Semne Si Simptome Clinice Psihiatrice Manual-De-bu

8/12/2019 Semne Si Simptome Clinice Psihiatrice Manual-De-bu

1/12

Release by Medtorrents.com

Semne si simptome clinice psihiatrice I. Introducere generala

Psihiatrii si dezvolta capacitatea de a depista conditiile mintale din cteva motive: pentru a formula diagnostice exacte, pentru a prescrie tratamente eficiente, pentru a oferi prognostice fiabile,

pentru a analiza problemele psihice ntr-un mod ct mai complet si pentru a comunica fructuos cu alti

clinicieni. Ca sa si ndeplineasc toate aceste scopuri, psihiatrii trebuie sa devina experti n domeniul limba!ului psihiatriei" trebuie sa nvete sa recunoasca si sa defineasca semnele si simptomele comportamentale si emotionale" iar dupa toate acestea trebuie sa devina maestri ai observarii riguroase si descrierii logice a fenomenelor mintale ale psihiatriei. #ulte din semnele si simptomele psihiatrice si au radacinile n comportamentul normal si pot sa fie ntelese ca puncte diferite de pe un spectru care se ntinde de la normal pna la patologic.

$. Semne. %bservatiile si constatarile clinice obiective, cum ar fi constrictia afectiva sau inhibitia psihomotorie a pacientului. &. Simptome. 'xperientele (trairile) subiective descrise de bolnavi, cum ar fi dispozitia depresiva sau lipsa de energie.C.

Sindrom. *rup de semne si simptome care formeaza mpreuna o conditie ce poate fi

recunoscuta" sindromul poate sa fie mai echivoc dect o tulburare sau boala specifica.

II. +efinitii ale semnelor si simptomelor psihiatrice

n continuare sunt definite, n ordine alfabetica, o serie de fenomene mintale legate de semne si simptome.

Abulie: Impuls redus de a actiona si gndi cu alte cuvinte, absenta vointei/, n asociere cu indiferenta fata de consecinte. $pare prin deficit neurologic, n depresie, n schizofrenie.

Acalculie: Pierderea capacitatii de a efectua calcule" nu este cauzata de anxietate sau de deficitul de concentrare. $pare prin deficit neurologic, n tulburarile de nvatare.

Acrofobie: 0eama de locuri nalte.

Adiadocokinezie: Incapacitatea de a executa miscari alternative rapide.

Afazie: %rice tulburare a ntelegerii sau exprimarii limba!ului cauzata de o leziune cerebrala. Pentru tipurile de afazie, vezi fiecare termen specific.

Afect: 0rairea subiectiva si directa a emotiei atasate ideilor sau reprezentarilor mintale ale obiectelor. $fectul are manifestari exterioare care pot fi clasificate ca restrictionate, tocite, aplatizate, largi, labile, adecvate sau inadecvate. 1ezi si dispozitie.

Afect constrictionat : 2educere a intensitatii tonului simtirii, care este mai putin severa dect cea din afectul tocit.

Afect inadecvat:0on emotional care nu se gaseste n armonie cu ideea, gndul sau vorbirea care l nsoteste. 3e ntlneste n schizofrenie.

Multe din definitiile incluse aici pot sa suscite obiectii din partea psihiatrilor europeni. Pentru o mai buna cunoastere a semiologiei psihiatrice se recomanda folosirea unor referinte suplimentare.


2/12


Afect labil:'xpresie afectiva caracterizata prin modificari rapide si bruste, nelegate de stimuli externi.4

Afect plat:$bsenta totala sau aproape totala a oricaror semne de expresie afectiva.

Afect restrictionat:

2educere a intensitatii tonului simtirii care este mai putin severa dect n

afectul tocit dar este clar prezenta. 1ezi si afect constrictionat.

Afect tocit:0ulburarea a afectelor manifestata prin reducerea severa a intensitatii tonului externalizat al simtamintelor" unul din simptomele fundamentale ale schizofreniei, conform lui 'ugen &leuler.

