STUDIU HIDROGEOLOGIC PRIVIND EXECUTIA UNUI FORAJ DE HIDROOBSERVATIE LA INVESTITIA

CONSTRUIRE STATIE PECO, SPALATORIE AUTO si STATIE GPL, COMUNA LUNGULETU, JUD. DAMBOVITA

BENEFICIAR: S.C. ROMSTAR S.R.L. LUNGULETU

PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. EXPLORARI S.R.L. TARGOVISTE

MEMORIU TEHNIC1. DATE GENERALEPrezentul Studiu Hidrogeologic s-a elaborat pentru stabilirea solutiei in vederea obtinerii de informatii privind indicatorii de calitate, concentratii ale diferitelor componente si nivelul suprafetei libere ale stratului acvifer freatic, amplasamentul corespunzand obiectivului CONSTRUIRE STATIE PECO, SPALATORIE AUTO si STATIE GPL, COMUNA LUNGULETU, JUD. DAMBOVITA. S-a ales ca solutie, realizarea unui foraj singular de hidroobservatie, amenajat special pentru urmarirea comportarii acviferului in jurul sursei cu potential de poluare.1.1. AmplasamentulTerenul pe care se va amplasa statia propusa se afla in intravilanul comunei Lunguletu , satul Lunguletu , judetul Dambovita , pe D.N. 7 Pitesti-Bucuresti .Terenul are urmatoarele vecinatati : la Nord D.N. 7 ; la Sud teren proprietate Marinescu V. Gheorghita si Ariciu I. Marilena teren liber de constructii la Est teren proprietate Matei Ilie teren liber de constructii la Vest teren administratie primarie liber de constructii

1.2. Date geomorfologiceZona Lunguletu prezinta o morfologie cu caracter de campie, corespunzand unitatii morfologice denumita Campia Romana si se incadreaza in unitatea structurala majora, respective Platforma Valaha din cadrul Platformei Moesice.Platforma Moesica si-a incheiat evolutia (ca arie de sedimentare) in Cuaternar, cand a fost colmatata, din acest motiv relieful se prezinta plat, compartimentat de cursuri de apa cu vai largi, constitutia litologica caracterizandu-se prin limita sudica a extinderii pietrisurilor de Candesti.Se presupune ca amplasamentul este localizat din punct de vedere geologic in zona pragului despartitor dintre Depresiunea Getica si sectorul valah al depresiunii pericarpatice.In cadrul Campiei Romane se individualizeaza in sectorul amplasamentului Campia de divagare Titu - Potlogi, cu forme joase si monotone, dar bine delimitate, fiind de fapt o prelungire a campiilor subcolinare.Campia de divagare este incadrata la nord-vest de subdiviziunea Campiei Piemontane - Campia Targovistei, la nord est de subdiviziunea Campiei Piemontane -Pintenul Magurii- iar la sud de Campia Vlasiei, care in sud-est intra in contact cu Pintenul Magurii. Campia de divagare se prezinta ca un ansamblu de interfluvii plane si largi, a caror panta longitudinala atinge 1 1,5 m/km. Campia de divagare prezinta cateva particularitati ce o individualizeaza fata de zonele limitrofe, si anume:- aspectul de campie joasa, cu o panta slaba, de la nord-vest la sud-est, ce a determinat caracterul foarte meandrat al retelei hidrografice principale si secundare; - lipsa teraselor din lungul retelei hidrografice;- numeroase albii vechi, grinduri ingropate etc., datorita deselor schimbari de curs ale retelei hidrografice; -slaba incastrare a albiilor retelelei hidrografice, determina la precipitatii abundente inundarea unor mari suprafete de teren; de asemenea, infIexiunile suprafetei terenului intersecteaza nivelul apei subterane, de unde si prezenta zonelor de mlastinire, balti, vai secundare.Trecerea de la Campia subcolinara a Targovistei si a Piciorului de Munte la Campia de divagare se face foarte lent si fara denivelari, fiind mai mult o prelungire a acestora, dar cu particularitati distincte.Raurile care o strabat au malurile foarte joase, cursuri domoale, meandrrile si despletirile, fiind foarte numeroase. Luncile foarte extinse, trec direct la camp, terasele fiind inexistente.In cea mai mare parte, aceasta unitate de relief este acoperita cu depozite aluvionare si partial loessoide. Apele freatice sunt cantonate in pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri. Adancimea acestora variaza in medie intre 5 si 10 m., si pe alocuri, in special in lunci, chiar sub 5 m.toate acestea determinnd o stransa legatura intre apele freatice si cursurile de apa care o strabat. Forajele de adancime au dovedit existenta unor orizonturi cu ape ascensionale sau chiar arteziene, cantonate in nisipuri si pietrisuri.

