B&L Business & LeadershipNr. 2 - 2009, p. 11-16

ISSN 2069-4814

SISTEM INFORMATIC PENTRU MANAGEMENTUL FIRMEI

Autor Doina Ro ca, Adrian Sorin Ro ca

Abstract: We discussed how database fit within an information system in an organization and the different phases of the database design process. The database deign process include six phases, but the most important are conceptual design, logical design (data model mapping), and physical design.

Cuvinte cheie: baz de date, sistem informa ional, proces de proiectare

Administrarea unei întreprinderi/organiza ii/firm înseamn de fapt gestionarea resurselor implicate: umane, materiale, financiare i a interac iunilor cu mediul exterior; resursele iinterac iunile sunt reprezentate prin informa ii, deci, actul managerial se confund în bun m surcu gestionarea informa iilor vizând respectiva organiza ie.

În cadrul oric rei organiza ii, sunt din ce în ce mai evidente implica iile modului de stocare, organizare i accesare a datelor asupra folosirii eficiente a informa iei.

În afara faptului c informa ia reprezint baza cunoa terii, ea vine în ajutorul managerilor prin urm toarele func ii:

* reducerea gradului de nesiguran : nesiguran a exist acolo unde cunoa terea nu este deplin ; informa ia relevant , la momentul oportun, îmbun t e te gradul de cunoa tere; aceastparticularitate are importan deosebit în activit ile de planificare i în luarea deciziilor;

* instrument de monitorizare i control: furnizarea informa iilor despre gradul de îndeplinire a sarcinilor, împreun cu stabilirea abaterilor permise de la normele planificate, ajutmanagerii în îndeplinirea opera iilor de control;

* mijloc de comunicare: managerii trebuie s fie informa i despre evolu iile proceselor, planific ri, previziuni, schimb ri iminente etc.;

* "memorie" a trecutului: un istoric al informa iilor în ceea ce prive te îndeplinirea sarcinilor, tranzac ii, rezultate ale unor ac iuni trecute, decizii luate în anumite situa ii, pot reîmprosp ta memoria managerilor i pot constitui referin e pentru deciziile actuale;

* simplificare: prin reducerea gradului de nesiguran i sporirea în elegerii, problemele i situa iile se pot simplifica i astfel pot u ura munca managerial .

Transmiterea adecvat a informa iei nu depinde numai de disponibilit ile hardware isoftware ci i de abilit ile manageriale de a gestiona datele ca pe o important resurs a organiza iei.

În organiza iile mari, sistemul bazelor de date este parte a unui mult mai larg sistem informa ional, ce folose te i administreaz toate resursele informa ionale ale organiza iei.

Un sistem informa ional include toate resursele din cadrul unei organiza ii ce impliccolectarea, administrarea, folosirea i difuzarea informa iei. Într-un mediu computerizat, aceste Doina Ro ca, Conf.univ.dr., Universitatea din Craiova

Adrian Sorin Ro ca, Conf.univ.dr.ing., Universitatea din Craiova

B&L Business & LeadershipNr. 2 - 2009, p. 11-16

ISSN 2069-4814

SISTEM INFORMATIC PENTRU MANAGEMENTUL FIRMEI

Autor Doina Ro ca, Adrian Sorin Ro ca

Abstract: We discussed how database fit within an information system in an organization and the different phases of the database design process. The database deign process include six phases, but the most important are conceptual design, logical design (data model mapping), and physical design.

Cuvinte cheie: baz de date, sistem informa ional, proces de proiectare

Administrarea unei întreprinderi/organiza ii/firm înseamn de fapt gestionarea resurselor implicate: umane, materiale, financiare i a interac iunilor cu mediul exterior; resursele iinterac iunile sunt reprezentate prin informa ii, deci, actul managerial se confund în bun m surcu gestionarea informa iilor vizând respectiva organiza ie.

În cadrul oric rei organiza ii, sunt din ce în ce mai evidente implica iile modului de stocare, organizare i accesare a datelor asupra folosirii eficiente a informa iei.

