Semne Si Simptome Prezente in Ortopedie Si Traumatologie

7/22/2019 Semne Si Simptome Prezente in Ortopedie Si Traumatologie

1/15

ENTORSE LUXATII RUPTURI LIGAMENTE SI TENDOANETRAUMATISME MUSCULARE SI TENDINOASE

Cand traumatismul actioneaza asupra aparatului capsuloligamentar al unei articulatiiaceasta este supusa unor forte divergente care tind sa deplaseze epifizele dincolo delimitele lor de miscare, producand, in acest mod,leziuni de desirare, de distensie sau desmulgere.

Aceste leziuni reprezinta substratul anatomic alentorselor , atunci cand nu ingaduiedeplasarea permanenta a epifizelor osoase; dar cand, prin gravitatea lor conduc la pierderea permanenta a contactului suprafeteloarticulare, producluxatia.

Autorii clasici faceau din entorsa, primul stadiu al luxatiei, numind-o luxatia oprita la primul grad" (A. Par) sau luxatia temporara" (Vidal de Casis).

Entorsa este o leziune traumatica obisnuita, ce apare ca expresie a unei tulburarfunctionale determinata de traumatizarea aparatului nervos, atat de bogat reprezentat lnivelul ligamentelor si, pe de alta parte, a unei distorsiuni articulare mecanice,mergandde la alungirea pana la ruptura ligamentelor fara pierderea contactului permanentintre suprafetele articulare .

Frecventa cea mai mare este intalnita la barbatii adulti, in special la sportivi.Este rara la batrani, la care epifizele sunt fragile si expuse mai curand la fracturi, precum si lcopii, care au ligamentele suple si elastice.

Localizarea mai des intalnita o constituie articulatiagleznei si, in al doilea rand,genunchiul .

Celelalte localizari: articulatia mediotarsiana, radiocarpiana, articulatiile degetelor, sunt mai rar Traumatismul actioneaza , printr-o rasucire indirecta a aparatului ligamentar, produsa prin intermediul unuia din bratele de parghie articulare:

se produce fie o exagerare a unei miscari normale eversiune fortata fie o miscare anormala inversiune. Daca traumatismul este mai violent, atunci leziunea se produce la nivelul insertie

ligamentare osoase si apare fractura.Leziuni ll e li gamentare: alungirea, care se manifesta printr-o relaxare si o extensibilitate crescuta a ligamentului

lezat. ruptura sau dezinsertia poate sa fie totala sau partiala, cand ligamentul apare zdrentuit;

ruptura poate sa fie neta sau neregulata, putand interesa fibrele ligamentare la diferitniveluri si in diferite planuri. Dezinsertia se face, de obicei, cu srnulgerea unui micfragment osos.

Leziunile articulare asociate.Capsula articulara este deseori desirata, in special la nivelul la care ligamentul rupt ader

la aceasta..

Sinoviala, de asemenea, poate sa fie rupta la nivelul de tractiune maxima si sa seinsoteasca de producerea unei hemartroze. Meniscurile, in cazul entorselor genunchiului, pot sa fie dezinserate, fisurate sau rupte,

contribuind la agravarea instabilitatii articulare. Leziunile periarticulare. Tesutul subcutant prezinta numeroase rupturi vasculare, care producechimoze superficiale, ce apar rapid, precum si unedem , adesea voluminos, caredeformeaza articulatia.

ENTORSELE DE GENUNCHI


2/15

ETIOLOGIE

- FRECVENT LA SEXUL MASCULIN;- APARE MAI DES LA ADOLESCENTI SI TINERI PRIN ACCIDENTE DE SPORT

CIRCULATIE;- LA FEMEI SUNT CAUZE PREDISPOZANTE: laxitatea artriculara, hipotrofia

musculara, genu valgum mai accentuat, incataminte cu toc;

MECANISM DE PRODUCERE- INDIRECT, CEL MAI FRECVENT PRIN:- Miscari fortate in valgus sau varus- Hiperflexie sau hiperextensie- Torsiunea- FRECVENT: miscari combinate: abdutie, flexie si rotatie externa a gambei- Intr-un prim timp se pun in tensiune formatiile capsulo-ligamenatere interne care daca s

rup produc o hiperrotatie externa care intinde ligamentul incrucisat anterior si il rupe.- ANATOMIE PATOLOGICA CLASIFICARE- ENTORSE USOARE: fisura sau elongari ale fibrelor ligamentare, ce nu duc la

instabilitate

- ENTORSE GRAVE: rupturi ale formatiunilor capsuloligamentare- triada lui ODonoghue: ruptura ligamentului colateral intern, ruptura meniscului internsi ruptura ligamentului incrucisat anteroextern (LIAE);

- pentada Trillat: ruptura unui ligament colateral, ruptura capsulei articulare, rupturacalotei condiliene de aceeasi parte, ruptura meniscului si ruptura ligamentelor incrucisate.