Agitatie : $nxietate severa asociata cu neliniste motorie.

Agitatie psihomotorie : 5iperactivitate fizica si mintala care este, de obicei, neproductiva si se asociaza cu o senzatie de furtuna interioara, asa cum apare n depresia agitata.

Agorafobie:6rica patologica de locuri deschise sau de parasirea mediului familiar al locuintei. Poate sa se nsoteasca sau nu de atacuri de panica.

Agresivitate: $ctiune energica, cu scop, verbala sau fizica" corespondentul motor al afectului de furie, mnie sau ostilitate. $pare n deficitul neurologic, tulburarea de lob temporal, tulburarile de control al impulsurilor, manie, schizofrenie.

Akatizie: 3enzatie subiectiva de neliniste motorie, manifestata prin nevoia intensa de a fi n miscare continua" poate sa fie considerata un efect secundar extrapiramidal al medicatiei antipsihotice. Poate fi confundata cu agitatia psihotica.

Alexitimie: Incapacitatea de a descrie sau de constientiza propriile emotii sau dispozitii, sau de a elabora asupra fanteziilor legate cu depresia, abuzul de substante si tulburarea de stres posttraumatic.

Ambivalenta: Coexistenta a doua impulsuri opuse n legatura cu un acelasi lucru la aceeasi persoana si n acelasi timp. 3e ntlneste n schizofrenie, starile borderline, tulburarea obsesiv- compulsiva.

Amnezie: Incapacitatea totala sau partiala de evocare a trairilor anterioare" poate fi de origine organica tulburare amnezica/ sau emotionala amnezia disociativa/.

Anterograda $$/: Pierderea memoriei pentru evenimentele care urmeaza debutului amneziei" frecventa dupa traumatisme cranio-cerebrale.

Retrograda $2/: Pierderea memoriei pentru evenimentele care preceda debutul amneziei.

Anergie: 7ipsa de energie.

Anhedonie: Pierderea interesului si retragerea din toate activitatile obisnuite placute. 3e

4Sau legate de stimuli externi minori.

4


3/12


asociaza adesea cu depresia.

Anomie: Incapacitatea de evocare a numelor obiectelor.

Anorexie: Pierderea sau descresterea poftei de mncare. n anorexia nervoasa, pofta de mncare poate sa se pastreze, dar pacientul refuza sa mannce.

Anosognozie: Incapacitatea de a recunoaste un defect somatic propriu de ex., pacientul neaga paralizia unui membru/.

Anxietate: 3imtamnt de aprehensiune cauzat de anticiparea unui pericol, care poate fi intern sau extern.

Apatie: 0on emotional tocit, asociat cu detasarea sau indiferenta" se ntlneste n unele forme de schizofrenie si depresie.

Apraxie: Incapacitatea de a executa o activitate motorie voluntara cu scop" nu poate fi explicata prin paralizie sau alta afectare motorie sau senzoriala. n apraxia de constructie, pacientul nu poate sa deseneze forme bi- sau tridimensionale.

Asociatii prin asonanta asociatii clang/: $sociatie sau vorbire determinata de sunetul, si nu de sensul, cuvntului" cuvintele nu au legatura logica" asonantele si rimele pot sa domine comportamentul verbal. 3e ntlneste cel mai frecvent n schizofrenie sau n manie.

Ataxie: 7ipsa de coordonare, fizica sau mintala. . n neurologie, se refera la pierderea coordonarii musculare. 4. n psihiatrie, termenul de ataxie intrapsihica se refera la lipsa de coordonare dintre sentimente si gnduri 8" se ntlneste n schizofrenie si tulburarea obsesiv-compulsiva severa.

Atentie : Concentrare" aspect al constientei care se refera la cantitatea de efort exercitat n focalizarea asupra anumitor aspecte ale unei experiente, activitati sau sarcini. 'ste afectata de obicei n anxietate si n tulburarile depresive.

