară oricând înapoierea actului original de ipoteca, înlocuindu-1 cu o copie atestată de Societate.

ART. 96.—Posesorul legitimat al unui înscris ipo- car, întreg sau parţial, prezentând şi proiectul, poate cere ordonarea licitaţiei imobilelor ipotecare în con- diţiunile :acestei legi; dacă licitaţie se va tine pentru

50 Legea org. Cred1, funciar rural şi cred. agricol

încasarea unei creanţe garantată prin înscris ipotecar parţial, prisosul din preţ se va consemna la Instanţa de urmărire, care după ascultarea societătei emitente şi a debitorului va putea ordonanţa partea aferentă din suma depusă acelora cari vor prezentă celelalte scrisuri ipotecare parţiale.

CAPITOLUL III

Despre urmărirea şi vânzarea gajurilor şi a altei averi mobiliare

SECŢIUNEA I

V ânzarea gajurilor

ART. 97. — Vânzarea gajului va fi ordonată după cererea societăţe.i, de instanţa competentă potrivit valorei actului şi în circumscripţia căreia se află a- manetul.

înainte de urmărirea şi vânzarea gajului portărelul va adresa debitorului şi constituentului o somatiune, conform procedurei civile, ca să achite datoria.

Dacă nici în urma somaţiunei debitorul nu achită datoria, portărelul va procedă la vânzarea gajului; vânzarea se va puteâ face şi de perceptorul local autorizat de instanţă după cererea Societătei creditoare.

ART. 98. — Un exemplar al procesului-verbal de urmărire care va arătă averea urmărită, se va înmâna sub luare de adeverinţă în primirea persoanei urmărite, iar în caz de refuz de a-1 primi sau în caz de lipsă, se va lăsă la primăria sau secţia poliţienească respectivă. Celalt exemplar se va depune la instanţa de urmărire şi se va transcrie în registrul de gajuri.


Dela data acestui proces-verbal nici o altă urmărire sau poprire asupra obiectelor cuprinsul într'in- sul. nu va fi opozabilă societătei chiar pentru creanţe privilegiate.

ART. 99. — Vânzarea gajului se va face prin licitaţie publică, în baza unei autorizatiuni date de instanţa de urmărire şi în termen de 15 zile dela data procesului-verbal de urmărire.

Vânzarea va fi autorizată pentru suma necesară să acopere şi creanţele privilegiate arătate la art. 79 de vor fi, şi dacă sunt lichide.

Publicatiunea de vânzare se va afişa în comunele rurale la primăria comunei respective, iar ce în cele urbane la secţia poliţienească respectivă, arătând ziua, ora, locul şi obiectul scos în vânzare.

ART. 100. — La termenul fixat portărelul sau perceptorul local va merge la locul vânzărei însoţit de un consilier comunal sau agent poliţienesc, sau în lipsă de doi martori şi va proceda la vânzarea bunurilor urmărite treptat până la acoperirea creanţelor, pentru cari urmărirea a fost autorizată.

Obiectele se vor adjudeca asupra aceluia care la a treia strigare va oferi preţul cel mai mare.

Nimeni nu va fi admis la licitaţie fără a depune mai întâiu, în primirea portărelului sau perceptorului ce tine licitaţia, o garanţie de 10 la sută din suma __ datorită. Bunurile ce nu se vor mai vinde se vor e- llberâ proprietarului, sau, dacă mai sunt sechestrate şi urmărite de alţii, persoanei în a cărei pază au fost lăsate şi care va fi chemată să asiste la vânzare. De primirea bunurilor se va semna în proces-yerbal de vânzare. Dacă vor refuză semnarea, vor fi lăsate în paza primarului în comunele rurale, agentului poliţienesc în comunele urbare, indicându-se în chiar procesul-verbal de vânzare natura şi calitatea lor.


ART. 101. — Portărelul sau perceptorul va încheia procesul-verbal de vânzare în două exemplare pe cari le va subscrie împreună cu persoanele ce l’au însoţit şi cu adjudecatarul bunurilor vândute.

Preţul rezultat din vânzarea gajului se va depune neîntârziat de portărel sau perceptor la Cassa de Depuneri sau Administraţia financiară a judeţului, iar recepisa se va înaintâ instanţei care a autorizat vânzarea, împreună cu cele două exemplare ale procesului-verbal de vânzare.

Unul din aceste exemplare se va păstra de instanţă, iar al doilea va fi liberat societăţei împreună cu suma ce i se cuvine.

Dacă suma rezultată din vânzarea gajului nu ar acoperi toate datoriile pentru cari s’a autorizat vânzarea, instanţa va proceda la distribuirea ei în ordinea privilegiilor.

In contra tabloului de distribuţie se pot face contestaţii în termen de trei zile dela data lui, iar în contra sentinţelor date de prima instanţă termenul de apel este de cinci zile dela pronunţare.

Contestaţiuni celor interesaţi contra urmăririlor gajurilor făcute în virtutea prezentei legi se vor a- dresa, în termen de cinci zile dela data publicaţiunii făcute conform art. 99, instanţei care a încuviinţat vânzarea.

Contestaţiunile debitorului sau constituentului a- manetului nu vor fi primite de nu vor fi însoţite de recepisa de depunerea sumei pentru care se face urmărirea.

Contestaţiunile se vor judecă de urgenţă şi cu precădere în primă şi ultimă instanţă, fără drept de opoziţie.

In caz de rea credinţă, aceiaş instanţă prin sentinţa de respingere a contestaţiunii, va condamnă pe

Legea org. Cred. fumtoiar rural şi cred. agricol 53

contestator la amenda dela 2000 la 20.000 lei în folosul Statului, cu aplicaţia art. 28 c. p., fără prejudiciul daunelor cuvenite societăţii.

Sentinţele sunt supuse recursului în Casaţie.Sentinţele cari vor cuprinde şi condamnaţiuni la

amendă în caz de respingere a recursului, vor fi a- duse Ia cunoştinţa Ministerului de Finanţe de grefa tribunalului respectiv.

ART. 102. — In caz de împrumut pe depozit de valori imobiliare, societatea are dreptul să fie plătită din valorile depuse gaj, sau achitate, fără interveni ţiunea judecătorească şi fără a fi datoare să aştepte rezultatul vreunui proces ce un al treilea ar fi intentat.

Vânzarea acestor valori se va face prin Sindicul Bursei şi numai după trei zile libere dela somaţiu- nea de plată făcută debitorului, de către societate prin mijlocirea agenţilor oficiali.

Moartea proprietarului sau a debitorului, pierderea capacităţii, absenţa, declaraţiunea în stare de faliment sau concordatul, nu vor opri pe societate de a urmări pretenţiunile sale în modul indicat.

Singura obligaţiune a societăţei este de a consemna la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni prisosul de preţ, după ce se va fi despăgubit în totul, ca să se dea celui în drept.

SECŢIUNEA II

U rm ărirea m obiliară

ART. 103. — Societăţile de credit agricol vor putea cere, în baza cambiilor ajunse la scadentă, instanţei competinte după valoarea cambiei, să ordone debitorilor semnatari, printr’o somaţiune adresată

.prin corpul portăreilor, potrivit regulilor de proc. civilă, să facă plata ceantei în termen de 3 zile la cassieria societătei.

Debitorii vor putea introduce contestaţie în acest termen la instanţa competinte, arătând opunerile lcr; contestaţia se va judeca de urgentă şi cu precădere în Camera de consiliu. Hotărârea va fi supusă numai recursului.

Instanţa va putea să acorde sechestru asigurător asupra averii debitorilor dacă aceştia, făcând contestaţie, n’au consemnat valoarea pretinsă de societate.

Dacă nu s’a făcut contestaţie în termen, cambia va avea efectul unei sentinţe definitive, care se va executa conform normelor din prezenta lege pentru vânzarea gajului, cu aplicarea sechestrului definitiv.

Urmărirea imobiliară pe baza acestei hotărâri se va putea face în conformitate cu art. 79 şi urm.

P A R T E A V

Dispozi^iun î fin a le

ART. 104. — Toate societăţile constituite în virtutea prezentei legi nu pot face alte operaţiuni decât cele prevăzute în limitele legii de faţă.

Prin actul constitutiv sau statute ele pot restrânge operaţiunile prevăzute prin această lege, numai la unele din ele.

Este interzis societăţilor prevăzute de această lege să facă orice operaţiuni de cumpărare, report sau avansuri asupra propriilor lor acţiuni.

ART. 105. — Societăţile civile de credit funciar rural înfiinţate şi cari funcţionează potrivit legii din 27 Iunie 1923, vor continua să funcţioneze, fiind însă

.5 4 Legea org. Cred. funciar rural şi cred. agricol

Legea org. Cred funciar rural şi cred. agricol 55

I obligate ca în termen de 6 luni delà data publicării ? în Monitorul Oficial a acestei legi, să-şi modifice I statutele în conformitate cu prezenta lege.\ In caz contrar vor pierde toate beneficiile şi pri- [ vilegii legii din 27 Iunie 1923, cu modificările din 29!| Decembrie 1923.I Dacă aceste societăţi îşi vor modifică statutele,, f cum se arată mai sus, ele vor functionă pe baza I noilor statute şi a legii de faţă, după publicarea sta- I tutelor în Monitorul Oficial, pe baza ordonanţei dată'! de tribunalul competinte şi după transcrierea şi afi- I şarea lor, conform legii comerciale. Actualii proprie- I tari împrumutaţi vor aveă dreptul să se retragă din I societate în baza unei notificări transmise prin por- I tarei în termen de o lună delà publicarea statutelor

în Monitorul Oficial. Cei retraşi vor rămâne simpli debitori ai societăţii până la completa stingere a da-

; toriei, când vor avea dreptul să ceară restituirea capitalului social.

ART. 106. — Societăţile constituite pe baza legii > de fată vor fi scutite de orice taxă de timbru, de în

registrare sau proporţională, pentru actele de constituire, acţiunile, actele de împrumut cu ipotecă sau gaj, — scrisurile funciare rurale, scrisurile ipote-

S: care, obligaţiile, recepisele, borderourile, registrele,\ cererile şi acţiunile în justiţie, — actele de execu

tare, etc.Scrisurile funciare rurale, cele ipotecare şi obli

gaţiunile societăţilor de Credit Agricol, precum şi contractele lor de împrumut, fie simple fie garantate, vor fi scutite de orice impozit pe capital sauvent, din orice lege ar rezulta. In acţiunile, contestatiunile şi executările făcute de societate, dacă societatea este parte câştigătoare, prin aceiaş sentintă; sau prin jurnal separat dat în camera de consiliu

fără citarea părţilor, instanţa va obliga partea condamnată la plata taxelor de timbru fixe şi proportionale către Stat, trimiţând o copie Administraţiei financiare pentru a le încasa; cel condamnat va putea face o opunere prin petiţie adresată instanţei, care va statua definitiv în Camera de consiliu după memoriul părţii.

ART. 107, — Scrisurile funciare rurale nu vor putea fi emise decât de instituţiile prevăzute în această lege şi în conformitate cu dispozithmile ei.

Condiţiunile în cari instituţiile particulare vor putea emite în viitor scrisuri se vor stabili printr’o lege specială.

Societăţile cari au emis asemenea scrisuri în trecut, nu vor putea emite noui scrisuri după promulgarea legii de faţă şi până la legiferarea specială arătată mai sus.