1.2. Clima si fenomenele naturale specifice zoneiConform zonarii topoclimatice prezentata pe Harta topoclimatica a Romaniei, sc. 1:1.500.000 , amplasamentul se incadreaza intr-un sector de clima continentala cu nuante de excesivitate cu caracter umed, topoclimat elementar de campie.

Topoclimatul complex specific zonei se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:Desi situat in conditiile unui climat temperat continental , zona orasului Racari resimte din plin influentele maselor continentale estice cu cele vestice sau sudice. Primele , predominante , imprima climei nuante de excesivitate , prin amplitudini termice (intre minimele sbsolute si maximele absolute) ce ajung la 60-70 grade Celsius , cu veri fierbinti si ierni uneori aspre. Influentele vestice si sudice explica prezenta toamnelor lungi si calduroase , a unor zile de iarna blande sau a unor primaveri timpurii.Regimul termic. Media multianuala a temperaturii a aerului in zona inregistreaza valori cuprinse intre 10 si 11 grade Celsius.Din analiza valorilor inregistrate , se observa o oscilatie destul de insemnata a mediilor anuale. Exista o veritabila alternanta a anilor cu temperaturi mai joase(1973, 1977, 1979) cu ani cu temperaturi mai ridicate(1976, 1978, 1980). Temperature medie lunara cea mai scazuta se inregistreaza in luna ianuarie , valoarea medie multianuala fiind de -2,7 grade Celsius. Temperature medie cea mai ridicata corespunde lunii iulie , media multianuala fiind de 22,5 grade Celsius. Continentalismul climatic al Bucurestiului este ilustrat si de valorile temperaturilor maxime absolute lunare , in paralel cu cele cu cele minime absolute.In general , amplitudinile termice dintre valorile diurne cele mai mari si cele mai mici sunt de 30-34 grade Celsius in timpul iernii si de 25-35 grade Celsius vara.In ceea ce priveste inghetul , data medie a aparitiei primului inghet se situeaza la inceputul noiembrie , iar a ultimului inghet la inceput de aprilie , durata medie a inghetului fiind de 90-100 zile. In schimb , prin pozitia sa in zona de stepa , in zona se inregistreaza , in medie annual , circa 40-45 zile tropicale.Limita adancimimii de inghet se gaseste la 80-90 cm.Vanturile. Masuratori si observatii atesta faptul , ca in general , teritoriul orasului si zonele sale limitrofe inconjurate de paduri beneficiaza de o circulatie normala a maselor de aer , deosebit de favorabila mentinerii unei atmosfere relative stabile si , in acelasi timp , capabile sa resoarba si sa anihileze , in buna masura , efectele unor surse poluante. Vanturile dominante (resimtite in toate anotimpurile) sunt cele de est urmate de cele din vest , nord - est si sud-vest. Frecventa calmului atmospheric este de 18,9%. In ce priveste viteza lor , cele mai mari valori medii anuale le inregistreaza vanturile de nord-est(2,4m/s) , urmate de cele din est si vest(cu 2,3 m/s). numarul zilelor cu vant tare (peste 16m/s) este in medie de 15 pe an.Valorile medii anuale cele mai mari ale vitezei vantului corespund directiei de nord-est , cu 4,5 m/s , si celei estice , cu 3,8 m/s.Pe anotimpuri , iarna se inregistreaza cele mai mari viteze madii ale vantului(5-6 m/sec)Regimul precipitatiilor. Media anuala a precipitatiilor atmosferice este de 600 mm. Cele mai mari cantitati medii lunare de precipitatii cad in iunie (circa 85 mm) , iar cele mai scazute in martie (15 mm). In ultimii ani , se remarca tendinta de crestere a cantitatilor de precipitatii medii anuale.