Autism: vezi *ndire autista.

Bloca9: ntrerupere brusca a sirului gndirii, nainte de terminarea unui gnd sau a unei idei" dupa o scurta pauza, persoana nu si aminteste ceea ce se spunea sau era pe cale sa se spuna mai este cunoscut si ca furt al gndurilor/, frecvent n schizofrenie si anxietatea severa.

!atalepsie: Conditie n care persoana mentine pozitia corpului n care este pusa" se ntlneste n cazurile severe de schizofrenie catatonica. 3inonima cu flexibilitas cerea sau flexibilitate ceroasa.

!ataplexie: Pierderea temporara brusca a tonusului muscular, cauznd slabiciune si imobilizare" poate fi precipitata de diferite stari emotionale si este urmata frecvent de somn. 6recventa n narcolepsie.

!atatonie:

8Disocierea ideo-afectiva9Sperrung (lb. german)

8


4/12


- $gitatie excitatie/ catatonica: $gitatie, impulsivitate si comportament agresiv, de mare intensitate.- Posturare catatonica: $sumarea voluntara a unei posturi nepotrivite sau bizare, mentinute n general pentru perioade ndelungate de timp. Poate sa alterneze pe neasteptate cu excitatia catatonica. - 2igiditate catatonica: Pozitie motorie fixa si sustinuta, care este rezistenta la

modificare.!ircumstantialitate: 0ulburare a proceselor asociative de gndire si vorbire n care pacientul

face digresiuni n amanunte nenecesare si gnduri nepotrivite nainte de a comunica ideea centrala. 3e ntlneste n schizofrenie, tulburarea obsesiv-compulsiva si unele cazuri de dementa. 1ezi si tangentialitate.

!ognitie: Procesele mintale de cunoastere si consientizare" functioneaza n strnsa asociere cu !udecata.

!oma: 3tare de inconstienta profunda, din care persoana nu poate fi trezita, asociata cu responsivitate minima sau nedetectabila la stimuli" se ntlneste n leziuni sau boli ale creierului, n conditii sistemice cum ar fi cetoacidoza diabetica sau uremia si n intoxicatia cu alcool si alte droguri. Coma poate sa apara si n starile catatonice severe si n tulburarea conversiva.

!ompulsiune: evoia patologica de a actiona conform unui impuls care, daca i se rezista, produce anxietate" comportament repetitiv;ca raspuns la o obsesie sau executat n conformitate cu anumite reguli, fara un alt scop n sine dect acela de a preveni producerea unui anumit lucru n viitor.

!onfabulatie:


5/12


sustinura ferm n pofida probelor sau dovezilor obiective si evidente n sens contrai si n pofida faptului ca alti membri ai culturii respective nu mpartasesc credinta respectiva.

"elir bizar:Certitudine falsa care este patent absurda sau fantastica de ex., invadatori din spatiul cosmic au implantat electrozi n creierul pacientului/. 6recvent n schizofrenie. n delirurile care nu sunt bizare, continutul se situeaza, de obicei, n domeniul posibilului.

"elir congruent cu dispozitia: +elir al carui continut se potriveste cu dispozitia de ex., pacientii depresivi care cred ca ei sunt raspunzatori de distrugerea lumii/.

"elir de control:Convingerea falsa ca vointa, gndurile sau sentimentele unei persoane sunt controlate de forte externe.

"elir de grandoare:Conceptie exagerata despre importanta, puterea sau identitatea propriei persoane.

"elir de infidelitateA: Certitudinea falsa ca o persoana iubita nu este fidela" uneori se numeste gelozie patologica.

"elir de persecutie : Convingerea falsa de a fi hartuit sau persecutat" se constata adesea B lapacientii litigiosi, care au o tendinta patologica de a intenta actiuni in!ustitie din cauza raului tratament imaginar. 'ste cel mai frecvent delir.

