Curs nr.11

• SOLUTII CADRU PENTRU REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSTALATIILOR DE INCALZIRE DIN CLADIRI DE LOCUIT

• INDICATIV SC 006-01

NOTĂ DE PREZENTARE1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE

• Obiectul prezentei reglementări este stabilirea soluţiilor de reabilitare şi modernizare a instalaţiilor de încălzire la clădirile de locuit existente în scopul reducerii consumurilor energetice.

• Lucrarea de faţă se adresează proiectanţilor, executanţilor, asociaţiilor de locatari şi proprietari, experţilor tehnici, auditorilor energetici pentru instalaţii şi furnizorilor de echipamente necesare în realizarea soluţiilor de reabilitare/modernizare a clădirilor de locuit.

• Prevederile prezentei reglementări se aplică la:• - clădiri de locuit colective alimentate de la o sursă de

căldură exterioară (termoficare, CT de cvartal);• - clădiri de locuit individuale sau înşiruite, dotate cu sursă

proprie de căldură (încălzire centrală şi încălzire cu sobe).

2. NECESITATE ŞI SCOP• Prezenta reglementare reprezintă un important mijloc de

documentare în acţiunea de stabilire a soluţiilor de reabilitare şi modernizare a instalaţiilor de încălzire la clădirile de locuit existente în scopul reducerii consumurilor energetice.

• Reglementarea "Soluţii cadru pentru reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de încălzire din clădiri de locuit " are drept scop:

• - reducerea consumurilor de energie termică pentru satisfacerea necesarului de căldură pentru încălzire şi apă caldă de consum la clădirile de locuit existente prin eliminarea risipei de energie;

• - creşterea confortului termic al locatarilor;• - identificarea măsurilor, de la simplu la complex, pentru reducerea

consumurilor energetice pentru încălzire şi apă caldă menajeră funcţie de gradul de uzură al instalaţiilor;

• - creşterea randamentului şi optimizarea exploatării sistemelor de încălzire;

• - reducerea cheltuielilor de întreţinere ale instalaţiilor de către locatari;• - măsurarea şi controlul consumurilor energetice.

3. CONŢINUTUL REGLEMENTARE3.1. Condiţii generale pentru aplicarea soluţiilor de reabilitare, modernizare a instalaţiilor de încălzire

• Pentru alegerea şi aplicarea soluţiilor de reabilitare şi modernizare a instalaţiilor la clădirile de locuit trebuie respectate următoarele principii:

• - să se urmărească, prin soluţiile de reabilitare termică, obţinerea de economii de energie pe ansamblul clădirii, asigurându-se condiţiile de confort necesare;

• - încadrarea soluţiilor în prevederile auditului energetic al clădirii;• - tratarea in ansamblu a cladirii: constructie si instalatie;• - masurile simple de reabilitare vor avea prioritate;• - obligativitatea reabilitarii termice cu ocazia altor lucrari (consolidarea

structurii de rezistenja, schimbarea destinafiei etc);• - solutiile de reabilitare sa se realizeze pe cat posibil fara afectarea

spatiului locuit;• - solutia optima sa fie validata de disponibilitatile financiare.• Lucrarea prezinta cerintele, cadrul legal si continutul proiectelor in

care sunt prevazute solutiile de reabilitare si modernizare a instalatiilor:

3.1. Condiţii generale pentru aplicarea soluţiilor de reabilitare, modernizare a instalaţiilor de încălzire

• - igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protecfia mediului;• -Cerinte de calitate definite de Legea nr.10/1995 privind

calitatea in constructii si, in special, urmatoarelor cerinte:• - izolarea termica, hidrofuga si economia de energie;• - protectia impotriva zgomotului;• - siguranta in exploatare.• - Cadrul legal si de reglementare;• - Expertizarea si auditul energetic in vederea

reabilitarii/modernizarii energetice a instalatiilor de incalzire;• - Proiectarea si executarea lucrarilor de reabilitare si

modernizare a instalatiilor de incalzire cu urmatoarele faze:• • Studiu de fezabilitate;• • Proiectul tehnic;• • Detalii de executie.

3.2. Deficiente ale instalatiilor de incalzire din cladirile de locuit si masuri de imbunatatire a

performantelor• In lucrare se prezinta principalele aspecte pe care proiectantul

trebuie sa le aiba in vedere:• - Starea actuala a instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit

existente, tratandu-se in amanunt defectiunile existente, si anume:• - Aspecte privind varsta instalatiilor de incalzire centrala din cladirile

de locuit;• - Aspecte privind regimul de functionare in exploatare a instalatiei

de incalzire;• - Aspecte specifice ale instalatiilor de incalzire din subsolurile

cladirilor de locuit;• - Intretinerea sistemelor de incalzire la cladirile de locuit;• - Intretinerea instalatiilor de incalzire centrala cu apa calda;• - Intretinerea instalatiilor de incalzire cu sobe;• - Imbuntatirea performantelor instalatiilor de incalzire.

3.3. Solutii de reabilitare a instalatiilor din cladirile de locuit3.3.1. Cladiri de locuit existente colective alimentate de la o sursa

de caldura exterioara (termoficare, CT de cvartal)A. Solutii simple

• Al - Inlocuirea in subsolul tehnic a vanelor defecte nefunctionale pe conductele de distributie ale agentului termic care prezinta pierderi de agent termic.

• A2 - Remedierea termoizolatiei conductelor de distributie din subsol • A3 - Inlocuirea vanelor defecte - nefunctionale de la baza coloanelor de

distributie. • A4 - Inlocuirea conductelor de distributie agent termic fisurate din subsol • A5 - Montarea robinetelor de golire la baza coloanelor• A6 - Spalarea corpurilor statice (prin demontarea de pe pozitie) cu jet de

apa sub presiune, eliminarea depunerilor de nisip si namol de la partea inferioara a corpurilor de incalzire si apoi remontarea pe pozitie

• A7 - Curatirea chimica si protecfia anticorosiva a instalatiei • A8 - Inlocuirea robinetelor corpurilor statice existente si nefunctionale • A9 - Dotarea corpurilor statice existente cu repartitoare de caldura• A10 - Echilibrarea hidraulica si termica a instalariilor de incalzire• Al 1 - Contorizarea energiei termice la nivel de bloc (scara)

B. Solutii complexe

• BI - Inlocuirea partiala a corpurilor de incalzire si corelarea numarului de elemente cu solutiile de reabilitare ale constructiei

• B2 - Inlocuirea partiala a conductelor de distributie din subsol si izolarea lor

• B3 - Inlocuirea partiala a coloanelor de incalzire B4 - Inlocuirea tuturor robinetelor de la corpurile de incalzire cu robinet cu termostat se realizeaza conform solutiei A8.

C. Solutii de inlocuire totala a instalatiei de incalzire3.3.2. CIadiri de locuit individuale sau insiruite, dotate

cu sursa proprie de caldura

• A. Cladiri de locuit individuale sau insiruite, dotate cu sursa proprie de caldura centrala termica si incalzire centrala

• Al - Revizia centralei termice• A2 - Verificarea recipientelor sub presiune si a armaturilor de siguranja in conformi-• tate cu prevederile ISCIR pentru echipamentele care intra sub acest control • A3 - Completarea centralei termice cu aparatura de masura si control si instalatia de• automatizare• A4 - Intrefinerea si remedierea aparatelor de masura conform instructiunilor produca-• torului • A5 - Intrefinerea, verificarea si revizuirea instalatiei de automatizare - de siguranta si• reglare a parametrilor conform prevederilor producatorului • A6 - Reparatiile efectuate in centrala termica (operatia de remediere prin care se asi-• gura functionarea centralei termice la parametrii prevazuti in proiect)• A7 - Repara(iile capitale in centrala se efectueaza la urmatoarele intervale de timp

care• pot fi reduse in functie de conditiile specifice locale• A.8. - Curatirea periodica a instalatiei de incalzire si a cazanului de producere a agen-• tului termic

B. Solutii de reabilitare a instalatiilor de incalzire pentru cladiri de locuit dotate cu

incalzire locala cu sobe• B.l. Curatirea periodica a sobelor, a

canalului de fum si a cosului de fum si verificarea tirajului

• B.2. Dotarea sobelor cu elemente de obturare a cosului de fum pe durata nefunctionarii sobei

3.4. Solutii si scheme de modernizare a instalatiilor de incalzire

• - Solutiile de modernizare a instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit colective alimentate de la o sursa de caldura exterioara (termoficare, CT de cvartal):

• 1. Solutii de producere si distribufie a energiei termice la consumator• 2. Solutii de producere si distribu{ie a agentului termic• - Solutii de modernizare a instalatilor de incalzire pentru cladiri de locuit individuale sau

insiruite dotate cu incalzire centrala cu sursa proprie de caldura:• 1. Inlocuirea robinetelor corpurilor statice existente cu robinet cu termostat• 2. Izolarea conductelor de distributie din subsolurile neincalzite• 3. Dotarea instalafiei de incalzire cu echipament de reglare cu ceas programabil• 4. Dotarea circuitelor de incalzire care alimenteaza zone distinct incalzite cu dispozitive de

reglare• 5. Inlocuirea arzatorului cu care este echipat cazanul cu un arzator performant• 6. Inlocuirea cazanului de producere a agentului termic pentru incalzire cu un cazan modem

performant• - Solutii de modernizare a instalatiilor interioare pentru cladiri de locuit individuale sau

insiruite dotate cu sobe• 1. Schimbarea combustibilului lichid sau solid utilizat pentru sobe cu combustibil gazos• 2. Dotarea sobelor cu echipamente de reglaj termostatic a acestora functie de temperatura

interioara• 3. Inlocuirea sobelor cu instalatie de incalzire centrala

3.5. Solutii de contorizare a consumurilor de energie pentru incalzire la cladirile de

locuit existente

• Contorizarea energiei termice la nivel de bloc sau scara

• Contorizarea energiei termice la nivel de apartament

3.6. Fise• - Fisa nr.l Tratamente de curatire chimica si protectie anticorosiva a instalajiilor exis-• tente de incalzire la cladiri de locuit alimentate de la o sursa de caldura exterioara

(termoficare, CT de cvartal)• - Fisa nr. 1 Tratamente de curatire chimica si protectie anticorosiva a instalatillor

existente de incalzire la cladirile de locuit individuale sau insiruite dotate cu sursa proprie de caldura

• - Fisa nr.2 Robinete cu termostat• - Fisa nr.3 Repartitorul de caldura• - Fisa nr.4 Echilibrarea hidraulica si termica a instalatiilor de incalzire centrala• - Fisa nr.5 Contorizarea energiei termice la nivel de bloc la cladirile de locuit existen-• te(conf.SC 001-96)• - Fisa nr.6 Scheme de instalatii interioare cu individualizarea incalzirii colective -• utilizad surse proprii de producere a agentului termic• - Fisa nr.7 Scheme de alimentare cu agent termic pentru incalzire cu contorizare pe• apartament (conf. SC 002-98)• - FISA nr.8 Surse localc de producere a agentului termic

• SOLUTII CADRU PENTRU REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSTALAPLOR DE INCALZIRE DIN CLADIRI DE LOCUIT INDICATIV SC 006-01

1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE

• Obiectul prezentei reglementari este stabilirea solutiilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit existente in scopul reducerii consumurilor energetice.

