Upload
iulyan-ivan
View
12
Download
2
Embed Size (px)
Citation preview
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Sisteme Informatice pentru Logistica
Brasov, 14-16 ianuarie 2010Introducere
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
CuprinsCuprins
1. Introducere1. Introducere
2. Tehnologii pentru trasabilitate si 2. Tehnologii pentru trasabilitate si comunicare de-a lungul filierei logisticecomunicare de-a lungul filierei logistice
3. Sisteme pentru gestiunea depozitului3. Sisteme pentru gestiunea depozitului
4. Concluzii4. Concluzii
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Sisteme informatice antreprenoriale
Procese de business
Procese de managemen
t
Date
Personal
Tehnologii, sisteme de elaborare, storage,
networking
DSS
EDP
MIS
Aplicații, proceduri
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Caracteristici ale sistemelor informatice antreprenoriale
Sisteme DSS (Decision Support Systems)
Sisteme EDP
Sisteme MIS (Management Systems)
Facilitează sarcina managerilor în luarea
deciziilor care nu sunt de rutină
Eficientizeaza munca angajaților
Facilitează activitatea de programare și control managerial, de rutină
Nomenclatoare (Articole, Clienți și Furnizori),
Facturare, gestiunea contabilă a depozitului
(recepție mărfuri, expediții), Comenzi de achiziție
Control de Gestiune, Contabilitate analitică industrială, reporting
statistic, Material Planning
Sisteme pentru Demand Planning
Nota bene: linia de despărțire este mai mult teoretică decât reală: în practică găsim sisteme care automatizează tranzacțiile de rutină și în același timp produc informații pentru cine
trebuie să controleze și să decidă în legătura cu aceste activități
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Procesele ciclului activ
Vânzare
WarehousingPicking – Packing - Shipping
Contabilitate
Recepție
OfertaOferta
Ordin de
vânzare
Ordin de
vânzare
ResoReso
Pick ListPick List
Document însoțitor
Document însoțitor
FacturăFactură
PlataPlata
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Ciclul pasiv
1. Definirea necesarului
Ordin de
achiziție
Ordin de
achiziție
“Document de
însoțire”
“Document de
însoțire”
FacturaFactura
PlataPlata
Ciclul pasiv poate fi constituit, în general, din opt procese:
2.Determinarea surselor
3.Repartizarea necesarului/furn
izor
4. Emiterea comenzii
5. Expediting
6. Recepție și acceptare
7. Control facturi
8. Plata
RFPRFP
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Procesul de producție
Gestiunea cererii
Comenzi de muncă interneCiclul activ
1. Planificare
Previziunide vânzare
Ciclul pasiv
2. Producție
3. Lohn
Stocuri, depozite
Necesarul de achizitii
Comenzi de muncă externe
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Supply Chain Management și ERP
Sistemele informatice intergrate (ERP) nu sunt o cerință indispensabilă pentru Supply Chain Management (SCM), însă:– Îmbunătățesc eficiența tranzacțiilor logistice (o puternică
integrare a proceselor, reducerea erorilor, folosirea eficientă a resurselor umane)
– pot furniza managementului un tablou de bord cu o sinteză a informațiilor logistice, la orice nivel de detaliu (dar granularea și agregarea informațiilor depinde de calitatea și bonitatea proiectului ERP….)
– pot facilita schimbul de informații între partenerii filierei, atât interni cât și externi întreprinderii (generarea de documente electronice și tipărite, predispoziția pentru interfață cu sistemele externe)
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Supply Chain Management și ERP
Sistemele informatice intergrate (ERP) suportă principalele procese ale ciclului activ (vânzare), pasiv (achiziții) și ale producției.
Multe procese ale Supply Chain Management modern nu găsesc întotdeauna un suport adecvat în funcționalitatea sistemelor ERP; din această cauză, de multe ori este necesar (sau convenabil) să apelăm la sisteme informatice specializate sau la dezvoltări și configurări specializate ale ERP.
Iată unele exemple:– Previziuni de vânzare (forecasting), sau dezvoltarea lor
funcțională, Planificarea cererii (Demand Planning)– Gestiunea avansată a depozitelor (Warehouse Management
sau WMS)– Planificarea transporturilor (Transportation management)– Procesele de integrare între client și furnizor: ECR, Vendor
Managed Inventory (VMI), Just In Time.
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
TransportationManufacturing to W arehouse
Manufacturing Plant
TransportationW arehouse to Custom er
Sales Info
ForecastingSystems
Host / ERPOMS
TMS
AdvancedPlanningSystem
ManufacturingExecution
System
EDIInternet
EDIInternet
RFDC or BarcodeScanner or Pager
W arehouse(W MS)
W arehouse(W MS)
EDIInternetRFDC
RFDC RFDC
EDIInternet
or RFDC
EDIInternet
or RFDC
RFDC or Pager
Supply ChainVendors
Host / ERP
EDIInternet
EDIInternet
Headquarters
Scanners
Retail CustomersW ith POS Scanners
ExchangePortal
POSScanner Data
YMSYMS
“Terenul de joc” al sistemelor pt. Supply Chain Management
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Noua paradigma: integrarea
Furnizori
Transportatori
ProducatoriThirdParty
Provider
Distribuitori Lanturicomerciale
ConsumatoriTransportatori Transportatori
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Internet & XMLElectronic Business InterfaceElectronic Business Interface
RosettaNet si alte Standarde definesc procesele si contextul modalitatilor de transfer a datelor catre web cat si anumite criterii de “handshaking”
Company A
SAPERP
Company Specific processing
I2APS
Company BCompany Specific
processing
Traducere din standard,in propriul data set al sistemelor intreprinderii A
Traducerea din standard
in propriul data set al sistemelor
intreprinderii B
Functia de integrare a Sistemelor Informatice
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Organizarea Sistemului Informatic al intreprinderii
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Activitati operative
Activitati strategice
Modelul antreprenorial al lui Anthony*
Activitati de directie
Determinarea si controlul obiectivelor globale ale intreprinderii (pe termen lung)
Dezvoltarea activitatilor operative ale intreprinderii (day-
by-day)
* Robert Anthony: "Planning and Control Systems: A Framework for Analysis“, 1965, Harvard Business Review.
