IIntroducereGhidul ISO/CEI 2: 1996 definete standardul ca fiind un document, stabilit prin consens i aprobat de ctre un organism recunoscut, care asigur, pentru uz comun i repetat, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activiti sau rezultatelor lor, cu scopul de a se obine gradul optim de ordine ntr-un anumit context.Standardelevariaz ca i caracter, subiect sau volum. Acestea includ mai multe discipline: ncepnd cu toate aspectele tehnice, economice i sociale ale activitii umane i ncheind cu toate disciplinele de baz cum ar fi limbajul, matematica, fizica etc. Sunt coerente i consecvente: standardele sunt elaborate de ctre comitetele tehnice care sunt coordonate de ctre un organism specializat i asigur depirea barierelor dintre diferitele domenii de activitate i diferite politici comerciale; Rezult din participare: standardele reflect rezultatele activitii desfurate n comun ce implic toate prile competente i sunt validate prin consens pentru a reprezenta toate interesele relevante: productori, utilizatori, laboratoare, autoriti, consumatori etc. Sunt procese active: standardele se bazeaz pe experiena real i conduc la rezultate materiale n practic (produse att bunurile, ct i serviciile, metodele de ncercare etc.); ele stabilesc un compromis ntre cele mai ridicate nivele de progres i constrngerile economice ale timpului; Sunt actualizate: standardele sunt revizuite periodic sau dup cum dicteaz circumstanele pentru a le asigura actualitatea i, de aceea, evolueaz mpreun cu progresul social i tehnologic; Au statut de referinen contracte comerciale i n instan n cazul unei dispute; Au recunoatere naional sau internaional: standardele sunt documente care sunt recunoscute ca valabile la nivel naional, regional sau internaional, dup caz; Sunt disponibile pentru oricine: standardele pot fi consultate i achiziionate fr restricie.Ca regul general, standardele nu sunt obligatorii, acestea avnd o aplicare voluntar. n anumite cazuri, implementarea poate fi obligatorie (cum ar fi n domeniile legate de securitate, instalaii electrice sau n contracte publice).

Rolul standardizriiStandardizarea este recunoscut astzi ca fiind disciplina esenial pentru toi agenii economici, care trebuie s depun eforturi pentru cunoaterea motivaiilor i a implicaiilor acesteia. Acum 20 de ani standardizarea era un domeniu rezervat doar ctorva specialiti.Astzi, companiile au preluat standardizarea ca un element tehnic i comercial major. Ele contientizeaz faptul c trebuie s joace un rol activ n acest domeniu sau s fie gata s accepte standardizarea care se desfoar fr contribuia lor sau fr luarea n considerare a intereselor lor.Un standard reprezint un nivel de experien i tehnologie care face ca prezena industriei n elaborarea sa s fie indispensabil.Acesta este un document de referin folosit, n special, n contextul contractelor publice sau n cadrul comerului internaional, pe care se bazeaz majoritatea contractelor comerciale.Standardele sunt folosite de ctre industriai ca i referin indiscutabil ce simplific i clarific relaiile comerciale dintre partenerii economici.Standardele sunt documente care se folosesc din ce n ce mai mult n jurispruden.Pentru factorii economici, standardele sunt: Un factor de raionalizare a produciei: standardul face posibil stpnirea caracteristicilor tehnice, pentru a satisface clientul, pentru a valida metodele de fabricaie, pentru creterea productivitii, dnd un sentiment de securitate operatorilor i instalatorilor; Un factor de clarificare a tranzaciilor: n faa unei oferte supraaglomerate de produse sau servicii, care pot avea valori practice extrem de diferite, existena sistemelor de referin faciliteaz o mai bun evaluare a ofertelor i reducerea incertitudinilor, ajut la definirea necesitilor, optimizeaz relaiile cu furnizorii, elimin necesitatea unor ncercri suplimentare; Un factor de inovare i dezvoltare a produselor: participarea la activitatea de standardizare favorizeaz anticiparea i prin aceasta asigur progresul simultan al produselor. Standardele au un rol favorabil n inovare datorit transferului de cunotine; Un factor de transfer al noilor tehnologii: standardizarea faciliteaz i accelereaz transferul de tehnologie n domeniile care sunt eseniale att pentru companii, ct i pentru persoane fizice (noi materiale, sisteme de informare, biotehnologie, produse electronice, fabricarea integratelor pentru computere CIM etc.) Un factor pentru selectarea strategic a companiilor: participarea la standardizare nseamn introducerea soluiilor adaptate la competena unei companii i echiparea acelei companii pentru a putea concura ntr-un mediu economic competitiv. Asta nseamn s acionezi n spiritul standardizrii, nu s supori costurile.