ART. 108. — Orice dispozitiuni contrare legii de faţă sunt şi rămân abrogate.

.56 Legea org. Cred. funciar rural şi cred. agricol

E x p u n e r e d e M o t iv eProblema creditului agricol se prezintă astăzi într'un chip'

întrucâtva diferit de felul oum se prezintă înainte de răstooi. Două au fost cauzele cari au provocat modificarea conditiunilor pamtrni organizarea Creditului Agricol.

Mai întâi reforma agrară, care a creiat o. mulţime de nour gospodării ţărăneşti, a făcut necesară înzestrarea acestor exploatări agricole cu mijloacele de producţie trebuitoare.

Deşi ţinând seamă de loouil pe carne îl ocupă agricultura în e- conomia noastră naţională, problema aceasta ar fi trebuit să formeze preocuparea de căpetenie a conducătorilor vierii noastre de Stat, problema agriculturii pare a fi fost considerată la noi ca .rezolvată prin simplul act al trecerii unei părţi din pământurile agricole în stăpânirea .acelor cari le muncesc şi s’au neglijat cu totul nevoile exploatării agricole, mai ales nevoite proprietăţii agricole, mai ales nevoile proprietăţii ţărăneşti.. Politica economică a Statului a fost îndreptată mai degrabă înspre apărarea interesieilbr celorlalte ramuri de activitate economică. Ga urmare, şi finanţarea agriculturii a fost neglijată.

Este aceasta o constatare în deosbşite admisă.Chiar Institutul nostru de Credit National a recunoscut, cu

diferite prilejuri, această situaţie. Astfel în raportul Băncii' Naţionale căitre adunarea generală din 1925, se recunoaşte că „ceeace lasă însă mult de dorit este situaţiimea creditului agricultorilor şi în general, apoi, creditul mic, aşa numit creditul popular. In adevăr, tara încă .agricolă, am pus la îndemâna comerţului o instituţie ca Banca Naţională, am pus la îndemâna industriei o instituţie de forţă déjà crescută a creditului industriei, şi nu s’a făcut acelaş lucru pentru agricultură, deşi principala ocupatiuue a locuitorilor Românie* este agricultura”.

58 Expunere de motive

Agricultura a fost pusă d ec i în stare de inferioritate prin directivele date politicii economice de Stat, după răsboi.

Dar, şi împrejurările generate .cunoscute -au fost cu totul neprielnice desvoltării agricole.

I Agricultura noastră trăieşte de fapt într’o fază de criză, f care trebuie să ne atragă întreaga atenţiei Situaţia credaţă | exploatărilor agricole a făcut ca rentabilitatea exp loatării să

-r fie insuficientă. 'Distrugerea sau degradarea inventariului viu j şt mort, de care dispun agricultorii crearea unor mijloace în- ! •destulătoare şi ieftine pentru refacerea lui.

In genere, se poate spune că înainte die răşboi creditul pe care puteau să-l obţină agricultorii, dădea posibilitatea unei suficiente rentabilităţi a mu(ncii agricole. Oraivitate prezentă numai problema 'Creditului Funciar, pentru procurarea de pământ. Instituţiile de credit comerciale, precum şi pentru mica

; proprietate ţărănească, Băncile populare, au putut să procure x agriculturii credite de exploatare cu o dobândă care permitea

, un câştig real din întrebuinţarea lui.După răsboi, situaţia se schimbă; conditiunile în cari se

j poate acum obţine credit fac ca folosirea lui în agricultură *ţ .să nu mai fie rentabile, căci venitul produs de capitalul pla- ’ sat în exploatarea agricolă este inferior nivelului dobânzilori, plătite.

Cauza principală a acestei situaţii este, desigur, lipsa unui ..credit agrico l bine organizat. Acum nu se pune pentru agricultori numai problema creditului imobiliar ipotecar,- dar e necesar să se organizeze alimentarea exploatărilor agricole ou .fondurile necesare pentru .necesităţile lor, în condiţii adecuate.

' AstM-agricultura are acum nevoie:a) De credite aşâ zise de exploatare pentru aprovizionarea

gospodăriilor agricole cu unelte, cu seminţe, îngrăşăminte, etc., . precum şi pentru suportarea cheltuelilor de întreţinere a per-

‘ -scnalului întrebuinţat;b) De credite destinate pentru amenajarea şi îmbunătăţirea

! exploatărilor,: precum îmbunătăţiri fundare, îndiguiri, iriga- ; Juni, apoi pentru crearea de instalaţiuni pentru transformarea ; produselor principale ori secundare ale gospodăriilor agricole, ; etc„ precum şi pentru cumpărare de vite de muncă ori de | .lapte;I . c) Ş.i în fire. agicultura are nevoie de credite pentru a uşura j ^transmiterea proprietăţii funciară dela marele la micul pro-

Expunerea de motive 59"

prietar şi în genere dela un agricultor la altui, pentru a se- realiza astfel o repartiţie şi selecţionare firească a proprietăţii agrare.

Acestor categorii de credite, stabilite după întrebuinţarea- ce li sie dă, trebuie să te corespundă comditiuni adecuate, în ce priveşte termenele de rambursare, garantarea lor şi dobânda.

In chip normal, creditul die exploatare trebuie să fie rambursabil înitr’un termen scurt. Acest termen trebuie să coincidă ou durata operaţiunii, în care a fost întrebuinţa^ deci îne agricultură un termen relativ mai 'lung decât în celelalte ramuri de activitate economică, dar care totuş nu poate trece de 9—12 luni. Aceste împrumuturi se acoirdă de obiceiu pe creditul personal al debitorului şi al garanţilor, proprietari; de imobile şi de inventar agricol, precum şi pe gaj.

Creditul din categoria ia doua comportă în chip firesc o durată de amortizare de câţiva ani, aşa că este vorba de un; credit pe termen mijlociu. Creditul este garantat prin ' gaj şi; ipotecă.

In fine va fi nevoie de termene lungi, pentru rambursarea prin amortismente a fondurilor întrebuinţate de agricultori pen— tru cumpărare de pământ, ori construcţii de imobile. Acestea sunt împrumuturile ipotecare’ ale agricultorilor, cari permit o mobilizare a averii pe care o posedă în terenuri, imobile şi, instalaţiuni. .

înainte de răsboi cererile de credite ale agricultorilor erau;- satisfăcute de următoarele institutiuni:

In ce priveşte dobânzile, date fiind riscurile deosebite carr le prezintă agricultura, e firesc să fie o organizaţie financiară; care să pună la îndemâna agricultorilor fondurile necesare cu o dobândă ieftină, astfel că întrebuinţarea acestor fonduri? împrumutate să fie rentabilă.

J. Creditul Funciar Rural înfiinţat în anul 1873 pe baza răspunderii şolidiaire a proprietarilor agricoli. Creditul acordă împrumuturi ipotecare pe termene lungi prin emitere de scrisuri; funciare. Această institutiune de credit a adus reale foloase.- agriculturii dar ea a servit exclusiv marei proprietăţi,

2. C asele judeţene de im prim at p e ga], formate ou participarea Băncii Naţionale în epoca neutralităţii, care trebuiau să aibă un caracter trecător, continuă să funcţioneze şi .azi, acordând crediite pe gaj die recoltă; azi' însă, ete sunt lipsite de- fonduri. -

60 Expunerea de Motive

3. Aceste instituţii de credit agricol satisfăceau numai nevoile maréi proprietăţi rurale. Ţărănimea a avut la îndemână uurnai organizaţia C ooperativă d e Credit, aţa zisele bănci populare. Născută din iniţiativa proprie a celor interesaţi, mişcarea aceasta a trecut curând sub tutela şi (directivele Statului, care a ajutat-o, punâmdu-i la dispoziţie fonduri, dar şi a- cestea insuficiente.

;De bine, de rău, acesată organizaţie de credit, a alimentat ■gospodăriile ţărăneşti, nu numai cu credite de exploatare, dar în lipsa unei organiza-tiuiii speciale pentru creditul ipotecar şi cu împrumuturi pe termene lungi, deşi se încălcaţi prin aceasta, regalele elementare de bună conducere a întreprinderilor bancare.

După răsboi, aceste instituţiuni de credit agricol au continuat să funcţioneze cu oarecari modificări, cari s’au dovedit însă insuficiente pentru a adbptâ această organizaţie situatiumei

• noui creiate agriculturii mari Şi mici prin cauzele pe cari le-am expus mai sus.

Legea din 25 iunie 1923, a aşezat pe baze noui, creditul ipotecar rural permiţând oneiarea mai multor societăţi civile de credit funciar -rural. Astfel, alături de vechiul credit funciar rural s ’au mai creiat pe baza acestei legi în -cursul anului 1927, o nouă Societate de (Credit Agricol şi o bancă ipotecară rurală.

Legea din 1924 permite funcţionarea, în -cadrul acestor credité fu-ncia-re şi a unei secţii bancare cu capital format din acţiuni nominative, -care poate să iacă operţiuni de împrumut în -numerar, pe gaj, recolte, însă numai cu acţionarii săi

Aceste institute dé credit pentru agricultură s’au dovedit , insuficiente pentru a putea satisface nevoile de credit, chiar ale

maréi proprietăţi, fără să mai vorbim de mica gospodărie ţărănească, care continuă să rămână la dispoziţia cămătarilor.

De aceea agricultorii mari şi întrucâtva -cei mici a-u trebuit să se adreseze băncilor comerciale mai ales celor din provincie. Astfel, o parte însemnată di-n portofoliul acestor bănci este portofoliul agricol.

Această singură constatare dovedeşte că agricultura nu are I acum, la dispoziţie mijloace financiare de- exploatare suficiente [ şi convenabile. Aceasta pemtrucă, pe de o parte dobânzile de

T plătit sunt prea -urcate faţă de -condiţiile speciale ale exploatărilor agricole, iar pe d-e altă parte termenele de rambursare

- sunt cu totul -nepotrivite pentru agricultură.

Expunerea de Motive 61

In rezumat, deci, putem caracteriza creditul agricol în timpul de iată ca neîndestulător, scump şi nepotrivit ou termenul de rambursare. Este deci firesc, oa problema asigurării unor izvoare de credit suficiente şi în conditiunî potrivite nevoilor agriculturii, să formeze preocuparea noastră de căpetenie în timpul de fată.

S ’au şi enunţat, în ultimii ani, câteva proiecte de reorganizare a creditului agricol. Amintim aci programul nerealizat enunţat de conducerea Băncii Naţionale în raportul către adunarea generală a acţionarilor din 1925. Programul preconizează înglobarea întregului credit pentru agricultori mari şi mici, într’o singură instituţie sub controlul şi cu participarea Băncii Naţionale şi a Statului. Institutiunea ar fi cuprins o secţie pentru operaţiunile cu agricultura mare, care ar fi preluat operaţiunile caselor de împrumut pe gaj; o a doua secţiune ar fi satisfăcut nevoia de credit ipotecar a proprietăţii mari şi mici; şi o a treia secţie ar fi fost pentru creditul popular, în care s’ar fi grupat Băncile Populare ca şi Cooperativele şi Obştiile Săteşti.