• Lucrarea de fafa se adreseaza proiectantilor, executantilor, asociatiilor de locatari si proprietari, expertilor tehnici, auditorilor energetici pentru instalatii si furnizorilor de echipamente necesare in realizarea solufiilor de reabilitare/modernizare a cladirilor de locuit.

• Prevederile prezentei reglementari se aplica la:• - cladiri de locuit colective alimentate de la o sursa de caldura exterioara (termoficare, CT

de cvartal);• - cladiri de locuit individuale sau insiruite dotate cu sursa proprie de caldura (incalzire

centrala si incalzire cu sobe).• Obiectivele prezentei reglementari sunt:• - reducerea consumurilor de energie termica pentru satisfacerea necesarului de caldura

pentru incalzire si apa calda de consum la cladirile de locuit existente prin eliminarea risipei de energie;

• - cresterea confortului termic al locatarilor;• - identificarea masurilor de la simplu la complex pentru reducerea consumurilor energetice

pentru incalzire si apa calda menajera functie de gradul de uzura al instalatiilor;• - cresterea randamentului si optimizarea exploatarii sistemelor de incalzire;• - reducerea cheltuielilor de intretinere ale instalatiilor de catre locatari;• - masurarea si controlul consumurilor energetice

La proiectarea si executarea reabilitarii si modernizarii instalatiilor de incalzire din cladirile de locuit se vor avea in

vedere, prevederile cuprinse in:• [1] - Legea 10/1995 - privind calitatea in constructii• [2] - O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea

economisirii energiei termice - M.Of. nr.41/31 ianuarie 2000• [3] - Legea 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei • [4] - Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala-I13 • [5] - Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare -I 9 • [6] - Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente si al instalatiilor de incalzire

si preparare a apei calde de consum aferente acestora- NP 047-2000 • [7] - Normativ pentru expertizarea tehnica si energetica a cladirilor existente si ainstalatiilor de

incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora - NP048-2000• [8] - Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor exis-tente-NP 049-

2000 • [9] - Solufii si detalii de montaj pentru contoare de apa calda si energie termica-SC 001-1996 • [10] - Ghid de proiectare, executie si exploatare a centralelor termice mici-GP 051-2000 • [11]- Solutii cadru pentru instalatii interioare de incalzire utilizand noi sisteme de producere a

agentului termic – SC 005/2000 • [12] - Solutii cadru de contorizare a consumurilor de apa, gaze naturale si energie termica aferente

instalatiilor din blocurile de locuinfe - SC 002-1998• [13] - Ghidul criteriilor de performanta pentru incalzire si ventilare- GT 020-2003• [14]- Dotarea cu instalafii a cladirilor de locuit pentru imbunžtatirea conditiilor de confort al

ocupanfilor ordin MLPAT - nr.25/N/10.11.1993• [15] - Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Prescriptii de calcul- SR1907/1-1997 • [16] - Instalafii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Temperaturi interioareconventionale de

calcul - SR 1907/2-1997 • [17] - Instalafii de incalzire. Numarul anual de grade-zile - SR 4839-1997• [18]-Ghid pentru calculul necesarului anual de caldura al cladirilor de locuit -GP 039-1997

2. CONDITII GENERALE PENTRU APLICAREA SOLUTIILOR DEREABILITARE, MODERNIZARE

AINSTALATIILOR DE INCALZIRE

• Pentru alegerea si aplicarea solutiilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor la cladirile de locuit trebuie respectate urmatoarele principii:

• - sa se urmareasca, prin solutiile de reabilitare termica, obtinerea de economii de energie pe ansamblul cladirii, asigurandu-se conditiile de confort necesare;

• - incadrarea solutiilor in prevederile auditului energetic al cladirii;• - tratarea in ansamblu a cladirii: constructie si instalatie;• - masurile simple de reabilitare vor avea prioritate;• - obligativitatea reabilitarii termice cu ocazia altor lucrari

(consolidarea structurii de rezistenta, schimbarea destinatiei etc);• - solutiile de reabilitare sa se realizeze pe cat posibil fara afectarea

spatiului locuit;• - solutia optima sa fie validata de disponobilitatile financiare

Cerinte de calitate

• Proiectarea si executarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor de incalzire din cladirile de locuit se face cu scopul ca acestea sa corespunda calitativ, cel putin, nivelurilor minime de performanta, conform cerinfelor esenfiale definite de Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii si, in special, urmatoarelor cerinte:

• - igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;

• - izolarea termica, hidrofuga si economia de energie;• - protectia impotriva zgomotului;• - siguranta in exploatare

Cadrul legal de reglementare

• Cadrul legal pentru reabilitarea si modernizarea instalatiilor aferente cladirilor de locuit existente il reprezinta

• Ordonanfa Guvernamentala nr.29/30.01.2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice.

• Legea 372/2005• Directiva CE nr.91/2002• Solutiile cadru pentru reabilitarea si modernizarea

instalatiilor aferente constituie una din masurile pentru fundamentarea programelor de reabilitare si modernizare termica a cladirilor ce se vor realiza anual de catre Guvemul Romaniei in baza Politicii Energetice a statului

Cadrul legal de reglementare• Conform O.G. nr.29 pentru reabilitarea termica a cladirilor de locuit existente, proprietarii sau

administratorii acestora, dupa caz, vor proceda la:• a) - evaluarea starii tehnice a cladirii asupra careia se intervine prin:• - contactarea unui birou de consultanja sau a unei companii de servicii energetice pentru

efectuarea auditului energetic, stabilirea procedurii de interventie si a asistentei tehnice de specialitate necesara si pentru elaborarea certificatului energetic al cladirii;

• - contractarea elaborarii expertizarii tehnice privind starea cladirii si instalatiilor aferente si elaborarea, formularea si analizarea variantelor de reabilitare si modernizare.

• b) - acceptarea solutiei de reabilitare si modernizare termica si a sistemului de finantare• propus prin expertiza tehnica;• c) - obtinerea autorizajiei de constructie;• d) - contractarea elaborarii proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru solutia• stabilita, a graficului de esalonare in timp a executiei lucrarilor;• e) - stabilirea modalitafilor de decontare a lucrarilor; • f) - stabilirea executantului lucrarilor de reabilitare si modernizare termica a cladirilor conform

legislatiei in vigoare.• Conform O.G. nr.29/2000 la cladirile existente la care se efectueaza lucrari de reducere a riscului

seismic, se vor realiza si lucrari de reabilitare si modernizare termica a cladirilor si instalatiilor aferente.

• Conform O.G. nr.29/2000 exploatarea cladirilor si a instalatiilor reabilitate se face in conformitate cu caietul de sarcini sau instructiunile de exploatare elaborate de proiectant.

Competente in activitatea de reabilitare

• Activitatea de reabilitare si modernizare termica a cladirilor existente si a instalatiilor aferente va fi asigurata de:

• • MTCT pentru:• - coordonarea activitatii de elaborare a reglementarilor tehnice din domeniul constructiilor;• - asigurarea elaborarii proiectelor directoare si solutiilor cadru pentru reabilitarea si modernizarea

cladirilor si instalatiilor aferente;• - propunerea spre aprobarea Guvernului a programelor nafionale anuale de reabilitare si

modernizare termica a cladirilor si instalatiilor aferente (impreuna cu ARCE);• - stabilirea procedurii de atestare, autorizare sau certificare a firmelor si persoanelor fizice sau

juridice implicate in activitatea de consultanta, expertizare, proiectare, executie si exploatare conform Legii 10/1995 privind calitatea in constructii si OG 29/2000.

• • MTCT, ARCE si filialele acesteia din tara pentru:• - elaborarea de studii de fundamentare a reabilitarii termice a cladirilor si incadrarea in Politica

Energetica a statului;• - monitorizarea performantelor cladirilor reabilitate termic in scopul stabilirii directiilor de actionare

si a politicilor de finantare;• - initierea de actiuni promotionale pentru educarea populatiei pe plan local.• • Directiile si/sau serviciile de Urbanism si Amenajarea Teritoriului din cadrul consiliilor judetene

si al Municipiului Bucuresti, municipiilor, oraselor si sectoarelor municipiului Bucuresti pentru:• - eliberarea certificatului energetic al cladirii;• - verificarea si avizarea documentatiei de reabilitare termica a cladirilor, finantate prin bugetul

local.• • Administratia publica locala pentru formarea unui curent de opinie favorabil economisirii

energiei utilizate pentru incalzirea cladirilor.

Surse de finantare si facilitati fiscale

• Fondurile necesare pentru evaluarea starii termice a cladirii asupra careia se intervine si pentru realizarea masurilor de reabilitare termice se vor asigura, dupa cum urmeaza, prin:

• - alocatii din bugetele locale in limita prevederilor aprobate de consiliile locale, consiliile judetene si Consiliul general al municipiului Bucuresti, in condijiile legii;

• - fonduri proprii ale proprietarilor cladirilor care se reabiliteaza;• - atragerea de fonduri de la firmele sau companiile pentru servicii

energetice (ESCO);• - atragerea de fonduri de la regiile si societatile de alimentare cu

caldura si apa calda de consum pentru reabilitarea retelelor din subsolul cladirilor de locuit pentru reabilitarea retelelor din subsolul cladirilor de locuit si pentru montarea de contoare.

• Eliberarea certificatului energetic al cladirii este scutita de taxe conform O.G. nr.29/2000.

Expertizarea si auditul energetic in vederea reabilitarii/modernizarii energetice a insta-

latiilor de incalzire• Expertizarea energetica a cladirilor de locuit ce urmeaza sa fie reabilitate

termic se realizeaza de catre auditori energetici (persoane fizice sau birouri de consultanta) atestati in conformitate cu metodologia si pe baza prevederilor normativelor in vigoare NP 047 si NP 048.

• Etapele necesare obtinerii certificatului energetic sunt:• Solicitantul certificatului energetic se adreseaza Direcfiei sau Serviciului de

Urbanism si Amenajarea Teritoriului (D/SUAT) din Primaria localitatii sau sectorului in raza caruia se afla situata cladirea, printr-o cerere.

• - Cererea este trimisa de catre D/SUAT unui auditor energetic - primirea cererii de catre auditorul energetic constituie momentul deschiderii dosarului de expertiza energetica a cladirii.

• - Auditorul energetic elaboreaza expertiza energetica - si intocmeste raportul de expertiza energetica a cladirii.

• - Acordarea certificatului energetic pe baza verificarii dosarului de expertiza energetica de catre D/SUAT in termen de max. 15 zile de la depunerea dosarului de expertiza intocmit de catre consultant

Proiectarea si executarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor

de incalzire• Proiectarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor de

incalzire poate fi realizata pe baza de proiect numai de catre societati (agenti economici) care au primit certificarea profesionala din partea organismelor abilitate de MTCT.

• Proiectul se elaboreaza de catre proiectanti cu competente in domeniu.

• Proiectul se verifica de catre verificatori de proiecte atestati MTCT.• Proiectul de reabilitare a instalatiei de incalzire centrala se va

intocmi pe faze de proiectare (Studiu de Fezabilitate - SF, Proiect Tehnic - PT, Detalii de Executie - DE). In cazuri speciale sau la lucrari de mica anvergura proiectul de reabilitare a instalatiei de incalzire centrala poate finalizat in faza unica.