II Tipuri de standarde Standarde naionale:Standardul este o oper colectiv. Includerea unui standard naional n programul naional de standardizare i elaborarea acestuia se face sub autoritatea organismului naional de standardizare, care l i public. Prin urmare, standardul naional este o oper protejat nc din faza de proiect, dreptul de autor aparinnd organismului naional de standardizare.

Standarde internaionale:Din faza de proiect n cadrul comitetului tehnic, standardele internaionale sunt protejate prin drept de autor, aparinnd organismelor internaionale de standardizare (ISO, CEI). Exploatarea drepturilor de autor este n mod automat transferat ctre organismele naionale de standardizare, membre ale ISO i CEI, pentru elaborarea standardelor naionale. Organismul naional de standardizare este obligat s ia toate msurile care se impun pentru a asigura protecia proprietii intelectuale a ISO i CEI pe teritoriul naional. Fiecare proiect de standard internaional i fiecare standard internaional publicat poart meniunea de exploatare a drepturilor de autor, constnd n simbolul internaional al dreptului de autor, numele editorului i anul publicrii. Reproducerea standardelorStandardul nu poate fi copiat, reprodus electronic sau transmis, n tot sau n parte, sub orice form i prin orice mijloace, electronic sau mecanic, inclusiv prin fotocopiere i microfilm, fr acordul scris al organismului naional sau internaional de standardizare n cauz, dect dac nu este prevzut altfel. Utilizarea reelelor publice, inclusiv a InternetuluiLa toate nivelele naional, regional sau internaional organismul naional de standardizare trebuie consultat n prealabil n cazul deschiderii unei reele electronice publice sau private (Internet, Intranet sau ceva similar) destinate diseminrii, transmiterii sau schimburilor de texte sau pri ale textelor standardelor, n cadrul sau n afara activitii de standardizare. Indiferent de situaie, exist o obligaie strict de a urmri recomandrile organismului internaional i naional de standardizare n cauz ori de cte ori sunt utilizate reele publice sau private.

III.Standardizarea internaionalStandardele se elaboreaz la nivel internaional, regional i naional. Coordonarea activitilor la aceste trei nivele este asigurat prin structuri comune i acorduri de cooperare.Standardizarea internaional ISO Organizaia Internaional de Standardizare IEC Comisia Electrotehnic Internaional ITU Uniunea Internaional a Telecomunicaiilor

Organizaia Internaional de Standardizare, cu numele scurt ISO care vine din limba greac, unde , isos, nseamn egal; n englez: International Organization for Standardization, este o confederaie internaional de stabilirea normelor n toate domeniile cu excepia electricitii i a electronicii, care sunt reprezentate de IEC (n englez International Electrotechnical Commission), i cu excepia telecomunicaiilor reprezentate de ITU (International Telecommunication Union). Aceste trei organizaii sunt unite n WSC (englez, World Standards Cooperation)Din 14 pn 26 octombrie 1946, n Londra a avut loc ntrunirea de organizaii naionale de norme din 25 de ri. Acolo s-a hotrt organizarea unei noi organizaii, n care ISA (eng. International Federation of the National Standardizing Associations) nfiinat n 1926 dar care i-a oprit activitatea n anul 1942 i UNSCC (eng. United Nations Standards Coordinating Committee). Aceast nou organizaie numindu-se ISO, i-a preluat activitatea n data de 23 februarie 1947.

