14
MODALIȚĂȚI DE EVALUARE A PREȘCOLARULUI ÎN VEDEREA PREGĂTIRII PENTRU CICLU PRIMAR Student: Păun (Nacu) Dana Elena ( Coordonator științific Lect. univ.dr. Trașcă Iuliana) ARGUMENT Alegerea temei a fost făcută în funcție de nevoile actuale cu care m-am confruntat de-alungul anilor atât din perspectiva cadrului didactic cât și din cea de părinte a doi copii. Am observat că trecerea de la preșcolaritate la ciclul primar și apoi la cel gimnazial are loc fără a avea o radiografie clară a fiecărui copil făcută pe tot parcursul ciclului respectiv cât și mai ales la finalul acestuia. Evaluărilor tradiționale pe care le cunoaștem cu toții (evaluarea inițială, evaluarea continuă și evaluarea finală) li se adaugă fișele de de evaluare

Sesiunea de Comunicări Științifice

Embed Size (px)

Citation preview

MODALII DE EVALUARE A PRECOLARULUI N VEDEREA PREGTIRII PENTRU CICLU PRIMAR

Student: Pun (Nacu) Dana Elena ( Coordonator tiinific Lect. univ.dr. Trac Iuliana)

ARGUMENT Alegerea temei a fost fcut n funcie de nevoile actuale cu care m-am confruntat de-alungul anilor att din perspectiva cadrului didactic ct i din cea de printe a doi copii. Am observat c trecerea de la precolaritate la ciclul primar i apoi la cel gimnazial are loc fr a avea o radiografie clar a fiecrui copil fcut pe tot parcursul ciclului respectiv ct i mai ales la finalul acestuia. Evalurilor tradiionale pe care le cunoatem cu toii (evaluarea iniial, evaluarea continu i evaluarea final) li se adaug fiele de de evaluare i nregistrare a progresului colar ct i regularitatea consultaiilor cu prinii. Activitile desfurate n grdini le dezvolt copiilor spiritul de observaie, cultivnd imaginaia, gndirea creatoare, orienteaz activitatea psihic, disciplineaz conduita i contribuie, n sfrit, la formarea rapid i mai eficient a mecanismelor psihice, care nlesnesc i condiioneaz nvarea, munca, fiind necesare la intrarea precolarului n ciclul primar/ la coal. Organizarea unei activiti interesante n care precolarii i educatoarea se simt bine n timpul nvrii nu este un scop n sine. Cadrul didactic trebuie s nregistreze mereu progresele pe care le realizeaz precolarii n procesul de nvare. De aceea evaluarea este gndit ca un instrument pentru mbuntirea activitii la grup, nu ca o prob a ceea ce tiu sau nu tiu s fac precolarii la un anumit moment dat. Consider c o legtur mai strns, un dialog constructiv contant ntre prini-copil-cadru didactic-psihologul unitii de nvmnt-director ajut mai mult la evoluia pozitiv a copilului/ precolarului/colarului.

IPOTEZA Cu ct se realizeaz o evaluare mai complex (psiho-motric i educaional) a precolarului cu att crete gradul de integrare a acestuia n nvmntul Primar. Am aplicat un chestionar pentru nvtorii de la clasele I; Opinii privind importana evalurii/ Fi de cunoatere a elevului ; un chestionar pentru prini pentru a vedea percepia printelui ct de bine i cunoate copilul/ rspunsurile vor fi comparate cu rspunsurile copiilor i observaiile educatoarei. Am urmrit cele trei Fie de evaluare i nregistrare a progresului colar elaborate de mine mpreun cu psihologul grdiniei pe cele trei vrste i pe periada celor trei ani petrecui n grdini.-vrsta 2-3 ani,-vrsta 3-4 ani,-vrsta 4-5 ani.M-am folosit i de rezultatele testelor iniiale, continue i finale.