• Fazele de proiectare si continutul acestora, in conformitate cu legile si reglementarile tehnice in vigoare si cu specificul lucrarilor de instalatii de incalzire sunt urmatoarele:

Studiu de fezabilitate

• La baza studiului de fezabilitate sta tema de proiectare intocmita de catre beneficiar. Studiul de fezabilitate privind reabilitarea instalatiilor de incalzire centrala are rolul de a stabili indicatorii tehnico-economici si solutiile principale ale lucrarii. La faza Studiu de fezabilitate se obtin toate avizele si acordurile

Proiectul tehnic

• Proiectul tehnic se elaboreaza pe baza studiului de fezabilitate aprobat sau pe baza temei de proiectare intocmite de catre beneficiar, in cazul in care nu se face studiu de fezabilitate.

• Proiectul tehnic pentru reabilitarea instalatiilor de incalzire trebuie sa contina parti scrise si parti desenate

Detalii de executie

• Detaliile de executie se elaboreaza pe baza proiectului tehnic avizat de beneficiar, dupa stabilirea executantului si a furnizorului (producatorilor) echipamentelor si materialelor de instalatii in urma licitatiei de executie.

• Detaliile de executie trebuie sa cuprinda toate elementele necesare pentru buna executie a instalatiei, detaliind informatiile furnizate prin proiectul tehnic.

• Detaliile de execu|ie pentru reabilitarea instalatiilor de incalzire trebuie sa cuprinda parti scrise si desenate.

• Proiectul de executie al lucrarilor de reabilitare a instalatiei de incalzire (proiectul tehnic, detaliile de executie, dispozitiile de santier) va fi cuprins in Cartea tehnica a constructiei detinuta de proprietarul imobilului.

Inceperea executarii lucrarilor de reabilitare a instalatiilor de mcalzire este permisa numai dupa

ce executantul a primit:• - proiectul instalatiei, la fazele Detalii de executie si Proiect tehnic;• - avizele si acordurile necesare;• - autorizatia de construire.• Executarea lucrarilor de reabilitare termica a instalatiilor de incalzire poate fi realizata

numai de catre societati (agenti economici) care au primit certificarea profesionala din partea organismelor abilitate de MTCT si agreerea tehnica din partea beneficiarului sau distribuitorului de energie termica, dupa caz.

• Executarea lucrarilor de reabilitare termica a instalatiilor de incalzire se realizeaza cu materiale si echipamente omologate si agrementate de catre organismele abilitate in Romania, insotite de certificate de calitate si care corespund prevederilor din proiect; beneficiarul are obligajia sa ceara aceste documente firmelor furnizoare.

• Se va asigura controlul executiei lucrarilor de reabilitare termica a instalatiilor de incalzire centrala pe santier de catre beneficiar (proprietarul sau administratorul imobilului) si executant prin persoane specializate si atestate: inspector de santier atestati MTCT, responsabili cu executia lucrarilor atestati MTCT si, dupa caz, consultanfi tehnici - experti.

• Competentele instalatorilor autorizati pentru proiectarea si executarea lucrarilor de reabilitare a instalatiilor de incalzire centrala functie de domeniul de activitate si destinatia lucrarilor sunt conform Normativului I13 - 2002

3. DEFICIENTE ALE INSTALATIILOR DE INCALZIRE DINCLADIRILE DE LOCUIT SI MASURI DE IMBUNATATIRE

A PERFORMANTELOR

• Starea actuala a instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit existente

• Se constata in prezent scaderea drastica a performantelor instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit datorita urmatorilor factori:

3.1. Defectiunile instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit existente

• Cladirile de locuit existente colective alimentate de la o sursa de caldura exterioara (termoficare, CT de cvartal), realizeaza temperaturi interioare inferioare celor prevazute in STAS 1907, existand diferenfe care pot ajunge la pana la 4-8°C.

• Reducerea temperaturii interioare se datoreaza unor cauze care trebuie evidentiate la diagnosticarea instalatiei ca, de exemplu:

• - functionarea corpului de incalzire;• - corespondenta dintre temperatura de ducere si intoarcere a

agentului termic si temperatura exterioara;• - regimul de livrare al caldurii;• - deteriorarea protectiei termice a cladirii;• - respectarea proiectului si calitate executiei;• - regimul hidraulic al retelei de distributie si/sau al instalatiei

interioare

Defectiunile la reteaua de conducte interioare

• Reteaua de conducte interioare de incalzire prezinta defectiuni cauzate de greseli de montaj precum si de defecte de fabricatie a materialelor (tevi, fitinguri etc.) si anume:

• • Scurgeri de apa din conducte datorate urmatoarelor cauze:• executarea defectuoasa a imbinarilor cu filet, cu flanse sau cu sudura;• aparitia si accentuarea fenomenului de coroziune;• inghetarea apei in conducte la intreruperea incalzirii pe timp de iarna.• • Neetanseitatea imbinarilor cu filet datorate unei executii necorespunzatoare a imbinarilor, fie

folosirii unor fitinguri defecte (cu fisuri) fie datorita taierii adanci a filetului.• • Blocarea circulafiei apei datorita formarii sacilor de aer (contrapante).• • Infundarea conductelor cauzata de neglijente de montaj (imbinari necorespunzatoare, montarea

unor conducte deja infundate partial sau total) fie ca urmare a acumularii pietrei sau impuritatilor in unele puncte ale conductei sau in armaturile de inchidere si reglaj.

• • Deteriorarea izolafiei termice a conductelor; conduce la majorari inutile de consumuri de combustibil.

• Cauzele cele mai frecvente care au produs deteriorarea izolafiei termice sunt:• • lovituri mecanice aparute cu ocazia unor lucrari de reparatii la pereti sau la conducte apropiate;• • fixarea insuficient de rigida a conductei care a determinat vibrarea si deplasarea acesteia

datorita variafiei de temperatura iar izolatia termica sa crape;• • umezirea izolatiei termice datorita scurgerilor din conducta izolata, din conductele vechi sau in

infiltratie

Defectiuni la corpurile de incalzire

• > Radiatoare de fonta

• Defectiunile intalnite frecvent la radiatoarele de fonta sunt: neetanseitatea si blocarea circulatiei agentului termic in corpurile de incalzire.

• - Scurgerile de apa de la radiatoare se datoreaza:• • strangerii necorespunzatoare a niplurilor dintre elementele de radiator; lipsa garniturilor de

etansare sau degradarea acestuia ca urmare a unei functionari indelungate a radiatorului la diferenfe mari de temperatura;

• • fisuri la elementele radiatorului datorate unor lovituri mecanice, montaj defectuos, corosiune avansata;

• • scurgeri pe langa axul robinetului cu dublu reglaj care are drept cauza degradarea presgarniturii datorita manevrelor repetate. Acesta este un defect foarte des intalnit, atat datorita strangerii insuficiente a piulitei de strangere a presgarniturii sau degradarii acesteia, cat si sistemului defectuos de etansare care nu permite manevre repetate;

• - Blocarea circulatiei agentului termic in radiator care se poate producere ca urmare a urmatoarelor cauze:

• • imbinarea defectuoasa a legaturii de la radiator la coloana (patrunderea capatului de legatura prea mult in coloana) ceea ce conduce la marirea pierderilor de sarcina si faciliteaza acumularea unor depuneri de piatra;

• • dimensiunea prea mica (3/8") a tevii de racordare a radiatorului; astfel datorita depunerilor progresive de piatra sau de alte impuritati se obtureaza teava de legatura si deci circulatia apei in radiator este blocata sau ingreunata;

• • infundarea robinetului de dublu reglaj ca urmare a acumularii unor impuritaji in robinet sau depuneri de piatra;

• • existenta aerului la partea superioara a radiatorului ca urmare a montarii defectuoase (cu contrapanta). Aceasta defecfiune este importanta, in special, la instalafiile cu circulajie prin gravitafie; la circulafia fortata sacul de aer este diminuat prin antrenarea aerului in conducta ca urmare a vitezei mari a apei;

• • depunerea impuritafilor (mal) la partea inferioara a radiatoarelor.

• > Registre, convectoradiatoare, serpentine din teava si convectoare

• Defectele la registrele si serpentinele din teava de otel sunt similare cu cele de la radiatoarele din fonta si anume:

• • scurgeri de agent termic; blocarea circulajiei agentului termic in corpul de incalzire. Privind cauzele scurgerilor la registre si serpentine se mai pot adauga unele defectiuni care apar la imbinarile prin sudura (cordoane de sudura insuficient de compacte). Defectele care apar la convectoare sunt:

• • scurgerea de agent termic; blocarea circulafiei agentului termic in elementul incalzitor ca urmare a unor cauze similare cu cele prezentate la radiatoare si registre din tevi;

• • diminuarea cedarii de caldura datorita depunerilor de praf pe aripioarele elementelor de incalzire

3.2. Aspecte privind varsta instalatiilor de incalzire centrala din cladirile de locuit

• In marea majoritate a situatiilor, elementele principale ale instalatiilor de incalzire din cladirile de locuit colective existente au ramas neschimbate de la darea in folosinta a cladirii, astfel ca instalatiile de incalzire - radiatoare si conducte au o vechime de peste 30 de ani care, in mod normal, sunt uzate fizic si moral.

• Pe langa uzura avansata a instalatiilor de incalzire datorata vechimii lor se adauga si faptul ca, de-a lungul anilor, nu s-au efectuat lucrari de reparatii curente legiferate prin acte normative.

• Prin modul in care sunt concepute si executate instalatiile de incalzire interioare din cladirile de locuit existente urmatoarele masuri nu sunt posibile:

• • realizarea lucrarilor normale de intretinere si modernizare acolo unde amplasarea conductelor de distributie se afla sub pardoseala parterului, in canale nevizitabile etc;

• • individualizarea regimului de incalzire al apartamentelor;• • individualizarea regimului de facturare (pe apartament); ,• • interventii punctuale asupra corpurilor de incalzire (lipsa robinetelor pe

retur). Mentionam ca prescriptiile tehnice din domeniu, elaborate in trecut, nu prevedeau, in mod explicit, pentru instalatiile de incalzire din locuinte durata maxima de varsta pentru elementele componente

• Conform Hotararii Guvernamentale nr.964/30.12.1998 pentru aprobarea clasificatiei si a duratelor normale de functionare a mijloacelor fixe se prevad duratele de serviciu normate cu care se calculeaza norma de amortizare pentru constructii, astfel duratele de serviciu normate pentru cladirile de locuinte si conducte sunt:

• • cladirile de locuit din caramida beton sau beton armat: 50 ani;

• • conductele din otel in mediu normal: 25 ani.• Conform Ghidului criteriilor de performanta pentru

instalatii de incalzire si ventilare elaborat la IPCT se considera, in conditiile vietii moderne si ale progresului tehnic actual,

• ca durata de viata pentru o instalatie de incalzire nu trebuie sa depaseasca 15-25 ani.

3.3. Aspecte privind regimul de functionare in exploatare a instalafiei de incalzire

Problema de inconfort acustic si vizual

• La proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit existente, confortul tactil si acustic au fost neglijate.

• Forma si amplasarea corpurilor de incalzire montate in incaperi, aspectul si culoarea suprafefelor de incalzire nu contribuie, in majoritatea situatiilor, la imbunatatirea estetica a incaperilor.

Problema privind comanda si reglarea regimului termic

• In prezent instalatiile de incalzire din cladirile de locuit existente nu dispun de mijloace de reglare a regimului termic.