I.S.O. este o retea de institute nationale de standardizare din 157 de tari, cu cate un singur reprezentant pe tara, cu Secretariat central in Geneva, Elvetia, care coordoneaza intreg sistemul.I.S.O.este o organizatie non-guvernamentala: membrii sai nu sunt, ca in cazul sistemului Natiunilor Unite, delegatii ale guvernelor nationale. Cu toate acestea,I.S.O. ocupa o pozitie speciala intre cele doua sectoare- privat si public.

Harta cu indicatorul apartenenei statelori la ISOLegend: ri membre ale asociaiei ri corespondente cu asociaia ri observatoare

Aceast lucru se datoreaza, pe de o parte, faptului ca multi membrii ai institutelor fac parte din structurile guvernamentale ri cu ISO 3166-1 care nu sunt membre la ISOdin tarile lor, sau sunt imputerniciti de guvernele lor. Pe de alta parte, alti membrii isi au radacinile numai in sectorul privat, prezenta lor fiind rezultatul parteneriatelor nationale ale asociatiilor industriale.Din aceast motiv, I.S.O. este capabila sa actioneze ca organizatie de legatura prin care se poate ajunge la un consens asupra solutiilor care sa reuneasca atat cerintele activitatilor comercialecatsi nevoile societatii.

Norme/StandardeStandard: document, conceput prin consens si aprobat de un organism recunoscut, care stabileste pentru uzul comun si repetat, reguli, coordonate sau caracteristici pentru activitati sau rezultatele lor, cu scopul de a atinge gradul optim de ordine intr-un context dat.Standardul trebuie sa se bazeze pe rezultatele consolidate ale stiintei, tehnologiei si experientei si sa fie orientate spre atingerea optimului de beneficii pentru comunitate.Nucleul care a demarat dezvoltarea standardelor ISO atrage atentia asupra faptului ca "pentru ca un sistem calificat sa fie eficace, procedurile lui trebuie definite si dezvoltate intr-un mod coerent". Fapt pentru care incepand cu anii 50 in tarile puternic industrializate s-au alcatuit norme/standarde- bine documentate, continand majoritar specificatii tehnice- aplicabile pentru anumite sectoare de activitate. Aceste norme au fost pe parcursul timpului rafinate pentru a putea fi aplicate in fiecare tara pentru domeniile de activitate in cauza, sau chiar pentru toate domeniile de activitate, asa cum este cazul standardului de management al calitatii ISO 9001:2000," a world standard"cum a fost el perceput.

Ce inseamna standardizare internationala?Cand marea majoritate a produselor si serviciilor dintr-o anumita activitate comerciala sau sector de industrie se afla in acord cuStandardele Internationale, atunci se poate spune ca exista o situatie de standardizare cuprinzatoare a industriei.Aceasta este atinsa prin intelegeri de comun acord intre delegatiile nationale reprezentand toti pilonii economici implicati -furnizori, utilizatori, reglementatorii guvernului si alte grupuri interesate, ca si consumatori.Ei sunt de acord ca specificatiile si criteriile sa fie aplicate complet in clasificarea materialelor, in fabricarea si furnizarea produselor, in testare si analiza, in terminologie si in furnizarea serviciilor.

In acest fel,Standardele Internationalefurnizeaza un model de lucru de referinta sau un limbaj tehnologic comun, intre furnizori si clientii lor care faciliteaza tranzactiile si transferul de tehnologie.Prin rafinare, aceste norme au evoluat de la o scala nationala la una internationala. Fapt pentru care standardizarea desi uneori vazuta ca o constrangere, ramane necesara pentru a asigura valoarea in privinta produselor si companiei in ochii clientilor.