SIMPTOMATOLOGIE INSPECTIE:

- GENUNCHI TUMEFIAT CU GAMBA IN SEMIFLEXIE;- DUREREA DUFUZA, PROFUNDA CE SE ACCENTUIAZA LA ORICE MISCARE A

ARTICULATIEI;- ECHIMOZA PRECOCE.

PALPAREA: CAUTAREA PUNCTELOR DUREROASE: CERCETAREA MISCARILOR ARTICULARE ANORMALEFUNCTIONAL:

POZITIE PROCLIVA, GHEATA LOCAL ANTIINFLAMATORII LOCAL SI PER-OS; EVITAREA INCARCARII PE O PERIOADA DE 5-7 ZILE IMOBILIZARE IN BANDAJ ELASTIC; PUNCTIE ARTICULARA

tratatmentAPARAT GHIPSAT GAMBOPODAL, IN FUNCTIE DE LEZIUNILE ADIACENTE:

- FARA LEZIUNI LIGAMENTARE: 2 SAPT.

- CU LEZIUNI LIGAMENTARE: 3 SAPT.Entorse de glezna- CELE MAI FRECVENTE- MECANISM DE TORSIUNE:- Miscare de inversiune fortata, adductie-supinatie:- Miscare de eversiune fortata, abductie-pronatie.- TABLOU CLINIC: DIFERIT DE MECANISM- In entorsa prin inversiune: puncte dureroase inaintea si sub virful maleolei externe.- In entorsa prin eversiune: durere sub si inapoia maleolei externe-


3/15

IN ENTORSELE USOARE, DE GRADUL I, PRIN DISTENSIA CAPSULEI

ARTICULARE,SE PREFERA O IMOBILIZARE ELASTICA, GHEATA LOCAL SIANTINFLAMATORII LOCAL SI PER-OS.

IN ENTORSELE MEDII ( GRADUL II);-APARAT GIPSAT GAMBOPODAL 2 SAPT.-ANTINFLAMATORII

IN ENTORSELE GRAVE (GRADUL III):- APARAT GIPSAT 4 SAPT, FARA SPRIJIN, ANTIINFLAMATORII- SUTURA CAPSULOLIGAMENTARA

Curs 4. Traumatisme cranio-cerebrale

Cutia craniana- invelisul rigid al encefalului, alcatuit din 8 oase. Encefalul unui adult cantareste1.300-1.500kg si ocupa 80% din volumul total al creierului.

Desi cantareste 2% din greutatea corporala, consumul de O2 este de 20% din necesarul total organismului. Are 3 foite situate de la exterior

spre interior : - duramater - arahnoida- piamater

Mamagementul initial postTCC: CORECTAREA SI PREVENIREA - Hipoxemiei (PaO2


4/15

- Cefalee difuza continuu- Amnezie- Voma

Hematoamele epidurale sunt rezultatul acumularii de sange intre oasele craniene si duramater.Majoritatea: - apar in zona temporala/temporoparietala

- apar dupa traumatismele nepenetrante- asociate fracturii craniene

- Ruperea arterii meningee mijlocii.- La CT hematoamele auaspect biconvex (minge de rugby).- Hemoragia de mare presiune poate determina hernierea prin foramen magnum (gaur

occipitala) in interval de cateva ore de la leziune.- Majoritatea pacientilor fie NU isi pierd deloc constienta, fie Nu o mai redobandesc dup

leziune.Tratament : trepanatie in urgenta, este singura indicatie , in cazul in care nu este disponibitratamentul neurochirurgical definitiv.

Hematom subduralCauzate de accelerarea decelerarea brusca a parenchimului cerebral.

- Ruperea venelor comunicante.Se formeaza cheaguri intre duramater si arahnoida. Sangele are tendinta de a se acumula mai le(datorita originii venoase).Dupa intervalul de timp la care apar:- acute (apar simptome in primele 14 zile dupa leziune)- subacute-cronice (dupa 2 sapt., apar la alcoolici, varsnici, si au simptome vagi precum alterarea statusulmental si a comportamentului), cel mai adesea acesti pacienti nu isi mai aduc aminte d producerea unei leziuni.Pacientul cu HSD acuta este adesea inconstient.La CT : hematoamele acute au aspect de semiluna.

Hematoamele subacute sunt mai dificil de identificat ( se poate apela la substanta de contrast).Hemoragia subarahnoidaApare in context traumatic, in urma ruperii vaselor subarahnoidiene.

- Prezenta LCR -ului in spatiul subarahnoinian.Pacientii cu HSAt prezinte: - cefalee

- fotofobie- semne meningiene usoare.

- Mortalitate de 2 ori mai mare/ stare vegetativa/ dizabilitate severa.Cantitatea de sange la pacientii cu HSAt este invers proportionala cuSCG la prezentare.!Unele cazuri pot trece neobservate la CT efectuat precoce. In genetal C

efectuate la 6-8 ore de la evenimentul traumatic detecteaza HSA. Din pacate, rezultatele pot tarzii pentru unii pacientii.