• In cladirile de locuit existente, racordate de regula la termoficare, posibilitatea utilizatorului (locatarului) de a comanda regimul de incalzire al incaperii locuite din interiorul acestora este extrem de redusa. Practic, ea se rezuma la actionarea asupra robinetului de inchidere cu dublu reglaj al radiatorului, care, in cazul in care nu este blocat, poate realiza o reducere a debitului de caldura cedat in incaperi.

• Nu exista posibilitatea de a comanda pornirea incalzirii sau cresterea debitului de caldura, intrucat sursa termica (punct termic sau centrala termica de termoficare sau de cvartal) care nu este in exploatarea locatarilor, livreaza caldura in acelasi regim pentru toti consumatorii, in general, cu debite diferite de necesitajile de incalzire.

• Reglajul calitativ al livrarii caldurii care se practica la sursa este necorespunzator intrucat temperaturile agentului termic sunt mai reduse decat cele reclamate de temperatura exterioara a aerului.

Defectiuni de functionare a instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit

• O categorie importanta de defecte o constituie defectele de funcjionare ale intregii insta-• latii care depinde de configuratia instalatiei, de modul in care a fost proiectata si executata• precum si modul in care este exploatata.• Defectele de functionare a instalatiilor interioare de incalzire constatate de-a lungul anilor• prin exploatarea acestora sunt urmatoarele:• 1. Ecart prea mic intre temperatura apei din conducta de tur si retur si deci debit de

caldura necorespunzator, cedat in incaperi, care are urmatoarele cauze:• • debitul masic foarte mare;• • scurtcircuitarea unor consumatori si circulatii;• • existen(a unor zone din instalatii care nu se incalzesc (coloane infundate sau incorect

echilibrate, legaturi necorespunzatoare la corpurile de incalzire, la robinetele de inchidere);

• • sistem de reglaj ineficient, neexistand corelare intre parametru agentului termic si sarcina de incalzire (temperatura exterioara).

• 2. Functionarea necorespunzatoare a corpurilor de incalzire de la etajele superioare. Cauzele care determina functionarea precara a corpurilor de incalzire de la ultimul etaj sunt:

• • lipsa apei din instalatie (in partea superioara a instalatiei);• • pozifia incorecta a vasului de expansiune;• • formarea sacilor de aer la partea superioara a coloanelor (numai la distribujia

superioara);• • dimensionarea defectuoasa a conductelor sau/si echilibrarea hidraulica incorecta a

circuitelor;• • pozitia incorecta a pompei de circulatie in schema instalatiei

• 3. Functionarea neuniforma a corpurilor de incalzire, situate pe aceeasi coloana Acest fenomen este cauzat fie de o dimensionare necorespunzatoare a coloanei (fara a se lua in considerare efectul perturbator al gravitatiei), fie o legare defectuoasa a corpurilor de incalzire de pe coloana si se manifesta astfel:

• • la functionarea cu temperaturi ridicate ale agentului termic se incalzesc mai mult corpurile de la etajele superioare, iar cele de la etajele inferioare mai putin;

• • la functionarea cu temperaturi moderate fenomenul se produce invers; se incalzesc mai mult corpurile de incalzire de la nivelele inferioare si mai putin cele de la nivelele superioare.

• 4. Incalzirea incompleta a unor coloane Acest defect poate apare datorita:

• • unei racordari defectuoase a coloanei la conducta de distributie (capatul coloanei intra prea mult in conducta de distributie);

• • infundarii coloanei cu impuritati transportate de apa;• • dimensionarii si echilibrarii incorecte.• 5. Functionarea intermitenta a unor corpuri de incalzire• Unele corpuri de incalzire functioneaza normal sau uneori isi intrerup

functionarea datorita acumularii unor dopuri de aer in acestea sau pe conductele de legatura prin montarea defectuoasa si lipsa dispozitivelor de dezaerisire la aceste corpuri.

3.4. Aspecte specifice ale instalatiilor de incalzire din subsolurile cladirilor de locuit

Aspecte generale• Pentru cladirile de locuinfe realizate, se disting in principal, doua situatii

dupa cum sursa termica este amplasata in subsol (centrala termica proprie) sau in exteriorul cladirii (centrala termica de zona sau termoficare).

• La cladirile de locuit vechi, construite inainte de 1940, s-a practicat solutia cu centrala termica proprie amplasata intr-o incapere la subsol. La aceste blocuri au aparut probleme legate de siguranta in exploatare, siguranta la foc, pericolul de poluare, protectia impotriva accesului persoanelor neautorizate.

• Pentru a se asigura o exploatare normala este necesar sa se ia masuri pentru indeplinia conditiilor de iluminat, ventilare si protectie fonica precum si asigurarea de conditii igienico-sanitare corespunzatoare pentru personalul de exploatare.

• Traseele conductelor de distributie din subsol trec, in unele cazuri, prin incaperi in care accesul personalului nu este liber, existand astfel dificultati de interventie in caz de avarie pe unele ramuri sau coloane.

• Blocurile de locuinfe construite dupa 1970 s-au prevazut cu subsol tehnic in care sunt montate conductele de distributie ale instalatiei de incalzire precum si conductele de apa si canalizare

• O solutie necorespunzatoare care a fost practicata este cea in care retelele de distributie de distanta traverseaza subsolurile blocurilor pentru alimentarea, atat a blocurilor respective, cat si a celor invecinate.

• In acest mod nu a existat posibilitatea delimitarii instalatiilor si consumurilor pentru fiecare bloc in parte. De asemenea, au fost inundate subsolurile de acest tip prin defectele aparute la conducte si armaturi.

• Intr-o etapa ulterioara de proiectare s-au realizat distributii independente pentru fiecare bloc si racordare prin racord unic.

• Subsolurile tehnice la aceste blocuri sunt circulabile, dar in unele situatii inaltimea libera este insuficienta pentru o exploatare normala, iar accesul in subsol este dificil, instalatia de iluminat nu asigura toate conditiile necesare pentru o buna supraveghere a instalatiilor (nivel de iluminat, posibilitati de actionare etc.).

Defectiuni ale instalatiilor de incalzire din subsoluri

• In subsolurile blocurilor construite dupa 1970 se constata urmatoarele deficiente:

• • conductele de incalzire care vin de la punctul termic sau centrala termica de zona nu sunt prevazute, la intrarea in subsol, cu aparatura de masura si control: termometre, manometre, debitmetre, contoare de caldura;

• • nu exista posibilitatea reglarii debitelor pe ramurile care pleaca de la distribuitorul din subsol (in eventualitatea ca s-a prevazut un astfel de punct de distributie);

• • termoizolarea conductelor realizata din vata minerala, protejata cu carton asfaltat, este, in majoritatea situatiilor, deteriorata;

• • robinetele de inchidere de la baza coloanelor nu se pot utiliza datorita montajului defectuos al acestora (apropiate de elementele de constructie) precum si datorata blocarii lor.

3.5. Intretinerea sistemelor de incalzire la cladirile de locuit

• Pentru functionarea corespunzatoare a oricarui sistem de incalzire la cladirile de locuit, pe langa lucrarile de reparatii, sunt necesare si unele lucrari curente de intretinere care au drept scop buna functionare a sistemelor si prevenirea aparitiei defectelor.

• Executarea cu regularitate a lucrarilor de intretinere are ca efect:

• • prelungirea duratei de functionare a sistemelor de incalzire;

• • majorarea perioadei de timp intre reparafii.• In final se reduc corespunzator cheltuieli de exploatare a

instalatiei.

3.5.1. Intretinerea instalatiilor de incalzire centrala cu apa calda

• Oricat de bine ar fi proiectat si executat un sistem de incalzire centrala, el nu poate functiona fara nici o interventie asupra lui. Operatiile de intretinere au rolul de a mentne aceste sisteme in permanenta stare de functionare si de a preveni aparifia unor defectiuni.

• Opera|iile de intretinere la corpurile de incalzire• Operatiile de intretinere ce trebuie efectuate la diversele tipuri de corpuri de incalzire

utilizate la locuintele tip bloc urmaresc mentinerea acestora in permanenta stare de functionare si realizarea unui aspect placut care sa integreze corpul de incalzire in ambianta incaperii in care este montat.

• Lucrarile se refera la urmatoarele operafiuni mai importante:• • menfinerea corpurilor de incalzire, permanent, in stare de curatenie prin indepartarea

prafului • care se depune pe ele;• • eliminarea imediata a eventualelor scurgeri de apa care apar la dopuri, la imbinari

demontabile sau robinete cu dublu reglaj;• • revopsirea periodica a corpurilor de incalzire sau a mastilor acestora (cel mult la 4 ani);• • remedierea defectiunilor care cauzeaza scurgeri prin elementele corpului de incalzire

(fisuri, strapungeri datorita fenomenului de coroziune etc);• • spalarea radiatoarelor, indepartarea depunerilor de mal.• Masurile de intretinere prezentate mai sus se completeaza cu indicatiile de exploatare

ale fabricantului corpurilor de incalzire.

Operatiile de intretinere la reteaua de conducte

• Reteaua de conducte a instalatiilor de incalzire centrala, constituie partea care poate da nastere la cele mai multe defectiuni, daca nu se iau masuri de verificare si intretinere permanenta. Operatiile curente de intretinere la reteaua de conducte se refera, in special, la:

• • verificarea permanenta a conductelor principale de distributie si a coloanelor pentru a identifica imediat eventualele scurgeri inainte de a degrada finisajele constructei (zugraveli, pardoseli etc);

• • verificarea armaturilor montate pe conducte (daca exista scurgeri pe la presgarnituri sau pe la imbinarile cu flanse sau filet intre armatura si teava);

• • se va verifica periodic (cel putin inaintea perioadei de incalzire) daca armaturile se inchid normal; daca nu se inchid etans se schimba garniturile sau se slefuiesc suprafefele de etansare la robinetele cu sertar;

• • se verifica, periodic, starea izolatiei termice, in special a conductelor montate in subsoluri sau in canale termice pentru a identifica la timp eventualele degradari ale acesteia;

• • la conductele care nu sunt izolate termic se stabileste necesitatea izolarii lor;• • la aparitia petelor de rugina care ies de sub vopsea, se iau imediat masuri pentru curatenia

acestora sau revopsire pentru a stopa procesul de coroziune care poate patrunde in peretele tevii;• • periodic, se manevreaza armaturile de inchidere sau de dezaerisire, chiar daca nu este nevoie,

pentru a evita blocarea acestora datorita depunerilor de piatra, impuritafi etc;• • de regula, inaintea unei revopsiri totale a retelei de conducte se face o verificare generala a

etanseitatii instalafiei (conductelor, armaturilor, fitingurilor etc.).• In cursul exploatarii instalatiilor interioare, cu toate masurile de prevenire de-a lungul exploatarii lor

apar depuneri.• Aceste depuneri impreuna cu suspensiile formate din produsele de coroziune si eroziune, creeaza

de multe ori greutati in exploatare. De aceea, se utilizeaza metode de spalare a instalatiei prin utilizarea uno rprodusi chimici dezincrustanti.

3.5.2. Intretinerea instalatiilor de incalzire cu sobe

• Menfinerea in permanenta stare de funcfionare a sobelor depinde in mare masura la executarea unor operafii periodice care sa asigure realizarea conditiilor normale de exploatare. Executarea corespunzatoare a lucrarilor periodice de intretinere duce la evitarea aparitiei defectelor si deci la intreruperile prelungite in functionarea incalzirii.