Principii1. Statutul si intelesul Standardului International va fi respectat astfel incat oricare dintre Standardele Internationale sa reprezinte pe cat posibil o solutie internationala unica.2.Angajamentul de a participa la dezvoltarea si fezabilitatea Standardelor Internationale pentru a putea fi relevante pe toate pietele.Este recunoscut fapul ca in unele cazuri exista solutii diferite necease pentru a indeplini cerintele unice pe anumite piete locale din diferite regiuni. In aceasta situatie organizatia va analiza problema "out of the box" pentru a gasi cea mai buna solutie, cu scopul elaborarii unui standard aplicabil si relevant la nivel global.3. Accentul va fi pus pe dezvoltarea performantelor si nu pe prescrierea de norme.De cate ori este posibil organismul de standardizare va specifica standarde axate pe cerintele cu privire la produs in termeni de performanta decat in termeni de design sau caracteristici descriptive.4. Avand in vedere diferentele existente si legitimate dintre diferitele piete, unStandard International va trece printr-un proces evolutiv avand ca obiectiv ultim, pubicarea la un anumit moment in timp a unui Standard International care reprezinta o solutie internationala unica sub toate aspectele ei

I.S.O (International Organization for Standardization)este cel mai mare creator de standarde. Desi principala activitate a I.S.O este dezvoltarea standardelor tehnice, standardele ISO au de asemenea importante repercursiuni economice si sociale. Standardele ISO creeaza o diferenta pozitiva si conteaza nu numai pentru inginerii si producatorii pentru care rezolva probleme de baza in productie si distributie, ci si pentru societate ca intreg.

Standardele Internationale pe care le dezvolta I.S.O sunt foarte utile.Sunt utile pentru organizatiile industriale si comerciale de toate tipurile, guvernelor si altor organisme de reglementare, oficillilor comertului, profesionistilor pentru evaluarea conformitatii, furnizorilor si clientilor produselor si serviciilor in ambele sectoare: public si privat, si, in cele din urma, oamenilor in general in rolurile lor de consumatori si utilizatori finali.Standardele ISO contribuie la: Realizarea dezvoltarii, fabricarii si furnizarii produselor si serviciilor intr-un mod mai eficient, sigur si curat. Fac comertul dintre tari mai usor si mai corect. Furnizeaza guvernelor o baza tehnica pentru sanatate, siguranta si legislatie de mediu. Ofera sprijin in transferul tehnologic pentru a sustine dezvoltarea tarilor.Standardele ISOsunt utile de asemenea protectiei consumatorilor si utilizatorilor in general de produse si servicii facandu-le viata mai usoara.Motivul pentru care lucrurile merg bine de exemplu sistemele, retelele, utilajele si aparatele functioneaza bine si sigur este de cele mai multe ori pentru ca ele sunt conforme cu standardele iar organizatia responsabila pentru miile de standarde care aduc beneficii societatii este I.S.O.

Beneficiile societale ale standardelor ISO potrivit I.S.O.

Pentru oamenii de afaceri- adoptarea pe scara larga a Standardelor Internationale, inseamna ca ofertantii se pot baza in dezvoltarea produselor si serviciilor pe faptul ca vor fi acceptate pe arii extinse in sectorul lor. Acest lucru la randul lui inseamna ca afacerile care adopta Standardele Internationale, sunt libere sa concureze pe mult mai multe piete din lume.Pentru clienti- compatibilitatea tehnologica globala dobandita atunci cand produsele si serviciile au la baza Standardizarea Internationala, le ofera o gama mai extinsa de posibilitati, beneficiind totodata de efectele competitiei in randul ofertantilor.Pentru guverne- Standardele Internationale asigura bazele tehnologice si stiintifice care fundamenteaza legislatia cu privire la sanatate, siguranta si mediu.Pentru tarile in curs de dezvoltare, Standardele Internationale reprezinta un consens la nivel global, constituind o sursa importanta de know-how tehnologic. Prin definirea caracteristicilor pe care produsele sau serviciile trebuie sa le indeplineasca la intrarea lor pe o piata straina, Standardele Internationale, dau tarilor in curs de dezvoltare o baza pentru a lua decizia corecta atunci cand decid sa-si investeasca resursele, evitand risipirea lor.Pentru consumatori -conformitatea produselor si serviciilor cu Standardele Internationale asigura garantia calitatii, sigurantei si fiabilitatii.Pentru toata lumea- Standardele Internationale contribuie la imbunatatirea calitatii vietii in general, asigurandu-se ca transportul, utilajele si uneletele folosite sunt sigure.Pentru planeta- pe care o locuim, Standardele Internationale cu privire la calitatea aerului, apei si solului, al emisiilor de gaze si radiatii contribuie la eforturile de prezervare a mediului.