Acestea din urmă, adaugă raportul, nu trebuie să se bizuie atât pe creditul institutului de emisiune, ci ele trebuie să-şi ajungă menirea lor proprie, aceea de a adună micile economii a le clasă şi remite sub formă de credit celor în nevoie de ele. Numai astfel Băncile Populare ar face operă în adevăr utilă poporului care tezaurizează azi, fără încredere, în in- stituţiunile create în interesul lor.

Noi credem că nevoile de credit ale micilor agricultori sunt tot atât dle grave ca şi acelea iaie agricultorii mari; Pentru gospodăriile ţărăneşti noul crdate, cari au nevoie să fie înzestrate cu utilajul necesar unei exploatări cât mai raţionale a pământului, necesitatea unor fonduri abundente este încă mai evidentă. In special, pentru creditele ipe termen lung şi pe termen mijlociu, problema se pune în întregime pentru mica proprietate ţărănească, care a fost până acum cu totul lipsită de instituţii creiate în vederea aceasta. Am arătat cum băncile cooperativ© săteşti1 s’au găsit îra necesitatea de a plasâ o bună parte din fondurile lor în credite pe termen lung, deşi aceasta nu cadra cu structura lor financiară.

O rezoiviire a problemei creditului ipotecar ţărănesc a încercat-o Codul Cooperaţiei din 1928 care prevedea creiarea la Centrala Băncilor Populare a unei secţii de credit ipotecar şi a unei secţii de credit mijlociu.


La Centrala Băncilor Populare nu s’a făcut însă nici o lucrare pregătitoare în vederea punerii în aplicare a acestui program.

Cum Codul Cooperaţiei nu rezolvase problema financiară a Cooperaţiei române, prin noua lege pentru organizarea cooperaţiei, alcătuită de d. ministru al muncii şi cooperaţiei, Ion Răducanu şi votată de Parlament în chiar sesiunea aceasta, s’a dat fiinţă unei Bănci Centrale Cooperative în care jumătate din capitalul social, şi anume 500.000.000 lei, reprezintă participarea Statului.

Banca Centrală Cooperativă este alcătuită ca o instituţiune de credit pe termen scurt. Rezolvarea creditului imobiliar şi de: amenajare a exploatărilor ţărăneşti! este lăsată în sarcina unei noul organizaţii pe care o creem acum, şi care va avea să lucreze cu micul agricultor prin intermediul organizaţiilor sale cooperative.

Toate trei grupele de institute cari procură astăzi creditul agriculturii au avut după răsboi drept sursă din care şi-au procurat mijloace pentru operaţiile lor, în primul rând rees- c an tul Băncii Naţionale.

Astfel:Prima Societate de Credit Funciar Rural din Bucureşti (1)

din care cea mai mare parte erau lombardate la Banca Naţională

Pe de altă parte secţia bancară a primei Societăţi de Credit Funciar Rural, care fusese împuternicită prin lege să re- eşconteze la Banca Naţională efecte cu o singură semnătură şi pornise o acţiune de înlocuire a creditelor pe ipotecă făcute de proprietarii rurali la băncile comerciale, credite purtând dobânzi prea urcate, cu credite procurate pe această cale de reescont la Banca Naţională, cu o dobândă redusă, la aceeaş dată avea un portofoliu reescontat Ia această bancă de., lei 1.018.005,524. 1

1) Celelalte două institute de Credit Funciar Rural existente- nu joacă nici un rol.care la 31 Decemvrie 1928 aveâ o emisiune de:

Scrisuri funciare în circulaţie de 5% de tei 963.813.517Idem, idem de 4% de Iei 15.167.200Obligaţiuni pentru îndiguiri, garantate de Stat 7% 199.734.000

Total lei 1.178.714.717'


Băncile populare aveau un portofoliu reescontat la Banca Naţională de lei 1.598.373,897

Iar Centrala Cooperativelor Săteşti, care de asemenea iăr euse operaţiuni de credit cu agricultori, avea reescontat un portofoliu de lei 400.110.890

In sfârşit Casele de împrumut pe gaj a Agricultorilor avea un portofoliu reescontat de lei 221.584401

Total lei 4.416.789.409

Tot acest portofoliu care de fapt eră pe termen foarte luinig şi reprezenta mai bine de 25% din portofoliul Băncii Naţionale, nu reprezintă însă în aur decât o cifră rotundă de 140 milioane lei aur, adică numai 30%. din suma de lei 461.775.581 cât eră datoria proprietarilor împrumutaţi numai la Creditul Funciar Rural în anul 1915, şi 13,8% din suma totală de scrisuri funciare de lei aur 725.113.900 emise de acea societate până la 31 Decembrie 1915.

Faţă de această cifră neînsemnată de 100 milioane lei aur, cât procurase agricultorilor, aceste institute speciale de credit agricol la sfârşitul anului trecut prin mijlocul reescontului la Banca Naţională, mijloacele lor proprii plasate de asemenea în credite acordate agricultorilor, precum şi creditele pe ipotecă acordate de a treia grupă de institute citate mai sus şi de băncile comerciale, erau cu desăvârşire neînsemnate.

La sfârşitul acestui an găsim următoarele cifre:Capitalul total al primei Societăţi de Credit Funciar

Rural din Bucureşti eră de lei 101.241.885Capitalul şi părţile sociale ale băncilor populare şi

cooperativelor săteşti erau de lei ' ; 1.869.438.660Depozitele spre fructificare la Băncile Populare şi

la Cooperativele săteşti lei 1.216.108.881Total lei 3.186.789.426

adică tei aur 103 milioane în cifră rotundă şi 73,5% din. suma de 140 milioane lei aur considerată mai sus.

Sărăcia de capital şi de credit pentru agricultură în care ne / aflăm apare astăzi în mod flagrant. • /

Pe lângă aceste sumi băncile comerciale acordă« şi ele fără îndoială credite agricultorilor dar aceste ci édité sunt pe termene mai mult sap mai puţin scurte, cu dobânzi.exorbitante şi cifra lor totală nu ne .este cunoscută; îiî orice caz ea este 1 cu m ult mai redusă după trecerea a 1 miliard din aceste ere- \

Expunerea de Motive

dite în portofoliul Băncii Naţionale prin intermediul Creditului Funciar Rural cum am văzut mai sus. In orice caz această categorie de credite sunt tocmai acelea cari prezintă cele mai mari desavantaje pentru agricultori şi din punct de vedere al costului lor si, în sfârşit, din punct de vedere al nesiguranţei conditiunilor. Tocmai din aceste cauze o soluţie mai bună a chestiunii procurării creditului pentru agricultura se impune.-

Nu mai insistăm asupra inconvenientelor de ordin monetar ale creditului 'procurat de institutele citate mai. sus pe cale: de reescont la Banca Naţională, credite cari din cauza duratei lor reprezintă, din punct de vedere al circulaţiei monetare în cea mai mare parte, o inflatiune cu tot caracterul productiv al operaţiunilor pentru care sunt date.

Din toate punctele de vedere problema creditului pentru a- gricultură, la noi apare insuficient rezolvată, sau modul cum este rezolvată în parte, prezintă grave incoveniente, cari cer o solutiune de ansamblu şi o soluţie satisfăcătoare din toate punctele de vedere.

6 *

II

Toate conditiuniile de mai sus se grupează, dar, în jurul constatării a două necesităţi fundamentale cari trebuiesc satisfăcute, dacă voim să dăm o organizare completă creditului pentru agricultură:

1. Necesitatea de a creâ, sau mat bine zis de a completă organizaţia noastră de credit aşa încât toate necesităţile agriculturii, şi în ce priveşte scopurile şi în ce priveşte durata, creditului şi în ce priveşte totalitatea şi diversitatea sumelor necesare, să fie satisfăcute în cât mai mare măsură.

2. Necesitatea de a completă şi de a adapta cadrul nostru de instituţie de credit la toate cerinţele de siguranţă şi de avantaje ce trebuiesc date diferitelor capitaluri cari se oferă sau pot fi atrase spre un plasament în credite pentru agricultură.

Azi, în penuria de capital în care ne aflăm în tară, aceasta de a doua necesitate este acea care, domină problema ce avem de rezolvat. Diversitatea nevoilor de credit ale agricultorilor noştri şi diversitatea formelor de credit în care aceste nevoi vor fi satisfăcute, sunt de mult cunoscute. In schimb instituţiile noastre de drept, greoae- în: unele privinţe, dau: posibiita-

65Expunerea de Motive

tea satisfacerii acestor nevoi numai într’o măsură redusă în forme care nu sunt acceptate sau sunt considerate ca insuficiente în multe furi străine şi chiar în nouile provincii alipite şi în sfârşit numai prin intermediul unor instituţii cari nu i sunt adaptate cerinţelor de azi nici ca organizaţii, nici ca mii- I loace de a atrage pe toţi cei ce ar voi să-şi plaseze capita- j lurile în credite pentru agricultură. Aceste instituţii sunt sau băncile comerciale sau societăţile civile de credit funciar rural în forma care există azi, sau băncile populare cum si’a arătat mai sus.. Este nevoie dar de a se creiâ noui instituţii de credit cari i prin diversitatea formelor, prin care pot atrage capitalurile, / să satisfacă toate exigenţele celor ce au azi bani disponibili şi de a dă operaţiunilor acestor instituţii, cât şi acelor existente, nu numai garanţiile necesare unor plasamente sigure, dar şi uşurinţa şi eftinătatea formelor juridice în care să se facă operaţiunile a fi rentabile şi accesibile tuturor păturilor de agricultori până la un minimum de stare cât mai redus. •

Conduşi de aceste preocupări am căutat să dăm prin acest proiect de lege o soluţie cât mai corespunzătoare necesităţilor pe care le-am schiţat mai -sus, inovând pe ambele terenuri, şi financiar şi juridic, şi anume:

1. Prevăzând trei rânduri de cadre-tipuri, în care pot fi organizate institutele de Credit Funciar şi de Credit Agricol şi reglementând în mod cât mai complet posibil fiecare din a- ceste cadre;

2. Adoptând; forme noui juridice, sau adaptând pe celevechi la nevoile noui pentru satisfacerea tuturor cerinţelor de siguranţă, claritate, simplitate şi ieftinătate atât în interesul celor ce vor să plaseze bani în asemenea operaţiuni, cât şi în Ş interesul celor ce cer credite dela aceste institute; 1

In ce priveşte cadrele, în care se pot organiză institutele de care avem nevoie, am ţinut mai întâi seama de cadrul existent al legii din 1923 al societăţilor Civile de Credit Funciar Rural. Am menţinut aproape în întregime acest cadru, aducându-i numai oarecari modificări pe cari le credem în interesul şi al institutelor existente create conform cu această lege şi în interesul lărgirii câmpului lor de operaţiuni în teritoriile alipite. Anume am adus unele modificări formelor juridice îp cari trebuiesc făcute operaţiunile' acestor instituţiuni, simplificându-le pe cât posibil, făcându-le mai sigure şi mai aies făcându-le posibile şi în provincile cari stau azi sub alte

Legea Cred. Funciar. 5

regimuri juridice decât acel din Vechiul Regat. Vom arăta mai pe larg în ce constau aceste modificări, mai departe când vom desvoltâ întreaga parte juridică nouă a acestui proiect.

f In ce priveşte felul operaţiunilor acestor instituţiuni am sim- J^plificat programul lor reducându-1 numai la acele operaţiuni

cari privesc exploatarea agricola propriu zisă. Experienţa a dovedit de altfel, că toate celelalte operaţiuni cari li se dăduseră în sarcina lor, erau şi străine de câmpul lor de activitate şi peste puterile lor de finanţare. Astfel am scutit societăţile civile de credit funciar rural de sarcina de a fiinţă şi organiză lucrările tehnice, cum sunt de exemplu lucrările de îndiguire; pentru efectuarea acestor lucrări am prevăzut o nouă organizare a regiunilor inundabile, într’o lege specială ce va fi supusă deliberărilor d-voastre. ,

Credem că solutiunea pe care vă vom propune-o, pentru rezolvarea acestei mari probleme este cu mult mai nimerită de cât lăsarea în sarcina societăţii Civile de Credit Funciar Rural a fiinţării şi efectuării unor lucrări de asemenea natură cu totul speciale şi care necesită imense capitaluri.. Am niai scutit aceste societăţi de sarcina de a înfiinţa în- trepozite şi magazine generale pentru produsele solului şi derivatele lui.