Programarea si controlul activitatilor operative ale intreprinderii (pe termen
mediu)
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Supply Chain Execution
Supply Chain Planning
Strategii logistice
Programarea si Gestiunea stocurilor
Previziunea cererii
Gestiunea transporturilor Gestiunea depozitelor
Construirea modelului
supply chain, proiectarea retelei de
depozite si locatii
productive
Anticiparea dezvoltarilor
viitoare, fixarea nivelului de serviciu si
raspunsul rapid la schimbarile
cererii
Gestionarea Operation pentru
asigurarea nivelului de
serviciu fixat, optimizand utilizarea resurselor
intreprinderii
Furnizori Clienti
Onorarea comenzilor
Modelul lui Anthony aplicat la supply chain
Achizitie Productie ManipulareVanzare produse
Oferta servicii
Programarea si Gestiunea Productiei
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Supply Chain Execution
Supply Chain Planning
Strategii logistice
Programarea si Gestiunea stocurilorPreviziunea cererii
TMS - Gestiunea transp. WMS - Gestione magazzino
Sisteme Tranzactionale (Transaction
Processing System TPS)
Furnizori Clienti
OM Gest. comenzilor
Principalele tipuri de Sisteme Informatice pt. intreprinderi
Achizitionare Productie Expedierea produselor
Rute si IncarcaturiSisteme de productie individuale (Office)
Decision Support Systems (DSS)
Management Information Systems (MIS)
Track-Trace
Programarea si Gestiunea Productiei
Executive Support Systems (ESS)
Documente
Miscare
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Pianificare pe perioada medie / S&OP
Pianificare pe perioada scurta (programare)
Long Range Planning –
Budget Economico
Demand Planning
Supply Chain Planning
Master Production Schedule
Materials Planning
Factory Planning
Distributie Procurement
Customer Order
ManagementSap
tam
ana
/ Zi
Tri
mes
tru
/ L
un
a / S
apta
man
aA
n
Oriz
ont d
e pl
anifi
care
tem
pora
la
Proiectare produse
Componentele sistemelor pentru Supply Chain
Management
OPERATIV
TACTIC
STRATEGIC
Mutandu-ne de la nivelul Operativ catre cel Strategic, creste cantitatea de resurse implicate si scade viteza de raspuns la schimbari
Transport Primar si Secundar
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Acoperirea processelor in SAP
mySAP SCM
mySAP PLM
mySAP SRM
mySAP CRM
mySAP ERPFinancials
Human Capital ManagementCorporate Services
Operations
Maintenance & Quality
Inventory & Production
Sal
es
Ord
er
&
Dis
trib
uti
on
Ma
na
ge
me
nt
Pu
rch
ase
Ord
er
Ma
na
ge
me
nt
SAP NetWeaver
Strategic Planning Strategic Supply Chain Design Strategic Sourcing
Demand Planning Forecasting & Lifecycle Planning Promotion Planning Consensus Demand Planning
Supply PlanningSafety Stock
Planning
Supply Network Planning &
OutsourcingDistribution Planning
Customer Collaboration
Supplier Collaboration
Procurement Purchase Order Processing Receipt Confirmation Invoice Verification
Manufacturing Production Planning & Detailed Scheduling Manufacturing Execution
Warehousing Inbound ProcessingOutbound
ProcessingCross Docking
Warehousing & Storage
Physical Inventory
Order Fulfillment Sales Order Processing Logistics Coordination Billing
Transportation Transportation Planning Transportation Execution Freight Costing
VisibilityProcurement
VisibilityManufacturing
VisibilityFulfillment Visibility
Transportation Visibility
Supply Chain Analytics
mySAP SCM
mySAP PLM
mySAP SRM
mySAP CRM
mySAP ERP
SAP NetWeaver
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Business ProcessManagement
Inventory Visibility
Analytics
15
Inbound Partner
10
Warehouse
100
3PL
5
Business ActivityMonitoring
OptimizationCopyright © 2002
Cele cinci functionalitati mai importante ale sistemelor SCM
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Cele cinci functionalitati mai importante ale sistemelor SCM
1. Business Process Management (BPM) — Sisteme de gestiune a workflow care permit persoanelor apartinand a mai multor intreprinderi sa colaboreze, contribuind astfel la procese care implica mai multe companii
2. Inventory Visibility — Tehnologii ce furnizeaza “vederi” cu diferite grade de vizibilitate a stocurilor intr-o filiera (supply chain)
3. Business Activity Monitoring (BAM) — Instrumente care atentioneaza utilizatorii sa-si asume probleme din supply chain
4. Analytics — Tehnologii care permit strangerea si eleborarea de date analitice de-a lungul filierei logistice
5. Optimization —tehnologii care rezolva probleme matematic complexe si ajuta managementul intreprnderilor sa evalueza impactul actiunilor ce se vor intreprinde
Datele culese, elaborate si prezentate de sistemele SCM se refera la stoc si la procese care au loc atat in intreprindere, cat si in intreprinderi partener (clienti sau furnizori) cat si pe parcursul transportului materialelor
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
AGV - Automatically Guided VehicleAMHS - Automatic Material Handling SystemAPS - Advanced Planning/Scheduling SystemAS/RS - Automated Storage / Retrieval SystemBOM - Bill of Material CAD - Computer Aided Design CAE - Computer Aided EngineeringCAPP - Computer Aided Process Planning CAM - Computer Aided ManufacturingCIM - Computer Integrated Manufacture CNC - Computer Numerically ControlledCPFR - Collaborative Planning Forecasting
ReplenishmentCRP - Capacity Requirements Planning CRM - Customer Relationship ManagementDRP - Distribution Resource PlanningECR - Efficient Consumer ResponseEDI - Electronic Data Interchange EDM - Engineering Document Management ELC - Entity Life Cycle
EOQ - Economic Order QuantityERP - Enterprise Resource PlanningFMS - Flexible Manufacturing SystemGPS - Global Positioning SystemGT - Group TechnologyMES - Manufacturing Execution System MRP - Material Requirements Planning MRPII - Manufacturing Resource PlanningNC - Numerical ControlOMS- Operations Management SystemPDM - Product Design Management POS - Point of Sale SystemQR - Quick ResponseRCCP - Rough Cut Capacity Planning RFDC - Radio Frequency Data CommunicationsRFID - Radio Frequency IdentificationSCADA- Supervisory Control and Data Acquisition SFDC - Shop Floor Data Collection SPC - Statistical Process Control TMS - Transportation Management SystemWMS - Warehouse Management System
Acronime
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Link-uri utile
• Glossario IT : http://www.gartner.com/ - (look under “help”)• ERP: http://www.erpcentral.com/ • Asociatii:
– http://www.apics.org/American Production and Inventory Society (APICS) è l’associazione professionale americana di quanti si occupano di gestione scorte e pianificazione della produzione
– http://www.elalog.org/ European Logistic Association– http://www.gs1.org/– http://www.indicod-ecr.it/ asociatie de categorie care grupeaza
intreprinderi industriale si de distributie care opereaza in sectorul bunurilor de larg consum. Se ocupa de dezvoltarea tehnicilor, solutii si standarde pt. optimizarea eficientei proceselor de de legatura intre intreprinderi
– http://www.ailog.it/
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Sisteme Informatice pentru Logistica
Tehnologia pt. Inregistrarea, trasabilitate, retrasabilitate si comunicare de-a lungul supply chain
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Tehnologia pt trasabilitate, retrasabilitateTehnologia pt trasabilitate, retrasabilitatesi comunicare in si comunicare in supply chainsupply chain
IndiceIndice
ComunicareComunicare
ContextulContextul
Sisteme de identificareSisteme de identificare
Legaturi intre date: gestiunea LoturilorLegaturi intre date: gestiunea Loturilor
Sisteme EDISisteme EDI
Relevarea informatiilor logisticeRelevarea informatiilor logistice
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
ELEMENTELE COMPONENTE ALE PROCESELOR DE TRASABILITATE
Identificarea:individualizarea univoca de unitati logistice si loturi de productie care au fost supuse aceluiasi proces de transformare
Inregistrarea
Legatura cu datele Legatura intre loturile de productieLegatura intre loturi si unitati logisticeLegatura intre unitati logistice
Comunicarea Limbaj comunMetoda comuna
Trasabilitatea este fondata pe identificarea operatorilor si a produselor in toate inelele filierei si pe relevarea si inregistrarea informatiilor care descriu procesul de formare si trasformare al produsului.
Elementele sale componente sunt:
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
IDENTIFICAREA
operatori: producatoritransportatoridistribuitori
Sistemele de identificare pentru marfuri si standardele de codificare au fost introdusein toata Uniunea Europeana si sunt deja armonizate cu restul lumii.
Elementele ce vor fi identificate sunt:
marfuri: articole Loturi de productieunitati logistice
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
CONCEPTUL DE LOT
Termenul de “lot” individualizeaza o suma de produse care a fost supusa aceluiasi proces de transformare si care prezinta anumite caracteristici omogene si predefinite.
Dimensiunea lotului este influentata de numarul de informatii care se doresc a fi urmarite (trasate): toate materialele care contribuie la compunearea unui lot vor trebui sa prezinte caracteristici omogene in ceea ce priveste informatiile respective.
Dimensiunea lotului este in general determinata de natura proceselor de productie, sau de modalitatile organizative cu care fluxurile de la intrare, sunt organizate in fluxuri in iesire.