• Operatiuni de intretinere la sobe• Utilizarea fara riscuri a sobelor care functioneaza cu diverse categorii de combustibil

se poate realiza numai respectand unele reguli de exploatare si executand la timp cateva operatii simple pentru intretinere.

• Executarea operatiilor periodice de intretinere la sobe nu necesita o calificare specifica astfel incat se pot efectua chiar de catre persoanele care folosesc aceste aparate de incalzire.

• Principalele operatii de intretinere, care au aplicabilitate la toate tipurile de sobe sunt:• • mentinerea permanenta a sobelor in stare de curatire;• • controlul permanent al funcfionarii arzatoarelor si a starii focarului precum si

remedierea imediata a micilor defecte care-si fac aparifia;• • verificarea permanenta, in cazul sobelor cu gaze sau cu combustibil lichid, a

conductelor si armaturilor din instalatia de alimentare cu combustibil pentru a evita scurgeri prin neetanseitati;

• • controlul periodic al modului de fixare a elementelor componente ale sobei, precum• si a burlanelor de legatura la cosul de fum;• • realizarea continua a unui reglaj corespunzator al arderii fara a lasa ca soba sa

funcfioneze cu arderea necorespunzatoare a combustibilului.

Operatiuni de intretinere a cosurilor de fum ale sobelor

• Nu se recomanda montarea de dispozitive de protecfie la gurile de evacuare a cosurilor.

• Este total contraindicata prelungirea cosurilor de zidarie prin cosuri de tabla neizolate, aceasta provocand o zona rece care impiedica tirajul.

• Intretinerea corespunzatoare a cosurilor de fum are tot atata importanta ca si intretinerea sobei, intrucat daca cosul de fum nu funcfioneaza bine, soba nu da randamentul corespunzator.

• Operatiile periodice de intretinere la cosurile de fum se refera, in special, la:• • curatirea periodica a cosului de fum cel putin de doua ori pe an si ori de cate ori

este nevoie; pentru curatire este bine sa se faca apel la lucratori calificati;• • remedierea imediata a unor defecte care apar in cursul functionarii; caderea

dispozitivelor de protectie de la gura de evacuare a cosului, crapaturi din zidaria cosului etc;

• • mentinerea unei etanseitati corespunzatoare la punctul de racordare al burlanelor din tabla (sau ceramica) cu cosul de fum pentru a evita patrunderea aerului fals in cos;

• • verificarea inaltimii cosului de fum la tiraj precum si refacerea inaltimii initiale a cosului in urma prabusirii acestuia din diverse cauze (calamitati, furtuni etc.)

• Realizarea tuturor operatiunilor de intretinere la sobe si la cosurile de fum reclama un minim de efort si de cheltuieli, de aceea este bine ca ele sa fie executate cu regularitate.

3.5.3. Imbuntatirea performantelor instalatiilor de incalzire

• In scopul realizarii conditiilor de confort in cladirile de locuit existente este necesara imbunatatirea performantelor instalatiilor de incalzire prin reabilitarea sau modernizarea acestora.

• Conform Normativului I13, instalatiile de incalzire trebuie sa corespunda nivelurilor minime de performanta referitoare la exigentele esentiale definite de Legea 10/1995 privind calitatea in constructii.

• Conform Normativului I 13 - materialele (conductele, armaturile) si echipamentele (corpurile de incalzire, cazanele etc.) utilizate la executarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit existente vor avea caracteristicile si tolerantele prevazute in standarde si prescriptiile tehnice ale producatorilor - interni si externi - si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiectul instalatiei de incalzire.

• Imbunatatirea performanfelor instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit existente se realizeaza prin:

Utilizarea de corpuri statice performante

• Conform Normativului I13 pentru reabilitarea instalatiilor de incalzire se recomanda:

• • utilizarea in aceeasi instalatie a unor corpuri de incalzire cu curbe caracteristice de variafie a cedarii de caldura cat mai apropiate;

• • utilizarea corpurilor de incalzire cu indice ridicat de incarcare termica a metalului, pentru dura ta de viata (W/kg x ani durata de viata).

• La alegerea corpului de incalzire se vor avea in vedere parametrii maximali de presiune si temperatura ai agentului termic la care acesta va functiona, precum si de conditiile locale de montaj in incapere.

• Odata cu inlocuirea corpurilor de incalzire se vor inlocui si robinetele de reglaj si anume se vor utiliza robinete cu dublu reglaj.

• In cazul instalatiilor de incalzire individualizate (la nivel de scara, de apartamente) sau in cazul contorizarii la nivel de bloc si montarii repartitoarelor se folosesc robinete de reglare cu termostat.

• La alegerea tipului de corp de incalzire vor fi avute in vedere urmatoarele:

Radiatoare de fonta au drept avantaj

• • puteri termice specifice mari pe metru patrat de radiator;• • rezistenta buna la coroziune;• • posibilitati diverse de montaj si amplasare;• • posibilitati de curatire de praf;• • durata foarte mare de viata. • Dintre dezavantaje enumeram:• • aspect mai putin prezentabil;• • greutate foarte mare;• • montaj greoi, necesita vopsire si probare pe santier.

Radiatoare din otel - au in principal avantajele urmatoare:

• • aspect placut, finisaj de calitate al suprafefelor prin culori atractive;• • pret specific mic sau mediu;• • greutate redusa;• • rezistenta buna la presiuni si temperaturi maxime (la 4 sau 6 bar si respectiv la 100 sau 140

°C);• • se monteaza usor;• • posibilitati diverse de montaj si amplasare;• • se curafa usor de praf. Dezavantajul consta in:• • durata de viafa redusa (uneori sub 10 ani, din cauza coroziunii); necesita tratarea apei din

instalatie

Radiatoarele din aluminiu sau din aluminiu si ofel se caracterizeaza prin:

• • aspect estetic cu design adecvat folosirii in apartamente de lux; se livreaza vopsite in culori variate si atractive;

• • puteri termice mari pe metru liniar;• • spatiu redus ocupat in incaperi;• • greutate mica;• • rezistenja buna la presiuni si temperaturi maxime;• • coroziune electrostatica Al-otel cu transport de ioni de Al.

Dezavanfa/e/e principale sunt:• • durata de viata medie (10-20 ani);• • in timpul utilizarii se formeaza hidrogen la contactul dintre aluminiu

si apa (cazul radiatoarelor construite exclusiv din aluminiu);• • coroziune electrochimica la instalatii alcatuite din mai multe

materiale (Al, Cu, Zn, etc).• Armaturile folosite in reabilitarea instalatiilor de incalzire se aleg in

raport cu functionarea lor si cu parametrii agentului termic.

Armaturile de reglare • se insotesc de certificarea caracteristicilor (debit, presiune) functie

de gradul de inchidere.• Armaturile cu functionare automata alese in raport cu functiunile

lor sunt insotite de intregul echipament auxiliar de automatizare (sau cu indicatii precise care se completeaza) si de certificarile prevazute in normativul I13

• Armaturile de reglare pentru corpurile de incalzire se aleg in conformitate cu solutia de reglare a sistemului de incalzire recomandata de Normativul I13.

• in cazul contorizarii la nivel de bloc si montarii repartitoarelor se folosesc robinete de reglare cu termostat.

• La alegerea tipului de corp de incalzire vor fi avute in vedere urmatoarele

4. S0LUTII DE REABILITARE A INSTALATIILOR

DIN CLADIRILE DE LOCUIT • Reabilitarea instalatiilor din cladirile de locuit colective alimentate de la o sursa de

caldura cxterioara (termoficare, CT de cvartal) si cladirile de locuit individuale sau insiruite cu sursa proprie de caldura consta in efectuarea lucrarilor de reparatii, completari sau inlocuiri de echipamente pentru readucerea instalatiilor la parametrii initiali din proiect.

• Principiile care trebuie sa stea la baza solutiilor de reabilitare si care trebuie avute in vedere la selectarea masurilor ce se aplica sunt conf. cap.2.

• Obiectivele propuse prin aplicarea solutiilor de reabilitare a instalajiilor existente la cladirile de locuit avand la baza evaluarea starii existente a instalatiei, sunt urmatoarele:

• - identificarea masurilor de reabilitare de la simplu la complex;• - cresterea confortului termic al locatarilor;• - reducerea consumului de energie termica a cladirilor si implicit reducerea

cheltuielilor;• - marirea gradului de gestionare individuala (reglare, contorizare). Solutiile-cadru de

reabilitare a instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit colective alimentate de la o sursa de caldura exterioara (termoficare, CT de cvartal) si la cladirile de locuit individuale sau insiruite, dotate cu sursa proprie de caldura au caracter de recomandare.

Cladirile de locuit existente colective alimentate de la o sursa de caldura- exterioara (termoficare, CT de

cvartal)• Solutiile de reabilitare a instalatiilor de incalzire la cladiri de locuit colective alimentate de la o sursa de caldura

exterioara (termoficare, CT de cvartal) sunt prezentate in continuare si sunt clasificate dupa gradul de complexitate a instalatiei si amploarea lucrarilor si anume (tabelul 1):

• A. Solutii simple• Al - inlocuirea in subsolul tehnic a vanelor defecte nefunctionale, pe conductele de distributie ale

agentului termic care prezintš pierderi de agent termic. Scopul solutiei consta in:• - eliminarea pierderilor de agent termic;• - asigurarea bunei funcfionari a instalafiei;• - evitarea inundarii subsolurilor.• A2 - Remedierea termoizolafiei conductelor de distributie din subsol Scopul solutiei consta in:• - reducerea fluxului termic disipat prin conductele de distributie ale agentului termic. A3 - Inlocuirea vanelor

defecte - nefuncfionale de la baza coloanelor de distributie. Scopul solutiei consta in:• - asigurarea unei bune circulatii a agentului si eliminarea pierderilor de agent termic din instalatia interioara.• A4 - Inlocuirea conductelor de distributie agent termic fisurate din subsol Scopul solufiei consta in:• - eliminarea pierderilor de agent termic;• - asigurarea bunei functionari a instalafiei;• - eliminarea inundarii subsolurilor.• A5 - Montarea robinetelor de golire la baza coloanelor Scopul solufiei consta in:• posibilitatea efectuarii golirii coloanelor in cazul aparifiei unor defecte (fisurarea elementelor de incalzire,

conductelor si armaturilor);

• - posibilitatea efectuarii golirii coloanelor in cazul realizarii unor lucrari de reabilitare. A6 Spalarea corpurilor statice (prin demontarea de pe pozive) cu jet de apa sub presiune, elminarea depunerilor de nisip si namol de la partea inferioara a corpurilor de incalzire si apoi remontarea pe pozitie. Scopul solutiei consta in:

• - cresterea eficientei functionarii corpurilor statice;• - cresterea eficientei instalatiei de incalzire.• A7 - Curatirea chimica si protectia anticorosiva a instalatiei Scopul solutiei

consta in:• - cresterea eficienfei instalatiei de incalzire prin asigurarea unei bune circulatii a

agentului termic si implicit reducerea consumurilor energetice.• Operatiile de curatire a instalatiei trebuiesc facute numai dupa efectuarea

modificarilor aduse instalatiei pentru repunerea sa in functiune, cu ocazia reabilitarii sau modernizarii.