Asemenea întreprinderi nu pot decât să îngreuneze funcţionarea unor instituţii de pur credit; ele comportă mari inves- tigatiuni şi riscuri, şi în sfârşit, ele tin de grupa operaţiunilor de comercializare a produselor agriculturii, iar nici de cum de operaţiunile de credit pentru exploatarea terenurilor de credit agricol.

Intre aceste două grupe de activităţi, care interesează desigur în mod egal agricultura, trebuie făcută o deosebire şi o se- paraţiune cât mai netedă, pentrucă natura creditelor de cari are nevoie technica lor şi categoriile, de capitalişti cari le pot satisface, sunt cu desăvârşire diferite, aproape inconci- liabile. ' -

In sfârşit am scutit societăţile civile de credit funciar de o- peratiunile de asigurare pentru agricultori, operaţiuni cari de- as.emenea comportă riscur! ce nu se pot concilia cu nevoia a- cestor instituţiuni de a oferi creditorilor lor maximum de si- gurantă posibilă pentru a le atrage capitalurile.

, Procedând astfel, şi mărginind operaţiunile acestor societăţi 1 numai la operaţiunile de credit propriu zise: credit pe ipoteci \ şi pe gaj, fiinţări de întreprinderi pentru complectarea

6fi Expunerea de Motive


'solului, etc. şi operaţiuni de bancă cu membrii lor, credem c ă am contribuit la întărirea acestor societăţi şi la îndrumarea 4or exclusivă spre servirea nevoilor de credit ale agriculturii .propriu zise.

Având în vedere nouile statute ale Băncii Naţionale care .precizează natura operaţiunilor ei de scont, a trebuit deasemenea să desfiinţăm dispoziţia din vechea lege dn 1923, care prevedea că portofoliul acestor societăţi, chiar cu o singură semnătură, poate fi reescontat la Banca Naţională. In această privinţă rămân valabile numai prevederile statutelor Băncii Naţionale dela care nu se pot face decât exceptiilei prevăzute acolo pentru tratele agricultorilor.

Cadrul acesta de institute de Credit Funciar Rural, a că- / ror sursă de capitaluri este mai ales piaţa noastră internă, I este încă cu siguranţă insuficient pentru satisfacerea tuturor necesităţilor de credit ale agriculturii şi mai ales pentru a- tragerea capialurilor străine în vederea plasamentului lor în

eredite pentru agricultura noastră. • 'De aceea, am căutat să creem un nou tip de instituţii de

credite pentru agricultură şi anume nu numai de credit funciar, ci pe cât posibil de tot felul de credite; în acest scop am creat un al doilea cadru de organizare a unor institute pe care le-am denumit „Societăţi de Credit Agricol”.

Trei idei fundamentale, corespunzând cerinţelor arătate mai J sus, ne-aU condus la alcătuirea acestui nou cadru pentru crea- ţ rea Societăţilor de „Credit agricol”.

1. Am căutat să dăm acestor institute aşezarea cea mai sigură posibilă pentru a atrage spre ele capitalurile străine, singurele disponibile şi abundente azi, singurele dela care putem aşteptă o sporire a creditelor necesare agriculturii noastre. \

2. Am căutat să dăm operaţiunilor acestor institute toată diversitatea corespunzătoare felurilor multiple de credit de care .are nevoie agricultura.

3. Am căutat să dăm formelor judiciare, în care aceste institute vor putea îmbrăcă operaţiunile lor, şi diversitatea, dar mai ales şi siguranţa şi eftinătatea necesară pentru a corespunde tuturor cerinţelor atât ale agricultorilor, cât şi mai ales ale capitaliştilor doritori de a plasă banii lor prin intermediul acestor institute.

Având în vedere că eîe se vor adresă mai ales străinătăţii pentru, a obţine capitalurile de care are nevoie agricultura albastră, am dat o mare importanţă emisiunilor de obligaţiuni \

6 8 Expunerea de Motive

şi scrisuri pe care aceste institute vor trebui să le iacă ca instrumente de mobilizare şi de plasare a împrumuturilor în- străinătate. In vederea satisfacerii" cerinţelor de siguranţă? şi de circulatiune a titlurilor pe care le cere în special piaţa Americană, în această privinţă, am adoptat oarecare institutiuni juridice noui, introduse deja în alte ţări în acelaş scop şi caii au dat acolo rezultate foarte bune. Am adoptat aceste institutiuni în legislaţia noastră şi, credem că le-am făcut utilizabile cu folos' de nouile institute ce se vor crea. Vom reveni asupra lor în partea finală a acestei expuneri.

In primul rând, zicem, am căutat să dăm acestor institute: j aşezarea cea mai sigură, posibilă. Fiind de mai înainte desti- ' nate a atrage mai ales capitaluri străine în sume cât mai

mari, care să fie plasate în credite pentru agricultura noastră, aceste institute şi mai ales prima, Societatea de credit agricot pe care o vom înfiinţa, va trebui să ofere prin chiar capitalul său o garanţie că este vorba de un institut serios, de un instrument de plasare sigură a capitalurilor. ■

De aceea am prevăzut măsura ca asemenea institute să se înfiinţeze cu un minimum de capital de cinci sute milioane iei.

O a doua garanţie de seriozitate este, fără îndoială, participarea Statului la capitalul social şi deci şi la administrarea institutului.

întreprinderile noastre particulare, pornite din iniţiativa pur locală, nu au reuşit până azi să inspire din primul moment destulă încredere străinătăţii, nici chiar pentru o participare la capital, necum pentru credite cari să întreacă de mai- multe ori capitalul lor.

Dacă străinătatea nu-şi rezervă majoritatea capitalului şi. controlul unor asemenea societăţi, fără îndoială acele întreprinderi, pornite din iniţiativa pur locală, care au dovedit în decursul timpului o bună administraţie şi prosperitate, sunt şi la noi puncte de atracţie pentru capitalul străin, precum sunt pretutindeni. Dar interesul nostru este ca „Societăţile

1 de credit agricol’*, cari se vor înfiinţa spre a îndeplini ma- _,rile nevoi actuale ale agriculturii noastre, să aibă din primul

moment maximum de succes posibil.De aceea soeotind că participarea Statului cu o sumă im

portantă la capitalul social şi la administrarea acestor institute va fi o dovadă de marea însemnătate ce Ii se acordă- şr de interesul cu totul deosebit ce Statul însuşi depune ca a-

, ceste institute să funcţioneze bine şi să reuşească a da ma-


-Tiirnum de garanţii posibile creditorilor, am prevăzut această ^participare a Statului la capital.

Spre a asigură deplina reuşită a Societăţilor de Credit A- .gricol şi spre a oferi şi străinătăţii, la al cărui credit vor a- pelâ, un contrai la gestiunea lor, am prevăzut şi posibilitatea .participării la capital a străinătăţii fia în acţiuni ordinare a acestor societăţi, acţiuni cari nu vor fi la purător, fie în acţiuni de prioritate, şi însfârşit prin părţi de fondatori cari vor putea oferi -avantaje, care în unele ţări bogat© în capitaluri sunt foarte apreciate.

In altă ordine de idei am dat operaţiunilor acestor institute toată diversitatea necesară, şi din punct de vedere al intereselor celor ce vor oferi credite acestor institute. In ce priveşte plasamentul, am avut în vedere cele trei mari categorii >de credite ce sunt necesare agriculturii; credite pe termen lung pentru investifiuni, pentru amelioratiuni şl pentru circulaţia proprietăţii rurale; credite pe teremne mai scurte până la un an pentru exploatarea terenurilor agricole şi însfârşit credite personale fie pentru exploatare, fie pentru alte nevoi

,ale agriculturii.Creditele de primul fel se vor putea acorda pe ipoteci; ter

menele vor putea fi dela câţiva ani până la 60 ani după necesitatea debitorului.

Creditele de exploatare vor fi făcute mai ales pe gaj, fiede inventar, fie de recoltă.

Creditele personale, însfârşit, deoarece comportă riscuri mai .mari ş.i nu cadrează cu operaţiunile prin care societăţile de credit agricol îşi vor procură mijloacele de acţiune, nu se vor putea acordă direct. Am crezut necesar să adăugăm aci o garanţie în plus peste bonitatea personală a debitorului şi a garanţilor săi; spre a o obţine am dispus ca asemenea credite să nu se acorde direct agricultorilor ci „Băncii Centrale Cooperative’1 sau „Băncilor Populare” direct, acestea ia rândul lor vor acordă credite personale agricultorilor. In chipul a- cesta, „Societăţile de Credit Agricol” vor aveâ garanţia unor instituţii a căror bonitate o pot oricând controlâ mai dea- proape, şi care institutiuni de altfel stau şi sub un control continuu şi sever din partea Oficiului Naţional al cooperaţiei.

Aceste credite nu pot depăşi termenul de un an şi nici o sumă mai mare decât de două ori capitalul social.

Din aceleaşi consideratiuni am exclus din câmpul de activitate al ..Societăţilor de Credit Agricol” operaţiunile de bancă

-de orice fel.

Expunerea de Motive

Credem că din punct de vedere al structurii operaţiunilor active am dat acestor institute organizarea cea mai raţională; şi cea mai bună în raport cu operţiunile lor pasive. Şi credem- deasemenea că le-am dat posibilitatea de a. satisface nevoie; cele mai diverse ale agricultorilor.

Pentru a dâ posibilitatea „Societăţilor de Credit Agricol’ de a-şi procură capitaluri atât în ţară cât şi mai ales în-> străinătate, am prevăzut trei mijloace: mai întâi emisiunile- de scrisuri funciare, apoi emisiunile de oblgaţiuni şi în sfârşit emisiunile de scrisuri ipotecare. In vederea asigurării mai bune a emisiunilor de obligaţiuni în străinătate, am prevăzut; crearea unui fond special de rezervă afectat garantării acestor obligaţiuni. Prin instituţia juridică nouă a „Scrisurilor Ipotecare” am căutat să corespundem unor cerinţe speciale ale pieţii americane şi a pieţelor anglo-saxone care văd în ea o- garanţie mai mare a plasamentelor lor, decât în formele o - bişnuite.

Vom arătă mai departe în ce constă această instituţie. In ori ce caz, dând posibilitatea de alegere creditorilor între cele; trei forme de titluri cari să le garantez eşi siguranţa şi mobilitatea creanţelor lori credem că am înzestrat aceste institute cu tot utilajul necesar pentru buna reuşită a apelurilor ce ele vor face la capitalul străin.