De exemplu: productia continua –lotul ar putea coincide cu cantitatea produsa intr-un schimb productia de serie – lotul ar putea coincide cu cantitatea produsa din cand in cand
Pentru ca, in caz de criza intreg lotul trebuie sa fie retras, atunci dimensiunile acestuia trebuie sa fie definite tinand cont de aceasta eventualitate.
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
INREGISTRAREA
Pentru a “retrasa” un produs, este necesar sa se inregistreze doar acele informatii care, intr-un proces industrial, permit sa se recostituie:
fluxuri la intrare (care produse/loturi de la care intreprinderi)
procesul de transformare (care produse/loturi sunt incluse in produse/loturi de semifabricate sau produse finite),
fluxul la iesire (care produse/loturi la care intreprinderi)
Exista obligatii cu caracter normativ care impun indicarea unor informatii pe eticheta pt consum si de inregistrare si gestionare a acestor informatii in sistemele antreprenoriale (este cazul filierei carnurilor bovine si a filierei produselor preparate din peste)
Alte informatii cu privire de exemplu, la origine, la compozitie, la metoda de productie, etc. ar putea fi inregistrate functie de deciziile fiecarei intreprinderi, in scopul de a caracteriza si califica comercial produsul, introducand asemenea informatii pe eticheta de consum.
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
RELEVARE SI INREGISTRARE
Sistemul de retrasabilitate presupune inregistrarea actualizata, arhivata si lesne disponibila a tuturor informatiilor cu privire la activitatile si la fluxurile procesului de productie.
Documentatia manuala pe suport de hartie
Utilizarea tehnologiei
Avantaje: usor de efectuatcosturi limitate
Mijloacele de inregistrare pot face recurs la documentatia manuala pe suport dehartie sau la utilizare, de tehnologie. Ambele solutii prezinta avantaje si dezavantaje.
Dezavantaje: pierderi de timp datorate inregistrarii frecvente a unui mare numar de daterisc de imprecizie ale inregistrarilor ce deriva din posibile eroriprobleme de pastrare si de depozitarea a datelordificultati in realizarea unei arhivari precisepierderea cu usurinta a documentelor si deci, pierderea de probe.
Avantaje: implicare simpla si rapidarapiditate in accesul la informatiireducereae erorilor de transcriereimbunatatirea organizarii si a metodologiilor gestionale ale intreprinderii
Dezavantaje: necesitatea unei investitii initiale
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
LEGATURI INTRE DATE
Pentru asigurarea trasabilitatii, este fundamental sa inregistram legaturile intre loturi in cursul transformarii si sa garantam legatura cu toate operatiile de lucru de-a lungul filierei.
Legaturi intre loturi de produse achizitionate si furnizori
Legaturi intre loturi de materii prime sau semifabricate si loturile de productie
Fiecare intreprindere este responsabila de legaturile intre proprii furnizori si proprii clienti. Daca un actor din filiera nu gestioneaza aceste conexiuni atat in amonte cat si in aval, va aparea o ruptura (o pierdere) in trasabilitate
Legaturile ce se vor asigura de-a lungul proceselor de transformare sunt trei:
Legaturi intre loturi de produse vandute si clientii la care s-au livrat
Intr-o intreprindere, doar gestiunea corecta si punctuala a legaturilor permite sa ajungem la legatura intre marfa in intrare si ceea ce a fost produsa sau expediata (si invers).
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
COMUNICAREA
Procesul de comunicare garanteaza inter-operabilitatea sistemului si costituie inima retrasabilitatii de filiera.
Transmiterea de informatii asupra originii produselor pt consumator, presupune acest transfer de date de-a lungul filierei.
Fiecarui flux fizic trebuie sa-i fie asociat sistematic un flux informativ corespondent.
In scopul de a asigura continuitatea fluxului de informatii, fiecare operator al filierei trebuie sa comunice operatorului succesiv indentificarile loturilor trasate pt a-i permite sa aplice la randul sau, principiile care stau la baza trasabilitatii.
Limbajul informatiilor si metoda de transfer trebuie sa fie comune operatorilor din filiera pentru rapiditatea proceselor si reducerea risipei de resurse in ceea ce priveste adoptarea solutiilor.
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
STANDARDUL EAN/UCC
In 1974 producatorii si distribuitorii din 12 Tari Europene au fondat o asociatie pentru realizarea unui sistem comun de codificare a produselor, similar lui UPC. Acest sistem este denumit EAN (European Article Numbering). In 1977 asociatia a adoptat numele de EAN International
http://www.gs1.orghttp://www.gs1us.org
In 1969 se constituie in USA”Uniform Code Council” pentru a defini un standard de identificare a produselor destinate consumului larg: sistemul UPC (Universal Product Code).
In 2004 se naste GS1 pentru gestionarea standardelor EAN si UCC, la care adera mai mult de 1 milion de intreprinderi din 103 natiuni
GS1 a definit standardele ce se vorutiliza in sistemele de trasabilitate
a carei adoptie nu este obligatorie, dar, pentru ca sunt utilizate de Marea Distributie si de Distributia Organizata, devine obligatorie pentru toti acei producatori care au raporturi cu aceste
structuri
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
AVANTAJELE UNUI STANDARD COMUN
Garantia continuitatii trasabilitatii intre partenerii filierei la un nivel international
Eficienta in controlul fluxurilor logistice, la ridicarea produselor si in recall
Reducerea costurilor de implementare
Intarirea sigurantei sitemelor de trasabilitate
Inter-operabilitate si independenta tehnologica
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
STANDARDUL UCC/EAN-128
Sistemul GS1, denumit UCC/EAN-128, a fost studiat si dezvoltat pentru implementarea proiectelor de trasabilitate, furnizand reguli de baza, un amplu set de informatii si simbolurile cu bare pentru a le reproduce.
Sistemul GS1 prevede implicarea de coduri univoce pentru identificarea marfurilor, bunurilor si a sediilor in toata lumea. Identificarea produselor si a intreprinderilor este tocmai ceea ce urmarim pentru realizarea sistemelor de trasabilitate.
In afara de codificarea informatiilor, mai este definita si semnificatia dupa o sintaxa standard. Aceasta se petrece prin asa numitii “AI” (Application Identifiers), care sunt necesari pentru recunoasterea informatiilor reportate. Sunt prefixe standard utilizate pentru comunicarea fara gres intre sistemul clientului si al furnizorului, semnificatia informatiei care le urmeaza si formatul sau
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
STANDARDE DE IDENTIFICARE
Unitati de ambalaj
Unitatile consumator si unitatile de ambalaj sunt identificate ca “trade items”, sau unitati pentru care exista necesitatea de recuperare a informatiilor predefinite si care pot fi evaluate, ordonate sau facturate in orice punct al filierei.
sunt unitatile care trec pe la casele de marcat (vanzare en detail)
unitate consumator
sunt unitatile minime de vanzare intre producator si distribuitor
Codificarea EAN/UCC prevede ca orice operator, sa atribuie oricarei unitati consumator/ambalaj, un “GTIN” (Global Trade Item Number).