În afara faptului c informa ia reprezint baza cunoa terii, ea vine în ajutorul managerilor prin urm toarele func ii:

* reducerea gradului de nesiguran : nesiguran a exist acolo unde cunoa terea nu este deplin ; informa ia relevant , la momentul oportun, îmbun t e te gradul de cunoa tere; aceastparticularitate are importan deosebit în activit ile de planificare i în luarea deciziilor;

* instrument de monitorizare i control: furnizarea informa iilor despre gradul de îndeplinire a sarcinilor, împreun cu stabilirea abaterilor permise de la normele planificate, ajutmanagerii în îndeplinirea opera iilor de control;

* mijloc de comunicare: managerii trebuie s fie informa i despre evolu iile proceselor, planific ri, previziuni, schimb ri iminente etc.;

* "memorie" a trecutului: un istoric al informa iilor în ceea ce prive te îndeplinirea sarcinilor, tranzac ii, rezultate ale unor ac iuni trecute, decizii luate în anumite situa ii, pot reîmprosp ta memoria managerilor i pot constitui referin e pentru deciziile actuale;

* simplificare: prin reducerea gradului de nesiguran i sporirea în elegerii, problemele i situa iile se pot simplifica i astfel pot u ura munca managerial .

Transmiterea adecvat a informa iei nu depinde numai de disponibilit ile hardware isoftware ci i de abilit ile manageriale de a gestiona datele ca pe o important resurs a organiza iei.

În organiza iile mari, sistemul bazelor de date este parte a unui mult mai larg sistem informa ional, ce folose te i administreaz toate resursele informa ionale ale organiza iei.

Un sistem informa ional include toate resursele din cadrul unei organiza ii ce impliccolectarea, administrarea, folosirea i difuzarea informa iei. Într-un mediu computerizat, aceste Doina Ro ca, Conf.univ.dr., Universitatea din Craiova

Adrian Sorin Ro ca, Conf.univ.dr.ing., Universitatea din Craiova

Doina Ro ca, Adrian Sorin Ro ca12

resurse înseamn : datele îns i, software-ul pentru managementul bazelor de date, partea hardware i mediile de stocare a informa iei, personalul care folose te i administreaz datele i programatorii

de aplica ii, ce între in i dezvolt aceste aplica ii.

Proiectarea sistemului informa ional este o activitate deosebit de important pentru implementarea lui viitoare, fiind esen ial ca acest lucru s fie f cut complet de la început, chiar dacimplementarea efectiv nu este realizat în totalitate din prima etap de dezvoltare. De aceea trebuiesc luate în considerare i posibile cerin e viitoare care se vor îmbina armonios cu configura ia curent a unui sistem.

Acest lucru presupune o abordare structural a proiect rii sistemului i asigur urm toarele obiective: tratarea tuturor aspectelor relevante ale func ion rii sistemului; atingerea obiectivelor propuse; optimizarea structurii sistemului analizat.

Etapele tipice dintr-un ciclu de via al unui sistem informa ional sunt: 1. Analize de fezabilitate - analizarea poten ialelor domenii de aplica ie, studii preliminare

cost-beneficii, stabilirea priorit ilor.2. Stabilirea i analiza cerin elor - sunt stabilite detaliat cerin ele, în cooperare cu

poten ialii utilizatori, pentru identificarea necesit ilor i a problemelor particulare. 3. Implementarea - sistemul informa ional este implementat, bazele de date sunt înc rcate,

tranzac iile în bazele de date sunt implementate i testate. 4. Validarea i acceptarea test rilor - sistemul este validat în m sura în care satisface

cerin ele utilizatorului i criteriile de performan . El este evaluat dup specifica ii de comportare bine stabilite i conform unor anumite criterii de performan .

5. Operarea - faza opera ional începe când toate func iile sistemului au fost validate isunt opera ionale. Monitorizarea performan elor sistemului i între inerea lui sunt activit i importante pe toat durata acestei faze.

Activit ile privind sistemul bazelor de date sunt grupate în urm toarele faze: 1. Definirea sistemului - înseamn stabilirea scopului cre rii sistemului de baze de date,

utilizatorii, aplica iile lui. Pentru a defini domeniul acoperit de sistem se poate face o "diagram de context" unde trebuie s apar : ariile incluse în domeniul sistemului, ariile conexe sistemului, dar care nu sunt incluse în acesta i fluxul de date la frontiera sistemului, respectiv intr rile i ie irile din sistem. Dac sistemul este complex aceastdiagram trebuie divizat în mai multe nivele pentru a putea fi manevrat corespunz tor.

2. Proiectare - proiectarea logic i fizic a sistemului de baze date, cu un anumit DBMS (DataBase Management System).

3. Implementare - cuprinde procesul de formulare a defini iilor conceptuale, externe iinterne, a bazelor de date, implementarea aplica iilor software.