2. DATE GEOLOGICE

Din punct de vedere stratigrafic, in cadrul Platformei Valahe situata la exteriorul lantului carpatic , se afla cea mai completa succesiune a cuaternarului.Procesele de subsidenta incepute in miocen s-au continuat in tot pliocenul si cuaternarul. Intensitatea inegala cu care s-au manifestat aceste procese in cuaternar a dus la conturarea a doua domenii: unul vestic in care procesele de subsidenta au incetat in villafranchian si altul estic, puternic scufundat pana in holocen. Limita dintre ele se afla in zona bazinului hidrografic Arges.Formatiunile geologice acvifere din Campia Romana apartin Pleistocenului inferior (strate de Candesti, strate de Fratesti), Pleistocenului superior (pietrisuri de Colentina, nisipuri de Mostistea, pietrisuri de terasa) si Holocenului (pietrisuri si nisipuri din sesurile aluvionare). Caracterul permeabil ridicat al acestor formatiuni favorizeaza inmagazinarea a importante cantitati de apa subterana.Sectorul studiat este tributar din punct de vedere stratigrafic celui de-al patrulea ciclu de sedimentare care se incheie in cuaternar, si prezinta in continuitate de sedimentare depozite fluvio lacustre, reprezentate prin pietrisuri si nisipuri cu intercalatii de argile (de varsta romaniana), urmate de nisipuri si pietrisuri apartinand pleistocenului inferior.Formatiunile prezentate sunt denumite Strate de Candesti, acestea avand o extensiune mare in cadrul Campiei Romane ocupand o zona continua la exteriorul carpatilor. Stratele de Candesti reprezinta o succesiune de depozite fluviatil lacustre, alcatuite din bancuri de pietrisuri groase (de la zeci la sute de metri) ce alterneaza cu cu pachete de argile si nisipuri.Spre exteriorul arcului carpatic granulatia acestor strate devine din ce in ce mai fina, ajungand in zonele cele mai externe sa fie predominant pelitica, si cu grosimi din ce in ce mai mici.Inclinarea stratelor de Candesti catre interiorul campiei determina drenarea apelor subterane catre aceasta forma geomorfologica , drenare pusa in evidenta prin saturarea treptata a depozitelor psefitice. Cand saturarea cu ape subterane a acestor depozite este completa, surplusul deverseaza sub forma de izvoare, sau alimenteaza aluviunile mai tinere din regiune, in care caz sunt generate bogate strate acvifere freatice.Odata cu afundarea orizonturilor permeabile ale stratelor de Candesti sub depozitele mai noi din campie, se observa si cresterea presiunii in strat, pusa in evidenta prin nivelul hidrostatic cu caracter ascensional sau artezian.Formatiunile recente care preiau o parte din surplusul de presiune al orizonturilor permeabile prezentate mai sus sunt reprezentate prin depozitele pleistocene medii si superioare precum si holocenului.Loessurile si depozitele loessoide constituie termenul superior care incheie seria depozitelor cuaternare din depresiunea valaha de pe formele majore de relief (interfluvii terase, marile conuri de dejectie, cu exceptia zonelor inundabile).Termenul de deposit loessoid defineste seria de roci tip loessoid foarte variate ca litologie si geneza, in care se incadreaza argilele rosii, nisipurile loessoide, loessurile aluviale.O alta categorie de roci permeabile cu granulatie mare o reprezinta sesurile aluvionare (holocene), constituite din nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri, in alternanta cu argile nisipoase care se caracterizeaza prin acumulari importante de acvifere cu un nivel hidrostatic situat intre 5 si 20 m., si cu o capacitate de debitare cuprinsa intre 2 12 l/s. Inclinarea stratelor este aproximativ conforma cu panta suprafetei topografice. In sectiune se individualizeaza la partea superioara un strat de loess cu grosimi cuprinse intre 4 si 12 m, iar sub acest orizont apare un strat de nisipuri , pietrisuri si bolovanisuri in grosime de 2 10 m. In continuare se intalneste pe grosimi variabile, un complex de nisipuri argiloase si argile nisipoase, in care argilele vinete galbui au si o serie de intercalatii de nisipuri.