Comotia cerebralaDef: orice alterare a functiei cerebrale cauzate de o forta aplicata lanivelul cutiei craniene, avand rezultat unul sau mai multe dinurmatoarele simptome: - pierderea constientei pe termen scurt

- ameteli, cefalee, greata, voma, anxietate.- fotofobie, disfunctie cognitiva, insomnie- disfunctii ale memoriei, tinitus, depresie


5/15

- dificultati de concentrare, amnezie.-In 30% pana la 80% din cazuri pacientii au simptomatologia pana la 3 luni de la producereleziunii.-In 15% din cazuri, simptomatologia persista 1 an(sindrom postcomotional). Dupa 1 an 90% d pacienti revin la normal. Cei ramasi prezinta sindrom postcomotional persistent.Tratament : amitriptilina. Este eficienta impotriva: cefaleei, depresie si insomniei.

Curs 5. Tumorile osoaseTumorile osului -domeniu de patologie extrem de vast i dificil; Capitol de patologie n plin schimbare n care apar permanent noi metode de diagnostic tratament.Localizare-cele mai frecvente sedii sunt:genunchiul, oldul,bazinul,umrul Tumora exoosoas - tumora cu punct de plecare la periost / placa diafizar (condrosarcomul,sarcomul juxtacortical), oriinvadarea prilor moi (osteosarcom, tumor Ewing); Tumora endoosoas - epifizar, metafizar sau diafizar , n funcie de care se orienteazdiagnosticul clinic i radiologic.

Clasificarea tumorilor In functie de aspectul histologic si citologic al tesutului pe care il

reproduce tumora: 1. tumori cu difereniere osoas exclusiv sau predominant, benigne (osteom osteoid,

osteoblastom) sau maligne(osteosarcom); 2. tumori cu difereniere cartilaginoas exclusiv sau predominant, benigne (condrom,

condroblastom, fibrom condromixoid) sau maligne (condrosarcom). DIAGNOSTC

Diagnosticul tumorilor depinde nc mult deistoricul afeciunii i examinarea

clinic ; Istoricul simptomatic descris de pacient care furnizeaz informaii asupra perioadei de evoluie a tumorii precum i date valoroase privind factorii etiologici;

Examenul fizic- informaii care nu pot fi evideniate de imagistic. O tumor osoas se poate, schematic manifesta prin trei tipuri de semne clinice:-asimptomatic, - algic sau/i modificare de volum a membrului, - fractur spontan. Forme asimptomatice Tumora este descoperit ntmpltor, n cursul unui examen radiografic practicat cu un alt scop sau cu

ocazia unui bilan al ansamblului scheletului,n cutarea unor alte localizri a unei tumori deja cunoscute. Leziunea plurifocala este foarte important deoarece orienteaz diagnosticul:metastazele, displazia fibroas (adult), displazia fibroas (copil). Tumora se dezvolt la suprafaa osului determinnd apariia unei formaiuni palpabile, evident n prile moi, pe care le deformeaz. Altdat ea comprim un pedicul vasculo-nervos sau jeneaz culisarea unui tendon. Semiologia tumorii este n acest caz de


6/15

mprumut. Durerea este simptomul cel mai frecvent, fie secundar extensiei endoosoase a tumorii, fie datorat unor microfracturi. tumori simptomatice prin fractura spontana pe leziuni litice endoosoase care fragilizeaza osul.

Radiografia - date privind originea tumorii:epifizar, metafizar sau diafizar. Tumorile epifizare sunt, de regul,benigne (condromul, condroblastomul la copil,

tumora cu celule gigante la adult); Tumorile metafizare- maligne primitive (osteosarcomul); Tumori diafizare- sarcomul Ewing, mielomul multiplu, limfomul malign;

Criterii de diferentiere maligne / benigne vrsta, localizarea tumorii (n care os i n ce zon anume din os),

aspectul radiografic. Computer-tomograful are cea mai bun indicaie n leziuni mai mici care afecteaz

corticala osului, cum sunt osteomul osteoid la oasele lungi i osteoblastomul scheletului axial. n cazurile care intereseaz cu preponderenprile moi, RM Nul este superior CT-ului. Spre deosebire de CT, RMN-ul permite o excelent vizualizare att n plan longitudinal ct i n plan axial. El poate evidenia anatomia prilor moi, incluznd vase i nervi, eliminnd nevoia darteriografie i mielografie. Bio psia tumoral Este ultima investigaie naintea stadializrii, deoarece ea poate influena imagistica, n speciRMN-ul.n cele mai multe cazuri imagistica ajut chirurgul n alegerea celui mai bun loc pentru biopsiadic a celui mai bun esut pentru diagnostic care se gsete la periferia tumorii, la limita cesutul normal. Tratamentul tumorilor osoase benigne-este n ntregime apanajul chirurgului ortoped, fr aportul oncologului pentru chimio saradioterapie.n cele mai multe cazuritumora este asimptomatic i nu necesit de loc tratament. Conduita:examen radiologic de rutin ce poate descoperi tumora;examen radiografic anual, csupraveghere medical a tumorii,pentru a nu rata momentul unei eventuale diferenieri spremalignizare (condrom-condrosarcom).*Cnd tumora este suficient de mare, determin jen funcional, este dureroas sau fragilizeazosul cu risc de fractur patologic, atitudinea chirurgical se impune.