4. Înc rcarea i conversia unor date - datele sunt înc rcate fie direct, fie fi ierele existente sunt convertite în format "baze de date".

5. Conversia aplica iei - orice aplica ie software a unui sistem anterior este convertit la noul sistem.

6. Testare i validare - noul sistem este testat i validat. 7. Operarea - sistemul de baze de date i aplica iile lui sunt puse în lucru. 8. Monitorizare i între inere - sistemul are nevoie continu de monitorizare i între inere,

modific ri majore sau reorganiz ri fiind necesare din timp în timp.

Dintre acestea, se va analiza cea de a doua etap i anume procesul proiect rii, adicproiectarea structurii logice i fizice a uneia sau mai multor baze de date, astfel încât s adapteze nevoile informa ionale ale utilizatorilor dintr-o organiza ie la un set definit de aplica ii.

Doina Ro ca, Adrian Sorin Ro ca12

resurse înseamn : datele îns i, software-ul pentru managementul bazelor de date, partea hardware i mediile de stocare a informa iei, personalul care folose te i administreaz datele i programatorii

de aplica ii, ce între in i dezvolt aceste aplica ii.

Proiectarea sistemului informa ional este o activitate deosebit de important pentru implementarea lui viitoare, fiind esen ial ca acest lucru s fie f cut complet de la început, chiar dacimplementarea efectiv nu este realizat în totalitate din prima etap de dezvoltare. De aceea trebuiesc luate în considerare i posibile cerin e viitoare care se vor îmbina armonios cu configura ia curent a unui sistem.

Acest lucru presupune o abordare structural a proiect rii sistemului i asigur urm toarele obiective: tratarea tuturor aspectelor relevante ale func ion rii sistemului; atingerea obiectivelor propuse; optimizarea structurii sistemului analizat.

Etapele tipice dintr-un ciclu de via al unui sistem informa ional sunt: 1. Analize de fezabilitate - analizarea poten ialelor domenii de aplica ie, studii preliminare

cost-beneficii, stabilirea priorit ilor.2. Stabilirea i analiza cerin elor - sunt stabilite detaliat cerin ele, în cooperare cu

poten ialii utilizatori, pentru identificarea necesit ilor i a problemelor particulare. 3. Implementarea - sistemul informa ional este implementat, bazele de date sunt înc rcate,

tranzac iile în bazele de date sunt implementate i testate. 4. Validarea i acceptarea test rilor - sistemul este validat în m sura în care satisface

cerin ele utilizatorului i criteriile de performan . El este evaluat dup specifica ii de comportare bine stabilite i conform unor anumite criterii de performan .

5. Operarea - faza opera ional începe când toate func iile sistemului au fost validate isunt opera ionale. Monitorizarea performan elor sistemului i între inerea lui sunt activit i importante pe toat durata acestei faze.

Activit ile privind sistemul bazelor de date sunt grupate în urm toarele faze: 1. Definirea sistemului - înseamn stabilirea scopului cre rii sistemului de baze de date,

utilizatorii, aplica iile lui. Pentru a defini domeniul acoperit de sistem se poate face o "diagram de context" unde trebuie s apar : ariile incluse în domeniul sistemului, ariile conexe sistemului, dar care nu sunt incluse în acesta i fluxul de date la frontiera sistemului, respectiv intr rile i ie irile din sistem. Dac sistemul este complex aceastdiagram trebuie divizat în mai multe nivele pentru a putea fi manevrat corespunz tor.

2. Proiectare - proiectarea logic i fizic a sistemului de baze date, cu un anumit DBMS (DataBase Management System).

3. Implementare - cuprinde procesul de formulare a defini iilor conceptuale, externe iinterne, a bazelor de date, implementarea aplica iilor software.

4. Înc rcarea i conversia unor date - datele sunt înc rcate fie direct, fie fi ierele existente sunt convertite în format "baze de date".

5. Conversia aplica iei - orice aplica ie software a unui sistem anterior este convertit la noul sistem.

6. Testare i validare - noul sistem este testat i validat. 7. Operarea - sistemul de baze de date i aplica iile lui sunt puse în lucru. 8. Monitorizare i între inere - sistemul are nevoie continu de monitorizare i între inere,

modific ri majore sau reorganiz ri fiind necesare din timp în timp.

Dintre acestea, se va analiza cea de a doua etap i anume procesul proiect rii, adicproiectarea structurii logice i fizice a uneia sau mai multor baze de date, astfel încât s adapteze nevoile informa ionale ale utilizatorilor dintr-o organiza ie la un set definit de aplica ii.