3. DATE HIDROLOGICE SI HIDROGEOLOGICEAmplasamentul corespunde bazinului hidrografic Arges - Vedea, curs de apa raul Dambovita, cod cadastral X-1.Localitatea este situata pe malul drept al raului Dambovita, zona neinundabila.Un rol important n definitivarea reliefului Cmpiei de divagare le-au avut rul Dambovita la vest i rul Ialomita la est, prin aciunea de eroziune, transport i sedimentare n condiii de subsiden intens a acestui sector.Prin debitele vehiculate i raporturile cu depozitele holocen superioare, reeaua hidrografic principal i secundar are legturi directe cu rezervele de ap subteran ale acviferului freatic.Structura hidrogeologica a acviferului freatic din depozitele holocen superioare din Cmpia de divagare a constituit obiectul unor intense cercetri, care permit un grad ridicat de cunoatere a zonei. Astfel, n studiul elaborat n anul 1966 de E. Liteanu, V. Constantinescu, M. Croitoru - "Cercetri hidrogeologice prin foraje manuale i ncercri experimentale n zona Titu", sunt cuprinse caracteristicile hidrogeologice ale acviferului freatic de la nivelul holocenului superior.Din harta hidrogeologica ntocmit n urma acestor cercetri se pot extrage urmtoarele: direcia general de curgere a apei subterane este de la nord-vest la sud-est sub un gradient hidraulic mediu de 2%; extinderea acviferului freatic pn la adncimi de 18 - 20 m n sectorul sud-vestic, cu grosimi de 5 - 10 m; nivelul apelor subterane la mic adncime; conductivitatea hidraulic medie k = 80m/zi.De asemenea, structura freatic a holocenului superior din Cmpia de divagare, a fost n detaliu cercetat ntr-un profil transversal interfluviului Arge-Dmbovia, la nord de comuna Potlogi - judeul Dmbovia de ctre ISPIF Bucureti n anul 1967, cercetri concretizate n "Studiul hidrogeologic privind alimentarea cu ap Municipiului Bucureti".Din aceasta se remarc n plus, c n sectorul vestic spre rul Arge, acviferul freatic se extinde pn la adncimi de 30 - 35 m, iar media conductivitii hidraulice este de 100 m/zi.Conform Hartii hidrogeologice sc. 1:100.000 , amplasamentul studiat este situat intr-o regiune cu roci poroase permeabile ce constituie strate acvifere intinse in roci cu granulatie grosiera , respectiv Strate de Fratesti (notate pe harta cu qp12) Vrsta acestei formaiuni este apreciat ca fiind pleistocen inferior. Aceste strate sunt alctuite din nisipuri i pietriuri de origine fluviatil sau fluvio lacustr. Se pare c aceste formaiuni reprezint de fapt nite vechi conuri de dejecie depuse de fostele ruri balcanice i chiar de ctre Dunre peste seria levantin (romanian) alctuit din argile i marne cu intercalaii de nisipuri argiloase. n unele areale ns Stratele de Frteti sunt formate din nisipuri fine, medii i grosiere, precum i din pietriuri cu nisipuri ce prezint intercalaii lenticulare subiri de prafuri argiloase sau marnoase. n ansamblul su acest acvifer n care apele au un caracter ascensional se afund treptat de la Dunre ctre partea central a Cmpiei Romne, acolo unde se ntlnete cu complexul acvifer al Stratelor de Cndeti, format prin depunerea materialelor crate de rurile carpatice.