Conduita terapeutic de elecie :-abordarea tumori i pr in tr ep anaie osoas, - chiuretaj al esutului tumoral, - plombare a defectului osos cu gref osoas spongioas .

Cand tumora este: - situat la o extremitate osoas (falanga unui deget, capul

peroneului); - Este mare, inestetic;


7/15

-determin jen funcional (compresiune pe vase, nervi); - prezint semne clinice i radiologice de nelinite celular i tendin spre difereniere tumoral

Amputaia extremitii osoase afectate. Tumori maligne

Principalele modaliti terapeutice care pot asigura succesul n acest dificil domeniu sunt: chimioterapia, radioterapia i chirurgia,

ChimioterapiaConsiderat pn de curnd ca un tratament adjuvant, reprezint actualmente unul dinpivoiicentrali ai terapiei n tumori. Polichimioterapie secvenial de lung durat n secvena urmtoare:3-4 zile de tratament nfiecare lun timp de 6 -12luni. Dozele, produsele i detaliile de administrare sunt variabile n timp i n funcie de coal saexperien n domeniu.

RadioterapiaRadioterapia n tratamentul tumorilor maligne secundare (metastaze osoase) este absolut esenial. Ea are un efect-antalgic,-de recalcifiere-de decompresie medular. Cele mai sensibile metastaze la radioterapie sunt cele duptumor de sn, prostat, plmn .Tumorile benigne beneficiaz prin excelen de chirurgie, dar radioterapia i poate gsi uneorilocul n tratamentul anumitor forme i localizri: angiomul vertebral, anumite chisturianevrismale, unele granuloame eozinofile i n unele tumori cu celule gigante, benigne.

Curs 6. Diformitile genunchiului (genu varum i genu valgum) Genu varum este o deformaie arcuit a membrelor inferioare cu deprtarea genunchilor cnd picioarele sunt n contact/ortostatism.Rahitismul poate fi una dintre cauze , evoluia putnd fi benign cu normalizare ctre vrsta de4 ani.Genu valgum reprezint deformaia invers: cnd genunchii se ating, picioarele rmndeprtate. Normalizarea are loc, de regul, ctre vrsta de 5 ani. Picioru l strmb congeni tal -varus equinusReprezint odiformitate fix sever a piciorului care se caracterizeaz prin flexie plantar fix(equin), inversiune irotaie axial intern a articulaiei talo-calcaneene (varus), subluxaiemedial a articulaiilor calcaneo-cuboidiene i astragalo-scafoidiene (adductus), la care se poateasocia i un cavus sever. Clinic, diagnosticul este evident prin aspectul caracteristic i inversarea plantei care n unelcazuri privete intern i superior.El se asociaz ntotdeauna i cu amiotrofia gambei cu reducereacircumferinei sale datorat fibrozei musculare. Piciorul varus equin poate fi depistat nc din faza intrauterin prin examen ecografic prenatal. Dup natere, examenul radiografic este important n planning-ul preoperator sau cnd copilulare vrsta la care ar putea merge i trebuie luat o decizie n acest sens.


8/15

Pe radiografie, se remarc: flexia plantar a piciorului, deplasarea dorsal a scafoidului pastragal, subluxaie medie rezidual sau deplasarea scafoidului pe astragal i a cuboidului pcalcaneu.La natere piciorul este n dorsi-flexie marcat, astfel nctfaa dorsal a piciorului privetefaa anterioar a tibiei.

Displazia de sold

Displazia de old are o inciden de aproximativ 1 la mia de nounscui,preponderent la sexufeminin (pn la 3o/oo).Este mai frecvent n prezena unor factori de risc reprezentai deereditatea familial, prezentaia pelvin i naterea prin operaie cezarian, sexul feminin, fmare, primul nscut. Poate fi bilateral ns mai frecvent unilateral,de partea stng . Prognosticul dispalziei de old depinde esenial de depistarea sa precoce care se poate realiza atclinic ct i imagistic. Clinic exist o serie de manevre specifice care pot pune n eviden oldul luxat sau subluxat. Acest tip de articulaie se poate luxa mai trziu sau poate dezvolta o form minor de displaziresponsabil de o artroz prematur a oldului. Au fost imaginate i sunt descrise numeroase teste clinice i manevre care pot pune n evidendisplazia oldului, cum ar fi: -testarea asimetriei pliurilor cutanate.etc Deformari ale colonei vertebraleCifozele pot fi congenitale, traumatice dobndite.Unii pacieni nu au nevoie de nici un tratament n timp ce alii necesit un tratament ortopedsau mai ales chirurgical adecvat.Din aceast cauz, orice cifoz progresivcongenital trebutratat chirurgical pentru a preveni complicaiile neurologice, indiferent de vrsta copilului. Cifoza congenital reprezint un grup important de boli care, ca i scolioza congenital poatefi determinatde eecul formrii vertebrelor (hemivertebr) sau eec al segmentrii embrionare. n cele mai multe cazuri, leziunea tinde s determine o cretere inegal, astfel nct cifoza sagraveaz odat cu creterea coloanei.