Sistem informatic pentru managementul firmei 13

De foarte mare importan pentru buna func ionare a aplica iei este faza de analiz iconcep ie; în aceast faz atât beneficiarul cât i furnizorul aplica iei trebuie s clarifice i sdetalieze toate aspectele legate de func ionarea viitoare a aplica iei.

Analiza înseamn proiectarea viitoarei aplica ii software: este etapa în care se constat c ar fi util o aplica ie informatic i se ia decizia dezvolt rii unui sistem software. Fie c se constatexisten a unei pie e pentru un produs de uz general, fie c o anumit organiza ie are nevoie de o aplica ie specializat , aceast prim etap presupune, în mare m sur , luarea unor decizii de management i marketing.

Dup luarea deciziei de dezvoltare a unui sistem informatic începe adev rata analiz , al c rei scop principal este identificarea necesit ilor utilizatorului poten ial al sistemului. Unul din rezultatele formale ale fazei de analiz îl reprezint un set de cerin e pe care noul sistem ar trebui sle satisfac . Aceste cerin e vor fi formulate din punctul de vedere al utilizatorului, nu în limbajul specializat al informaticianului. Exemplu de cerin e:

- accesul la date s fie limitat, fiind permis doar persoanelor autorizate; - datele s reflecte situa ia stocurilor la sfâr itul ultimei zile lucr toare; - datele s fie afi ate pe ecran într-un mod asem n tor formularelor utilizate în mod curent

etc.

Printre atribu iile celui care va proiecta viitorul sistem informatic, se num r :- în elegerea cerin elor din partea beneficiarului; - estimarea necesarului de resurse; - evaluarea dot rii existente; - prefigurarea etapelor de dezvoltare a proiectului i a limitelor de timp în care s se

încadreze;- estimarea cheltuielilor implicate i încadrarea lor în bugetul de proiect; - administrarea resurselor umane implicate în proiect (selectarea speciali tilor, stabilirea

competen elor i responsabilit ilor, calcularea retribu iilor etc.).

Dup ce au fost identificate cerin ele, ele sunt transformate în specifica ii tehnice (de exemplu, accesul limitat la date va fi solu ionat prin introducerea unei parole). Cerin ele aplica ieide proiectat vor fi transpuse detaliat într-un document de specifica ii, care s cuprind :

- cerin ele hardware, respectiv software necesare exploat rii eficiente a viitorului sistemului informatic (se poate pleca de la un existent de tehnologie informatic la care s se justifice necesitatea unor noi achizi ii);

- func ionalit ile/capabilit ile viitorului program; - organizarea/structurarea datelor i a celorlalte resurse implicate; - interfa a cu utilizatorul (machete de introducere/vizualizare a informa iilor); - condi ii de securitate a informa iilor din sistem (accesul la date) etc.

În faza de proiectare sunt dezvoltate detaliile tehnice ale sistemului; în aceast faz sistemul este descompus în componente mai u or de controlat numite module; proiectarea modularfaciliteaz dezvoltarea sistemului dar ajut i la între inerea lui ulterioar .

Scopurile proiect rii unui sistem de baze de date sunt multiple: satisfacerea necesarului de informa ie pentru anumi i utilizatori sau anumite aplica ii;furnizarea unei structuri naturale i u or de în eles a informa iei;suport pentru cerin ele de procesare i satisfacere a unor criterii (timp de r spuns, timp de procesare, spa iu de stocare).

Sistem informatic pentru managementul firmei 13

De foarte mare importan pentru buna func ionare a aplica iei este faza de analiz iconcep ie; în aceast faz atât beneficiarul cât i furnizorul aplica iei trebuie s clarifice i sdetalieze toate aspectele legate de func ionarea viitoare a aplica iei.

Analiza înseamn proiectarea viitoarei aplica ii software: este etapa în care se constat c ar fi util o aplica ie informatic i se ia decizia dezvolt rii unui sistem software. Fie c se constatexisten a unei pie e pentru un produs de uz general, fie c o anumit organiza ie are nevoie de o aplica ie specializat , aceast prim etap presupune, în mare m sur , luarea unor decizii de management i marketing.