GTIN Contine pana la 14 caractere exprimate in patru variante diferite: EAN/UCC-14EAN/UCC-13UCC-12EAN/UCC-8
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
STANDARDUL DE IDENTIFICARE
Structura codului EAN/UCC-13 (produse cu greutate fixa)
N1 N2N3 N4 N5 N6 N7 N8 N9 N10 N11 N12 N13
prefixEAN
national
cod al proprietarului marcii
codprodus
cifrade control
prefix EAN al intreprinderii
Este prefixul atribuit de GS1 organizatiilor nationale de codificare (Italia de la 80 la 83)
Este codul pe care fiecare organizatie nationala o atribuie fiecarui asociat
Fiecare intreprindere dispune de un bloc de 1.000 numere pentru identificarea propriilor produse
Calculata in baza cifrelor prezente in cod
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
STANDARDELE DE IDENTIFICARE
Unitatea logistica este identificata de numarul serial de colet sau “SSCC” (Serial Shipping Container Code).
este untitatea transportabila si indivizibila asamblata, pentru transport si/sau inmagazinare (unitate minima de manipulare)
unitate logistica
N1N2 N3 N4 N5 N6 N7 N8 N9 N10 N11 N12 N13 N14 N15 N16 N17 N18
cifraextensie
prefix intreprindereGS1
referinta de serie cifrade control
SSCC este un cod din 18 caractere nesemnificativ si cu lungime fixa.
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
STANDARDUL DE IDENTIFICARE
Trasabilitatea prevede identificarea tuturor entitatilor fizice (sedii) de unde isi au originea produsele si in care acestea sunt ambalate si pastrate. Acestea pot fi: hale de productie, centre de ambalare, transportatori, en-grosisti si vanzatori en detail.
N1 N2 N3 N4 N5 N6 N7 N8 N9 N10 N11 N12 N13
prefix intreprindereGS1
referintesediu
cifrade control
Codul de locatie “GLN” (Global Location Number) este codul numeric careidentifica fiecare entitate legala, functionala sau fizica intr-o intreprindere sau o organizatie.
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
SIMBOLISTICA
Standardul EAN/UCC-128 previde utilizarea sistemelor AIDC (Automatic Identification and Data Capture) care permit relevarea automata a informatiilor.
radiofrecventa
codul de bare
tehnologiile abilitate, actualmente disponibile sunt doua:
Sunt sisteme optice, se pot citi cu un scanner, care utlizeaza un simplu sistem de coduri cu diferite latimi ale barelor si a spatiilor dintre ele. Cititorii scanner utilizeaza un fascicol de lumina rosie pentru recunoasterea contrastului intre bare si spatiile simbolului.
RF-ID (Radio Frequency IDentification) se bazeaza pe trei componente:
un Tag (circuit electronic miniaturizat)un dispozitiv de lectura/scriereun software care sa fie capabil de a converti
informatiileInformatiile sunt memorizate in tag si citite la distanta via radio
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
CODUL DE BARE
Scurt istoric
1949: Joe Woodland si Bernard Silver breveteaza o "metoda de clasificare a articolelor cu ajutorul identificarii unui cod grafic“Codul este constituit dintr-o serie de bare albe dispuse in cercuri concentrice pe un fond negru(“bulls eye code”). Cu trei linii de cod, acest sistem facea posibile 7 clasificari diverse; marind numarul de linii la 10, se obtineau 1023.
1952: Woodland si Silver construiesc primul scanner pentru codul de bare, folosesc o cerneala fluorescenta, raze ultraviolete si un complex aparat de citire dotat cu o lampa cu filament si un fotomultiplicator cu tub electronic. Realizarea arata utilitatea sistemului care insa este prea complex si costisitor pentru folosirea lui in marea distributie
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
CODUL DE BARE
Scurt istoric
In 1960 unele scanner sunt folosite in societati feroviare pentru recunoasterea materialelor rotabile si de General Motors pentru a mari eficienta lanturilor de productie de la Buick.
In 1966, RCA ,pentru National Association of Food Chain realizeaza un sistem de check-out automatizat a marfurilor. Sunt utilizate etichete barcode cu cercuri concentrice aplicate manual
In 1970 se naste Universal Grocery Products Identification Code (UGPIC) care trei ani mai tarziu dezvolta setul de simboluri UPC
In 1974 (26 iunie) un scanner de la National Cash Register (care a urmat NCR) efectueaza la un supermarket, prima citire “comerciala” al unui barcode in standard UPC pe un pachet de guma de mestecat cu fructe
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
EAN-8
EAN-13
UPC-A
UPC-E
INTERLEAVED 2/5
MATRIX 2/5
CODE39
PHARMACODE(o CODE 32)
CODABAR
ADD-ON-2
ADD-ON-5
ITF 14
CODE128
EAN128
PDF417
MAXICODE
CODABLOCK
DATAMATRIX
SNOWFLAKE CODE
CODUL DE BAREunele tipuri
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
IDENTIFICAREA PRIN CODUL DE BARE
standard GS1:
unitate ambalaj
unitate consumatore
unitate logistica
tipologia barcode:
tipologia barcode:
tipologia barcode:
EAN-13
EAN-128
EAN-13
EAN-128
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Sistemul GS1
GS1 este sistemul pt. codificarea produselor cel mai raspandit din sectorul bunurilor de larg consum, la nivel mondial.Sistemul permite intreprinderilor sa identifice unităţile comerciale, unităţile logistice, servicii, locuri şi funcţii, intr-o maniera univoca, in toată lumea, utilizand numere de identificare, sub forma de simboluri sub forma de bare, care pot fi citite electronic.Astăzi sunt 101 de organizaţi care au aderat, din 103 naţiuni, in toată lumea cu circa 1.000.000 intreprinderi asociate, ca o marturie a universalitatii sale.
Obiectiv
Obiectivul sistemului GS1 este acela de a furniza un limbaj standard la nivel international prin coduri si simboluri sub formă de bare (EAN-13; EAN-8; ITF-14; GS1-128), evitand proliferarea de sisteme proprii, neuniforme, de la tara la tara.
Descriere
Sistemul GS1 este "biunivoc": fiecare unitate comerciala (unitate consumator, unitate ambalaj sau unitate logistica) este identificata de un singur cod iar fiecarui cod ii corespunde o singura unitate comerciala, in toate tarile care fac parte din circuitul GS1.Codul de bare permite cititorilor optici, postati la casele de marcat ale punctelor de vanzare să inregistreze automat produsele care ies (marca, tip, preţ) descarcandu-le automat din contabilitatea depozitului si furnizând suma detaliata ce trebuie sa o plateasca fiecare cumparator.
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Avantaje ale sistemului GS1
Sistemul GS1 este un instrument care permite cresterea eficientei ciclului de productie-distributie-consum, in privinta eficientei si a reducerii costurilor. De exemplu, consta in:
• eliminarea marcarii pretului pe fiecare produs in parte
• disponibilitatea analitica a vanzarilor pe produs
• realizarea stocarii si reaprovizionării optime
• reducerea timpilor de comanda
• controlul si analiza promoţiilor de vânzări
• efectuarea analizei fiecarei rentabilităţi
• facilitarea inventarului permanent si contabilitatea automata
• Se dispune de o analiza a beneficiului si a stocului.
• trasarea mişcării marfurilor de-a lungul supply chain
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
CARACTERISTICI ALE BARCODE EAN-128
Pe acelasi barcode pot fi memorizate mai multe informatii, chiar si pe lungimi variabile
max 165 mm
Indicatorii, numiti “AI” (Application Identifiers), identifica diferitele tipuri de date care sunt reportate
fiecare barcode poate fi larg, maxim 165 mm si sa contina maxim 48 caractere (AI sunt cuprinse)
AIDATI
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
AI Titlul Continut
00 SSCC Numar serial al coletului (Serial Shipping Container Code)
01 GTIN Cod EAN/UCC unitate logistica
02 CONTENT Cod EAN/UCC a produselor continute intr-o unitate logistica
10 BATCH/LOT Numar de lot de fabricatie
11 PROD DATE Data de productie (aa/ll/zz)
12 DUE DATE Data de scadenta pt plata factura (aa/ll/zz)
13 PACK DATE Data de ambalare (aa/ll/zz)
15 BEST BEFORE Data minima di validitate (aa/ll/zz)
17 USE BY Data maxima de validitate (aa/ll/zz)
20 VARIANT Variante de produs de uz intern in firma
21 SERIAL Numar de serie
22 QTY/DATE/BATCH Date suplimentare pentru produse farmaceutice
240 ADDITIONAL ID Numar de identificare suplimentar al produsului
241 CUST. PART No. Cod produs intern al clientului
2503 SECONDARY SERIAL Numar de serie secundar
2513 REF TO SOURCE Entitate de origine sau marca
.. ……………. ………………………
CARACTERISTICI ALE BARCODE EAN-128
Unii dintre Application Identifiers
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
TEHNOLOGIA PENTRU IDENTIFICARE
daca RF-ID va fi viitorul, barcode este prezentul:
Marile lanturi de distributie s-au pus deja de acord cu principalii producatori pentru metodologiile de identificare, iar acestea prevad utilizarea de barcode
RF-ID este inca o tehnologie in curs de evolutie, inca neraspandita si inca costisitoare
barcode sau RF-ID?