• Inaintea efectuarii tratamentului de curatire chimica, spalare, clatire si protectia anti-corosiva a instalatiei de incalzire la clždirile de locuit racordate la termoficare trebuie reali-zat urmatoarele:

• - controlul starii generale a instalajiei de incalzire centrala;• - controlul calitatii apei din instalafie;• - verificarea etanseitafii instalatiei.• Descrierea actiunii de curajire chimica si protectie anticorosiva este detaliatš in fisa

nr.l. A8 - Inlocuirea robinetelor corpurilor statice existente si nefunctionale Scopul solutiei consta in:

• - utilizarea corecta de catre consumator a robinetelor de radiator determina obfinerea unor economii importante de energie si implicit economii in bugetul familiei.

Corpurile de incalzire sunt echipate cu

robinete cu dublu reglaj • Utilizate pe scara larga in strainatate, in Romania robinetele termostatice nu sunt in

prezent utilizate la echiparea instalatiilor de incalzire la cladiri de locuit racordate la termoficare (blocuri de locuit); cauza principala o constituie faptul ca temperatura agentului termic livrat este in general sub nivelul cerut de conditiile climatice exterioare.

• Robinetele cu termostat montate pe corpurile de incalzire servesc la reglarea individuala a temperaturii interioare la cladirile de locuit indeplinind urmatoarele functiuni:

• - masoara marimea de reglat (temperatura interioara);• - compara si regleaza direct admisia fluidului in corpul de incalzire.• Introducerea robinetelor cu termostat la corpurile de incalzire impune:• - echilibrarea termica si hidraulica a instalatiei (solutia A10);• - contorizare la nivel de bloc (solutia Al 1) si/sau de apartament.• Pentru domeniul de utilizare, principiul de functionare si executia robinetelor cu

termostat se va consulta fisa nr.2.• Se mentioneza ca masura de inlocuire a robinetelor cu dublu reglaj cu robinete cu

termostat se adopta doar in situatiile in care sursa termica poate furniza un debit de caldura mai mare decat sarcina termica a consumatorului

A9 - Dotarea corpurilor statice existente

cu repartitoare de caldura • Scopul solufiei consta:• - in asigurarea controlului asupra livrarii caldurii la consumator;• - reducerea consumurilor de energie termica pentru incalzire.• Repartitorul de caldura este un instrument modern care permite defalcarea pe fiecare corp de

incalzire in parte a consumului total de caldura a cladirii conform unei proceduri specifice, asigurand astfel baza tehnica a sistemului de repartizare a costurilor incalzirii pe apartamente.

• Se mentioneaza ca pentru utilizarea repartitoarelor de caldura este necesara prevederea obligatorie a corpurilor de incalzire cu robinet cu cap termostat.

• Metoda exacta si economica in domeniul inregistrarii consumurilor individuale, utilizarea repartitoarelor este foarte eficienta in instalatiile de incalzire centrala racordate la termoficare. Aparatele sunt citite de catre personalul de serviciu al firmelor furnizoare, in cazul repartitoarelor cu evaporare, sau datele masurate pot fi transmise la distanfa, in cazul repartitoarelor electronice, la o unitate de stocare a datelor.

• Descrierea principiului de functionare al repartitoarelor de caldura, modul de utilizare si modul de prelucrarea datelor inregistrate pe aparat sunt detaliate in fisa nr.3.

• Contorizarea caldurii combinata cu un sistem de facturare prin repartrtie partiala a sarcinii la incalzire utilizand repartitoarele de caldura conduce la:

• - stimularea locatarilor de a fi atenti la temperatura realizata in incapere;• - stimularea locatarilor la economie.

A10 - Echilibrarea hidraulica si termica a instalatiilor de incalzire

• Scopul solutiei:• - repartizarea corecta a debitelor de agent termic in

instalatie;• - reducerea risipei de energie termica pentru incalzire.• Echilibrarea termica si hidraulica a instalatiilor de incalzire

centrala din cladirile de locuit in cadrul actiunii de reabilitare a acestora este indispensabila deoarece nu se poate imagina o reabilitare termica cu transformarea refelei fara reechilibrare.

• Echilibrarea integrala a instalatiilor de incalzire centrala reprezinta un proces prealabil contorizarii

Cauzele care provoaca dezechilibrarea termica a instalatiilor de incalzire:

1. Cauze permanente • dezechilibrul hidraulic intre debitele necesare corpurilor

de incalzire si debitele reale - reprezinta cauza cea mai frecventa si importanta a dezechilibrarii termice si este produs de defectele instalatiilor termice si anume:

• - tevi partial obturate cu namol sau tartru;• - retea de distributie si corpuri de incalzire prost

dimensionate;• - consecin|a unei reabilitari termice (pe partea de

constructie);• - consecinfa montarii robinetelor cu termostat pe

corpurile de incalzire

2. Cauze nepermanente (pasagere)

• ecarturi de temperatura (ducere - intoarcere) neconforme, provocate de:

• - aporturi de caldura prin incalzirea suplimentara a spatiilor cu aparate electrice sau datorita prezenjei ocupantilor, radiatie solara etc;

• - pierderi de caldura, prin racirea unor incaperi datorate ventilarii naturale a incaperilor. In prezent aceste disfunctionalitati sunt combatute prin reglarea temperaturii si nu prin echilibrarea retelei.

Avantajele echilibrarii termice printr-o buna echilibrare hidraulica a instalajiilor de incalzire

sunt:• • confort - disparitia apartamentelor

insuficient incalzite sau prea incalzite - necesitand robinete cu termostat care trebuie montate pe corpurile de incalzire;

• • echitate in repartitia costurilor de incalzire prin temperaturi nediferentiale prin diverse apartamente;

• • economii de energie termica si de cheltuieli aferente

Echilibrarea se poate realiza astfel • -echilibrarea integrala - cu masurarea debitului de agent termic al corpului de incalzire;• - echilibrarea coloanelor - cu masurarea debitului de agent termic pe coloane.• a) Echilibrarea integrala realizeaza:• - un reglaj cu control simultan al corpurilor de incalzire;• - echilibrare intre coloanele instalatiei. Avantajele echilibrarii integrale:• - reglare rapida si precisa;• - diagnostic prealabil focalizat asupra retelei si asupra fiecarui corp de incalzire.• b) Echilibrarea coloanelor realizeaza:• - reglarea cu masurarea debitului de agent termic la nivelul coloanelor;• - nu se efectueaza masurarea debitului de agent termic la nivelul corpurilor de incalzire. • Avantaje:• - acces usor la un reglaj pe zona;• - debitele de agent termic pe coloane corecte;• - posibilitatea urmaririi instalatiilor pe zone. • Dezavantaje:• - echilibrarea coloanelor intre ele nu elimina defectele de echilibrare intre corpurile de incalzire

ale aceleiasi coloane, chiar daca au fost facute eventual, prereglaje, asupra lor;• - retusurile de reglaj ale corpurilor de incalzire perturba corpurile de incalzire ale aceleiasi

coloane;• - dificultatea de a interveni simplu, cu cost mic, la locatarii nemulfumiti;• - reglaje neprotejate sau mult prea usor accesibile si, in consecinfa, riscul ca echilibrajul sa se

strice rapid.• Dispozitivele utilizate pentru procedeul de echilibrare si conditiile de montaj ale acestora sunt

prezentate in fisa 4.• Se menfioneaza ca efectele maxime se obtin printr-o echilibrare integrala a instalafiei.

Al 1 - Contorizarea energiei termice la

nivel de bloc (scara) (vezi cap.6) • Scopul solutiei consta in:• - cunoasterea consumurilor reale de caldura pentru

incalzire si asigurarea unei facturari corecte a caldurii.• Contorizarea la nivel de bloc (scara) a energiei termice

se completeaza cu utilizarea repartitoarelor de caldura pe fiecare corp de incalzire (solufia A9) si inlocuirea robinetelor existente cu robinete cu termostat (solutia A8).

• Solutiile de contorizare a consumurilor de energie termica la nivel de bloc (scara) sunt prezentate in cap.6, iar in fisa nr.5 sunt prezentate amenajarile constructive necesare amplasarii acestora.

B. Solutii complexe• B1 - Inlocuirea partiala a corpurilor de incalzire si corelarea

numarului de elemente cu solutiile de reabilitare ale constructiei. Scopul solutiei consta in:

• - cresterea eficientei corpurilor de incalzire;• - asigurarea unei bune circulatii a agentului termic;• - asigurarea confortului in locuinfe.• B2 - Inlocuirea parfiala a conductelor de distribufie din subsol

si izolarea lor. Scopul solutiei consta in:• - asigurarea bunei functionari a instalatiei;• - reducerea fluxului termic disipat prin conductele de distributie ale

agentului termic. • B3 - tnlocuirea parfiala a coloanelor de incalzire• B4 - Inlocuirea tuturor robinetelor de la corpurile de incalzire cu

robinet cu termostat se realizeaza conform solutiei A8.

C. Solutii de inlocuire totalaa instalatiei de incalzire

• Solutia se aplica la cladiri de locuit cu o vechime de peste 30 ani si se realizeaza prin: inlocuirea totala a instalatiei de incalzire cu mentinerea solutiei inifiale (conducte + armaturi + corpuri statice) si contorizarea energiei termice la nivel de cladire sau tronson de cladire

Cladiri de locuit individuale sau insiruite, dotate cu sursa proprie de caldura

A. Cladiri de locuit individuale sau insiruite, dotate cu sursa proprie de caldura centrala termica si incalzire centrala

• Sohrtiile de reabilitare pentru instalafiile interioare de incalzire centrala (corpuri de incalzire, conducte si armaturi) sunt similare cu cele pentru cladirile colective alimentate de la sursa de caldura exterioara (termoficare, CT de cvartal).

• Solutiile de reabilitare specifice pentru cladirile de locuit dotate cu sursa proprie - centrala termica conform prevederilor I 13/1 sunt:

• Al - Revizia centralei termice care consta in verificarea:• - functionarii si a starii cazanelor precum si a circuitului de evacuare a

gazelor de ardere si anume:• • etansetiatea cazanelor (partea metalica si cea samotata);• • etanseitatea canalelor si a cosului de fum;• - functionarii si a starii instalafiei de depozitare, alimentare si ardere a

combustibilului:• • etanseitatea elementelor;• • pompelor;• • agregatele de ardere;

• - functionarii si a starii echipamentelor cu piese in miscare: pompe, ventilatoare, compresoare - inclusiv a electromotoarelor acestora si anume:

• • asigurarea parametrilor necesari;• • etanseitate;• • functionarea silentioasa;• - functionarii si a starii schimbatoarelor de caldura si anume:• • asigurarea parametrilor necesari;• • etanseitatea;• • controlul depunerilor de piatra in intcrior;• - functionarii conductelor si armaturilor si anume:• • etanseitatea imbinarilor (filet garnituri) si pe traseul conductelor;• • manevrabilitatea armaturilor - manevra usoara si eficacitatea inchiderii,

functionarea armaturilor de siguranfa la presiunea de evacuare;• • starea conductelor - uzura lor;• - functionarii si a starii instalafiei de tratare a apei si anume:• • starea utilajelor instalajiei;• • calitatea apei tratate;• • starii izolatiei termice si a protectiei acesteia la aparate si conducte;• • instalafiei de automatizare si control (functionare si conceptie).

• A2 - Verificarea recipientelor sub presiune si a armaturilor de siguranta in conformitate cu prevederile ISCIR pentru echipamentele care intra sub acest control.

• A3 - Completarea centralei termice cu aparatura de masura si control si instalafie de automatizare.