Dup luarea deciziei de dezvoltare a unui sistem informatic începe adev rata analiz , al c rei scop principal este identificarea necesit ilor utilizatorului poten ial al sistemului. Unul din rezultatele formale ale fazei de analiz îl reprezint un set de cerin e pe care noul sistem ar trebui sle satisfac . Aceste cerin e vor fi formulate din punctul de vedere al utilizatorului, nu în limbajul specializat al informaticianului. Exemplu de cerin e:

- accesul la date s fie limitat, fiind permis doar persoanelor autorizate; - datele s reflecte situa ia stocurilor la sfâr itul ultimei zile lucr toare; - datele s fie afi ate pe ecran într-un mod asem n tor formularelor utilizate în mod curent

etc.

Printre atribu iile celui care va proiecta viitorul sistem informatic, se num r :- în elegerea cerin elor din partea beneficiarului; - estimarea necesarului de resurse; - evaluarea dot rii existente; - prefigurarea etapelor de dezvoltare a proiectului i a limitelor de timp în care s se

încadreze;- estimarea cheltuielilor implicate i încadrarea lor în bugetul de proiect; - administrarea resurselor umane implicate în proiect (selectarea speciali tilor, stabilirea

competen elor i responsabilit ilor, calcularea retribu iilor etc.).

Dup ce au fost identificate cerin ele, ele sunt transformate în specifica ii tehnice (de exemplu, accesul limitat la date va fi solu ionat prin introducerea unei parole). Cerin ele aplica ieide proiectat vor fi transpuse detaliat într-un document de specifica ii, care s cuprind :

- cerin ele hardware, respectiv software necesare exploat rii eficiente a viitorului sistemului informatic (se poate pleca de la un existent de tehnologie informatic la care s se justifice necesitatea unor noi achizi ii);

- func ionalit ile/capabilit ile viitorului program; - organizarea/structurarea datelor i a celorlalte resurse implicate; - interfa a cu utilizatorul (machete de introducere/vizualizare a informa iilor); - condi ii de securitate a informa iilor din sistem (accesul la date) etc.

În faza de proiectare sunt dezvoltate detaliile tehnice ale sistemului; în aceast faz sistemul este descompus în componente mai u or de controlat numite module; proiectarea modularfaciliteaz dezvoltarea sistemului dar ajut i la între inerea lui ulterioar .

Scopurile proiect rii unui sistem de baze de date sunt multiple: satisfacerea necesarului de informa ie pentru anumi i utilizatori sau anumite aplica ii;furnizarea unei structuri naturale i u or de în eles a informa iei;suport pentru cerin ele de procesare i satisfacere a unor criterii (timp de r spuns, timp de procesare, spa iu de stocare).

Doina Ro ca, Adrian Sorin Ro ca14

Aceste scopuri sunt oarecum greu de atins i de m surat. Îns i proiectarea bazei de date începe cu proceduri informale i vag definite. În contrast, rezultatul activit ii de proiectare este o schem rigid definit i care nu poate fi u or modificat odat ce baza de date a fost implementat .

Se pot identifica ase faze principale ale procesului de proiectare a unei baze de date: 1. colectarea i analiza cerin elor; 2. proiectarea conceptual ;3. alegerea unui DBMS; 4. proiectarea logic ;5. proiectarea fizic ;6. implementarea bazei de date.

Faza 1: colectarea i analiza cerin elorÎnainte de a proiecta efectiv o baz de date trebuie s tim ce a teapt utilizatorul de la acea

baz de date, inten iile de folosire, cât mai în detaliu posibil. Trebuie s fie identificate celelalte p r i ale sistemului informa ional care vor interac iona cu sistemul de baze de date. Activit iletipice acestei faze sunt:

- identificarea domeniilor majore de aplica ii i a grupurilor de utilizatori; - documenta ia existent în ceea ce prive te aplica iile avute în vedere sunt studiate i

analizate; de asemenea i alte documente care ar putea avea influen : declar ri de politicorganiza ional , formulare, rapoarte, h r i organiza ionale;

- studierea mediul de operare i inten iile de folosire a informa iei: analiza tipului de tranzac iii frecven a lor, fluxurile informa ionale din cadrul sistemului; sunt bine precizate intr rile i

ie irile în cazul oric rui tip de tranzac ie; Aceste procedee au ca rezultat o structur informal de declara ii ale cerin elor, ce poate fi

îmbun t it folosind una sau mai multe tehnici formale de specificare a cerin elor. Aceaststructur este adus sub form de diagram , cu reprezentare ce poate fi ierarhic , în cascad ,secven ial , în bucl sau orice altceva, depinzând de metoda aleas (HIPO - hierarchical input process output, SADT - structured analysis and design technique, DFDs - dataflow diagrams etc.).