"elir de referinta: Credinta falsa ca purtarea comportamentul/ altora se refera la persoana celui n cauza si cu evenimentele, obiectele sau alti oameni au o semnificatie particulara si neobisnuita, de regula de natura negativa" deriva din ideea de referinta, cnd persoanele simt, n mod fals, ca altii vorbesc despre ele de ex., convingerea ca cei de la 01 sau radio vorbesc despre persoana respectiva/. 1ezisi transmiterea gndurilor.

"elir de saracie : Convingerea falsa de a fi sarac sau ca va fi deprivat de toate posesiunile materiale.

"elir incongruent cu dispozitia: +elir bazat pe o referinta incorecta la realitatea externa, al carui continut nu are legatura cu dispozitia sau este nepotrivit cu dispozitia de ex., pacientii depresivi care cred ca sunt noul #esia/.

"elir nihilist %de negatie /: +elir depresiv ca lumea si tot ceea ce are legatura cu ea au ncetat sa mai existe.

"elir paranoid:Include delirurile de persecutie si delirurile de referinta, control si grandoare.

"elir somatic: +elir referitor la functionarea propriului corp.

A#n general" $n mod curent se vorbeste despre delir de gelo%ie de fapt" de multe ori este vorba nu doar de un delir de gelo%ie (adulter posibil)" ci de unul de infidelitate (adulter consumat).B!linic" delirul de persecutie este important $n psiho%ele ma&ore. Delirul de saracie este o tema particulara a delirului de ruina" care este o notiune mai larga si mai semnificativa clinic (se poate $nt'lni $n depresiile cu elemente psihoticecongruente cu dispo%itia)

;


6/12


"elirium: 0ulburare mintala acuta reversibila caracterizata prin confuzie si o anumita afectare a constientei" se asociaza n general cu labilitate emotionala, halucinatii sau iluzii si cu comportament nepotrivit, impulsiv, national sau violent.

"epersonalizare: 3imtamnt de nerealitate cu privire la sine, la parti ale propriei persoane sau

cu privire la mediul ncon!urator, care apare

n conditii de stres extrem sau oboseala extrema. 3e

ntlneste n schizofrenie, tulburarea de depersonalizare si tulburarea de personalitate schizotipala. +epresie: 3tare mintala caracterizata prin simtaminte de tristete, singuratate, disperare, stima de sine scazuta si auto-reprosuri" semnele de nsotire includ inhibitia psihomotorie sau, uneori, agitatia, retragerea din contactele interpersonale si simptome vegetative cum ar fi insomnia si anorexia. 0ermenul se refera la dispozitia astfel caracterizata sau la o tulburare a dispozitiei.

"eraiere derailment/: +eviere treptata sau brusca a sirului gndurilor, fara blocare" se foloseste uneori ca sinonim al slabirii asociatiilor.

"erealizare: 3enzatie de realitate schimbata sau ca ceea ce este n!ur s-a modificat. 3e ntlneste de regula n schizofrenie, atacurile de panica, tulburarile disociative.

"ereism: $ctivitate mintala care urmeaza un sistem logic total subiectiv si idiosincratic si care nu ia n considerare faptele realitatii sau experientei. Caracteristic pentru schizofrenie. 1ezi si gndire autista.

"ezinhibitie: . nlaturarea unui efect inhibitoriu, ca n reducerea functiei inhibitorii a cortexului de catre alcool. 4. n psihiatrie, libertatea mai mare de a actiona n conformitate cu pulsiunile sau simtamintele interne si cu mai putina gri!a fata de restrictiile dictate de normele culturale sau de superego.

"ezorientare: Confuzie" afectarea cunoasterii timpului, locului si persoanei pozitia seifului n raport cu cealalta persoana/. Caracteristica pentru tulburarile cognitive.+isforie: 3imtamnt de neplacere sau disconfort" dispozitie de insatisfactie si neliniste generala. $pare n depresie si anxietate.