IV The International Electrotechnical Commission(IEC)- a fost nfiinat n 1906, este cea mai important organizaie internaional care pregtete i public Standarde Internaionale pentru toate sistemele electrice, electronice i tehnologiile asemntoare - cunoscut sub numele deelectrotehnologie.Obiective- ntrunete n mod eficient cerinele pieei globale- sa asigure folosirea la nivel mondial a sistemelor sale de sandarde si conformitate- evalueaz i mbuntete calitatea produselor i serviciilor certificate cu sandardele sale- stabilete condiiile deinteroperabilitatea sistemelor complexe- crete eficiena proceslor industriale- contribuie la imbuntirea santii i siguranei n munc- contribuie la protecia mediului nconjurtorStandardele Internaionalenlesnesc comerul mondial ndeprtnd barierele tehnice, ducnd la dezvoltarea de noi piee i cretere economic. O component sau un sistem fcute dup standardele IEC, fabricat n ara A poate fi vndut i utilizat de rile de la B la Z.Importana Standardelor Internaionale vine i din faptul ca ele stau la bazaAcordului privind Obstacolele Tehnice in Calea Comerului(TBT)AcordalOrganizaiei Mondiale a Comerului, ai crei peste 100 de guverne membre au recunoscut rolul pe care il au standardele internaionale n mbuntirea i creterea eficienei industriei i dezvoltarea comerului mondial.Comisia Electrotehnic Internaional(nenglezInternational Electrotechnical Commission, prescurtatIEC) este o organizaie non-profit, non-guvernamental internaional de standardizare care pregtete i public standarde internaionale pentru toate tehnologiile electrice, electronice i conexe - cunoscute sub numele deelectrotehnic.Standardele IEC acoper o gam larg de tehnologii de generare a energiei, transport i distribuie, electrocasnice si echipamente de birou, semiconductori, fibr optic, baterii, energia solar, nanotehnologie i energie marin, precum i multe altele. IEC gestioneaz, de asemenea, trei sisteme globale de evaluare a conformitii care certific conformitatea echipamentelor, sistemelor sau componentelor acestora cu standardele internaionale.

Membrii:Canada - Standards Council of CanadaFranta - Union technique de l'lectricit (UTE)Germania - Deutsche Kommission Elektrotechnik Elektronik Informationstechnik im DIN & VDEJaponia - Japanese Industrial Standards CommitteeItalia - Comitato elettrotecnico italiano (CEI)Marea Britanie - British Standards InstituteStatewle Unite - American National Standards Institute (ANSI)

V. Uniunea Internaional a Telecomunicaiilor (UIT) este o instituie specializat din cadrul Organizaiei Naiunilor Unite (ONU), avnd sediul la Geneva. UIT are ca principiu fundamental asigurarea cooperrii dintre sectorul guvernamental i cel privat, pentru dezvoltarea domeniului tehnologiei informaiilor i comunicaiilor la nivelul infrastructurii i serviciilor, n vederea susinerii procesului de dezvoltare economic i social la nivel mondial.