Aceast faz este oarecum consumatoare de timp, dar este de importan crucial pentru succesul viitorului sistem informa ional.

Faza 2: proiectarea conceptual a bazei de date Aceast faz implic dou activit i paralele: 2a) proiectarea schemei conceptuale, ce

examineaz cerin ele rezultate din prima faz i produce schema conceptual i 2b) proiectarea tranzac iilor, în care sunt examinate aplica iile analizate în prima faz i sunt stabilite specifica iilepentru aceste tranzac ii.

Faza 2a Scopul acestei faze este o complet în elegere a structurii bazei de date, a în elesului

(semanticii), a intercorel rilor i a constrângerilor. Acest lucru este mai bine îndeplinit dac se face independent de DBMS-ul folosit. Schema conceptual este o descriere clar a con inutului bazei de date. Prezentarea sub form de diagram este o bun punte de leg tur între utilizatori, proiectan i ianali ti ai bazei de date.

În aceast faz este important a fi folosit un model de nivel înalt al datelor (model conceptual sau semantic), caracterizat prin:

expresivitate (astfel încât s se poat distinge u or tipurile de date, rela iile dintre ele iconstrângerile impuse); simplicitate (utilizatorii nespeciali ti s poat în elege i folosi conceptele); minimalitate (conceptele s fie distincte, neredundante);

Doina Ro ca, Adrian Sorin Ro ca14

Aceste scopuri sunt oarecum greu de atins i de m surat. Îns i proiectarea bazei de date începe cu proceduri informale i vag definite. În contrast, rezultatul activit ii de proiectare este o schem rigid definit i care nu poate fi u or modificat odat ce baza de date a fost implementat .

Se pot identifica ase faze principale ale procesului de proiectare a unei baze de date: 1. colectarea i analiza cerin elor; 2. proiectarea conceptual ;3. alegerea unui DBMS; 4. proiectarea logic ;5. proiectarea fizic ;6. implementarea bazei de date.

Faza 1: colectarea i analiza cerin elorÎnainte de a proiecta efectiv o baz de date trebuie s tim ce a teapt utilizatorul de la acea

baz de date, inten iile de folosire, cât mai în detaliu posibil. Trebuie s fie identificate celelalte p r i ale sistemului informa ional care vor interac iona cu sistemul de baze de date. Activit iletipice acestei faze sunt:

- identificarea domeniilor majore de aplica ii i a grupurilor de utilizatori; - documenta ia existent în ceea ce prive te aplica iile avute în vedere sunt studiate i

analizate; de asemenea i alte documente care ar putea avea influen : declar ri de politicorganiza ional , formulare, rapoarte, h r i organiza ionale;

- studierea mediul de operare i inten iile de folosire a informa iei: analiza tipului de tranzac iii frecven a lor, fluxurile informa ionale din cadrul sistemului; sunt bine precizate intr rile i

ie irile în cazul oric rui tip de tranzac ie; Aceste procedee au ca rezultat o structur informal de declara ii ale cerin elor, ce poate fi

îmbun t it folosind una sau mai multe tehnici formale de specificare a cerin elor. Aceaststructur este adus sub form de diagram , cu reprezentare ce poate fi ierarhic , în cascad ,secven ial , în bucl sau orice altceva, depinzând de metoda aleas (HIPO - hierarchical input process output, SADT - structured analysis and design technique, DFDs - dataflow diagrams etc.).

Aceast faz este oarecum consumatoare de timp, dar este de importan crucial pentru succesul viitorului sistem informa ional.

Faza 2: proiectarea conceptual a bazei de date Aceast faz implic dou activit i paralele: 2a) proiectarea schemei conceptuale, ce

examineaz cerin ele rezultate din prima faz i produce schema conceptual i 2b) proiectarea tranzac iilor, în care sunt examinate aplica iile analizate în prima faz i sunt stabilite specifica iilepentru aceste tranzac ii.

Faza 2a Scopul acestei faze este o complet în elegere a structurii bazei de date, a în elesului

(semanticii), a intercorel rilor i a constrângerilor. Acest lucru este mai bine îndeplinit dac se face independent de DBMS-ul folosit. Schema conceptual este o descriere clar a con inutului bazei de date. Prezentarea sub form de diagram este o bun punte de leg tur între utilizatori, proiectan i ianali ti ai bazei de date.

