Simptomele Si Tratamentul Hipoglicemiei

Embed Size (px)

Citation preview

Simptomele si tratamentul hipoglicemieiHipoglicemia nu este o boala in sine, ci o afectiune care apare datorita nivelului scazut de zahar din sange. Simptomele nu sunt unice sau specifice hipoglicemiei, alte boli putand avea simptome similare sau identice. Simptomele pe care o persoana le are pot varia de la episod la episod si de la un individ la altul. Ele devin din ce in ce mai severe pe masura ce scade nivelul glucozei din sange.In functie de evolutia simptomelor avem:Hipoglicemia usoara. La indivizii normali, nivelul glucozei in timpul postului este intre 70-150 mg/dl. Simptomele hipoglicemiei usoare apar cand zaharul din sange scade sub 60-65 mg/dl si includ: greata, foame extrema, nervozitate, piele rece, lipicioasa si umeda, transpiratie excesiva, tahicardie, amortiri ale degetelor sau buzelor, tremurat.Hipoglicemie moderata. Daca nivelul zaharului continua sa scada sub 50 mg/dl, lipsa de glucoza adecvata incepe sa afecteze creierul si intreg sistemul nervos. Simptomele aditionale, care pot afecta comportamentul si judecata, pot include: iritabilitate, anxietate, furie, confuzie, lipsa de concentrare, vedere neclara, ameteala, dureri de cap, lipsa de coordonare, vorbire si mers dificil, oboseala, toropeala.Hipoglicemia severa. Simptomele hipoglicemiei severe se dezvolta cand zaharul scade sub 30 mg/dl si pot include: convulsii, pierderea cunostintei, coma, hipotermie. Hipoglicemia severa prelungita poate cauza afectiuni ireversibile ale creierului. Daca tratamentul medical de urgenta nu se asigura, hipoglicemia poate fi fatala.TratamentSimptomele imediate ale hipoglicemiei pot fi tratate relativ usor. In cazul reaparitiei simptomelor datorita unei boli cronice, tratamentul complet necesita identificarea si tratamentul afectiunii care a cauzat hipoglicemia.Tratamentul hipoglicemiei acute. Daca persoana este constienta si capabila sa reactioneze, simplu fapt de a bea sau a manca ceva dulce (sucuri de fructe, bomboane) aduce o ameliorare rapida a simptomelor. Daca dulciurile nu ajuta la refacere in cateva minute sau daca persoana este deja inconstienta, este necesar ajutorul medical de urgenta. Tratamentul imediat include adesea injectarea unei doze concentrate de glucoza direct in sange. In alte cazuri, injectarea de glucagon va stimula eliberarea glucozei stocate in ficat in fluxul sanguin.Cazurile severe de hipoglicemie pot necesita spitalizare si persoanei i se va administra suplimentar glucoza intravenos, pentru o perioada mai lunga (cateva zile) pana cand nivelul zaharului este stabil si in limite normale.Tratamentul hipoglicemiei cronice. Dupa ce persoana si-a revenit in urma simptomelor acute, tratamentul se axeaza pe identificarea si tratarea cauzelor de baza ale hipoglicemiei. Tratamentul depinde de cauze. In multe cazuri, o data ce cauza a fost identificata, noi episoade de hipoglicemie pot fi evitate. In aceste cazuri, cauza poate fi o afectiune ce poate fi evitata sau vindecata.Cand hipoglicemia are cauze pe termn scurt, ca postul sau exercitiul fizic extenuant, tratamentul nu mai este necesar. Persoana poate avea nevoie sa discute cu medicul despre evitarea situatiilor care conduc la hipoglicemie. In situatiile in care medicamentele cauzeaza hipoglicemia, acestea nu se vor mai lua sau se va schimba modul de utilizare.Alte cazuri de hipoglicemie pot avea o cauza pe termen lung, dar una care poate fi vindecata. Daca este cauzata de unele afectiuni endocrine sau boli ale ficatului si pancreasului, hipoglicemia este prevenita daca sunt tratate acele boli. Problemele de stomac ce cauzeaza hipoglicemii pot avea nevoie de operatie pentru o vindecare completa. Tratamentul efectiv pe temen lung al unei tumori ce produce insulina din pancreas insulinom necesita localizarea tumorii si scoaterea ei prin operatie. In unele cazuri, tratamentul cu medicamente poate preveni cresterea tumorii si eliberarea de insulina.In cazurile in care hipoglicemia are cauze cronice care nu sunt tratabile, tratamentul afectiunii poate adesea sa ajute la evitarea episoadelor de hipoglicemie. O persoana care face un anumit tratament sau care are diabet poate lua masuri impotriva aparitiei hipoglicemiei.Personele cu hipoglicemie isi pot modifica dieta ce, cand si cat mananca -, pot schimba dozajul si tipul medicamentelor si pot schimba nivelul de dificultate al activitatii fizice depuse. Acest tip de control este cel mai obisnuit la oamenii cu diabet, afectiuni cronice care au nevoie de un tratament indelungat boli de ficat, insuficienta renala, probleme endocrine si deficiente enzimatice si hormonale genetice. Poate fi de asemenea util in bolile provocate de alcool.Persoanele cu risc de a face hipoglicemie trebuie sa fie constiente de afectiunile sau situatiile care duc la episoade de hipoglicemie si cum sa le trateze cand apar. De asemenea, ele trebuie sa fie constienete de simptomele precoce ale nivelului scazut de zahar din sange. Ele pot invata sa recunoasca aceste simptome si, cand se intampla, trebuie imediat sa bea suc sau sa manance ceva dulce.Deoarece o persoana poate sa nu fie constienta mental in timpul unui episod de hipoglicemie, celelalte rude ar trebui sa invete sa recunoasca simptomele hipoglicemiei, si, daca e cazul, sa dea ajutor de urgenta.