Aceasta poate produce inflexiunea mduvei spinrii la nivelul cifozei cu instalarea paraplegiei. Cifoza traumatic reprezint o compresiune traumatic a vertebrelor care poate conduce la ocifoz simptomatic sau cu implicaii cosmetice. Aceasta poate fi prevenit prin stabilizare chirurgical precoce a leziunilor traumatice spinalinstabile.Cifoza infecioas este determinat de distrucia septic a corpilor vertebrali.n specialTBCvertebral poate produce cifoze grave i paraplegie n timp ce infecia bacterian cu germen banali determin diformiti i consecine mai puin grave. Cifoza postural reprezint o variaie a posturii normale i este, de cele mai multe ori, o problem cosmetic.n aceste cazuri nu se constat nici o alt afeciune asociat, coloana fiinsupl i capabil de hiperextensie.De multe ori nu este nevoie sau nu rspunde la nici u

tratament.Cifoza Scheuermann este o tulburare de cretere la nivelul nucleilor de cretere vertebrali careafecteaz adolescenii n special bieii i produce o curbur anterioar progresiv i rigid coloanei toracice.Mai rar afecteaz coloana lombar, determinnd diminuarealordozei lombare. Cel mai adesea, este moderat dureroas i cu jen funcionalminim. Examenul radiografic evideniaz comprimarea n form de pana corpilor vertebrali,neregulariti ale platourilor vertebrale (noduli Schmorll) i cifoz


9/15

Scolioza reprezint curbura lateral a coloanei vertebrale , care se produce, n plan frontal, pus n eviden la examenul clinic din spatele bolnavului i pe radiografii n incidene standard Curbura poate fi unic sau pot exista curburi multiple, descrisedup direcia deplasrii lor n convexitate (dextroconvexe saulevoconvexe). A=scolioza, B= cifoza, C= lordoza

Curs 7. (I)Traumatisme vertebro-medulare Coloana vertebrala este alcatuita din 33 de vertebre: 7 cervicale, 12 toracice, 5 lombare, 5 sacra(fuzionate pentru a forma sacrul), 4 cocigiene care sunt de obicei sudate.Maduva spinarii este o structura cilindrica care incepe de la gaura occipitala, unde se continua bulbul rahidian .Maduva spinarii da nastere la 31 de perechi de nervi spinali.Mecanismul traumatic

- Accidentele auto sunt principala cauza a leziunilor traumatice ale coloanei vertebraleApoi urmeaza : caderile de la inaltime, plagile impuscate, leziunile secundare sporturilor plonjatul in apa.

- Fracturile pot fi impartite in minore si majore. Minore : - includ fracturile izolate ale proceselor transversale si apofizelor spinoase.Majore : - include fracturile prin tasare, fracturile cominutive, fractui/luxatii, fracturi prin flexieextensie.

(II)Traumatisme inchise1.Leziuni asociate autoturismelor.Apar leziuni prin mecanism accelerare-decelerare. Coloana cervicala este cea mai susceptibildar si regiunile toracica si lombara sunt expuse.Pacientii se plang de dureri la nivel cervical posterior si al spatelui.Deficientele neurologice evidente fac obligatoriu tratamentul de urgenta pentru o leziuninstabila. Cand exista dubii, este mai bine initial sa se supratrateze si sa se supraexploreze pentra evita ca o leziune semnificativa sa fie trecuta cu vederea.2. Caderile de la inaltime sunt asociate cu fracturi ale extremitatilor-inferioare,

-pelvisului-coloanei vertebrale ( jonctiunea toraco-lombara).

3.Leziuni sportive : in sporturile de contact, majotitatea sunt leziuni autolimitate ale tesuturilormoi. Majoritatea leziunilor osoase nu sunt asociate tulburarilor neurologice.

(III)Traumatisme penetrante -majoritatea sunt provocate de plagi impuscate. Plagile intepate pot fi provocate de: cutitetopoare, etc.ASPECTE CLINICE

Initial apare hemoragia medulara si formarea edemului la locul leziunii si in regiunea adiacenta-trebuie sa se faca distinctie intre leziunile complete/incomplete.Completa =absenta functiei motorii si senzoriale mai jos de leziune.Soc spinal =pierderea tuturoreflexelor. Acestea se remit pe parcursul a 24-48 ore.Pacientii cu leziune incompleta sunt susceptibili de recuperare intr-o oarecare masura.