este o tehnologie consolidata si foarte raspandita:30 de ani de utilizarein lume, in fiecare zi se citesc 5 miliarde de barcode
dispozitivele sunt necostisitoare, fiabile si usor de reperat
toata filiera (producatori, transportatori si distribuitori) poate utiliza aceste tehnici
Cel putin pentru urmatorii 5 anni: BARCODE !
Trecerea de la Barcode la RF-ID va fi posibila cu o tehnologie intermediara: Smart Label, etichete normale in care este introdus un tag
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
IMPRIMAREA BARCODE
Trebuie sa fie evaluata posibilitatea de preimprimare a codului de bare pe etichete sau pe ambalaje. Aceasta pentru:
a reduce timpiia nu achizitiona imprimante speciale (costa mai mult decat cele normale)
barcode al GTIN deja imprimat pe packaging (EAN-13)numar de lot scris in clar
lot
barcode al GTIN deja tiparit pe cutie (EAN-13 sau EAN-128)
numar de lot scris in clar+ =
Aceasta poate fi mereu facuta pentru unitatea consumator sipentru unitatea de ambalaj, atunci cand volumele o permit
Atat pentru unitatea consumator cat si pentru unitatea de ambalaj, lotul puate fi scris in clar
unitate consumator si unitate ambalaj
nu este mereu necesar sa se identifice unitatea de ambalaj
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
IMPRIMAREA BARCODE
Identificarea unitatii logistice se face printr-o anume eticheta, “LOGISTIC LABEL”
unitate logistica
Formatul si datele continute in Logistic Label trebuie sa fie aprobate de actorii filierei care se vor folosi de tipologia produselor, unica data obligatorie este SSCC (Serial Shipping Container Code)
etichete format A5
se aplica cel putin 2 etichete pe fiecare unitate logistica (pe latura scurta si pe latura lunga al paletului)
in general:
Logistic Label trebuie sa fie produs in momentul formarii unitatii logistice, deci este necesara utilizarea de imprimante ce se vor instala in punctele cele mai potrivite
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
IMPRIMANTELE DE BARCODE
Cu jet de cerneala: Au o calitate scazuta a imprimarii pentru ca codul de bare este costruit din puncte
Laser: Se poate folosi doar in cazul volumelor scazute si utilizand etichete pe foi A4 (costisitaore). Sunt instrumente de birou (pentru volume scazute)
Cu transfer termic: sunt cele mai bune (sunt proiectate special)in momentul achizitiei trebuie sa se cunoasca formatul maxim al etichetelor (A5, A6, …) ce se vor produce
Suluri deribon
suluride etichete
imprimante cu transfer termic
latimea etichetei impunealegerea modelului de imprimanta
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
LOGISTIC LABEL
layout
partea superioaraformat liber (loc, nume intreprinderea, adresa …)
partea centralareproduce in caractere legibilecontinutul codului de bare
partea inferioarainclude codurile de bare si interpretarea
lor.codul SSCC va fi in spate
format:ISO A6 (105 mm X 148 mm)oISO A5 (148 mm X 210 mm) consigliato
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
LOGISTIC LABEL
layout
titlul datelor trebuie sa fie in engleza (codificare AI)este posibil sa se adauge o a doua limbainaltimea minima a caracterelor este 7 mm
SSCC inaltimea minima 13 mminaltimea recomandata 32 mm
barcode inaltimea minima 13 mminaltimea recomandata27 mm
caracterele interpretarii in clar trebuie sa aiba o inaltime minima de 3 mm
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
LOGISTIC LABEL
Configuratii posibile in functie de continut
monoprodus si monolot
monoprodus si multilot
multiprodus
recomandata
nerecomandata
tolerata
continutul trebuie sa fie apoi descris (ne referim la SSCC) printr-un packing list si/sau un mesaj electronic
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
LOGISTIC LABEL
unele exemple de layout
eticheta baza doar cu SSCC
eticheta cu sectiunea furnizor si expeditor
eticheta cu sectiunea furnizor eticheta cu sectiunea furnizor, client si expeditor
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
IDENTIFICAREA UNITATILOR DE AMBALAJUn avertisment
Inainte de instalarea sistemelor de etichetare pt. identificarea Unitatilor de ambalaj este oportun sa se discute cu proprii clienti daca aceasta este de dorit (orice sistem de etichetare automat poate costa aprox. 15.000 €)
Pt. a garanta trasabilitatea (loturi trimise la punctele de vanzare) in CeDi care apartin de GDO, nu se releva lotul citind de pe Unitatile de ambalaj: s-ar pierde prea mult timp
Pt. a duce produsele la punctele de vanzare, GDO manipuleaza Unitati de Ambalaj si nu Unitati Logistice (cu exceptia unor cazuri, asa cum este apa, zaharul, …)
PICKING
ROLLUnitate Logistica multiprodus
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
RELEVAREA
organizarea proceselor antreprenoriale defineste cum, unde si cand se va releva
De fiecare data cand apare o trasformare a produsului/produselor, trebuie sa se releve lotul la intrare si lotul la iesire
pentru evitarea erorilor, pentru rapiditatea activitatilor si pentru reducerea costurilor este recomandata folosirea tehnologiei AIDC (in acest moment, cititorii de barcode)
2
5
magazzino stoccaggio magazzino picking
buffer ingresso buffer uscita
linee confezionamento
12
spedizionilinee produttive
ricevimento materiali
4
111
9
10
6
3
8
7
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
gestiune pe loturi gestiune pe loturi
semifabricategestiune pe loturi
RELEVAREAcontextul antreprenorial
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
RELEVAREAfluxurile intreprinderii: materiale la intrare
receptia materialelor
furn
izor ce
rtificat
Fu
rnizo
r ne
certifica
t autorizareapt utilizare
esantionare
generarea numarului de lot intern
receptia mesajului EDI (Despatch Advice)
relevarea lotului de la furnizor
controlul calitatii
calcularea rezultatelor
analiza pe lot
depozit materii prime
indentificarea loturilor :“ne utilizabile” (in asteptarea controlului sau ne conforme)“utilizabile”
stocarea pe LOT
certificarea lotului
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
RELEVAREAfluxurile intreprinderii: productia
pregatirea comenzilor de productie
definirea componentei
identificarea comenzii printr-un “numar de ordine” univoc
aatribuirea de loturi pe componente (optional)
ridicarea materialelor si trasferul
relevare / verificare a lotorilor ridicate
liste pe comanda sau grupate pe departamente
atribuire loturi de componente (optional)
declaratii de productie
relevarea loturilor de componente utilizate (daca nu sunt deja atribuite)
atribuirea numarului de lot/sublot produs
controlcalitate
Calcularea rezultatelor
analiza pe lot
certificarea lotului
esantionaredepozit semifabricate produse finite
indentificare loturi :“utilizzabile” si “ne”
stocarea pe LOTlot “utilizabil”
lot “ne-utilizabile”
etichete logistice
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
RELEVAREA
achizitii comenzi clienti
introducerea produselor si a conditiilor pe loturi
identificarea comenzii printr-un “numara de ordine” univoc
atribuirea loturilor (optional)
onorarea comenzilor
generarea listelor de ridicare
atribuirea stocurilor
atribuirea loturilor (optional)
ridicare produse