In sfârşit, pe lângă inovaţiile şi îmbunătăţirile ce am adus pe teren juridic, formele în care se vor face operaţiunile „Societăţilor de Credit Agricol”, ca şi ale celor civile de Credit Funciar Rural, de altfel, am înzestrat aceste institute cu o serie de privilegii analoage deasemenea cu cele pe cari le aveau până acum Societăţile civile de Credit Funciar Rural, cărora le-am păstrat, spre a le dâ astfel posibilitatea de a a- cordâ credite cu cheltueli cât mai mici posibile, deci cât mai> eftine.

Acest postulat, pe care îl considerăm ca unul din cele mai importante, trebuie să şteâ în fruntea acţiunii „Societăţilor de Credit Agricd” şi de aceea am făcut totul pentru a-i uşura realizarea cel puţin din punct de vedere al contului operaţiunilor. In felul acesta şi după cum se va vedea în ultima parte- a acestei expuneri, cea juridică, prin uşurinţele şi garanţiile de ordin juridic ce le-am dat operaţiunilor lor, credem că a- cest cadru nou de institute de Credit Agricol, pe care îl creăm acum, va corespunde din toate punctele de vedere necesităţilor şi institutele ce se vor creiâ vor reuşi să satisfacă în cea.,

70


mai largă măsură aşteptările ramurei celei mai importante, dar şi celei mai lipsite de credit în tara noastră.

Totuşi, spre a ii compleţi, am ataşat la acţiunea Societăţilor de Credit Agricol şi un al treilea cadru de institute cari pot şi ele contribui la satisfacerea nevoilor de credit al a- griculturii noastre. Anume, am socotit că în afară de institutele cari nu fac decât exculsiv operaţiuni de credit pentru agricultură este bine să dăm posibilitatea şi altor institute financiare, cum în special băncile, de a participă la plasarea de scrisuri funciare ca reprezentante ale Societăţilor de Credit Agricol.

Noi credem că sunt în ţară bănci şi alte institute financiare însemnate cari ar puteâ pe calea aceasta, prin legăturile cari Ie au cu pieţele şi cu marile institute financiare străine, fie să mobilizeze sume însemnate, de exemplu chiar sumele pe cari le au ele înşile plasate azi în ipoteci, şi să aducă astfel noui capitaluri în tară, fie să atragă capitaluri noui cu această destinaţie anumită, de a fi plasate în ipoteci funciare. In ambele cazuri ele ar puteâ face un însemnat serviciu economiei noastre naţionale, în special agriculturii noastre. De altfel este bine să lăsăm capitalurilor străine alegerea institutelor prin intermediul cărora voiesc să-şi caute plasamentul în tara noastră. Noi credem că Societăţile de Credit A- gricol, pe cari Ie vom creiâ după cadrul descris mai sus, vor fi cele mai puternice centre pentru capitalurile străine, nu se vor exclude însă dela o colaborare pe acest teren nici Institutele existente, cunoscute în străinătate, cari au afinităţile lor, dacă se vor adapta reguielor pe cari le-am stabilit prin această lege şi vor fi însărcinate de Societăţile de Credit Agricol cu asemenea operaţiuni, ca reprezentante ale lor.

Spre a evită diversitatea formelor şi a normelor după cari se vor emite scrisurile funciare şi obligaţiunile, în special în asemenea cazuri, am mai prevăzut însă că guvernul va stabili un tip unic de scris funciar. In sfârşit, am prevăzut pe lângă formalităţile concrete cari trebuiesc respectate la emiterea scrisurilor şi controlul guvernului, precum şi penalităţi pentru administratori, în caz de abateri dela prescripţiile legei, şi publicitatea obligatorie a situatiunii acestor Institute în a - numite form e şi la termene scurte, precizate de lege.

Am completat astfel posibilităţile de acţiune şi garanţiile ce vor oferi Institutele de Credit pentru agricultură; acest


sistem, credem că va fi suficient şi va corespunde în măsura cea mai mulţumitoare ia rezolvarea grelei probleme a cărei soluţie este aşteptată de atâta timp.

III

In ce priveşte factura legii şi inovatiunilc juridice enunţate mai sus, avem de relevat următoarele:

Legea menită să realizeze scopurile arătate în expunerea de mai sus, a fost împărţită în dispozitiuni p re lim in are , în care se arată institutiunile cari vor satisface creditul funciar şi agricol şi în 5 părţi, în cari se determină organizarea şi funcţionarea acestor mstituţiuni.

In partea I (art. 3—36 inclusiv) s’a păstrat institutiunea. Societăţilor civile de credit funciar rural, astfel cum au fost în general organizate de legea din 27 Iunie 1923. Aceasta deşi eră o lege de unificare, nu a dat rezultatele aşteptate, fiind adaptată numai la situatiunea de drept din Vechiul Regat; astfel se explică faptul că în ţinuturile alipite nu s’a înfiinţat nici o Societate civilă de credit rural. Am căutat ca dis- poziţiunile nouei legi să se armonizeze cu principiile cărţilor funciare cari regulează situaţia juridică a proprietăţii, şi cu principiile de drept în vigoare în ţinuturile alipite, pentru a permite astfel şi acolo crearea şi desvoltarea unor asemenea Societăfi. Redacţiunea acestei părţi s’a făcut deci astfel, încât s’au evitat trimiteri ca în textul modificat la legislaţia din Vechiul Regat, pentru a permite o aplicatiune generală, potrivit principiilor de drept şi dc procedură a diferitelor ţinuturi. •

In ce priveşte operaţiunile de bancă ale Societăţilor civile dc credit funciar rural, ele s’au lărgit cu împrumuturi ce se vor puteâ acordă Băncii centrale cooperative, Băncilor populare şi Cooperativelor dc credit în scopul de a se procură credite personale micilor agricultori (art. 7, alin. 3).

In ceia ce priveşte cercetarea dreptului de proprietate, am prevăzut în art. 9 dispoziţiuni care să garanteze în mod absolut siguranţa ipotecii, mai ales când pe baza acesteia se emit scrisuri funciare sau scrisuri ipotecare.

Am mărginit deci dreptul de a se atacă proprietatea sau capacitatea împrumutatului, dându-se o mai mare siguranţă garanţiei ipotecare luată de Societate şi înlesnind astfel atragerea capitalului către scrisurile funciare.


In ţinuturile unde există cărţi funduare, această chestiune jiu prezintă nici o greutate, căci după normele în vigoare, dacă intabularea dreptului de proprietate nu a fost contestată într’un termen anumit, atunci terţii de bună credinţă dobândesc drepturi neatacabile, chiar şi în cazul când intabularea dreptului de proprietate a fost nevalabilă.

Societăţile deci vor avea siguranţa deplină a ipotecilor, a- cordând împrumuturi după expirarea acestui termen de atac (art. 9, alin. 6).

Mai grea este situatiunea în celelalte ţinuturi, unde dreptul -de proprietate şi de ipotecă poate fi atacat cu efect chiar fată de terţii de bună credinţă, în tot timpul prescripţiunii, cum este în Vechiul Regat.

Fără dispoziţiuni speciale, creditorii ar putea fi expuşi Ia primejdia de a pierde dreptul de ipotecă, în urma unei juste contestări.

Pentru a înlătură aceste neajunsuri care ar îngreuiâ plasarea în străinătate a scrisurilor funciare şi a scrisurilor ipotecare ce, se emit de Societăţile de credit agricol, proiectul prevede că împrumutul va fi acordat numai celui ce îl cere şi dovedeşte titlul de proprietate, precum şi faptul că este înscris în rolurile de impunere, iar pe lângă aceasta, cerem să aibă şi posesiunea de fapt a imobilului.

Este drept că Societăţile civile de credit funciar existente în Vechiul Regat, cercetează titlurile şi elementele de maisus cu o pricepere şi meticulozitate care este demnă de toată lauda şi care a dat deplină încredere în scrisurile emise, to- tuş, pentru a dă o şi mai mare siguranţă creditorilor, deşi în principiu, titlul de proprietate unit cu rolurile de contributiune şi posesia de fapt, sunt suficiente ca să stabilească proprietatea, dar pentru a dă mai ales străinilor neîncrezători în siguranţa proprietăţii rurale toate garanţiile, am prevăzut dis- poziţiunea din art. 9 al. 4 şi urm. că proiectul de împrumut poate fi afişat timp de 30 zile şi apoi publicat, iar dacă în termen de 60 zile nu se face nici o întâmpinare şi nu se transcrie întâmpinarea, terţii nu pot să mai atace dreptul de proprietate cu efect fată de societate. Dacă nu s’a depus nici o întâmpinare şi actul de împrumut a fost transcris, adevăratul proprietar, deşi poate contestă proprietatea, totuşi, dacă obţine o sentinţă favorabilă, aceasta nu va aveâ efect faţă de creditori. In acest caz, proprietarul real dobânedşte ;proprietatea imobilului, însă o dobândeşte grevată, şi el va fi

V-

Expunerea de Motive

obligat să tolereze ca creditorul să se îndestuleze din imobii pentru creanţa lui ipotecară. Acelaş principiu se aplică şi a - tunci când ter ţiul ar vrea să valorifice orice alt drept care: ar influenţă ipoteza. Faţă de eventualii creditori anteriori nu este nevoie de o astfel de dispoziţie, căci existenţa sau neexistenta unei creanţe ipotecare anterioare se poate constată din registrele tribunalului, iar creanţele netranscrise nu pot fi opuse creditorului ipotecar.

Aceste dispozitiuni nu pot fi criticate pe motiv că nimicesc, drepturile adevăratului proprietar, când cel care cere împrumutul piezintă titluri transcrise în registrul tribunalului, când tot el este trecut ca proprietar în rolurile de impunere şi se găseşte şi în posesiunea de fapt a imobilului, atunci există numai teoreticeşte posibilitatea ca un altul să fie proprietarul real. Dacă legea merge şi mai departe, creând o publicitate pentru înştiinţarea terţilor şi fixând un termen de 60 zile pentru a se face întâmpinările, acest fapt este de natură să garanteze deplina siguranţă a creditului, fără a turbură proprietatea. La întocmirea cărţilor funduare, o instituţie pe care: dorim să o generalizăm în tot regatul, s’a procedat tot astfel; după examinarea titlurilor de posesiune de fapt, proprietarul prezumtiv a fost înscris, şi s’a dat după publicarea protocoalelor un termen pentru facerea întâmpinărilor. Acest procedeu a fost urmat în toate ţările cari au introdus in- stituţiunea Cărţilor Funduare şi a garantat pe deplin armonizarea drepturilor cu starea de fapt.

Este posibil ca pentru şicanarea proprietarului să se facă întâmpinări netemeinice. Pentru a înlătură consecinţele unor atacuri neîntemeiate, proiectul permite pe de o parte ca. împrumutul să fie acordat şi fără a face din această publicaţiune o formalitate esenţială. In acest caz însă, împrumutul se poate acordă numai în numerar, societatea civilă de Credit Funciar nu va avea dreptul să emită scrisuri funciare, după cum societatea de Credit Agricol nu va puteâ, în aceleaşi condi- fiuni, să emită nici scrisuri funciare, nici scrisuri ipotecare, în baza unor asemenea ipoteci. Deci riscul, în aceste cazuri, loveşte numai societatea, posesorii de scrisuri funciare şi scrisuri ipotecare nu sunt expuşi acestui risc.