În aceast faz este important a fi folosit un model de nivel înalt al datelor (model conceptual sau semantic), caracterizat prin:

expresivitate (astfel încât s se poat distinge u or tipurile de date, rela iile dintre ele iconstrângerile impuse); simplicitate (utilizatorii nespeciali ti s poat în elege i folosi conceptele); minimalitate (conceptele s fie distincte, neredundante);

Sistem informatic pentru managementul firmei 15

reprezentare diagramatic (ce poate fi u or de interpretat); formalitate (prezentare formal , neambigu a specifica iilor pentru date).

Pentru proiectarea schemei conceptuale trebuie identificate componentele de baz ale schemei: tipurile de entit i, rela iile între ele, atributele lor.

Faza 2b Aceast sub-faz , care se desf oar în paralel cu faza 2a, stabile te caracteristicile

tranzac iilor bazei de date, independent de DBMS ce va fi folosit. Când se proiecteaz sistemul de baze de date, proiectan ii trebuie s cunoasc aplica iile (sau tranzac iile) ce vor rula pe aceastbaz de date, atunci când ea va fi implementat . Prin aceasta se asigur c schema conceptual va con ine toate informa iile relative la aceste tranzac ii. În mod uzual, tranzac iile se cunosc la momentul proiect rii bazei de date; dup ce sistemul a fost implementat, noi tranzac ii pot fi identificate i implementate. Totu i, cele mai importante se cunosc înaintea implement rii sistemului i este bine s fie specificate în stagiile de început.

O tehnic comun de specificare a tranzac iilor la nivelul conceptual este identificarea intr rilor/ie irilor, precum i a comportamentului lor func ional.

Faza 3: alegerea DBMS Alegerea unui DBMS este guvernat de o serie de factori: tehnici, economici sau chiar de

politici organiza ionale.Factorii tehnici se refer la adaptabilitatea DBMS-ului la sarcinile de îndeplinit. Se au aici în

vedere: tipurile de DBMS (rela ional, ierarhic, re ea, orientat-obiect sau altele), structura iposibilit ile de acces la suportul fizic al DBMS-ului, utilizatorii i interfe ele program disponibile, tipurile de limbaje de interogare .a.

La selectarea unui DBMS trebuie avute în vedere urm toarele costuri: costuri pentru achizi ia software-ului (limbaje de programare, interfe e etc.); costuri de între inere; costuri pentru achizi ia hardware-ului (memorie adi ional , diverse terminale, unit i de disc etc.); costuri de creare i conversie a bazei de date; costuri de personal, de instruire, de operare.

Beneficiile achizi iei unui DBMS nu sunt u or de m surat sau cuantificat. Un DBMS are îns certe avantaje fa de sistemul clasic de fi iere, cum ar fi: facilit i de folosire, largdisponibilitate a datelor, acces rapid la informa ie; costuri reduse de dezvoltare a aplica iilor,înl turarea redundan ei a datelor, un mai bun control i o mai mare securitate a datelor.

Înainte de a achizi iona un anumit DBMS, o organiza ie trebuie s in seama de configura ia hardware/software necesar , precum i portabilitatea acelui DBMS pe un alt tip de hardware.

Faza 4: proiectarea logic a bazei de date Acum sunt create schema conceptual i schemele externe, pe DBMS-ul selectat. Aceasta se

face prin maparea schemelor ob inute în faza 2, de la modelul de nivel înalt al datelor, la acela al DBMS-ului ales.

Faza 5: proiectarea fizic a bazei de date Aceast faz este reprezentat de procesul alegerii structurilor specifice de stocare i a

modalit ilor de acces la fi ierele bazei de date, pentru a îndeplini cerin ele diferitelor aplica ii. Criteriile cel mai adesea folosite în aceast alegere sunt: timpul de r spuns, spa iul de memorare necesar, num rul de tranzac ii care pot fi procesate pe minut în sistem.

Sistem informatic pentru managementul firmei 15

reprezentare diagramatic (ce poate fi u or de interpretat); formalitate (prezentare formal , neambigu a specifica iilor pentru date).

Pentru proiectarea schemei conceptuale trebuie identificate componentele de baz ale schemei: tipurile de entit i, rela iile între ele, atributele lor.