verificarea/rectificarea produselor ridicate
transferul listelor in “palm”
verificarea / relevarea loturilor ridicare
expeditie
etichete logistice cu SSCC
emiterea documentatiei de transport (packing list)
pregatire / trimiterea mesajelor EDI (Despatch Advice)
Fluxurile intreprinderii: vanzari
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
RELEVAREAFluxurilor de distributie
lantul informatiilor nu trebuie sa fie intrerupt
trasabilitate / retrasabilitateinterna
trasabilitate / retrasabilitateinterna
trasabilitate / retrasabilitateinterna
producatorfurnizori clienti
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
RELEVAREAlogistica de distributie in outsourcing
livrare directa
Livrare multipla
producator
operatorlogistic
distribuitori
dispozitii delivrare
loturi livrate
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
RELEVAREALogistica de distributie in outsourcing: trasabilitatea in evantai
lot X lot Y lot W
relevare loturila iesire
nu se relevaloturi descarcate
operatorlogistic
distribuitori
relatia este N la N: care loturi la care distribuitori
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
RELEVARElogistica distributiva in outsourcing: trasabilitate punctuala
lotto X lotto Y lotto W
relevare loturiin iesire
operatorlogistic
distribuitori
relatia este 1 la 1: fiecare lot, la care distribuitor
Relevare loturi descarcate
Relevare loturi descarcate
Relevare loturi descarcate
Relevare loturi descarcate
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
RELEVAREAtehnologiile de suport
tastare Costa putinPosibilitate ridicata de eroare
+cititor de barcode in combinatie cu tastatura
Costa putinPosibilitati scazute de eroareutilizabil doar daca PC este aproape de obiecte
“palm” industrial costisitorPosibilitati scazute de eroareautonomie elaborativaconexiune via radio
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
RELEVAREA“Palm” industriale de ultima generatie
Touch screen in culori de 3,9 inch (240x320 pixel)
Memoria 128 MB RAM, 64 MB ROM
Rezistenta la cadere: de la 1,5 m. pe ciment
Tehnologia Java
Procesoare XScale 400 MHZ
Sistem operativ: Pocket PC
unele exemple:
Wireless Local Area Network:
Wireless Wide Area Network:
Data Base: lite
Scanner incorporat
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
DDTgata
borderògata
DDT.txt
livrari
TiparireDDT1 Formare
borderò2Operator logistic
GPRS
4- Livrare produse- Comunicare rezultate livrari-Verificarea si/sau comunicarealoturilor livrate
internet
3 - Incarcare produse- Download borderò
GPRS
5 VizualizareaStadiului livrarilor
Producator
Portal livrari
RELEVAREALogistica de distributie in outsourcing: trasabilitatea punctuala
o solutie
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
LEGATURI INTRE DATESI
GESTIUNEA LOTURILOR
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
LEGATURI INTRE DATECompozitia loturilor
Pe timpul procesului de transformare pentru fiecare lot la iesire trebuie sa fie relevate loturile componentelor la intrare
Legaturile lot produs – lot componente trebuie sa fie potrivit memorizate
Chiar daca este posibila utilizarea de sisteme pe hartie, pentru a face ca consultarea sa fie mai comoda, este recomandata utilizarea de sisteme computerizate
Lotto L
PF1
SL1
MP1 MP2
SL2
MP3 MP4
SL1
MP1 MP2
SL2
MP3 MP4Lotto X Lotto Y
Lotto S
Lotto X
Lotto K
Lotto N
Lotto M Lotto Z
Lotto V
Lotto BLotto A
Lotto CLotto F
Lotto D Lotto O
Lotto R
Lotto T
Lotto GLotto V
Lotto P“explozia” unui lot
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
LEGATURI INTRE DATETrasarea loturilor
MP1
SL2SL1
PF5PF4PF3PF2PF1
SL2SL1
PF1 PF2 PF3 PF3 PF4 PF4 PF5
Lotto A
Lotto B Lotto D Lotto C Lotto O
Lotto E Lotto HLotto F Lotto I Lotto L Lotto NLotto M Lotto G Lotto P Lotto RLotto Q Lotto S
“implozia” unui lot
Legaturile lot produs – lot componente trebuie sa poata fi parcurse in sens invers in asa fel incat sa se identifice pentru fiecare lot de componente in care loturi de semifabricate si produse finite se regasesc
In cazul aparitiei unui lot de materie prima sau semifabricate “neconform” se pot identifica rapid loturile de produse finite sau semifabricate “poluante”
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
LEGATURI INTRE DATETrasabilitatea si retrasabilitatea interna
furnizorarticol/lot
clientiarticole/loturi
intreprindere
trasabilitatea
clientarticol/lot
furnizoriarticole/loturi
intreprindere
retrasabilitatea
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
COMUNICAREEDI Electronic Data Interchange
Tehnologia Electronic Data Interchange (EDI) are obiectivul de a realiza schimbul direct de documente computer-to-computer intre intreprinderi (direct intre respectivele sisteme informatice computerizate) pentru a fi de suport relatiilor comerciale (achizitii, vanzari etc.).
Aceasta tehnologie este una dintre aplicatiile fundamentale ale Comertului Electronic business-to-business (B2B)
sistem informatic
intern
EDIconverter
communicationmodule
VAN (Value Added Network)
intreprinderea “A” intreprinderea “B”
EDI PROVIDER
communicationmodule
EDIconverter
sistem informatic
intern
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
EDIscurt istoric
1968 in USA este constituit “Transportation Data Coordinating Committee” pentru a studia problematica cu privire la schimbul inter-intreprinderi de documente si de marfuri
1975 grupul “Transportation Data Coordinating Committee” publica documentatia standardelor aprobate
1980 sunt definite primele standarde pentru sectorul merceologic, dupa standarde generale Ansi ASC X12 si bazate pe un dictionar de nomenclatura eliberat de Onu: Tded (Trade Data Element Directory).
1985 in Europa industria automobilistica defineste standardul ODETTE, apoi sunt definite alte standard: Edifice pentru electronica, Cefic pentru chimie si CADDIA pentru comert
1987 in Europa se naste standardul Edifact (Electronic Data lnterchange For Administration, Commerce and Trasport) destinatpt diferite sectoare merceologice, bazat pe standard Ansi ASC X12 si pe acelasi dictionar de date.
1988 din dorinta Natiunilor Unite (ONU) standardul USA si cel european sunt armonizate intr-un unic standard: UN/Edifact
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
UNA:+.? ' UNB+UNOB:2+8022628000004:14+4306517008994:14+050805:0941+8++DESADV+++EANCOM' UNH+1+DESADV:D:96A:UN:EAN005' BGM+351::9+007774+9' DTM+137:20050714:102' DTM+11:20050805:102' DTM+2:20050714:102' RFF+DQ:007774' RFF+ON:509671432' NAD+SU+8022628000004::9' NAD+BY+4306517005092::9' NAD+DP+4306517005078::9' CPS+1' LIN+1++8022628900014:EN' PIA+1+90001:SA+5082951:BY' IMD+F++:::COMP.SAFARI 65 C/SPECCH.MOLA' QTY+12:66.00:PCE' QTY+21:66.00:PCE' CNT+2:1' UNT+18+1' UNZ+1+8'
' este caracterul de fine segment
+ este separatorul datelor : este separatorul de componente ? este caracterul de escape
EDIexemplu de mesaj UN/Edifact
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
este standardul EDI pus la punct in cadrul GS1
EDIstandardul EANCOM®
defineste liniile ghid pentru implementarea mesajelor standard UN/Edifact care de multe ori sunt complexe si dificil de utilizat.