• A4 - fntrefinerea si remedierea aparatelor de masura conform instrucfiunilor producatorului.

• AS - Intrefinerea, verificarea si revizuirea instalatiei de automatizare - de siguranta si reglare a parametrilor conform prevederilor producaforului.

• A6 - Reparafiile efectuate in centrala termica (operatia de remediere prin care se asigura functionarea centralei termice la parametrii prevazuti in proiect) sunt:

• - reparafii curente efectuate pe baza constatarilor facute la revizii;• - preventive - pentru elementele la care se intrevede ca vor putea

apare disfuncfiuni dupa o perioada de timp;• - accidentale in urma unor disfuncfiuni, deteriorari, avarii;• - reparafii insofite uneori de reparafii capitale.

• A7 - Reparafiile capitale in centrale se efectueaza la urmatoarele intervale de timp care pot fi reduse in functie de conditiile specifice locale astfel:

• • cazane: conform indicatiilor producatorilor sau in lipsa acestora pentru:• - inlocuirea elementelor, repararea sau inlocuirea mantalei si izolafiei - la 6

ani;• - curafirea interioara prin indepartarea depunerilor, repararea parfii metalice

prin inlocuire sau sudare, inlocuirea garniturilor la 4 ani;• • boilere: conform indicapilor producatorului sau in lipsa acestora pentru:• - schimbarea garniturilor, refacerea izolafiei, vopsirea - la 2 ani;• • armaturi de inchidere si reglaje:• - inlocuirea garniturilor, curafirea depunerilor, eventuala inlocuire - la 3 ani;• • conducte si izolafii:• - curafirea de depuneri, refacerea izolafiei, vopsirea - la 6 ani;• • pompe, ventilatoare, compresoare, rezervoare:• - golire, spalare, refacerea protecfiei anticorozive - anual.• A.8. Curafirea periodicš a instalafiei de incalzire si a cazanului de

producere a agentului termic• Scopul solufiei consta in:• - cresterea eficienfei energetice a instalafiei prin cresterea randamentului de

producere a agentului termic.• Descrierea actiunii de curafire a instalafiei si a cazanului este detaliata in

fisa 1'.

B. Solufii de reabilitare a instalatiilor de incalzire pentru cladiri de locuit dotate cu

incilzire locala cu sobe• B. 1. Curafirea periodica a sobelor, a canalului de

fum si a cosului de fum si verificarea tirajului• Scopul masurii consta in:• - cresterea randamentului de producere a caldurii;• - marirea siguranfei in exploatare.• B.2. Dotarea sobelor cu elemente de obturare a

cosului de fum pe durata nefuncfionarii sobei• Scopul masurii consta in:• - diminuarea racirii sobelor si reducerea evacuarii aerului

cald din incaperi.

5. SOLUTII SI SCHEME DE MODERNIZARE A INSTALATIILOR DE

INCALZIRE• Modernizarea instalatiilor de incalzire consta in retehnologizare prin utilizarea de noi solutii,

scheme si echipamente performante, prin extinderea contorizarii pana la nivel de apartament, precum si in automatizarea functionarii instalatiilor.

• Solutiile de modernizare a instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit colective alimentate de la o sursa de caldura exterioara (termoficare, CT de cvartal)

• Solutii de modernizare (inlocuire totala a instalafiei de incalzire cu aplicarea solutiilor noi si retehnologizare) sunt prezentate in tabel 1 prin:

• 1. Solutii de producere si distributie a energiei termice la consumator:• - centrale termice de bloc, scara sau apartament;• - punct termic de imobil.• 2. Individualizarea incalzirii colective prin realizarea unor scheme de instalatii cu

urmatoarele caracteristici:• - distributie in subsol;• - coloane de distributie pe casa scarii;• - distributie orizontala de apartament;• - contorizare la nivel de apartament.• Utilizarea acestor solutii de producere si distributie a energiei termice la cladiri de locuit existente

asigura:• - eliminarea pierderilor de caldura in distributie prin dispariatia retelelor termice exterioare;• - satisfacerea in mai mare masura a exigentelor de confort termic si financiar ale consumatorilor;• - cresterea eficienfei termoenergetice a instalatiilor;• - reducerea consumurilor de combustibil prin utilizarea unor echipamente moderne, performante

cu randamente ridicate.

1. Solutii de producere si distributie a agentului termic

• Condifii de utilizare:• a) pentru centrale termice de bloc sau scara:• - existenta unui spatiu adecvat pentru amplasarea centralei in parterul sau subsolul

blocu-lui in conformitate cu prevederile normativelor 113 si GP-051;• - posibilitatea realizarii unui cos de fum pentru evacuarea corespunzatoare in

atmosfera a gazelor de ardere, pe cat posibil prin tiraj natural;• - necesitatea existenjei golurilor pentru accesul aerului de combustie; pentru

suprafata si amplasarea acestora se va respecta prevederile normativelor 113 si I 9,• - asigurarea unor suprafete vitrate corespunzatoare functie de tipul de combustibil

utilizat;• - asigurarea racordurilor de apa, energie electrica si combustibil necesare functionarii

centralei termice;• - performantele tehnice ale echipamentelor de ardere (cazane si arzatoare) trebuie sa

fie in corcordanta cu Ordinul MAPPM nr.462/1993 si Ordinul MAPPM 756/1997 "Condifii tehnice privind protectia atmosferei" care indica valorile limita de emisie pentru poluanfii emisi de centralele termice pana la 10 MW, in special: pulberi, CO, SOx, NOx.;

• - centralele termice de bloc sau scara se doteaza cu automatizare minima, care sa nu faca necesara supravegherea continua de catre fochist;

• - se utilizeaza echipamente omologate si agrementate de catre organismele abilitate din Romania, beneficiarul trebuie sa ceara celui ce livreaza echipamentele, aceste documente;

• - combaterea zgomotului si vibrafiilor.

• b) pentru microcentrale de apartament• - existenta unui spatiu disponibil pentru amplasarea echipamentului intr-una din

incaperi-le apartamentului in care sa se realizeze prevederile normativelor 113,16, GP-051 si SC 005 privind volumul, suprafafa vitrata, distanfele fata de elementele de construcfie etc;

• - posibilitatea racordarii la instalatiile interioare de gaze naturale;• - posibilitatea evacuarii gazelor de ardere rezultate prin arderea combustibilului fara a

strabate spatii cu pericol de incendiu sau explozie sau a ajunge in contact cu elementele combustibile;

• - sa nu existe implicatii asupra apartamentelor invecinate (din punct de vedere al dis-tributiei instalatiilor de incalzire existente - coloane, aerisiri, goliri, alimentari apartamente) sau sa se solutioneze situatiile aparate, astfel incat si nu fie afectate instalafiile celor conectati la sistemul centralizat, de instalarea microcentralei de apartament;

• - combaterea zgomotului si vibratiilor.• c) pentru puncte termice de imobil:• - existenta unui spatiu adecvat pentru amplasarea punctului termic la parterul sau

subsolul imobilului, in conformitate cu prevederile normativului 113;• - asigurarea racordurilor de apa si energie electrica necesare functionarii punctului

tennic;• - combaterea zgomotului si vibratiilor.• Proiectarea si execujia centralelor de bloc sau scara si punctelor termice de imobil

sau a microcentralelor termice de apartament se face de catre personal autorizat conform prevederilor normativelor I 13 si P 118 conform "Ghid de proiectare, execujie si exploatare a centralelor termice mici - GP 051-2000 si conform "Solutii-cadru pentru instalatii interioare de incalzire utilizand noi sisteme de producere a agentului termic" - SC 005-2000.

• In fisa 7 - sunt descrise solutiile proprii de producere a agentului termic cu particula-ritatile si avantajele fiecareia.

2. Individualizarea incalzirii colective

• Realizarea confortului termic in apartamente depinde, atat de natura si elementele componente ale cladirii, cat si de instalatia de incalzire si componentele ei (conducte, corpuri de incalzire, organe de reglare).

• Concomitent, problemele legate de costuri, energie si individualizarea consumurilor au impus necesitatea promovarii contorizarii la fiecare consumator (apartament) in paralel cu posibilitaple de reglaj individual.

• Schemele de instalatii interioare utilizand surse proprii de producere a agentului termic se pot realiza in urmatoarele solutii:

• - schema de distributie a instalatiei de incalzire la nivel de bloc sau scara;• - schema de distributie a instalafiei de incalzire la nivel de apartament si

sursa termica de bloc;• - schema de distributie cu microcentrala de apartament.• In fisa 6 sunt descrise schemele de distributie a instalajiilor de incalzire

utilizand surse proprii de producere a agentului termic conform lucrarii "Solutii cadru pentru instalafii interioare de incalzire utilizand noi sisteme de producere a agentului termic" - SC 005-2000.

Solutii de modernizare a instalatiilor de incalzire pentru cladiri de locuit individuale sau insiruite dotate cu

incalzire centrala cu sursa proprie de caldura

• 1. Inlocuirea robinetelor corpurilor statice existente cu robinet cu termostat• Scopul solutiei consta in:• - asigurarea reglajului termic local.• Pentru domeniul de utilizare, principiul de funcfionare si executia robinetelor cu ter-• mostat se va consulta fisa 2.

– 2. Izolarea conductelor de distribufie din subsolurile neincalzite Scopul solutiei consta in:• - reducerea pierderilor de caldura.• 3. Dotarea instalajiei de incalzire cu echipament de reglare cu ceas programabil Scopul

solufiei consta in:• - asigurarea reducerii temperaturii spatiilor incalzite pe durata noptii sau in perioadele de

neocupare ale acestora.• Scopul solufiei consta in:• 4. Dotarea circuitelor de incalzire care alimenteazš zone distinct incalzite cu dispozi-tive

de reglare:• - asigurarea reglajului termic pe zone incalzite.• 5. Inlocuirea arzatorului cu care este echipat cazanul cu un arzator performant Scopul

solufiei consta in:• - cresterea randamentului anual de producere a caldurii.• 6. Inlocuirea cazanului de producere a agentului termic pentru incalzire cu un cazan

modem performant• Scopul solutiei consta in:• - cresterea randamentului anual de producere a caldurii;• - reducerea consumului de combustibil.

Solutii de modernizare a instalapllor interioare pentru cladiri de locuit

individuale sau insiruite dotate cu sobe• 1. Schimbarea combustibilului lichid sau solid utilizat pentru

sobe cu combustibil gazos Scopul solutiei consta in:• - exploatarea mai usoara a sobei.• 2. Dotarea sobelor cu echipamente de reglaj termostatic a

acestora funcjie de temperatura interioara• Scopul solufiei consta in:• - cresterea randamentului de reglare prin evitarea supraincalzirii

incaperilor.• 3. Inlocuirea sobelor cu instalafie de incalzire centrala• Scopul solufiei consta in:• - cresterea randamentului sistemului de incalzire;• - cresterea confortului in apartamente

6. SOLUTII DE CONTORIZARE A CONSUMURILOR DE ENERGIE PENTRU INCALZIRE LA CLADIRILE DE LOCUIT

EXISTENTE

• La cladirile de locuit existente contorizarea consumurilor de energie termica se poate face prin urmatoarele solutii:

• 1. contor de energie termica de bloc si cu repartizarea costurilor conform prevederilor din reglementarile tehnice elaborate de INCERC;

• 2. contor de energie termica pe intregul bloc sau scara si repartitoare de caldura pe fiecare corp de incalzire si inlocuirea robinetelor existente cu robinete cu dublu reglaj;

• 3. contor de energie termica de apartament - impune aplicarea solutiei de inlocuire totala a refelei de distribu(ie a caldurii prin realizarea distributiei orizontale de apartament si coloane verticale pe casa scarii.