In vecinatatea acestor formatiuni conform hartii hidrogeologicese gasesc in partea de sud si est formatiuni mai recente de varsta Holocena (qh) formate din pietrisuri ce alcatuiesc sesurile aluvionare. Depozitele litologice Holocene i Pleistocen-Holocene sunt uneori greu de difereniat unele de celelalte. Depozitele Holocene superioare prezint o grosime neuniform ce variaz ntre 10 i 15 m. Sunt alctuite din nisipuri prfoase i le ntlnim n lunca rurilor.Acestea, de regul nu prezint straturi acvifere. Depozitele Holocene medii care de asemenea, se afl pe luncile acelorai praie, prezint pietriuri i nisipuri n care se formeaz straturi acvifere libere. Depozitele Holocenului Inferior se ntlnesc n alctuirea teraselor.Din punct de vedere al potentialului hidraulic al subteranului zona studiata se caracterizeaza prin prezenta a trei complexe acvifere.Complexul acvifer freatic de mica adancime care se dezvolta pana la adancimea de cca 10-15 m si este constituit dintr-un strat de nisip si pietris situat de regula pana la adancimea de cca 10-15 m.Apa din complexul acvifer de mica adancime are caracter liber, nivelul piezometric stabilindu-se intre 5-8 m adancime de la sol, functie de morfologia terenului. Debitele de apa pot fi cuprinse intre 2-4 l/s.Complexul acvifer de medie adancime se dezvolta pana la adancimea de cca 90-95 m si este constituit din doua - patru orizonturi permeabile ( nisip fin-mediu si pietris rar) cunoscute sub numele de nisipuri de Mostistea. Orizonturile permeabile sunt separate de formatiuni argiloase impermeabile.Apa din complexul acvifer de medie adancime are caracter ascensional, nivelul piezometric stabilindu-se intre 2-13 m adancime de la sol, functie de morfologia terenului. Debitele de apa pot fi cuprinse intre 3-7 Ils.Complexul acvifer de mare adancime se dezvolta pana la adancimea de cca 200-300 m si este constituit din trei orizonturi permeabile ( nisip fin-mediu si pietris rar) cunoscute sub numele de "nisipuri de Mostistea". Orizonturile permeabile sunt separate de formatiuni argiloase impermeabile.Apa din complexul acvifer de mare adancime are caracter ascensional, nivelul hidrostatic stabilindu-se intre 45-75 m adancime de la sol. Debitele de apa pot fi cuprinse intre 3-7 Ils.

4.DESCRIEREA LUCRARILOR PROIECTATEDin punctul de vedere al gradului de deschidere forajul de hidroobservatie este cu ptrundere parial (pu parial sau imperfect).

Forajul de hidroobservatie va fi amplasat in sudul perimetrului, directia de curgere a apei fiind de la nord vest la sud est.Forajul de hidroobservatie va avea adancimea proiectata, H = 15 m., si urmatoarea structura constructiva:- coloana definitiva de exploatare din PVC 125 x 6,0 mm, R10, in lungime de 1,00 m., cimentata in spate;- coloana filtranta din filtre spirala cu fanta continua 125 x 6,0 mm. din otel inoxidabil tip AISI 304 sau tip AISI 316, cu rol de a permite accesul apei in foraj, fantele avand dimensiunile cuprinse intre 0,25 mm. si 2 mm., stabilite functie de granulometria orizonturilor poros permeabile. Lungimea coloanei filtrante va fi de 14,00 m;- coroana de pietris margaritar, din spatele coloanei de exploatare cu rol de protectie contra blocarii filtrelor si a innisiparii, constituita din nisip cuartos cu granulatia functie de granulometria stratelor acvifere; - decantor pentru depunerea suspensiilor cu piesa de capat a coloanei;- dop capat superior prevazut cu orificiu pentru prelevarea probelor de apa si masurare nivel.Pentru saparea forajului de hidroobservatie se va folosi metoda forajului uscat.