Are obiectivul de a furniza intreprinderilor de larg consum un standard pentru comunicarea EDI bazata pe utilizarea sistemului de identificare EAN/UCC. Are urmatoarele caracteristici:
este un subset perfect compatibil cu UN/Edifact este international si multisectorial
reprezinta o unica interfata cu aplicatii interne este deja utilizat de mai mult de 30.000 intreprinderi in lume
Sunt disponibile urmatoarele mesaje:ComenziConfirmari de comenziFacturaCatalog produseAviz de plataInventory reportDespatch Advice
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
COMUNICAREIn afara de EDI: l’Internet EDI
utilizarea sistemelor EDI, datorita complexitatii lor si pt ca costa mult, este posibila doar in intreprinderi mari si mijlocii
gratie raspandirii Internetului, se consolideaza noi metodologii pentru trasmiterea informatiilor: “Internet EDI” sau “I-EDI”.
Se pot identifica doua tipologii I-EDI:
Mail Based EDI
Web EDI
Este un schimb de mesaje sau file EDI cu ajutorul protocoalelor e-mail sau file transfer din Internetsunt posibile trasferuri punct la punct (fara provider)datele transmise pot fi dupa standardele EDI, traditionaleTrasmisia poate fi automatica sau manuala
datele sunt introduse intr-o pagina Web a site-ului destinatarului.comunicarea este monodirectionala
Internet EDI permite si intreprinderilor mici si mijlocii sa utilizeze sistemele de schimb electronic de informatii
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
COMUNICAREXML - eXtended Markup Language)
http://www.w3.org
W3C, World Wide Web Consortium, in noiembrie 1996 a emis o prima varianta a specificatiilor XML, un limbaj pentru descrierea datelor ale unui document cu ajutorul “marcatorilor” (Markup sau Tag)
in XML tot ceea ce e cuprins intre cele doua caractere “<“ e “>” (angled brackets) este considerat un markup
Tag-urile, care au valori fara prefix (eXtended), descriu datele continute intr-un document
un document are trei parti fundamentale:continutul specificatiile respective pentru elemente, structura (DTD)specificatiile respective pentru vizualizare, stilul (Stylesheet)
un limbaj specific, XSL (eXtensible Stylesheet Language), permite editarea unui document XML
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
COMUNICAREXML - eXtended Markup Language)
<?xml version="1.0"?><biblioteca> <libro codice="R414"> <titolo>2001: Odissea nello spazio</titolo> <autore> <cognome>Clarke</cognome> <nome>Arthur Charles</nome> </autore> <editore>Rizzoli</editore> <parola_chiave>romanzo</parola_chiave> <parola_chiave>fantascienza </parola_chiave> </libro></biblioteca>
exemplu de un documento XML
titolo { display: block; text-align: center; background: blue; color: white; font-family: Arial; font-size: 20pt }autore { display: block; margin-left: 10%; text-align: left; color: red; font-family: Arial; font-style: italic;font-size: 14pt }cognome, nome { display: inline; }editore { display: block; margin-left: 15%; color: green; font-family: Arial; font-size: 14pt }parola_chiave { display: block; margin-left: 5%; color: black; font-family: "Times New Roman"; text-align: justify; font-size: 14pt }
exemplu de XSL
Vizibil cu un browser normal
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
COMUNICAREXML va deveni limbajul standard al schimbului de date
http://www.ebxml.org
ebXML (Electronic Business Extensible Markup Language) este un proiect international creat de UN/CEFACT (United Nation Center for Trade Facilitation and Electronic Business) si de OASIS (Organization for the Advancement of Structured Information Standard)
Obiectivul proiectului este acela de a furniza un framework care sa permita limbajului XML sa fie utilizat in mod uniform si consistent, in schimbul de mesaje intre aplicatii si utilizatori, in contextul comertului electronic
Solutia furnizata de ebXML va putea fi utilizata si de intreprinderi de mici si mijlocii, cu un nivel scazut de informatizare
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
COMUNICAREXML va deveni limbajul standard al schimbului de date
http://www.ean-ucc.org
GS1 a definit standardele XML
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
portal
Intreprinderi mici si mijlocii
EDI
flat file
web
services
XMLAPI
serviceprovider
intermediari (VAN)
furnizori
clienti
API
intreprindere
COMUNICAREinfrastructura de conexiuni
rezumând:
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
COMUNICAREmodalitatea de transfer a datelor in trasabilitate
GDO a incercat mereu sa grabeasca descarcarea marfurilor in Centrele proprii de Distributie pentru:
a nu mari spatiul la intrare odata cu cresterea nunarului articolelorsa micsoreze costurile de miscaresa alimenteze rapid punctele de vanzare (ridicari la iesire)
Odata cu intrarea in vigoare a regulamentului CE 178/2002, timpii de asteptare pe peron s-ar fi lungit, pentru ca ar fi trebuit sa fie relevate si datele de trasabilitate de pe Logistic Label si de Packing List
Livrarile pt. Marea Distributie si pentru Distributia Organizata (GDO)
pentru metinerea eficientei sistemului, GDO a fost constrans sa ceara trimiterea de date via telematica (DesAdv – Despatch Advice)
Prin urmare, producatorii care deservesc GDO se vor organiza pentru trimiterea DesAdv via EDI sau, mai bine zis, via Internet EDI !
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Sisteme Informatice pentru Logistica
Brasov, 14-16 ianuarie 2010SISTEME PT. GESTIUNEA DEPOZITULUI
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
CuprinsCuprins
1. Introducere1. Introducere
2. Caracteristici ale WMS2. Caracteristici ale WMS
3. Functionalitati de baza si avansate 3. Functionalitati de baza si avansate
4. Legatura cu Sistemul Informatic al 4. Legatura cu Sistemul Informatic al firmeifirmei
5. Un exemplu de aplicatie WMS5. Un exemplu de aplicatie WMS
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Viziune simplificata a WMS
Host sau
Sistemul ERP
Host sau
Sistemul ERP
Warehouse Management System
Warehouse Management System
1. Comanda de expeditie 3. Detalii ale expeditiei
2. Pick – Pack - Ship
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Storage SectionStorage Section
Storage BinsStorage Bins
Stackable Block Stack Area
Stackable Block Stack Area
Rack pallet Area
Rack pallet Area
Fixed bins Area
Fixed bins Area
Goods Issue Area
Goods Issue Area
Unloading point
Unloading point
Loading point
Loading point
DoorsDoorsDoorsDoors
DoorsDoors
Goods Receipt Area
Goods Receipt Area
Work centerWork center
Storage typesStorage types
Harta fizica a depozitului
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Unitatea de incarcare (UdC)
Unitatii de Incarcare ii este atribuita o indentificare univoca care se utilizeaza in depozit pt manipularea marfii
• Permite usor retrasabilitatea in depozit.
• Permite toate manipularile cu RF
Numar U.d.C.10000000001Articol232323091Rondella per supportoQTY: 876 PzData E.M. 15-07-2004Pozitionare: 01-01-01
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Handling Units Ce este o Handling Unit ?
Este o entitate de gestiune logistica. Grupare fizica de materiale:
materiale packaging (paleti, cutii de carton, container) si produse ambalate
descrie cum e ambalat produslul are un numar de identificare traseaza miscarea de-a lungul filierei simplifica operatiile de handling
(miscarea fizica cu citire in RF a codurilor de bare)
HU permite... Miscarea marfii fara sa fie nevoie de
a scrie codul materialului packing specific pe proces (in, out,
client) Controlul stocului pe HU
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
“Handling Unit” si “Storage Unit”
Handling Unit Storage Unit-Unitati de incarcare
e
Pot fi identificate cu acelasi numar
• Pot fi pastrate una in alta• Este posibila gestiunea serial number• Sunt cunoscute materialele de ambalare• Rol transversal in procesele logistice
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Ratiuni ale unui proiect WMS
Proiectele de implementare ale unui Warehouse Management System – WMS, prin automatizarea fluxului documentelor pe hartie, permite obtinerea economiei si a imbunatatirii eficientei si eficacitatii.