Pe de altă parte, am luat măsuri ca publicatiunea să se facă cu toate garanţiile şi în sfârşit ca acel care ar face întâmpinarea cu rea credinţă să tragă serioase consecinţe.

In „ce priveşte împrumuturile pe gaj:

74

Expunerea de Motive 75 *

La art. 14 s’a prevăzut că actul de gaj treime să fie autentificat, dacă partea nu ştie carte, şi s’a prevăzut autentificarea de către primar în comunele rurale sau de autoritatea* poliţienească în cele urbane.

In art. 16, alin. 6, s’a limitat drepturile de urmărire ale fiscului numai la impozitele elementare pe trei ani şi s’a trecut înaintea creditorului gagist numai aceste drepturi şi cele ale proprietarului pentru arenda anului în curs şi a anuluk viitor.

O inovaţie s'a prevăzut la art. 17 prin proiect. Vânzătorul de vite şi instrumente agricole nu eră cu nimic garantat, 0- dată lucrul vândut şi predat cumpărătorului, fapt ce contri- buiâ mult la scăderea creditului pentru vite şi instrumente a - gricole.

Am admis sistemul ca vânzătorul să poată face opozabilă,, fie rezerva proprietăţii, fie privilegiul său, transcriind actul de vânzare în registrul special de gajuri (art. 17 şi alin. 1).

De asemenea s’a prevăzut pentru orice creditor urmăritor obligaţiunea de a cerceta registrul de gaj pentru a se putea încunoştiinţâ creditorii gagişti sau privilegiaţi, în caz de lici- taţiune, făcând astfel concurenţa cât mai serioasă, evitând surprizele păgubitoare creditorilor urmăritori, cari nici nu ar fi, putut avea cunoştinţă de o altă urmărire făcută asupra aceloraşi lucruri şi de o ridicare a preţului numai de către unii creditori. (Ârt. 17, alin. 2).

In art. 26 am pus obligaţiunea Societăţilor Civile de Credit Funciar şi Societăţilor de Credit Agricol ca să ţină un registru special de ipotecile pe baza cărora emit scrisul sau obliga.- ţiuni, deoarece aceste Societăţi pot acordă şi împrumuturi în numerar tot pe ipoteci.

In art. 27 am prevăzut cazul când Societatea ar deveni insolvabilă. Pentru apărarea intereselor deţinătorilor de scrisuri funciare, instanţa judecătorească va numi un curator.

In art. 28 am prevăzut în dreptul deţinătorilor de scrisuri' sau obligaţiuni, ca să poată controlâ operaţiunile ipotecare ale societăţii dacă ei reprezintă 1/10 din totalul emisiunii.

In ceeace priveşte siguranţa deţinătorilor de scrisuri, am; prevăzut în art. 30 anumite obligaţiuni administratorilor societăţilor emitente şi sancţiuni, pentru care emisiunile să fie garantate în mod absolut.

In partea a Il-a a legii (art. 37—57 inclusiv), am prevăzut: dispoziţiunile de organizare a Societăţilor de Credit Agricol.


In-art. 37 am dispus ca aceste societăţi comerciale să iâ fiinţa după reguli speciale printr’un act sub semnătură privată, fie autentic încheiat cu Ministerul de Agricultură şi Ministerul de finanţe după aprobarea dată de Consiliul de miniştri.

Operaţiile Societăţilor de Credit Agricoi sunt aceleaşi ca şi ale societăţilor civile de Credit Funciar (art. 39) dar obligaţiunile se pot emite numai pe baza hotărîrilor consiliului de administraţie. Ele fiind destinate a fi plasate în străinătate, :se pot emite fie în lei, fie în monedă străină, bazată pe etalonul aur.

Art. 43 prevede că se aplică la Societăţile de Credit Agricol toate disp'oziţiunile art. 8—35 inclusiv, cari vor fi deci, dis- poziţiunile comune privitoare la împrumuturile pe gaj şi ipotecă. la modul de alcătuire al fondurilor de rezervă, la scrisurile funciare, la obligaţiunile şi garanţiile de luat în interesul deţinătorilor de scrisuri şi la controlul instituţiunii.

Am introdus în art. 42 instituţiune-a datoriei ipotecare („Grun- schuld") necunoscută până acum la noi, dar practicată foarte mult în alte ţări, mai ales în Germania. Aceasta spre a dâ putinţa mobilizării unei părţi din valoarea unui imobil. Această instituţie diferă de dreptul de ipotecă care este o garanţie accesorie a unei creanţe şi nu poate fi conceput independent de existenţa şi condiţiile de validitate ale acesteia, pe când datoria ipotecară (Grunschuld”), iâ naştere independent de orice creanţă personală.

Datoria ipotecară dă putinţa dobândirii unei sume fixe din valoarea imobilului, bine înţeles la cererea proprietarului i- mobilului şi independent de orice cauză.

Datoria fiind independentă de orice raport de drept, intabularea nu va fi atacabilă aproape în nici un caz.

Situaţiunea creditorului este cu mult mai sigură decât la i- poteea de drept comun, căci el nu este expus pericolului unei excepţiuni ridicate pe baza unei stări de fapt sau de natura unui act juridic îndată ce intabularea s’a făcut în formă legală.

Se înţelege dela sine că această instituţiune ,care nu este altceva decât separarea dreptului de ipotecă, de orice creanţă, nu se poate aplică decât în ţinuturile unde există cărţi funduare.

in cap. IV (art .44 inclusiv) am introdus deasemenea o instituţie nouă la noi, prevăzând pentru ea o aplicare generală şi anume scrisul ipotecar (Breifhypofeck). Acest scris ipotecar


dă putinţa unei mobilizări lesnicioase a ipotecii, care în dreptul comun este o instituţie mai greoaie (Briefhypoteck).

Scrisul ipptecar (Briefhypotck) se deosibeşte de ipoateca de drept comun (Buchhypoteck) prin faptul că dreptul de ipotecă se dobândeşte numai atunci când proprietarul imobilului predă creditorului scrisul liberat asupra ipotecii constituite şi prin aceea că debitorul nu poate plăti decât aceluia care prezintă srrisul Ipotecar.

Acest scris va fi liberat de instanţa de inscripţiune, adică în Regatul Vechiu, de către tribunal, iar acolo unde există cărţi funduare, de către autoritatea de carte Funduară.

Instanţa specifică în scrisul ipotecar: suma creanţei, imobilele ipotecate şi toate celelate împrejurări importante, astfel că creditorul luând în primire scrisul ipotecar, are garanţia prezentată de o instanţă judecătorească, că creanţa există şi. că este garantată în primul rang printr’un imobil, arătat deasemenea individual. Eliberarea scrisului ipotecar fiind înscrisă la instanţă, iar radierea dreptului de ipotecă nefiind posibilă fără presentarea scrisului ipotecar, creditorul este asigurat că nu va pierde garanţia ipotecară, atât timp cât este in posesiunea scrisului ipotecar. In afară de aceasta, actul original de împrumut fiind ataşat la scrisul ipotecar, creditorul este .orientat asupra tuturor detaliilor, şi cumpărând scrisuri ipotecare, va avea toate datele, fără de a fi nevoie să cerceteze Cărţile funduare sau alte registre de mutaţiuni.

Astfel, creanţele ipotecare vor avea cea mai mare mobilitate. Fără să fie nevoie de formalităţile înscrierii cesiunilor, creanţa ipotecară va fi pusă cu multă uşurinţă în circulaţie, iar persoana creditorului se va schimbă nelimitat prin simplul transfert al scrisului ipotecar.

Creditorul nu va fi expus excepţiunilor ce s’ar putea ridică din raportul de. drept dintre proprietar şi împrumutător şi numai conţinutul scrisului ipotecar şi al actului de împrumut va fi hotărîtor.

In genere, numai cu ajutorul scrisurilor ipotecare este posibilă o atare organizare a dreptului de ipotecă, care să permită dobândirea, transferarea sau încetarea dreptului de ipotecă, odată cu dobândirea, transferarea şi încetarea însăşi a. creanţei. Deci creditorul ipotecar va aveâ în această institu- ţiune o bază sigură.

împotriva acestui sistem s’au ridicat două obiecţiuni şi a - nume: c ă . creditorul va fi silit să păstreze scrisul ipotecar

-78 Expunerea de Motive

cu mare îngrijire şi al doilea că instilutiunea mobilizează prea mult Creditul ipotecar şi expune pe debitor lai pericolul de a fi executat fără cruţare de către un creditor pe care nici nu-1 cunoaşte. Aceste obiectiuni nu sunt întemeiate. Păstrarea scrisului ipotecar nu prezintă greutăţi mari, iar în caz de pierdere sau nimicire, creditorul poate cere anularea (amortizarea) lui. in ceiace priveşte pericolul unei executări neaşteptate şi severe, acesta există numai în aparentă. Creditorul înainte de a urmări pe debitor, va trebui să ceară plata dela societatea emitentă, care refuzând-o, s’ar expune să fie declarată în ialiment. Debitorul deci nu este lăsat la discreţia cre-

• ditorului străin, că va puteâ, dacă a ajuns într’o situaţie grea, să se înţeleagă cu societatea emitentă, adică cu o institutiune naţională.

Aceste obiectiuni nu prezintă deci nici o gravitate fată de avantajele evidente ale institutiunii, care asigură creditorului o îndoită garanţie: mai întâi poate cere plata dela societate şi apoi are acţiune directă şi contra debitorului. însuşi acest fapt arată superioritatea acestei institutiuni fată de scrisurile funciare, ai căror deţinători n’au altă acţiune decât aceia în contra societăţii.

In art. 45 am prevăzut în amănunţime dispozitiunile care■ să asigure emiterea şi circulatiunea acestor înscrisuri ipotecare pe baza unei ipoteci de drept comun, cum: transformarea scrisurilor ipotecare prin anularea lor în datorie ipotecară de drept comun.

In {inutun’e .unde nu există Cărţi Funduare, s’a prevăzut că contractai de împrumut, pe bază căruia se pot emite scrisuri ipotecare, să nu poată fi făcut decât în condiţiunîle art. 9, alin. 3 şi urm., adică cu publicatiunea care să-i garanteze siguranţa.

In p.artea a IlI-a (art. 58—68 inclusiv) a legii, am tratat chestiuni de procedură şi competintă în litigiile ce s’ar ivi între societăţile civile de Credit Funciar Rural sau de Credit Agricol şi guvern, sau între societăţi şi societatea civilă de Credit Funciar Rural cu privire Ia interpretarea şi aplicarea actului constitutiv sau statutelor Societăţii.

Aceste litigii le-am dat în competenta unor arbitri'. In a-■ ceasta privinţă am păstrat formele dîn vechea lege a societăţilor civile de credit funciar art. 23.

In art. 68 am prevăzut condlţiunile în cari diferite bănci •sau institutiuni funciare pot functionâ ca reprezentante ale So-

Expunerea de M otive 79

cictăţii de Ci c-dit Agricol pentru înlesnirea operaţiunilor de în- cheerea împrumuturilor şi plasarea înscrisurilor.

In partea IV am prevăzut dispoziţiuni comune pentru Socie tăţile Civile de Credit Funciar Rural şi pentru Societăţile de Credit Agricol, privitoare la acţiuni, cereri şi urmăriri. In general în această parte am adoptat dispoziţiunile art. 16—22 inclusiv din legea din 1923 a Societăţilor de Credit Funcar, cu modificări cari să facă aplicabile aceste dispoziţiuni în toată ţara.