Hipoglicemia este un termen medical care inseamna un nivel scazut al concentratiei zaharului (mai exact a glucozei) in sange (sub 50 mg/dl). Hipoglicemiile usoare sau medii (fara pierderea starii de constienta) reprezinta pretul pe care un pacient de obicei insulino-tratat l plateste pentru obtinerea unui echilibru metabolic bun. Hipoglicemiile severe fac si ele parte din acelasi pret. Printr-o buna educare a pacientilor nsa, ele pot fi evitateHipoglicemia severa sau coma hipoglicemica se defineste prin pierderea starii de constienta sau prin incapacitatea pacientului de a actiona coerent pentru a iesi din hipoglicemie, fiind necesara interventia unei alte persoane. Putini sunt pacientii insulino-tratati care n decurs de 5 ani sa nu fi facut cel putin o coma hipoglicemica. n ultimii 10 ani, paralel cu scaderea numarului comelor cetoacidozice, numarul comelor hipoglicemice a crescut n mod simtitor.Semnele si simptomele hipoglicemiei sunt: 1. Tremuraturi ale mainilor; 2. Ameteli; 3. Transpiratii; 4. Foame; 5. Dureri de cap; 6. Piele palida si umeda; 7. Instabilitate emotionala (de ex. plans fara motiv); 8. Miscari greoaie, mai ciudate; 9. Convulsii; 10. Scaderea atentiei, confuzie; 11. Furnicaturi in jurul gurii; 12. Ochi stralucitori.Nu toti pacientii cu diabet simt cand au o hipoglicemie. Unii pacienti isi pierd cunostinta si fac astfel o coma hipoglicemica fara sa simta absolut nimic inainte. Cel mai frecvent ei au diabet de mai multi ani, au neuropatie (afectarea nervilor in cadrul diabetului), au un tratament intensificat (mai multe prize de insulina sau mai multe pastile), au alte tratamente pentru inima sau tensiune. Alti pacienti simt hipoglicemia, dar in timp simptomele se pot modifica si pot deruta, pacientul nemaifiind sigur ca este sau nu o hipoglicemie. Toate acestea sunt un foarte bun motiv sa va testati cat mai des glicemia si sa ii invatati pe cei din jur (acasa si la servici macar) cum se manifesta hipoglicemia si cum se trateaza ea. Probleme dificile de diagnostic ridica un diabetic, gasit n coma la domiciliu si pentru care familia nu poate da relatii privind circumstantele si momentul instalarii comei. n aceasta situatie, dilema majora pentru medic este aceea a diagnosticului diferential, ntre coma diabetica cetoacidotica (glicemie foarte mare) si coma hipoglicemica (glicemie foarte mica). ntruct atitudinea terapeutica n aceste doua situatii este total diferita, cunoasterea semnelor de diferentiere este deosebit de importanta. Cauzele hipoglicemiilor severe sunt(in ordinea frecventei lor): 1. Aport glucidic scazut; 2. Efort muscular crescut; 3. Supradozarea de insulina; 4. Consumul de alcool. Cele mai multe hipoglicemii severe se datoresc asocierii a doi sau mai multi factori. La tineri, ele se datoresc cel mai adesea necorelarii aportului glucidic cu orele de efort fizic crescut sau consumului circumstantial de alcool fara aport concomitent de alimente. Administrara unei doze mari de insulina n scop de sinucidere este rara, mai frecvent la femei, pe un teren depresiv, n conditii sociale defavorabile. Ocazional, o coma hipoglicemica poate aparea la pacientii tratati cu doze prea mari din sulfonilureice din a doua generatie. In acest caz hipoglicemiile pot fi prelungite si severe. Tratamentul lor este similar cu cel al comei hipoglicemice insulinice.Hipoglicemiile severe, recunoscute la vreme si tratate promt, au un prognostic foarte bun. Eventuale tulburari functionale cerebrale minore nu pot fi detectate dect prin teste psihologice de finete. Cnd durata hipoglicemiei depaseste 510 ore, coma este profunda, iar valoarea glicemiei este foarte mica (sub 25 mg/dl), recuperarea totala este de cele mai multe ori posibila, dar necesita o perioada de tratament mai prelungita (mai multe ore sau zeci de ore).O gravitate mare o prezinta hipoglicemiile severe si profunde, care dureaza de mai mult de 10 ore si care, de multe ori, se datoresc administrarii unei doze repetate de insulina (n special insuline cu absorbtie lenta). Gravitatea acestora poate fi legata de doua complicatii care pot surveni: (a) inslatarea unui accident vascular cerebral sau a unui infarct miocardic, care includ n mod automat un factor independent de mortalitate crescuta; (b) instalarea encefalopatiei posthipoglicemice sau a unei hemoragii retiniene masive cu pierdera vederii, ambele situatii putnd deteriora grav capacitatea pacientului de a se autongriji. n cazurile cele mai severe, pacientul poate ramne partial sau total decerebrat, devenind pentru tot restul vietii un dependent social. Mortalitatea prin coma hipoglicemica variaza ntre 1,5% si 25%. Procentele mari se nregistreaza la vrstnici, cu vechime mare a bolii si cu multiple complicatii cronice. Tratamentul hipoglicemiei usoare si medii este simplu si cu rezultat prompt. Cel mai simplu mod de a ridica nivelul glicemiei este de a manca ceva dulce, de ex. zahar cubic, bomboane, suc de fructe. Este bine sa aveti intotdeauna o sursa de zahar la indemana pentru a fi folosita in caz de hipoglicemie. Algoritmul de tratament este urmatorul: la orice semn de hipoglicemie va faceti o glicemie pe test (din deget) si daca valoarea este mica (