Faza 2b Aceast sub-faz , care se desf oar în paralel cu faza 2a, stabile te caracteristicile

tranzac iilor bazei de date, independent de DBMS ce va fi folosit. Când se proiecteaz sistemul de baze de date, proiectan ii trebuie s cunoasc aplica iile (sau tranzac iile) ce vor rula pe aceastbaz de date, atunci când ea va fi implementat . Prin aceasta se asigur c schema conceptual va con ine toate informa iile relative la aceste tranzac ii. În mod uzual, tranzac iile se cunosc la momentul proiect rii bazei de date; dup ce sistemul a fost implementat, noi tranzac ii pot fi identificate i implementate. Totu i, cele mai importante se cunosc înaintea implement rii sistemului i este bine s fie specificate în stagiile de început.

O tehnic comun de specificare a tranzac iilor la nivelul conceptual este identificarea intr rilor/ie irilor, precum i a comportamentului lor func ional.

Faza 3: alegerea DBMS Alegerea unui DBMS este guvernat de o serie de factori: tehnici, economici sau chiar de

politici organiza ionale.Factorii tehnici se refer la adaptabilitatea DBMS-ului la sarcinile de îndeplinit. Se au aici în

vedere: tipurile de DBMS (rela ional, ierarhic, re ea, orientat-obiect sau altele), structura iposibilit ile de acces la suportul fizic al DBMS-ului, utilizatorii i interfe ele program disponibile, tipurile de limbaje de interogare .a.

La selectarea unui DBMS trebuie avute în vedere urm toarele costuri: costuri pentru achizi ia software-ului (limbaje de programare, interfe e etc.); costuri de între inere; costuri pentru achizi ia hardware-ului (memorie adi ional , diverse terminale, unit i de disc etc.); costuri de creare i conversie a bazei de date; costuri de personal, de instruire, de operare.

Beneficiile achizi iei unui DBMS nu sunt u or de m surat sau cuantificat. Un DBMS are îns certe avantaje fa de sistemul clasic de fi iere, cum ar fi: facilit i de folosire, largdisponibilitate a datelor, acces rapid la informa ie; costuri reduse de dezvoltare a aplica iilor,înl turarea redundan ei a datelor, un mai bun control i o mai mare securitate a datelor.

Înainte de a achizi iona un anumit DBMS, o organiza ie trebuie s in seama de configura ia hardware/software necesar , precum i portabilitatea acelui DBMS pe un alt tip de hardware.

Faza 4: proiectarea logic a bazei de date Acum sunt create schema conceptual i schemele externe, pe DBMS-ul selectat. Aceasta se

face prin maparea schemelor ob inute în faza 2, de la modelul de nivel înalt al datelor, la acela al DBMS-ului ales.

Faza 5: proiectarea fizic a bazei de date Aceast faz este reprezentat de procesul alegerii structurilor specifice de stocare i a

modalit ilor de acces la fi ierele bazei de date, pentru a îndeplini cerin ele diferitelor aplica ii. Criteriile cel mai adesea folosite în aceast alegere sunt: timpul de r spuns, spa iul de memorare necesar, num rul de tranzac ii care pot fi procesate pe minut în sistem.

Doina Ro ca, Adrian Sorin Ro ca16

Faza 6: implementarea sistemului de baze de date Declara iile în limbaj DDL (data definition language) i SDL (storage definition language)

ale DBMS-ului ales sunt compilate pentru a crea fi iere (vide) ale bazei de date, în care vor fi apoi înc rcate datele.

BIBLIOGRAFIE

1. Crinnion J., Evolutionary systems development-a practical guide to the use of prototyping within a strctured systems methodology, Pitman Publishing, 1993

2. Yeates D., Shields M., Helmy D., Systems analysis and design, Pitman Publishing, 1994, Londra

3. Henry F. Korth, Abraham Silberschatz, Database System Concepts, McGrow-Hill, 1991

Doina Ro ca, Adrian Sorin Ro ca16

Faza 6: implementarea sistemului de baze de date Declara iile în limbaj DDL (data definition language) i SDL (storage definition language)

ale DBMS-ului ales sunt compilate pentru a crea fi iere (vide) ale bazei de date, în care vor fi apoi înc rcate datele.

BIBLIOGRAFIE

1. Crinnion J., Evolutionary systems development-a practical guide to the use of prototyping within a strctured systems methodology, Pitman Publishing, 1993

2. Yeates D., Shields M., Helmy D., Systems analysis and design, Pitman Publishing, 1994, Londra

3. Henry F. Korth, Abraham Silberschatz, Database System Concepts, McGrow-Hill, 1991