METODOLOGIA CERCETRII n cadrul cercetrii am insistat pe folosirea urmtoarelor metode: observaia, experimentul, metoda testelor i studiul documentelor personale.n cercetare am folosit att metode de culegere a datelor ct i metode de prelucrare a datelor.Instrumentele de cercetare utilizate:-Teste de evaluare iniial-Teste de evaluare final-Teste de evaluare continu-Chestionarele-Fie de evaluare i nregistrare a progresului pe parcursul unui an colar.-Fi pentru aprecierea progresului individual al copilului nainte de nscrierea n clasa pregtitoare. Toate aceste fie de evaluare i nregistrare a progreslui pe parcursul unui an colar ct i fiele pentru aprecierea progresului individual al copilului nainte de nscrierea la coal sunt alctuite n termeni rezomabili accesibile mai multor categorii de aduli (cadre didactice din nvmntul precolar, prini, directorii instituiilor de nvmnt, cadre didactice din nvmntul primar, psiholog, consilier colar) i conine indicaii clare pe domenii de dezvoltare astfel nct aplicarea cesteia s poat fii efectuat i de ctre prini. Dac prinii din diverse motive, nu completeaz fia o pot utiliza ca reper al stadiului pe care ar fii bine s-l ating copilul nainte de a ncepe clasa pregtitoare, indiferent la ce vrst se face intrarea la ciclul primar ( 5,6 sau 7 ani).Fia de apreciere a progresului individual al copilului, va fi aplicat la intrarea copiilor n grdini i la finalizareaciclului precolar.Concret fia conine doar rodul activitii copilului de la intrarea pn la ieirea copilului din grdini.Fiele au fost elaborate avnd la baz Curriculum-ul pentru nvmntul precolar (OM 5233/2008), Reperele fundamentale n nvarea i dezvoltarea copilului de la natere la 7 ani (OM 3850/2010), notele, notificrile, adresele, precizrile, scrisorile metodice pentru nvmntul precolat, transmise anual de MEN, lucrri metodico-tiinifice i date obinute prin observarea direct a copilului. n raport cu instrumentele de evaluare existente, fiele folosite au urmtoarele avantaje: ofer indicatori comportamentali precii, msurabili care sunt repere ale stadiului de dezvoltare la vrsta precolar (5-7 ani); rezultatul evalurii determin evitarea etichetrii copilului; constituie un instrument de evaluare care evideniaz progresul periodic al copilului; permite educatoarei s monitorizeze atingerea obiectivelor, s reproiecteze obiectivele i s prioritizeze demersurile de nvare; reflect activitatea de zi cu zi a copilului, descoperind lacune, dificulti, rmneri n urm, ca pe baza lor s se elaboreze un program de remediere; reprezint un instrument eficient prin care familia este cooptat n procesul de cunoatere a copilului, oferindu-i posibilitatea de a-i da seama de ceea ce tie copilul, de ceea ce este capabil. Pe lng aceste fie de apreciere i evaluare a precolarului din punct de vedere educaional am urmrit i dezvoltarea psihomotric, senzorial, dezvoltarea inteligenei i a gndirii, dezvoltarea afectivitii i dezvoltarea personalitii

CONCLUZII n contextul actualei reforme a nvmntului romnesc, evaluarea este parte integrant a procesului de nvmnt. Problematica evalurii este una prioritar n contextul educaional din ara noastr i destul de complex, fiind un domeniu care n ultimii ani a suferit modificri eseniale, prin diversificarea coninuturilor i mbogirea metodelor i tehnicilor de evaluare. Dei mult vreme nu i s-a acordat evalurii importana cuvenit, aceasta este considerat ca fiind sursa soluiilor de perfecionare a actului didactic, integrndu-se organic n procesulde nvare. Astfel, procesul educativ implic cu necesitate proiectarea simultan a triadei predare - nvare - evaluare, orice schimbare produs n cadrul uneia influeneaz modalitile de realizare a celorlalte, producnd o adevrat reacie n lan. nvmntul precolar romnesc permite n zilele noastre, prin aplicarea noului curriculum naional, parcurgerea unui traseu individualizat de educare i formare a precolarilor. Calitatea i nivelul actului educaional se reflect n momentul evalurii. Modelul complet al evalurii parcurge urmtorul traseu: Scop Instrumente Msurare Informaii Apreciere Decizie. Prezenta lucrare este o propunere de a gndi evaluarea ca pe un prilej de perfecionare continu a ntregului demers didactic, care, prin complexitatea sa, rspunde tuturor cerinelor societii actuale.