10/15

Abordare generalaAsistenta medicala prespitaliceasca Toti pacientii care au simptome de durere de gat, de spate, trebuie presupusi ca avand leziuni dcoloana vertebrala pana la proba contrarie.Simptome : pot merge de lafurnicaturi si amorteli pana la paraplegie. Pacientii pot fiasimptomatici sau pot sa fi suferit un TCC concomitant care ii face incapabili sa-si descrileziunile.Leziuni spinale cervicale se produc de obicei prin:-Accidente de masina la viteza mare sau prin rasturnare-Precipitarile de la inaltime substantiala-Accidentele de la sarituri in apa.Ingrijirea prespitaliceasca=imobilizarea intregii coloane vertebrale si terapia fluidicainitiala. Coloana cervicala se imobilizeazacu guler cervical rigid Coloana vertebrala toracica si lombara =targa metalica. TA medie trebuie mentinuta la 65-70mmHg.Stabilizarea in departamentul de urgenta 1.Controlul cailor aeriene superioare . Orice pacient cu leziune la C5 (vertebra cervicala), sa

mai sustrebuie intubat .2. Puls, respiratie, saturatie, TA.3. Nivel de constienta4. Imobilizare5. Trebuie stiut mecanismul leziunii si cantitatea de sangele pierduta.

Evaluarea primara: leziunile cele mai rapid letale sunt ingrijite pe masura ce sunt identificate.Curatarea cailor respiratorii : ridicarea barbiei, aspiratie, controlul manual al cavitatii bucale.Aplicarea de presiune la nivelul plagilor cu hemoragie semnificativa.Asigurarea ca au fost stabilite 2 linii venoase inca din timpul transportului.Evaluarea statusului volumului sangvin : pulsul, TA.

HIPOVOLEMIA: dupa administratrea a 2 L de solutii cristaloide se incepe transfuzia de sang(grupa O-) daca pacientul este inca hipovolemic.Scurta examinare neurologica: dimensiunea pupilelor si reactivitatea lor, scorul de comGlasgow, miscarea membrelor.Dezbracarea pacientului (completa) si intoarcerea in decubit lateral pentru a inspecta spatele

Evaluare secundara radiografii seriate pentru traumatisme:- Coloana cervicala (fata si profil),Totacica si pelvina.- Ecografie abdominala, radiografie toracica.

Examinarea si palparea din varful capului pana la picioare; controlarea rapida a problemelor pmasura ce sunt descoperite. Se pot descoper: sangerare la nivelul scalpului, hemotimpan

epistaxis, dinti avulsionati, maxilar rupt, leziuni penetrante, distensie sau sensibiliatatabdominala, hematom perineal, sange la nivelul meatului urinar, deformari de segmente safracuturi deschiseInserarea sondei urinare , test de sarcina, inserarea sondei gastrice.Imobilizarea fracturilor/dislocarilor instabile.Asigurarea profilaxiei antitetanice.Dupa toate acestea se ia legatura cu chirurgul pentru inceperea testelor ulterioare sau se ia icalcul necesitatea interventiei chirurgicale.


11/15

Hipotensiunea Dupa stabilizarea cailor respiratorii, stabilizarea hemodinamica este preocuparea cea ma presanta.Terapia fluidica este in general tratamentul preferat pentru a sprijini functionalitatea cardiovasculara.Pacientii cu leziuni ale maduvei spinarii se prezinta adesea cu hipotensiuneTrebuie facuta diferenta intre originea hipotensiunii :

- Pierderea de sange- Leziune cardiaca- Leziune maduva

Pierderea sangvina trebuie presupusa a fi cauza hipotensiuniipana la proba contrarie. La toti pacientii trebuie efectuata o cautarerapida pentru potentialele pierderi de sange.

- Radiografia toracica (hemotorax).- Ecografie abdominala: depisteaza hemoragia retroperitoneala, care poate proveni de l

fracturi pelvine.In urma acestei hemoragii, abdomenul este marit de volum si dureros.Examinarea neurologica Odata ce pacientii sunt stabilizati si alte leziuni amenintatoare de viata au fost excluse sau tratattrebuie efectuata o examinare neurologica detaliata. Detaliile anamnezei aduc informatii c privire la existenta sau nu a uneipierderi de constienta. Prezentadurerilor de gat sau de spate, incontinenta urinara sau fecala = pacient cu risc deleziune de maduva spinala. Trebuie testate reflexele tendinoase, reflexul cremasterian, etc.

Radiografiile simple sunt nesatisfacatoare pentru studierea vertebrelor C1 si C2. Siguruavantaj este vizualizarea hematomului prevertebral si a proceselor spinoase.

Pacientii siguri, fara mecanism substantial de leziune,cu durere persistenta, dar radiografiinormale pot fi externati intr-un guler cervical rigid cu urmarire ambulatorie in 3-5 zile.

Pacientii nesiguri, sau cu factori de risc, trebuie sa efectueze RMN. RMN Nu este la fel de sensibila ca si CT pentru detectarea sau conturarea leziunilor osoase. RMN esextrem de utila pentru detectarea :

- Leziunilor neurologice- Leziunilor musculare- Leziunilor de tesuturi moi.- Leziunilor ligamentare.