"iskinezie: +ificultate n efectuarea miscarilor. 3e ntlneste n tulburarile extrapiramidale.

"ispozitie: 0on pervaziv si sustinut al sentimentelor care este trait intern si care, n extremele sale, poate sa influenteze practic toate aspectele comportamentului si perceperii lumii de catre persoana respectiva. 3e deosebeste de afect, expresia externa a tonului interior al simtirilor.

- Congruent cu dispozitia: n armonie, adecvat cu dispozitia" idei care se potrivesc cu dispozitia, frecvente n tulburarea bipolara.- Incongruent cu dispozitia: epotrivit cu dispozitia, idei care nu se armonizeaza cu dispozitia, frecvente n schizofrenie.

"istonie: 0ulburare motorie extrapiramidala constnd din contracturi lente, sustinute, ale musculaturii axiale sau apendiculare. adesea predomina o miscare, conducnd la devieri posturale relativ sustinute" reactiile distonice acute grimase faciale, torticolis/ se ntlnesc ocazional la instituirea terapiei medicamentoase antipsihotice.

neori

>


7/12


"istractibilitate: Inabilitatea de a-si focaliza atentia" pacientul nu raspunde la sarcina pe care o are de efectuat, ci da atentie unor fenomene irelevante din mediu.

"istractibilitate: Conditie n care bolnavul trece de la un subiect la altul n functie de stimuli interni sau externi" se ntlneste n manie.

"izartrie: +ificultate n articulare, n activitatea motorie de modelare ca vorbire a suneteloremise, dar nu si n gasirea cuvintelor sau n gramatica.

&colalie: 2epetarea psihopatologica a cuvintelor sau frazelor unei persoane de catre alta" tinde sa fie repetitiva si persistenta. 3e ntlneste n unele forme de schizofrenie, n special n tipul catatonic.

&latie elation/: $fect ce consta din simtaminte de bucurie, euforie, triumf, intensa satisfactie de sine sau optimism. $pare n manie, situatie n care nu are o baza n realitate.

&uforie: 3imtamnt exagerat de bunastare, care este nepotrivit cu evenimentele reale. Poate sa apara n uzul de droguri, cum ar fi opiaceele, amfetaminele si alcoolul.

&xaltare: 3imtamnt de intensa elatie si grandoare.

'lexibilitate ceroasa: Conditie n care pacientii mentin pozitia corpului n care au fost pusi. 3e mai numeste si catalepsie.

'obie: 6rica persistenta, patologica, nerealista si intensa de un obiect sau de o situatie" persoana fobica poate sa nteleaga ca frica este irationala dar, cu toate acestea, nu poate sa o risipeasca.

'ormicatie formication/: 5alucinatie tactila ce implica senzatia ca insecte mici umbla pe piele sau pe sub piele. 3e ntlneste n adictia la cocaina si n delirium tremens.

'rica: 3tare emotionala neplacuta, constnd din modificari psihofizio- logice ca raspuns la o amenintare sau la un pericol real. Comparati cu anxietate.

'uga de idei: 3uccesiune rapida a gndurilor sau vorbirii fragmentare n care continutul se schimba brusc iar vorbirea poate sa fie incoerenta. 3e ntlneste n manie.

()ndire abstracta: *ndire caracterizata prin abilitatea de a sesiza caracteristicile esentiale ale ntregului, de a desface ntregul n parti componente si de a discerne proprietatile comune. *ndirea simbolica.

()ndire autista: *ndire n care gndurile sunt n mare masura narcisice si egocentrice, cu accent asupra subiectivitatii si nu obiectivitatii si fara preocupare pentru realitate" termenul se foloseste ca sinonim pentru autism si dereism. 3e ntlneste n schizofrenie, tulburarea autista.

()ndire concreta: *ndire caracterizata nu de abstractizare, ci de lucruri Di evenimente reale Di de experien= imediata" se ntlneste la copiii mici, la cei care au pierdut sau nu au dezvoltat abilitatea de a generaliza ca n unele tulburari mintale cognitive/ si la persoanele cu schizofrenie. $ se compara cu gndire abstracta.