MODALII DE EVALUARE A PRECOLARULUI N VEDEREA PREGTIRII PENTRU CICLU PRIMAR Student: Pun (Nacu) Dana Elena ( Coordonator tiinific Lect. univ.dr. Trac Iuliana)

nvm pentru via, nu pentru coal! (Seneca)

Argument Alegerea temei a fost fcut n funcie de nevoile actuale cu care m-am confruntat de-a lungul anilor att din perspectiva cadrului didactic ct i din cea de printe a doi copii. Am observat c trecerea de la precolaritate la ciclul primar i apoi la cel gimnazial are loc fr a avea o radiografie clar a fiecrui copil fcut pe tot parcursul ciclului respectiv ct i mai ales la finalul acestuia. Evalurilor tradiionale pe care le cunoatem cu toii (evaluarea iniial, evaluarea continu i evaluarea final) li se adaug fiele de de evaluare i nregistrare a progresului colar ct i regularitatea consultaiilor cu prinii. Activitile desfurate n grdini le dezvolt copiilor spiritul de observaie, cultivnd imaginaia, gndirea creatoare, orienteaz activitatea psihic, disciplineaz conduita i contribuie, n sfrit, la formarea rapid i mai eficient a mecanismelor psihice, care nlesnesc i condiioneaz nvarea, munca, fiind necesare la intrarea precolarului n ciclul primar/ la coal. Organizarea unei activiti interesante n care precolarii i educatoarea se simt bine n timpul nvrii nu este un scop n sine. Cadrul didactic trebuie s nregistreze mereu progresele pe care le realizeaz precolarii n procesul de nvare. De aceea evaluarea este gndit ca un instrument pentru mbuntirea activitii la grup, nu ca o prob a ceea ce tiu sau nu tiu s fac precolarii la un anumit moment dat. O legtur mai strns, un dialog constructiv contant ntre prini-copil-cadru didactic-psihologul unitii de nvmnt-director ajut mai mult la evoluia pozitiv a copilului/ precolarului/colarului.

Ipoteza de lucru Cu ct se realizeaz o evaluare mai complex (psiho-motric i educaional) a precolarului cu att crete gradul de integrare a acestuia n nvmntul primar.

Metodologia cercetrii n cadrul cercetrii am insistat pe folosirea urmtoarelor metode: observaia, experimentul, metoda testelor i studiul documentelor personale.n cercetare am folosit att metode de culegere a datelor ct i metode de prelucrare a datelor.Instrumentele de cercetare utilizate:-Teste de evaluare iniial-Teste de evaluare final-Teste de evaluare continu-Chestionarele-Fie de evaluare i nregistrare a progresului colar.Pentru completarea datelor obinute cu ajutorul observaiei, am folosit metoda convorbirii, reprezentnd o conversaie ntre dou persoane, desfurat dup anumite reguli metodologice, prin care se urmrete obinerea unor informaii cu privire la o persoan, n legtur cu o tem fixat anterior , un dialog util n care este antrenat elevul pentru a se manifesta, aa cum precizeaz Tatiana Slama - Cazacu. Convorbirile s-au desfurat la diferite niveluri: convorbiri individuale ntre educator i precolar; convorbiri ntre educator i profesorii clasei; convorbiri ntre educator i prini; convorbiri ntre mine i nvtorii claselor implicate n cercetare; convorbiri ntre mine i precolarii grupei; convorbiri ntre mine i psihologul grdiniei; convorbiri ntre mine i asistentul medical al grdiniei.