Scanarea CT ofera o imagine tridimensionala completa a structurilor osoase, arata gradul de

comprimarea al canalului de catre fragmentele osoase.Este recomandata la aproape toti pacientii cu :-leziune osoasa, luxatii de coloana dovedita radiologic,-deficiente neurologice fara anomalii pe radiografiile simple,-dureri de spate, gat, dar cu radiografii normale,-se recamanda atunci cand coloana inferioara nu poate fi vazuta adecvat la radiografiile simpdatorita tesuturilor moi suprapuse.TratamentTrebuie mentinuta imobilizarea coloanei vertebrale , pana la consultul si tratamentuneurochirurgical.


12/15

Administrarea decorticosteroizi in primele 8 ore de la leziune. Pacientii care se prezinta cu plagi intepate in zona coloanei cervicale trebuie sa primeascantibiotice.

Curs8Traumatisme toraco-abdominaleTraumatisme toracice -inchise contuziile peretelui toracic, fracturi si luxatii ale scheletului toracic- plagi plagi nepenetrante, plagi penetrante, plagi ale organelor mediastinale

In cazul unui traumatism toracic, este importanta descoperirea si rezolvarea temporara leziunilor cu risc vital imediat: obstructia respiratorie,volet costal , pneumotoraxul deschis, pneumotoraxul compresiv ( cu supapa), hemotoraxul masiv, tamponada cardiaca, plagilcardiace. In fata unui astfel de pacient, intr-o prima etapa se verifica ABC-ul: permeabilitatecailor respiratorii, fluxul respirator, pulsul.

Voletul costalFracturi segmentare (adica fracturile in doua sau mai multe locuri ale aceleasi coaste) a trei sa

mai multe coaste adiacente, in portiunea anterioara sau laterala, au drept rezultat un perettoracic instabil.Aceasta leziune se caracterizeaza printr-o miscare paradoxala dinspre exterior spre interior peretelui toracic in inspirul spontan si o miscare dinspre interior spre exterior in timpuexpirului.Principala cauza a hipoxiei este data de contuzia pulmonara subiacenta, asociata cu scadereeficientei ventilatiei pulmonare.Tratament

1. Ameliorarea durerii prin administrarea de analgezice2. Stimularea tusei si fizioterapie respiratorie3. Restrictia perfuzarii de fluide I.V. (supraincarcare volemica)

Fixarea chirurgicala a coastelor fracturate , pentru a reduce necesitatea ventilatiei asistat(metoda controversata in Statele Unite)

La nivelul toracelui se efectueaza: Inspectia: se vor cauta : tipul si rata respiratiei, efortul respirator, asimetrii de mobilitate ale unuhemitorace, deformarea toracelui, respiratia paradoxala, echimoze, excoriatii, plagi care vor analizate atent in ceea ce priveste profunzimea si nivelul lor.Palparea : reliefului osos al claviculelor, coatelor si sternului, se cauta crepitatii osoase (apar infracturile costale), emfizem subcutanat.Percutia : hipersonoritate in pneumotorax sau matitate in cazul revarsatelor intratoracice.Ascultatie: absenta murmurului vezicular in cazul hemotoraxului.

Leziunile toracice potential letale: -ruptura traheo-bronsica - contuzie pulmonara - contuzie miocardica - anevrism de aorta - ruptura de diafragm - ruptura de esofag.

Aceste leziuni pot fi evaluate si monitorizate prin investigatii specifice, din care nu trebuie slipseasca CT (cu substanta de contrast), enzimele cardiace, angiografia pentru disectiatraumatica de aorta, radiografiile, EKG cu 12-18 derivatii, bronhoscopia.


13/15

8 entitati in mod curentneletale din trauma toracica:

- Fracturi costale - Fractura de clavicula - Fractura de stern - Luxatia sterno-clavicluara - Pneumotoraxul minor - Fractura scapulara - Contuzia toracica simpla - Asfixia traumatica.

Acestea se trateaza in functie de contextul traumatic si necesita intotdeauna cel putin o minimanalgezie.-in caz de insuficienta respiratorie prin obstructia cailor aeriene aceasta poate fi data deinundarea cailor aeriene cu -sange,

- cu secretii,-corpi straini; se indeparteaza

obstacolele prin tuse (secretii) sau prin aspiratie, instalarea pipei Guedel sau intubatie la comatosi oxigenoterapie-in caz de insuficienta respiratorie prin instabilitate toracica se produce prin fracturarea unui

numar mare de coaste, volete costale; pacientul prezinta-cianoza,-tahipnee - durere;se aseaza pacientul in pozitie semisezanda, se calmeaza durerea cu algocalmin sau infiltratii cnovocaina sau xilina, se incearca imobilizarea fracturilor si voletului (inhiba expansionaretoracelui si de aceea agraveaza atelectazia pulmonara)nu este recomandata, se administreazaoxigen, se combate socul prin reumplere volemica.