A fost creat la 17 mai 1865 prin semnarea, la Paris, a primei Convenii Internaionale privind Telegrafia. Conferina Radiotelegrafic Internaional (Berlin, 1906) a adoptat Convenia Internaional privind Radiotelegrafia, care avea o anex privind reglementarea radiotelegrafiei, anex devenit, dup amendamente succesive la conferinele de radiocomunicaii ulterioare, Regulamentul radiocomunicaiilor (Regulamentul radio). Pentru coordonarea studiilor tehnice necesare interconectrii reelelor de telecomunicaii internaionale, au fost create trei comitete consultative, Comitetul Consultativ Internaional Radio (CCIR, 1927), Comitetul Internaional Consultativ privind Telefonia (CCIF, 1924) i Comitetul Internaional Consultativ privind Telegrafia (CCIT, 1925). La Conferina de la Madrid (1932) s-a decis combinarea Conveniei Internaionale privind Telegrafia cu Convenia Internaional privind Radiotelegrafia i schimbarea numelui n Uniunea Internaional a Telecomunicaiilor. n 1947, prin acordul aprobat de Adunarea General a ONU i de Conferina Plenipoteniar de la Atlantic City, UIT a devenit o agenie specializat a ONU.UIT se difereniaz de alte agenii specializate ale ONU prin rolul rezervat sectorului privat. Pe lng state membre i observatori, UIT admite i membri de sector i membri asociai, care pot fi operatori, laboratoare de cercetare, productori de echipamente i alte organizaii similare. Parteneriatul cu sectorul privat permite echilibrul financiar, reprezentarea tuturor prilor interesate, aportul de expertiz tehnic, etc. UIT are n componen 193 de state membre i 567 membri de sector. Uniunea este mprit n trei sectoare: Standardizarea n Telecomunicaii (ITU-T), Radiocomunicaii (ITU-R) i Dezvoltarea Telecomunicaiilor (ITU-D).

Principalele obiective n crearea sa sunt: Creterea cooperrii internaionale (pentru a mbunti telecomunicaiile) Sprijinirea dezvoltrii de mijloace tehnice i utilizarea lor mai eficient Armonizarea eforturilor naiunilor ctre obiective comunePrincipalele activiti ale Uniunii:UIT este cea mai important organizaie de standardizare n domeniul telecomunicaiilor. Standardele elaborate de UIT (cunoscute ca recomandri) acoper practic toate aspectele telecomunicaiilor. Colaborarea cu alte organizaii de standardizare, globale sau regionale, a permis reducerea incompatibilitilor i accelerarea ritmului de introducere a unor noi tehnologii.UIT constituie un forum de dezbatere adecvat pentru noile orientri ale sectorului i promovarea unor noi modele economice i tehnologice. Aceste dezbateri pot avea loc att n cadrul adunrilor i conferinelor, ct i n cadrul Forumului de politici de telecomunicaii, al seminarului global pentru experi n reglementare sau n alte ntlniri organizate periodic.Efectueaz alocarea benzilor spectrului de frecvene radio, distribuirea frecvenelor radio i nregistrarea alocrilor de frecvene radio, pentru servicii de spaiu, a oricrei poziii orbitale asociate pe orbita gestionar de satelit sau a oricrei caracteristici asociate cu sateliii de pe alte orbite, pentru a evita interferena duntoare dintre staiile radio i diverse ri. Administrarea acestor resurse, alturi de interconectarea reelelor i interoperabilitatea serviciilor, constituie, de fapt, scopul originar pentru care UIT a fost creat.La nivelul resurselor umane, UIT promoveaz transferul de competene prin organizarea de cursuri i seminarii, acord burse de studiu, finaneaz dezvoltarea unor materiale educative i furnizeaz experi i consultani care sprijin realizarea anumitor proiecte n rile n curs de dezvoltare.Evenimentele TELECOM (expoziii i forumuri dedicate noutilor tehnologice n telecomunicaii, organizate de UIT) servesc drept loc de ntlnire pentru reprezentani ai guvernelor i ai industriei, permind decelarea tendinelor i facilitnd ncheierea de contracte.Promoveaz i ofer asisten tehnic rilor n curs de dezvoltare n domeniul telecomunicaiilor, promoveaz mobilizarea resurselor materiale, umane i financiare necesare implementrii acestora, ct i accesul la informaie.Promoveaz i dezvolt facilitile tehnice i operativitatea cea mai eficient cu privire la mbuntirea eficienei serviciilor de telecomunicaii, crescnd utilitatea i fcndu-le pe ct posibil general valabile pentru public.Promoveaz, la nivel internaional, adoptarea unei abordri generalizate a problemelor de telecomunicaii n economia i societatea informaional global, prin cooperarea cu alte organizaii guvernamentale i non-guvernamentale regionale i internaionale preocupate de telecomunicaii.Promoveaz adoptarea msurilor pentru asigurarea securitii vieii prin intermediul cooperrii pe servicii de telecomunicaii.Strategia actual a UIT se concentreaz pe o serie de chestiuni strategice ce reies din drepturile persoanelor cu dizabiliti, pe proiectarea tehnic a unor standarde accesibile, oferirea de educaie i instruire n accesibilitatea tehnologiei informaiei i a comunicaiilor, dorind astfel ca accesibilitatea s devin o realitate. n acest sens UIT: ncurajeaz schimbul de bune practici; ofer posibilitatea creterii cunoaterii prin intermediul conferinelor i publicaiilor; promoveaz securitatea informaional i a spaiului informaional; promoveaz reducerea decalajului digital prin construirea unei infrastructuri informaionale i de comunicaii; ncurajeaz comunicaiile de urgen pentru prevenirea i reducerea efectelor dezastrelor. Tema lansat n acest an la Ziua Mondial a Telecomunicaiilor i Societii Informaionale (17 mai) este "Protejarea Copiilor n Spaiul Cibernetic".