()ndire ilogica: *ndire care contine concluzii eronate sau contradictii interne" este

@


8/12


psihopatologica numai daca este marcata si daca nu este cauzata de valori culturale sau de deficitul intelectual.

()ndire magica: 6orma de gndire dereista" gndire asemanatoare cu cea din faza preoperationala la copii Eean Piaget/, n care gndurile, cuvintele sau actiunile dobndesc putere de ex., puterea de a cauza sau mpiedica un eveniment/.

(randiozitategrandoare/4: 3imtaminte exagerate despre importanta, puterea sau cunostintele detinute sau despre identitatea proprie. 3e ntlneste n tulburarea deliranta, starile maniacale.

*alucinatie: Perceptie senzoriala falsa ce apare n absenta oricarei stimulari externe relevante n modalitatea senzoriala implicata.

*alucinatii auditive : 6alsa perceptie sonora, de regula voci dar si alte sunete, cum ar fi muzica. 3unt cele mai frecvente halucinatii n tulburarile psihiatrice.

*alucinatii congruente cu dispozitia: 5alucinatii cu continut care se potriveste cu dispozitia depresiva sau cu cea maniacala de ex., pacientii depresivi care aud voci care le spun ca sunt niste persoane rele" pacientii maniacali care aud voci care le spun ca au valoare, putere sau cunoastere inflationate/.

*alucinatii gustative: 7egate de gust.

*alucinatii haptice tactile/: 7egate de senzatiile de atingere.

*alucinatii hipnagogice: 5alucinatii care apar atunci cnd persoana adoarme" de obicei nu sunt considerate patologice

*alucinatii hipnopompice: 5alucinatii care apar atunci cnd persoana se trezeste din somn, de obicei nu sunt considerate patologice.

*alucinatii imperative: Perceperea falsa a unor ordine carora persoana se poate simti obligata sa li se supuna sau carora i este incapabila sa li se opuna.

*alucinatii incongruente cu dispozitia: 5alucinatii care nu sunt asociate cu stimuli externi reali, al caror continut nu se potriveste cu dispozitia depresiva sau cu cea maniacala de ex., n depresie, halucinatii care nu implica teme cum ar fi vinovatia, pedeapsa meritata sau inadecvarea" n manie, halucinatii care nu implica teme cum ar fi valoarea sau puterea inflationate/.

*alucinatii liliputane: Perceptia falsa ca obiectele sunt mult mai mici dect n realitate" se mai numesc si halucinatii micropsice. $ se compara cu macropsie.

*alucinatii olfactive: 5alucinatii care implica primar olfactiaFmirosurile" apar cel mai frecvent

4 #n mod traditional" grandoarea se refera la importanta exagerata acordata propriei persoane. randio%itatea poate sa aiba un context mai larg" cum ar fi tematicile delirante cosmice" de reforma universala" salvare a lumii" inventii*solutii miraculoase ale marilor probleme ale %ilei sau ale omenirii etc (uneori" pacientii de acest fel nu pre%inta un delir de grandoare propriu-%is" ei nu $si acorda dec't $n subsidiar o importanta exagerata).

A


9/12


n tulburarile medicale, n special n cele care afecteaza lobul temporal.

*alucinatii somatice : 5alucinatii care implica perceptia unei trairi fizice localizate n interiorul corpului.

*alucinatii vizuale: 5alucinatii care implica primar simtul vazului.

*iperactivitate: $ctivitate musculara crescuta. 0ermenul este folosit frecvent pentru a descrie o tulburare constatata la copii, care se manifesta prin neliniste constanta, hiperactivitate, distractibilitate si dificultati de nvatare. 3e ntlneste n tulburarea prin deficit atentionalFhiperactivitate.