• Reducerea Timpilor de Ciclu – reducerea timpilor de “data entry”
• Exactitate picking• Conformitate cu ce s-a
comandat• Reducerea returnarilor• Calitate: gestiune FirstIn
FirstOut si gestiunea loturilor
• Utilizarea Spatiilor• Saving in privinta costurilor
de Manopera• Precizie inventariala• Costuri de Audit si Conta• Eficienta Operativa – o mai
mare rapiditate de miscare
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Beneficii asociate cu WMS (masurabile)
• Utilizarea spatiului– WMS poate folosi algoritmi de alocare cazuali sau alte
criterii de optimizare pt exploatarea intregului spatiu disponibil
– slow moving item pot fi stocate in zone pre-determinate in timp ce itemii fast moving pot fi pozitionati in locatii usor de ajuns
• Productivitate– Activitatile de stocare si de ridicare sunt pilotate de
sistem, reducand pierderea de timp, altfel necesara, pt cautarea clasica a pozitiilor si a produselor cerute
• Exactitatea inventariala– Faptul ca exista o harta a depozitului si folosirea de
sisteme de identificare automata (barcode si scanner) permit reducerea erorilor de “data entry” si de ridicare din depozit
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Beneficii asociate WMS (intangibile)
• Un serviciu mai bun pentru Clienti– Order processing si picking - mai rapide– O mai mare precizie de picking
• Imbunatateste motivarea personalului – Activitatile de stocare si ridicare din depozit sunt
pilotate de sistem, reducand pierderea de timp, altfel necesara, pentru cautarea clasica a locatiilor si a produselor cerute
• Faciliteaza sistemele de impulsionare pt personal– Vizibilitatea tranzactiilor si a activitatilor desfasurate,
costituie o baza obiectiva pe baza careia se pot evalua cresterile de productivitate
• Imbunatateste siguranta muncii in depozit– WMS ajuta la prevenirea supraincarcarii rafturilor– Separarea de produse ne compatibile
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Diferente intre sistemele pt gestiunea stocurilor si WMS
Criteriu (exemple)Inventory
ManagementWMS Tipic
La nivel de Item
Limitat
Nu
Da
Cateodata
Nu
Gestiune StockUtilizarea de diverse Unitati de Incaricare- buc, cutii carton, paleti…Gestiunea Resurselor- impartirea muncii
Valorificarea stocului
Order priority - “which order pick first”Workflow mgt- “where to place what”
3PL Service Billings
Inventory Ownership
User-definable field name
RF/Wireless Enabled via Internet/Intranet
La nivel de item-locatie- UdM
Da
Da
Cateodata
Da
Da
DependYes for 3PL- Product
Ownership- Stock Ownership
Da
Da
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Functionalitatea de baza
• Harta depozitului
• Stock Location. Cu ajutorul hartii fizice a depozitului, sistemul permite utilizatorului sa stie unde se gaseste un anumit produs sau o anumita Unitate de incarcare. Este vorba chiar de trasarea UdC in depozit
• Picking List. Sistemul furnizeaza liste de picking care detaliaza, pt fiecare articol de expediat, pozitia in care se gaseste in depozit
• Suport pt inventar. Sistemul furnizeaza liste de inventar in care cantitatea pt fiecare cod de produs este indicata in functie de pozitia in care este stocat. De multe ori sunt prevazute si proceduri automate de rectificare a inventarului
• Rotatia LIFO, FIFO
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Caracteristici avansate ale WMS
Supply Chain Event Management (SCEM) Semnale de alerta automate, care se activeaza cand apar evenimente relevante
Gestiunea misiunii RF Functionalitate care permite atribuirea automata a sarcinilor specifice de
prelelevare sau de miscare interna, operatorilor, prin intermediul unui terminal “palm” RF,. Simpla “sintaxa” a task-ului este de tip: [Unitate de incarcare#][from location#][to location#]
Controlul Loturilor si a Datei de valabilitate Kitting / Devizul de baza (lista) WMS trebuie sa fie capabil sa inregistreze costurile
RF Task Costs Manual Task Costs Storage Costs
Suport pt facturare pt. furnizori de servicii logistice(3PL) Basic account receivable and account payable
Multiple Product Ownership Reporting
Utilizarea spatiului Rotatia si imbatranirea stocului Productivitatea individuala
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Caracteristici avansate a WMS
Reguli de stocare si prelevare (ridicare) Reguli configurabile parametric care permit atribuirea in postatii de stocaj
potrivite caracteristicilor fizice si logistice a produselor (volum, greutate, viteza de rotatie…) pentru familiile de produse prezente in depozit
Yard management Aceasta functionalitate permite gestiunea mijloacelor de transport intern in curtea
depozitului. Utilizand checkpoint, mijloacele de transport intern sunt trimise catre zona de incarcare, descarcare si se pot urmari.
Gestiunea Activitatii cu Valoare Aadaugata Introducerea de accesori in ambalaj, aplicarea pretului, reambalearea,
etichetarea.
Cross-docking
Operatia de "cross-docking" are nevoie de zone ample de stationare (staging areas) unde materialele in intrare sunt reordonate, (sorting), grupate pe destinatie si inmagazinate pana cand expeditia in iesire este gata.
Advanced Ship Notice (ASN)
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Legatura intre Sistemul Informatic al intreprinderii si WMS
Sistemul Host si WMS schimba intre ele multe informatii
• Nomenclator articole• Comenzi de Achizitie• Returnari• Receptii “Unexpected”• Comenzi de Expeditie sau Transfer• Comenzi de vanzare (cateodata)• Detalii de expeditie• Confirmari de expeditie• Inventare• Rectificari inventariale• Miscari de depozit
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Infrastructura IT pt un WMS tipic
WMS Database Server
LOCAL AREA NETWORK
Printer
Workstation
Workstation
Hub
Workstation
Dialup Mode
m
Workstation
REMOTE WORKSTATIO
N
Dialup Mode
m
CitrixApplication
Server
Internet/Email Server
INTRANET / INTERNET INFRASTRUCTURE
RFT via Internet / Intranet
RF Access Point
RF Access Point
Radio Frequency Server
WIRELESS NETWORK(RADIO FREQUENCY)
RFT
RFTRFT
RFT via Internet / Intranet
RF Access Point
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Schema de interfata
ERPERP WMSWMS
Comenzi de expeditie
Confirmari de picking
Receptii
Confirmari de expeditie
Rectificari inventariale
Nomenclator produse
Date clienti
Report inventarial
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica
Interfete: nota bene
• Adresele de livrare ar putea sa nu fie transferate avand o interfata ad-hoc ci ar trebui sa fie extrase din cand in cand din antetul comenzii de expeditie
• Interfata intre WMS si sistemul Host poate fi sincronizat sau asincronizat
• Datele transmise de interfete depind de procesele logistice. Putem avea 5 scenarii:
1. Cum se compun comenzile pentru o expeditie unica?
2. Cum se compun pozitiile de comanda dintr-o expeditie unica (trasarea fiecarei pozitii din comanda)?
3. Din cate bucati (sau colete, sau pachete) este compusa o pozitie din comanda?
4. Ce fel de paleti (UdC) sunt necesari pt. respectivul numar de bucati (sau pachete, sau cutii de carton)?
5. Care paleti (UdC) vor fi efectiv transportati?