VI Comisia Codexul Alimentara fost infiintata, in anul 1962, de catre Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO), impreuna cu Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), cuprinzand in prezent reprezentanti din 133 de tari. Are ca scop coordonarea activitatii de elaborare a unor norme alimentare, activtate desfasurata de organisme guvernamentale si neguvernamentale din diferite tari, asigurand punerea de acord a normelor si publicarea lor, dupa aprobare, intr-un Codex Alimentarius. Impreuna cu normele alimentare adoptate de alte organisme.

VII Standardizarea la nivel europeanIn scopul asigurarii unei aplicari mai eficiente a standardelor internationale de catre organismele nationale de standardizare din Europa, pe de o parte, si a armonizarii standardelor nationale sau pentru elaborarea de standarde noi, pe de alta parte, au fost create organismele europene de standardizare CEN si CENELEC.Comitetul European de Standardizare (CEN)infiintat in anul 1961, regrupeaza organismele nationale de standardizare din tarile membre ale UE si AELS. Aceasta asociatie a fost urmata, in anul 1962, de o organizatie similara, responsabila cu domeniul electrotehnic, denumitaComitetul European de Standardizare in Electrotehnica (CENELEC).In anul 1989, la propunerea membrilorConferintei Europene a Administratiei Postelor si Telecomunicatiilor (CEPT),a fost creat un nou organism de standardizare,Institutul European de Standardizare in Telecomunicatii (ETSI).Acest institut elaboreaza standarde europene armonizate in domeniul telecomunicatiilor, fiind corespondentul, la nivel european, aUniunii Internationale a Telecomunicatiilor (UIT).

VIII Preocupari privind realizarea unui sistem global de standardizareIn contextul preocuparilor actuale de eliminare a barierelor in calea comertului international, o importanta deosebita se acorda armonizarii stahdardelor nationale si a celor regionale cu standardele internationale.Astfel de exemplu, la nivelul UE, organizatiile de standardizare CEN , CENELEC si ETSI colaboreaza cu organizatiile internationale de standardizare ISO, CEI si UIT, in vederea elaborarii unui ansamblu armonizat de standarde europene, armonizate la randul loer cu standardele internatioanle. Asemenea demersuri pot fi puse in evidenta si la nivelul altor uniuni economice regionale, printre care: Asociatia Nord-America a Liberului Schimb (ALENA), Forumul de Cooperare Economica Asia-Pacific (APEC), etc. Pe de alta parte, este evidenta cresterea interesului SUA si A Japoniei fata de standardizarea internationala.Se apreciaza ca in perspectiva acest proces de armonizare a standardelor pe plan international se va amplifica, ceea ce va favoriza realizarea unui sistem global al standardizarii.Un pas important in directia realizarii sistemului global de standardizare s-a facut prin infiintareaRetelei de informatii ISONET,asigurandu-seinterconectarea centrelor nationale de informare in domeniul standardizarii. Aceasta permite schimbul rapid de informatii cu privire la activitate de standardizare si la cea desfasurata in domeniul evaluarii conformitatii, din diferite zone ale lumii.

11