*ipermnezie: *rad ridicat de retinere si evocare. Poate fi indusa prin hipnoza si se poate ntlni la unele persoane supradotate" poate sa constituie, de asemenea, un element al tulburarii obsesiv- compulsive, al unor cazuri de schizofrenie si al episoadelor maniacale din tulburarea bipolara I.

*ipervigilenta %hipervigilitate /: $tentie si concentrare excesiva asupra tuturor stimulilor interni si externi" se ntlneste de obicei n starile delirante sau paranoide.

*ipomanie: $normalitate a dispozitiei cu caracteristicile calitative ale maniei, dar ceva mai putin intensa. 3e ntlneste n tulburarile bipolara II si ciclotimica.

+dee prevalenta overvalued/: Convingere sau idee falsa sau nerezonabila care este sustinuta dincolo de limitele ratiunii. 'ste mai putin intensa sau de mai scurta durata dect delirul, dar se asociaza de obicei cu boala mintala.

+dei de referinta: Interpretarea incorecta a incidentelor si evenimentelor din lumea exterioara ca detinnd o referinta directa, personala, la propria persoana" ideile de referinta se pot constata ocazional la persoane normale, dar apar frecvent la pacientii paranoizi. +aca sunt prezente cu frecventa sau intensitate suficienta sau daca sunt organizate sau sistematizate, ideile de referinta constituie deliruri de referinta.

+luzie: Interpretatea perceptuala incorecta a unui stimul extern real. $ se compara cu halucinatie.

+ncoerenta: Comunicare lipsita de conexiuni, dezorganizata sau incomprehensibila. 1ezi si salata de cuvinte.

,ncorporare: #ecanism primitiv de defensa inconstienta n care reprezentarea psihica a unei alte persoane sau aspecte ale unei alte persoane sunt asimilate n propriul self printr-un proces figurativde ingestie orala simbolica" reprezinta o forma speciala de introiectie si este cel mai timpuriu mecanism de identificare.

+nsertia g)ndurilor: +elirul ca n mintea cuiva se implanteaza gnduri, de catre alti oameni sau forte.

+nsightntelegereFconstientizare, Gcritica boliiH/: 2ecunoasterea constienta a propriei conditii. n psihiatrie se refera la constientizarea (cunoasterea) si ntelegerea propriei psihodinamici si a propriilor simptome de comportament maladaptativ" este foarte importanta pentru facilitarea modificarilor personalitatii si comportamentului persoanei respective,

B


10/12


,ntunecarea constien-ei: %rice tulburare a constien=ei n care persoana nu este pe deplin treaza, alerta si orientata. $pare n delirium, dementa si tulburarea cognitiva. $lterare a orientarii, perceptiei, si atentiei" se ntlneste n disfunctiile cerebrale.

+ritabilitate: 'xcitabilitate anormala sau excesiva, cu mnie, enervare sau nerabdare usor

declansate.

am/is vu:6enomen paramnezic caracterizat de senzatia falsa de nefamiliaritate a unei situatii reale care a mai fost traita anterior.

udecata: $ctul mintal de comparare sau evaluare a optiunilor din cadrul unui set de valori dat, cu scopul alegerii unui curs de actiune. +aca cursul de actiune ales este consonant cu realitatea sau cu standarde comportamentale adulte mature, se spune ca !udecata este intacta sau normala" se spune ca!udecata este afectata daca actiunea aleasa este clar maladaptativa, daca rezulta din decizii impulsive bazate pe nevoia de gratificare imediata sau daca este n alt mod nepotrivita cu realitatea masurata potrivit standardelor mature ale adultului.

0a belle indiff#rence:7iteral nseamna Gfrumoasa indiferentaH" atitudine nepotrivita de calm sau lipsa de preocupare n legatura cu dizabilitatea proprie. 3e poate ntlni la pacientii cu tulburare conversiv.