In această parte am mărginit drepturile tezaurului numai la impozitele elementare, privind imobilul pe termen de 3 ani (art. 78, alin. ultim).

Luarea în posesie prevăzută de art. 78 şi generalizată în ţinuturile alipite, nu este decât un mijloc pentru ca Societatea să-şi încaseze ratele şi anuităţile întârziate şi cheltuelile de urmărire, evitând debitorului procedura vânzării imobilului. Această măsură destinată să înceteze imediat ce societatea s’a despăgubit în rate, anuităţi şi cheltueli. Nu trebueşte în nici un caz confundată, în ţinuturile alipite cu instituţia anticrezei, cu care nu are nici un comun.

In art. 104 am prevăzut pentru Societăţile de Credit Agricol o procedură repede şi lesnicioasă pentru urmărirea cambiilor.

Cambia scăzută şi aflată în portofoliul acestor societăţi s’a socotit executorie fără nici o formă, punând astfel în practică principiul kgislaţiunilor moderne în materie cambială, care face din cambie un titlu executoriu prin el însuş.

Societatea se va puteâ adresa instanţei competente care va ordonă, prin corpul de portărei, să se facă la cassieria societăţii plata în 3 zile dela primirea unei somaţiuni. După acest termen, urmărirea se continuă în formele arătate de art. 98.

In caz când în termen de 3 zile libere, debitorii semnatari vor face contestaţie, ele se vor judecă de instanţele competente cu urgenţă şi precădere în Camera de consiliu.

S ’a mărginit însă contestaţia numai la lipsa elementelor esenţiale formale ale cambiei, la plata sau stingerea creanţei după regulele prevăzute în dreptul comun. Tot ca o înlesnire a creditorilor am prevăzut, chiar în caz de contestaţie, dreptul de a se înfiinţa sechestru asigurător fără cauţiune, dacă debitorii semnatari ai cambiei n’au consemnat vloarea pretinsă de societate.

In partea V-a (art. 105—109) am prevăzut dispoziţiunile fi-oiale şi anume:

80

Prin art. 105 am interzis ca institutiunile prevăzute de a~ ceasta lege să facă alte operaţiuni decât cele prevăzute în lege.

Prin art. 106 am reglementat situaţia actualelor Societăţi Civile de^Credit Funciar, care , vor trebui ca în termen de 6- luni delà promulgarea legii să-şi modifice statutele prin- sancţiunea decăderii lor pe viitor din beneficiile şi privilegiile legii din Iunie 1923, cu modificările din Decemvrie 1923, urmând ca pe viitor să funcţioneze potrivit dreptului comun.

In art. 5 am menţinut Societăţilor de Credit Funciar Rural caracterul civil, prevăzându-se că ele nu pot fi declarate în stare de faliment.

Am adăugat însă dispozitiunea că dacă aceste societăţi nu plătesc datoriile constatate prin titluri executorii ele să fie- lichidate de tribunalul de comerţ, potrivit dispozitiunilor din codul de comerţ.

In sfârşit, în art. 107 am prevăzut scutirea scrisurilor ipotecare şi a obligaţiunilor emise de Societăţile de Credit A- gricol, de orice taxe de timbru sau înregistrare cum şi de orice impozit de orice natură, fie pentru emiterea lor, fie pentru plata amortismentului, dobânzilor,' capitalului. Această scutire este necesară, deoarece scrisurile fiind destinate a circulă mai mult în străinătate, taxarea şi impunerea lor ar fi aproape imposibilă, pe lângă faptul că lipsa de scutire ar pu- teă fi o împiedicare pentru plasarea lor şi deci pentru obţinerea capitalului necesar Creditului Agricol.

In art. 108 am stabilit că scrisurile funciare rurale în viitor nu se pot emite decât de societăţile prevăzute de lege>.

Am pus capăt astfel, chestiunii emiterii de scrisuri funciare' rurale în viitor.

Ministrul agriculturii şi domeniilor, ION MIHALACHE.

Ministrul de finanţe, MIHAI POPOVICI.

Subsecretar de Stat, V. Potârcă-

Expunerea de Motive

Avizul Consiliului LegislativPROCES-VERBAL No. 52

— Şedinţa dela 16 şi 17 Iulie 1929 —

bub preşedinţia d-lui G. Slătineanu,Prezenţi fiind:Consilieri permanenţi d-nii: St. Chicoş, G. Sărăteanu şi I.

Setlacec.Referent titular al lucrării d. M. Lazeanu.Luând în discuţie proiectul de lege pentru organizarea Cre

ditului Funciar şi Creditului Agricol, înaintat consiliului de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor cu adresa Nr. 67.610 din 12 Iulie 1929, emanând dela acelaş Minister şi înregistrat la acest consiliu sub Nr. 766 dela 13 Iulie 1929.

Ascultând raportul d-lui consilier permanent St. Chicoş şi referatul d-lui referent titular M. Lazeanu.

Consiliul,In vederea unei mai bune redactări şi a unei mai mari cla

rităţi, propune următoarele modificări:1. Să se înlocuaiscă cuvântul de „lege” din titulatura pro

iectului prin cuvintele „proiect de lege”, întrucât Consiliul Legislativ, în virtutea articolelor 76 din Constituţie şi 62 din legea organică a Consiliului, îşi dă avizul numai asupra proiectelor de lege.

2. La art. 13, alin. 2, cuvântul „care” dinaintea cuvintelor „se vor anulă”, trebueşte suprimat.

3. La art. 16, alin. ultim, cuvântul „sinistru” să fie înlocuit prin cuvântul „sinistraţi”.

4. La art. 17 alin 2, în loc de cuvântul „ele” se va pune cuvâtul „se”.

5. La art. 18, alin. 4, cuvântul „şi” înainte de „din circumscripţia” trebue suprimat.

6. La art. 37 alin. ultim, să se completeze exact titulatura fiecărui Minister.

7. La art. 29, alin 4, se vor înlocui cuvintele „Societăţilor împrumutătoare” cu cuvintele „Societăţilor împrumutate”.

8. La art. 41, alin. 3, se va înlocui cuvântul „efectuarea” prin cuvântul „afectarea”.

9. Art. 42, alin. 1, trebueşte scris din nou.10. La art. 44, alin. penultim, punctul d, se va înlocui cu

vântul „ridicare” prin cuvântul „oarecare”, iar la alineatul ultim se va pune cuvintele „conform dispozitiunilor, înaintea cuvântului ..dispoziţiuni”.

11. La art. 51 se va înlocui cuvântul „notariile” prin cuvântul „adnotările”.

12. La art. 58, alin. penultim, se va înlocui cuvântul „secţii” prin cuvântul „Societăţii”.

13. Art. 59 urmează a fi revăzut, întrucât nu rezultă clar dacă este vorba de conflict între societari şi societate sau guvern şi societate.

14. La art. 73 se vor suprima cuvintele „două puncte”, fiind vorba de mai multe puncte.

15. La art. 80 alin. 3, trebue legat cu alin. 4.16. La art. 77 alin. 2, Consiliul opinează a se da următoarea

redactare:. ,,Nu vor fi primiţi.... decât aceia cari vor fi depus la Cassa de Depuneri şi Consemnatiuni sau la Tribunal în numerar, în bonuri de tezaur sau în scrisuri funciare al pari şi orice alte efecte ale Statului socotite după cursul zilei fie mai înainte, fie chiar în ziua vânzării, a 10-a parte a preţului oferit de Societate.

17. Consiliul este de părere că art. 82 şi 85 din proiect să fie fractionate în aşa fel încât ideile deosebite să fie cuprinse în articolele deosebite.

18. La art. 89, alin. 1, se va înlocui cuvântul „pronunţare”piriin cuvintele „publicării în „Monitorul O ficial”, iar la alta. 2 al aceluiaş articol, în loc de „modificări”, se va sicrie „modificările”.

19. Consiliul opinează, în vederea unei bune tehnice legislative şi a unei mai mari cHarităţi, ca subîmpărţirea proieatulliui în Părţi, Capitole şi Secţiuni să fie astfel făcută încât fiecare din aceste diviziuni să poarte un titlu şi un număr exact de ordine.

8 2 Avizul Consiliului Legislativ

Avizul Consiliului L egislativ 83

Aşa de exemplu, Cap. II, Partea I din proiect nu are titlu, în Partea Il-a a proiectului de lege apare Cap. I cu subtitlul „Constituirea'” ; iar la art. 38, unde se vorbeşte de capital, nu se mai precizează numărul subdiviziunii. Acelaş lucru la art. 39, 58 şi altele.

De asemenea proiectul de lege conţine Partea II şi Partea IV fără să figureze Partea III, iar Capitolele din Partea IV nu sunt numerotate.

Consiliul mai opinează .că toate trimiterile din cuprinsul proiectului de leigie să fie completate.

Cu aceste modificări Consiliul este de părere că prezentul proiect de lege urmează a fi supus desbaterilor Corpurilor legiuitoare.

Preşedinte, G. Slătineanu.

Consilieri permanenţi, St. Chicoş, G. Sărăţeann, şi I. Setlacec

Referent titular, Mihail Lazeanu.

Raportul de la Cameră

Domnilor deputaţi,

Gomisiunea permanentă de agricultură, păduri şi uomenii, întrunindu-se în numărul prevăzut de regulament în şedinţa de la. 24 Iulie a c„ sub preşedinţia dl-lui D. Căpătâneianu, membru a luat în cercetare proiectul de lege pentru organizarea Creditului Funciar Rural şi al 'Creditului Agricol şi după des- baterile urmate l-a aprobat, ou modificările şi adăogirile arătate în dreptul fiecărui articol.

Potrivit art. 93 din regulamentul interior al Adunării deputaţilor, au fost desemnaţi d-nii: D. Căpătâneanu, Dr. M. Şerban şi Alex. Stan, cari împreună cu d. I. Cămărăşeseu, ca preşedinte şi isubsemnatul ales raportor, vor cercetă amendamentele prezentate în şedinţă publică.

Domnilor deputaţi,

Marea operă socială, împroprietărirea sătenilor, a avut efecte grave asupra agriculturii, oare a fost şi este cea mai bogată ramură de produetiune a tării jnoastre, influenţând defavorabili întreaga noastră stare economică şi contribuind la criza ce durează încă.

Aceste efecte grave sunt datorite nu atât dispariţiunei manei proprietăţi, singura producătoare de cereale pentru export înainte de răsboi, cât faptului că nouii cultivatori dc pământ au rămas şi sunt lipsiţi de mijloaceilie trebuitoare unei bune exploatări agricole, deoarece Statul s’a mulţumit să le deâ loturi de împroprietărire, fără a se îngriji dacă au cu ce să le muncească.

Aşa se explică că, în fieore an producţia agricolă a scăzut

Raportul delà Cameră 85

din lipsă de unelte, de seminţe selecţionate şi de mijloace de a le procură.

Sătenii an recurs la împrumuturile acordate die băncile particulare, împrumuturi cari an de an au deveint mai oneroase, astfel că rendamentul pământului fată de dobânzile plătite, a ajuns deficitar.