Am aplicat un chestionar pentru nvtorii de la clasele I (Opinii privind importana evalurii) pe care l-am corelat cu o Fi de cunoatere a elevului. De asemenea, am aplicat un chestionar pentru prini pentru a vedea ct de bine i cunoate acesta copilul din perspectiva activitii din grdini, iar rspunsurile vor fi comparate cu rspunsurile copiilor i observaiile educatoarei. Am urmrit cele trei Fie de evaluare i nregistrare a progresului colar elaborate mpreun cu psihologul grdiniei pe cele trei vrste i pe perioada celor trei ani petrecui n grdini i am utilizat ca resurs i rezultatele testelor iniiale, continue i finale aplicate elevilor n cadrul activitilor la clas. Probele de evaluare de pe parcursul a celor trei ani de grdini au fost folosite pentru a msura ct mai exact volumul i cunotinele nainte, n timpul i dup efectuarea cercetrii.Realiznd o comparaie ntre rezultatele obinute de copii la testele din etapa iniial i rezultatele lor la testele aplicate n etapa evalurii finale, se poate spune c s-a nregistrat un progres, n sensul c a crescut numrul precolarilor care au obinut aviz favorabil pentru nscrierea n clasa pregtitoare nainte de mplinirea vrstei de 6 ani i a sczut numrul copiilor care aveau o reineri sau temeri nainte de a se rezenta n faa comisiei de evaluare psihosomatic. Prin folosirea celor dou chestionare, s-a observat, pe parcursul cercetrii, c exist o implicare mai mare din partea prinilor n viaa colar a copilului. Dac la nceputul cercetrii doar 30% dintre nvtori aveau o evaluare clar a precolarului la intrarea n ciclu primar, dup aceast cercetare ponderea nvtorilor care cunoteau foarte bine copii la nceput de ciclu primar a crescut pn la aproape 90%.

Concluzii n contextul actualei reforme a nvmntului romnesc, evaluarea este parte integrant a procesului de nvmnt. Problematica evalurii este una prioritar n contextul educaional din ara noastr i destul de complex, fiind un domeniu care n ultimii ani a suferit modificri eseniale, prin diversificarea coninuturilor i mbogirea metodelor i tehnicilor de evaluare. Dei mult vreme nu i s-a acordat evalurii importana cuvenit, aceasta este considerat ca fiind sursa soluiilor de perfecionare a actului didactic, integrndu-se organic n procesul de nvare. Astfel, procesul educativ implic cu necesitate proiectarea simultan a triadei predare - nvare - evaluare, orice schimbare produs n cadrul uneia influeneaz modalitile de realizare a celorlalte, producnd o adevrat reacie n lan. nvmntul precolar romnesc permite n zilele noastre, prin aplicarea noului curriculum naional, parcurgerea unui traseu individualizat de educare i formare a precolarilor, iar calitatea i nivelul actului educaional se reflect n momentul evalurii. Prezenta lucrare este o propunere de a gndi evaluarea ca pe un prilej de perfecionare continu a ntregului demers didactic, care, prin complexitatea sa, rspunde tuturor cerinelor societii actuale. S-a constatat, de asemenea, c un numr semnificativ de prini se implic mai activ n procesul de predare-nvare evaluare, att n grdini ct mai ales la nceput de ciclu primar. n viitoarea mea profesie de cadru didactic mi propun s acord o importan mai mare acestor fie de nregistrare a progresului colar, o colaborare mult mai strns ntre mine, psihologul grdiniei, directorul i nu n ultimul rnd cu prinii. n sperana c prezenta lucrarea de cercetare va fi util i altor cadre didactice ,mi propun s valorific rezultatul cercetarii prin publicarea unor capitole sau subcapitole din lucrare.

BIBLIOGRAFIE:

1.Jinga Ion , (2001), Manual de pedagogie, Bucureti, Editura All Educational2. Cerghit, Ioan, (2002), Sisteme alternative si complementare de instruire, Bucuresti, EdituraAramis.