0ogoree: 1orbire bogata rapida/, sub presiune, coerenta" vorbitul incontrolabil, excesiv" se ntlneste n episoadele maniacale ale tulburarii bipolare I. 3e mai numeste si tahilogie, verbomanie, volubilitate.8

Macropsie: Perceptia falsa ca obiectele sunt mai mari dect n realitate" a se compara cu micropsie.

Manie: 3tare a dispozitiei caracterizata prin elatie euforie/, agitatie, hiperactivitate, hipersexualitate si gndire si vorbire accelerate fuga de idei/. 3e ntlneste n tulburarea bipolara I. 1ezi si hipomanie.

Manierism: #iscare involuntara de nesters, habitual.

Memorie: Proces prin care ceea ce se traieste sau se nvata devine o nscriere n sistemul nervos central nregistrarea/, unde persista cu un grad variabil de permanenta retinerea/ si poate fi reamintit sau regasit din depozit dupa dorinta evocarea/.

Memorie imediata pe termen scurt/: 3e refera la retinerea imediata a evenimentelor din ultimele cteva momente/" mai este cunoscuta ca memorie de lucru si memorie tampon buffer/.

Memorie recenta: 3e refera la evenimentele ultimelor cteva zile.

Memorie 1ndepartata pe termen lung/: 3e refera la evenimentele trecutului (personal) ndepartat.

8Se mai numeste si tahifemie" iar volubilitatea nu este considerata patologica prin defini+ie.


11/12


Micropsie: Perceptia falsa ca obiectele sunt mai mici dect n realitate.


12/12


Semne vegetative: n depresie, simptome caracteristice cum ar fi tulburarea somnului nspecial trezirile matinale/, scaderea poftei de mncare, constipatia, scaderea n greutate si pierderea raspunsului sexual.

Stare confuziva: Perturbarea orientarii n timp, spatiu, sau la persoana.

Stereotipie: 2epetarea mecanica continua a unor activitati verbale sau fizice" se ntlneste n

schizofrenia catatonica.

Stupor:. 3tare de reactivitate descrescuta la stimuli si de constienta mai putin dect deplina fata de mediul ncon!urator" ca tulburare a constientei, indica o conditie de coma partiala sau semi- coma. 4. n psihiatrie, se foloseste sinonim cu mutism si nu implica neaparat o tulburare a constientei" n stuporul catatonic, pacientii sunt, de obicei, constienti de ceea ce i ncon!oara.

angentialitate: #od de a vorbi indirect, digresiv sau chiar irelevant, n care nu estecomunicata ideea centrala.

ransmiterea g)ndurilor: 3enzatia ca propriile gnduri sunt transmise sau proiectate n mediu. 1ezi si retragerea furtul/ gndurilor.

ulburare de g)ndire:%rice tulburare a gndirii care afecteaza limba!ul, comunicarea sau continutul gndirii" elementul principal al schizofreniei. #anifestarile se ntind de la simplul bloca! si circumstantialitatea usoara pna la slabirea profunda a asociatiilor, incoerenta si deliruri" se caracte rizeaza prin nerespectarea regulilor semantice si sintactice, n dezacord cu educatia instructia/, inteligenta sau originea culturala a persoanei.

ic:#iscare musculara involuntara, spasmodica, stereotipa a unor grupuri mici de muschi" se observa n special n momente de stres sau de anxietate, rareori ca rezultat al unei boli organice.

ransa: 3tare de reducere a constientei si activitatii, asemanatoare somnului.

;erbigeratie: 2epetarea stereotipa si lipsita de sens a unor cuvinte sau propozitii, asa cum se vede n schizofrenie. 3e mai numeste si catafazie. 1ezi si perseveratie.

;orbire sub presiunepressured speech/: Crestere cantitativa a vorbirii spontane" vorbire rapida, zgomotoasa, accelerata, asa cum poate sa apara n manie, schizofrenie si n tulburarile cognitive.

4

Documents

Semne Si Simptome Clinice Psihiatrice Manual-De-bu