-in caz de insuficienta respiratorie prin pneumotorax deschis cel mai important este acoperirea plagii prin orice mijloace: comprese sterile, apoi vata sau chiar bucati de panza curata si apoi u

strat impermeabil, la spital urmand sa se faca sutura plagii-in caz de insuficienta circulatorie si respiratorie prin hemotrax masivse produce prin rupereunor vase din plamani, pleura, vase mamare, vase intercostale; apar fenomene de insuficiencirculatorie acuta(hTA, puls filiform, stare lipotomica ) si insuficienta respiratorie acuta; se punctioneaza cavitatea pleurala si se dreneaza sangele, se instituie perfuzie pt inlocuire pierderilor, se transporta de urgenta la spital-in caz de tamponada cardiaca acumularea sangelui in pericard; accidentatuleste palid-cianotic , puls filiform, TA prabusita , zgomote cardiace asurzite; se face punctie pericardica pt evacuare

Traumatisme abdominale

Traumatismele toracice situatesub coacta C6 se considera traumatisme toraco- adbominalesi trebuie tratate in mod special.-inchise : acestea pot duce la lezarea organelor interne (ficat, splina), leziuni ale peretelu(echimoze, hematoame) sau leziuni ale organelor abdominale (abdomen acut chirurgical inchtraumatic).-penetrante: plagi injunghiate, leziuni prin impuscare.Leziunile organelor parenchimatoase provoaca de obicei simptome prin pierderea de sangPacientii dezvolta adesea hipovolemie.Unii pacienti dezvolta tahicardie, modificari cutanate, confuzie mentala, impreuna cu pierderesanguina.


14/15

Sensibilitatea abdominala, distensia si/ timpanismul pot sa nu fie prezente pana cand pacientul na exanguinat aproape complet in abdomen.Unii pacienti dezvolta sensibilitate abdominala precoce in caz de hemo-peritoneu.Leziuni gastro-intestinale Leziunile viscerale cavitare provoaca simptome datorita combinatiei dintre pierderea de sange contaminarea peritoneala.Perforarea stomacului, a intestinului subtire / colon, pancreas produc leziuni clinice precoce.1.Leziunile gastrice provoaca simptome prin iritarea chimica atunci cand in cavitatea abdominaeste varsat continutul acid al stomacului.2.Leziunile colonului si intestinului subtire: produc peritonita supurativa,care poate apare intre 8 ore de la leziune. Trebuie administrat precoce antibiotic cu spectru larg.3. Leziunile pancreasului: leziunile cauzate de decelarea brusca, determina scurgerea enzimel pancreatice, care determina autodigestia organelor retroperitoneale.Organe retroperitoneale: pancreas, duoden, colon, rect, rinichi, vase mari ( aceste organe nusunt in totalitate retroperitoneale).

Examenul clinicAbdomenul trebuie examinat pentru semne de leziune, excoriatiisi contuzii.Simptome generale :-paloare intensa, transpiratii reci, sete intensa- puls rapid si slab, TA scazuta

- tahipnee si respiratii superficialelocale : - durere moderata pana la violenta

- aparare musculara si contractura musculara- varsaturi, sughit, meteorism, pneumoperitoneu, hematurie.

Pacientul se examineaza la fiecare 30 min. in primele 4 ore, si trebuie tinut sub observatie i primele 24 ore.Trebuie facute determinari frecvente ale hematocritului si masurarea semnelovitale.Se efecrtueaza : rgf. abdominala simpla (+/-), radiografie toracica (arata existenta aerului subdiafragm in caz de perforatie de organ cavitar), ecografie, CT, laparoscopie diagnostica.

Care pacienti trebuie evaluati?1. Prezenta durerii, sensibilitatii sau distensiei abdomniale.2. Leziune a totacelui inferior/ pelvina.3. Coliziune de mare viteza (nu a purtat centura de sigurante).4. Accidente auto soldate cu morti.5. Persoane in varsta cu boli cronice asociate.6. Prezenta leziunilor evidente.7. Medicamente care acopera durerea ( etanol, opiacee).

Traumatismul splineiPe masura ce inaintam in varsta capsula splinei si a ficatului slabeste.Splina poate suferi: u

hematom subcapsular, fara tendinta de expansiune; hematom subcapsular cu ruptura ssangerare activa, laceratie cu interesarea vaselor determinand devascularizatie majora, splincomplet zdrobita, ruptura de splina in doi timpi.

Traumatisme genitourinareExamen clinic: prerzenta sangelui in meatul urinar este asociata culeziuni uretrale (aproape exclusiv la barbati).!cand se observa o sangerare a meatului NU trebuie introdusa sonda.


15/15

Hematuria: -initiala: sugereaza leziune de uretra sau prostata

- terminala: sugereaza leziunea colului vezical- continua : leziune vezicala, ureter, rinichi.

-Leziunile renale sunt: contuzie renala, laceratie, ruptura, ruptura de pedicul vascular, ruptura d pelvis renal.- Leziunile pedicolului renal sunt de obicei asociate cu leziuni multiple, amenintatoare de viatiar cea mai sigura optiune chirurgicala este nefrectomia.-Contuzia renala se vindeca aproape intotdeauna fara sechele, cu exceptia cazurilor in care exiso leziune renala preexistenata: hidronefroza, chist sau tumora renala.

Documents

Semne Si Simptome Prezente in Ortopedie Si Traumatologie