5. CONCLUZII SI RECOMANDARIMonitorizarea apelor subterane din zona obiectivului, se realizeaza conform Directivei cadru in domeniul apelor 2000/60/CE, transpusa in Romania prin Legea apelor nr. 107/1996 modificata si completata prin Legea nr. 310/2004, acestea stabilind obiectivele de protectie a apelor si mediului acvatic si clasificarea starii apelor. Monitorizarea starii corpului de apa subterana se va realiza prin masurarea sistematica a pozitiei suprafetei libere si a concentratiei unui posibil poluator din cadrul acviferului analizat, prin intermediul forajului de hidroobservatie (Fho) prevazut a se realiza.In cazul unei poluari accidentale se vor urmari cu precadere concentratiile de produse petroliere si substante extractibile din apa.Prelevarea probelor de apa din panza freatica se va face din forajul tubat prevazut cu dispozitive pentru masurarea nivelului hidrostatic si cu sisteme de aspiratie a apei.In cazul poluarii cu produse petroliere lichide, se va urmari variatia gradului de poluare in zona contaminata atat ca extindere in plan orizontal cat si in adancime si se va determina directia si distanta pana la care s-a deplasat, precum si variatia concentratiei poluantului in apa.Determinarile se vor face prin corelare cu datele obtinute din statiile hidrogeologice din reteaua hidrogeologica de baza din zona.Parametrii care se iau in considerare pentru stabilirea starii apei subterane sunt: Continutul de produse petroliere; Duritate temporara si permanenta; PH; Suspensii; Gaze dizolvate; Continutul de anioni; Continutul de metale; Radioactivitatea; Conductivitatea electrica; Corozivitatea; Continutul microbiologic; Caracteristicile organoleptice.

Datele legate de chimism, necesare caracterizrii apei, sunt: caracteristicile geochimice ale materialului coninut n acvifere; distribuia spaial a calitii apei subterane n acvifer (orizontal i vertical); schimbri temporale ale calitii apelor, potenial vulnerabile la contaminri; surse i tipuri de poteniali contaminai; caracteristicile chimice ale apelor introduse artificial sau a apelor reziduale descrcate; calitatea apelor de suprafa n timpul perioadelor de secet. Valorilor indicatorilor de calitate ai apelor si a altor parametri de poluare au vor fi interpretati avand ca reper valorile prag (determinate pentru NO3,NO2, NH4, PO4,cloruri, sulfati, plumb, cadmiu, mercur, arsen etc) determinate, pentru corpul de apa subterana.Existand potentiale surse de poluare la suprafata evaluarea gradului de protectie globala, se va face prin luarea in consideratie a doi parametri esentiali, litologia si infiltratia eficace, astfel: conform caracteristicilor litologice ale stratelor acoperitoare se considera urmatoarele clase de protectie :- favorabila (F): strat acoperitor continuu, grosime mare (mai mare de 10 m),predominant coeziv (argila, loess, marna) ;- medie (M): strat acoperitor discontinuu, grosime variabila, permeabilitati variate (coezive pina la nisipuri siltice, marne fracturate) ;- nefavorabila (U): grosimi mici si constitutie coeziva sau grosimi mari sipermeabilitate mare (nisipuri + pietrisuri, carst etc.). conform infiltratiei eficace (realimentarii) din zona de alimentare se consideraurmatoarele situatii: - realimentare scazuta, 200 mm/an. De notat ca acviferele sub presiune sau arteziene prezinta conditii favorabile, suplimentare de protectie.

INTOCMITIng. Radu Marian Ing. Cirstea Constanta