Este vina partidelor politice, cari au prezidat opera de împroprietărire că, n’an fost la înălţimea timpului spre a îmbrăţişa întreaga operă die transformare profundă a structurii sociale şi economice a tării noastre, multumindn-se să împartă, în ccindiţmnile ştiute, pământul expropriat şi neglijând cultivarea acestui pământ, din a cărui bogăţie se puteau dobândi puternice mijloace de luptă împotriva crizei ecoaimioo următare răsboiului.

Partidul naţionial-Mbera! nu scapă o singură ocazie să nu se fălească cu opera împroprietăririi, fără să-şi dea seama ce punct de acuzaţie se ridică contra sa din modul unilateral şi păgubitor cum a realizat-o.

Intr’adevăr. erâ die bun simt pentru oameni politici cu aşa mare experienţă că. împărţirea de pământ fără acordarea mijloacelor trebuitoare de a-1 cultivă, erâ o măsură insuficientă şi acesta cu atât mai mult cu cât dacă exproprierea m’ar fi intervenit şi pământul rămânea în mana marilor proprietari1. încă trebuiau ajutaţi aceştia să-şi refacă gospodăriile pentru ca a- gricultura să nu sufere.

Până la 1923, partidul natibmal-liberal stăpân direct sau indirect pe destinele acestei ţări, n’a luat nici o maură spre a ajută pe săteni să-şi refacă gospodăriile distruse de răsbol, a- colo umdie inamicul a putut pătrunde, şi de refugiu în cealaltă parte a tării.

Fără vite şi fără unelte agricole, fără seminţe, şi fără bani, sătenii au muncit loturile lor, cum au putut. Bineînţeles rezultatul muncii în asemenea condiţii n’a putut fi de loc mulţumitor. Abia la 1923, guvernul liberal aduce în desPaterea Corpurilor legiuitoare legea pentru Creditul rural şi autorul ei nu se sfieşte a recunoaşte că după 5 ani dela decretul-lege de expropriere, tara nu posedă încă o instituţie • de credit agricol, scriind textual în expunerea de motive:

„De fapt principala ramură de producţie a ţării este aceea care beneficiază de creditul cel mai restrâns” .

Iar raportorul legii dedară că proprietarrii rurali cu gospodăriile devastate de răsfeoi sau risipite în timpul răsboiului,

8 6 Raportai dela Cameră

<vl pot să-şi procure credite fără concursul Statului şi că proiectul va realiza acest postulat, prin cre:area societăţii de credit agricol, Ta a cărei constituire via participă şi Statul, fie pentru a procură (fonduri, ca cel mai în măsrară s’o tacă, fie pentru a dâ un caracter de mai mare siguranţă societăţii, spre a obţine credite în străinătate.

Aşa dar, eră momentul să se curme starea de fapt şi să se realizeze creditul agricol.

Legea s’a votat, fără discuţiwne, dar creditul agricol cu participarea Statului şi cu concursul capitalului străin a rămas pe hârtie de oarece singura urmare a legii a fost transformarea ■/echei societăţi de credit funciar rural, cu un capital de lei 25.000.000!

de rost aveau atunci declaraţiile reproduse mai sus?Explicaţia o găsim chiar în expunerea de motive.Reproduc textual: „Deodată cu crearea creditului industrial,

Statul trebuie să se gândească şi la crearea die credite agricole, putând lucră în modul cel mai larg pentru ajutorarea agriculturii” .

Partidul liberal aveâ nevoie de credit industrial, voia să-l oreieze cu mijloace foarte puternice — dar şi agricultura se găsea în suferinţă; atunci pentru a satisface oipinia publică şi poate şi alţi factori, cu acea ipsă idle sinceritate caracteristică operei sale de guvernământ, a întocmit, concomitent două legi — şi rog să se observe că acea pentru creditul agricol este ulterioară — dar pe una a pus-o în executare, iar cealaltă a rămas o simplă promisiune.

Am arătat că Creditul Agricol promis s’a mărginit la transr formarea veche! societăţi de Credit Rural cu capital de 25 milioane lei; creditul industrial a luat însă forma unei Societăţi ou 500.000.000 leii capital (1923), la care participă Statul şi Banca Naţională cu jumătate.

Transcriu dintre textele legii pentru Creditul industrial următorul: „Statul garantează bonurile de casă emise de societate, împreună ou dobânda lor, precum garantează şi cuponul obligaţiunilor simple şi ipotecare” (art. 14). Este desigur caracteristic pentru mentalitatea unui partid politic să facă tara garantă a afacerilor unei societăţi creată chiar cu concursul Statului, dar unde Statul are drept la 1/5 din capital şi din venituri]

Care-i explicaţia acestei atitudini a partidului liberal?După părerea mea explicaţia este următoarea: înainte de

Raportul delà Cameră 87

răsboi marea fiinantă liberală, care constituie unica putere a acestui partid, îşi plasă capitalurile în pământ Prima societate de Credit Rural eră o citadelă liberală şi ne amintim luptele ce se dădeau ou prilejul schimbărilor consiliului de administraţie.

După răsboi, puterea f mantei liberale crescuse, dar capitalurile nu mai puteau fi plasate în pământ, care trecuse în cea mai mare parte în mâinile sătenilor şi legile de împroprietărire confin restriefteni de înstrăinare.

Atunci iiinanita liberală s’a pus să creieze un alt mijloc, de plasament al capitalurilor sale şi sacrificând) interesele agriculturii, lăsând-o să piară sub povara lipsei de capital şi a dobânzilor uzurare a ereiat acele industrii, ou participarea băncilor liberate, industrii în mare parte parazitare, cari trăiesc din proteotiunea vamală şi din alte avantagii.

In politica sa îngustă şi ou tendinţa de a sacrifică toate interesele tării în folosul partidului, liberalii au neglijat agricultura işii au oreiat şi încurajat industria. Poate a contribuit la aceasta în afară de necesitatea plasării capitalului şi nevoia plasării partizanilor în acele numeroase consilii de administraţie ale societăţilor industriale. Consecvenţi ou această atitudine s’au grăbit a fonda Creditul ind'ustrial spre a veni în ajutorul industriei, în care îşi aveau plasate capitalurile, fără a se îngriji de agricultură, deşi prin legea dela 1923 făcuseră promisiuni aşa de mari.

înainte de <a încheia acest capitol, aşi fi nedrep-t dacă n’aş meuţionâ o încercare a partidului liberal de a veni în ajutorul ţărănimii şi care constă îin autouizaţiunea diată ide guvernul trecut „Băncii Româneşti”, a doua Banca Naţională a României, de a ipotecă terenurile dobândite din împroprietărire pentru împrumuturi vechi sau noui, cu dobânda uzurară a pietii.

Domnilor deputaţi,

Aceasta era politica partidului mafionai-libaral fată die cea rr.ai însemnată ramură de produotliune a tării, în momentul când

.frânele puterii au intrat în mâinile partidului naţional-tără- nesc. lin mesajul regal de deschiderea actualei seziuni guvernul a anunţat crearea Creditului Agricol care constitue unul din punctele programului partidului nostru şi d. Ministru de agricultură şi domenii, cu preţiosul concurs al d-lui subsecretar de

88 Raportul dela Camera

Stat Virgil Potârcă, după lungi şi serioase studii, a pregătit şi vă prezintă proiectul die fată.

Expunerea de motive documentează pe larg economia pro* iectului, ceia ce mk dispensează pe mine de a insistă.

îmi permit numai să relev că ode două tipuri de societăţi vor corespunde atât necesităţilor agriculturii, procurându-i credite pe termen lung sau scurt, diupă destinaţia la care vor servi sumele împrumutate, cât şi plasamentului capitalului naţional şi străin, adaptându-se modalităţilor de plasare a acestui capital.

La crciarea societăţii de credit agricol va participa şi Statul, atât pentru că este cel mai in măsură să aducă fonduri însemnate, cât şi spre a imprimă acea siguranţă necesară atragerii capitalului străin.

In dispoziţiile dle detaliu proiectul organizează în mod desăvârşit asigurările ipotecare, introducând procedura prescrisă de art. 9, atât do necesară pentru pământurile sătenilor lipsite dc titluri de proprietate.

Partea III a proiectului se ocupă de tribunalul dle arbitri, competîmte a judeca toate litigiile ce s’ar naşte din aplicarea legii şi a statutelor sau din executarea contractelor ipotecare, iar partea IV organizează procedura de executare şi urmărire, iiispirâudu-se din necesitatea de a garantă acestor societăţi o posibilitate de realizare a drepturilor lor, necesară spre a asigură circulaţiunca titlurilor şi obligaţiunilor emise.

In forma în care se prezintă prin economia lui, proiectul corespunde scopului urmărit şi subsemnatul, în numele comisiunii, vă roagă să-i daţi aprobarea.

Raportor, CONST. SIMONESCU.

C U P R I N S U L

I

Lege p e n iru O rg an izarea C re d itu lu i F u n ciar ru ra l‘ şi a C re d itu lu i' A g ric o l

Pag.D isp o ziţiu n i p re lim in are . .. . ........................................ 3-

PARTEA \

Societăţile civile de credit finaraiar ruralC A P . I. — C o n s t i t u i r e a ................... . . 4C A P . II. — C a p ita lu l s o c ia l . i a v . . . . . . . 4C A P . III. — D e s p re o p e r a ţ iu n i ......................... " ......................... 5

Secfia I. — D e sp re n a tu ra o p e ra ţiu n ilo r . . . . 5-Secţia I I . — îm p rum utu ri ip o te c a r e .............................. &Secfia I I I . — îm prum uturi p e g a j , . . . . . . 10

CAP. IV . — D e s p re acţiu n i, c h e tu e li,d e e x p lo a ta re , r e z e rv e , scr iso ri şi o b lig a ţiu n i. • f • » 1 $

CAP. V. - S ta tu te ............................................................................... 21

PARTEA II

Societăţile de credit agricol

C A P . I. — C o n stitu irea . . . 22"C A P . II. — C a p i t a l u l .......... ... ................................................. 2 î

9 0 Tabla de MateriiP ag .

C A P . III. — D e sp re o p e r a ţ i u n i .................... .................................. 2 4C A P . IV . — D e sp re s cr is u r i i p o t e c a r e ................................... 26

PARTEA III

Despre arbitri

PARTEA IV

Despre aGţiuni şi urmăriri

C A P . I. — D isp oziţiu n i g e n e r a l e ............................................C A P . II. — D e s p re U rm ărirea im o b i l ia r ă . . . . . .

Secţia 1. — L u a re a în p o s e s iu n e . . . . . . .Secţia II. — V â n z a re a im o b ile le r . . . . . . .

C A P . III, — D e sp re u rm ă rirea ş i v â n z a re a g a ju r ilo r ş i a a lte i a v e ri m o b ilia re . . . . . . .

Secţia /. — V â n z a re a g a j u r i l o r .............................. ....Secţia II. — U rm ă rirea m o b ilia ră ..............................

PARTEA V

Dispoziţiuni finale

I I

40

505 053

E x p u n e re d e m o t i v e .................................. 5 7A vizul C on siliu lu i L e g i s l a t i v .................................. 81R a p o rtu l d ela C a m e r ă ........................................................................... 84

Documents

PENTRU Organizarea Creditului Funciar Ruraldspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/82556/1/BCUCLUJ_FP_2052… · Organizarea Creditului Funciar Rural. şi . a Creditului Agricol. însoţită