• Solutiile de contorizare a consumurilor de energie termica si detalii de montaj pentru contoarele de energie termica si apa calda vor fi in concordanta cu prevederile urmatoarelor reglementari tehnice:

• - SC 001 - Solutii cadru pentru montarea contoarelor de instalatii sanitare si incalzire din cladiri existente;

• - SC 002 - Solutii cadru de contorizare a consumurilor de apa, gaze naturale si energie termica, aferente instalatiilor din blocurile de locuinte.

CONTORIZAREA ENERGIEITERMICE LA NIVEL DE BLOC SAU SCARA

• Contorizarea energiei termice cu contor de bloc sau scara se realizeaza prin montarea unui contor de energie termica intr-un spatiu disponibil de comun acord cu Asociafia de proprietari/locatari a blocului.

• Amplasarea contoarelor de bloc se face tinand seama de modurile de racordare ale cladirilor la refeaua exterioara de incalzire, de pozitia punctului de racord (in afara sau in interiorul cladirii), de existenta sau de lipsa subsolurilor tehnice si de posibilitatea amenajarii unui spatiu necesar si corespunzator, astfel:

• a - contoare amplasate in subsolul cladirii sau la nivelul parterului;• b - contoare amplasate in exteriorul cladirii in nise special

amenajate;• c - contoare amplasate in camine special amenajate.• Amenajarile constructive necesare pentru montarea contoarelor de

energie termica la nivel de bloc, detaliile si conditiile de montaj ale contoarelor sunt prezente in fisa 5.

CONTORIZAREA ENERGIEI TERMICE LA NIVEL DE APARTAMENT

• Contorizarea energiei termice la nivel de apartament in cladirile de locuit existente se realizeaza conf. SC 002-1998 "Solutii cadru de contorizare a consumurilor de apa, gaze naturale si energie termica aferente instalatiilor din blocurilor de locumte" in conditiile inlocuirii refelei de distribufie existente si realizšrii distribufiei orizontale de apartament si coloane pe casa scarii conform Solutiilor de distribufie de apartament detaliate in lucrarea SC 005-2000 "Solutii cadru pentru instalatii interioare de incalzire utilizand noi sisteme de producere a agentului termic".

• Conditiile de amplasare si montaj necesare instalajiilor de contorizare• Din racordul blocului de energie termica se realizeaza o refea de distribufie pentru ali-

mentarea coloanelor amplasate in casa scarii.• Pentru coloanele de alimentare principale se recomanda fevi negre de otel, iar pentru

conductele de legatura, tevi din mase plastice, rezistente la temperatura (de tip polipropilena sau polietilena de inalta densitate).

• Pe fiecare coloana de energie termica se vor monta robinete de inchidere.• Pentru conductele care se monteaza aparent (in plinta) se va avea in vedere aspectul

estetic, precum si proteclia fata de lovituri.• La trecerea conductelor prin perefi sau elemente de construcfii conductele se vor

monta in tuburi de protectie (mansoane).• Ghenele de instalajii necesare montarii coloanelor se vor amplasa pe casa scarii;

contoarele se amplaseaza in nisa, cu acces din casa scarii, individual pe apartament.• Se va evita montarea conductelor in spajii in care temperatura poate scadea sub 0

°C.

Contoarele de energie termica folosite in apartamente, pentru contorizarea energiei

agentului termic de incalzire sunt alcatuite din:• - contor de debit - care masoara debitul si volumul de apa care trece

prin instalatie;• - doi senzori de temperatura care masoara temperatura agentului

termic din instalatie pe conducta tur si retur;• - un integrator electronic care calculeaza, corecteaza automat si

inregistreaza in timp consumul de energie termica.• Modelele noi, complexe de contoare de energie termica au un

integrator dotat cu microprocesor electronic care calculeaza suplimentar si afiseaza debitul, diferenja de temperatura, puterea termica, etc.

• Elementele componente ale contoarelor trebuie sa permita demontarea si inlocuirea acestora in caz de defectiune.

• La alegerea tipului de contor de energie termica de apartament trebuie indeplinite acelea si conditii ca si la contoarele de bloc.

• In fisa 8 prezentam scheme de alimentare cu agent termic pentru incalzire cu contorizare de apartament.

FISA nr. lTRATAMENTE DE CURAjTRE CHIMICA SI PROTECTIE ANTICOROSIVA A

INSTALATIILOR EXISTENTE DE INCALZIRE LA CLADIRI DE LOCUIT ALIMENTATE DE LA O SURSA DE CALDURA EXTERIOARA (TERMOFICARE, CT DE CVARTAL

• Tratamentul de curafire chimica si protecfie anticorosiva a instalatiilor de incalzire centrala implica, in mod obligatoriu, urmatoarele:

• - acfiune chimica - operafie de curatire inainte de clatire si protecfie avand drept scop obfinerea unor instalafii curate fara depuneri;

• - acfiune mecanica hidraulica - spalarea si clatirea au drept scop eliminarea namolu-lui si a altor resturi aparute dupa acfiunea chimica;

• - acfiune preventiva de protecfie - adaugarea unui protector (inhibator) de coroziune in adaosul de apa de umplere finala pentru protejarea instalafiei contra acfiunilor nefaste ale coroziunii si depunerilor de calcar in scopul economisirii energiei si cresterii randamentului corpurilor de incalzire.

• Inaintea efectuarii tratamentelor de curafire si protecfie a instalafiei de incalzire trebuie realizat:

• • Controlul starii generale a instalapiei de incalzire centrala• - Instalapa trebuie sa fie funcfionala.• - Estimarea calitafii generale a instalafiei pentru a estima gradul depunerilor

de calcar.• • Controlul apei din instalafie

• Se ia un esantion de apa din instalafie si se analizeaza valoarea pH, mirosul apei, culoarea apei, abundenfa de mal, conductivitatea, confinutul in ioni de cloruri, sulfat si eventual de nitrafi astfel:

• - pH-ul apei scazut < 8 - 8,5 arata ca apa este corosiva pentru conductele de OL;• - mirosul de mucegai, de putred este semnul ca instalafia este poluata biologic;• - culoare rosietica a apei sau a malului este semnul coroziunii prin oxigenare;• - procentul de cloruri > 50 mg/l - dauneaza conductelor de ofel, alamei si aluminiului;• - confinutul de sulfafi, ioni de nitrafi si amoniac - este daunator conductelor din cupru

si alama;• - sulfafii sunt daunatori ofelului si fontei, in sensul ca acestia permit dezvoltarea bac-

teriilor anaerobice sulfastoreductoare care produc gazul H2S ce antreneaza o coroziune puternica;

• - o concentrare de saruri solubile cu confinut de clor si sulf poate fi cauzata de catre adaosurile repetate de apa.

• • Verificarea etanseitafii instalafiei• Modificarile aduse instalafiei pentru repunerea sa in funcfiune, renovare sau

modificare se efectueaza inaintea operafiilor de curafire. Se verifica:• - starea garniturilor de etansare ale vanelor;• - starea fizica si accesul la robinetele lor de la baza coloanelor (daca exista);• - starea robinetelor de aerisire;• - daca exista o sursa de alimentare cu apa in apropiere cu un debit si presiune sufici-

ente, pentru bransarea furtunelor suple si pentru realizarea alimentarii;• - daca exista unul sau mai multe camine de canalizare capabile sa absoarba volumul

apelor provenite din golirea si clatirea instalafiei.

1. Actiunea de curatire chimica - pentm eliminarea malului din instalatiile existente

• - Se pregateste instalatia conf. fig. 1• - Se estimeaza volumul apei din instalatie.• - Se introduce cantitatea de substanca detartranta (ex. IC - 20) pentru a

obtine dozajul ales (1-2%) in functie de starea instalatiei si dupa umplere se lasa sa functioneze instalatia in mod normal timp de 2-3 saptamani (se poate lasa produsul in instalatie peste o luna de žile, fara nici un rise).

• - Daca instalatia este foarte murdara, se va proceda in doua etape: se introduce 1% solufia detartranta (ex.IC - 20) si se lasa sa functioneze instalatia una sau doua saptamani. Apoi se goleste instalatia - se introduce 1-2% substanfa detartranta si se lasa din nou sa functioneze instalatia timp de 2 sau 3 saptamani.

• - Se face controlul concentratiei.• Inainte de golire se masoara concentratia reala a produsului detartrant cu

aparatura de masura.• Masurarea se efectueaza in diverse parti ale instalatiei, se verifica

repartizarca produsului in intreaga instalatie si se determina volumul exact de apa pe carc il continc instalatia.

2. Actiunea mecanohidraulica - spalarea hidraulica si clatirea instalatiei de

iacalzire centrali• Cazul A - Instalatii de incalzire simple usor accesibile• Conf.fig.l - se izoleaza instalatia si se desehid robinetele de golire Cl, C2. Faza 1:• - se inchid robinetele tuturor radiatoarelor, in afara de radiatorul cel mai indepartat;• - se deschide robinetul de alimentare cu apa rece si se racordeaza la instalatie conf. fig. 1 si se

lasa sa curga pana ce apa iese cu un debit constant, curata si cu un pH neutru sau o conduetivitate egala cu cea a orasului;

• - se inchide robinetul radiatorului cel mai indepartat si se deschide robinetul radiatorului urmator;• - se procedeaza astfel, radiator dupa radiator pana la ultimul radiator. Faza 2:• Se inverseaza bransarea furtunurilor flexibile pentru a alimenta radiatoarele prin retur si se spala

procedand conform faza 1. Faza 3: Se repeta operatiile de la faza 1.• Cazul B - Instalatie de incalzire complexa cu probleme (greu accesibila)• In cazul unor instalatii de incalzire complexe existente, dificil de spalat, sau in care unele

radiatoare n-au functionat la operatia de spalare hidraulica si clatire se face conf. fig.2 prin montarea in derivatie pe colectorul de retur general a unui "modul de filtrarc" conf. fig.2 avand drept scop absorbirea impuritatilor care ar putea exista dupa spalare si datorita aces-tui fapt sa fie antrenate in circulatie.

• Modulul de filtrare este echipat cu un sac al carui grad de filtrare poate varia intre 5 si 50 mm si o bara magnetica (fig.3 si fig.3').

• Modulul de filtrare funetioneaza ca "un rinichi" terminand progresiv curatirea instalatiei fara pierderi de apa.

• NOTA: In cazul in care o cladire de locuit nu dispune de o sursa de alimentare cu apa suficienta pentru spalare si clatirea instalafiei, se va utiliza un robinet exterior de incendiu. In acest caz se va cere avizul autoritatilor in domeniu.

3. Actiunea preventiva de protectie a instalatiei

• Pentru protecjia contra depunerilor de calcar si a coroziunii conductelor se folosesc substante funcfie de metalele din care este alcatuita instalatia si dintre care mentionam cateva:

• - PC-4 cu un dozaj 4% indiferent de tipul instalafiei; durata de viafa a instalafiei in urma efectuarii tratamentului este de 20 ani;

• - Noxal - cu un dozaj de minimum 1% indiferent de tipul instalafiei, daca ea confine elemente din aluminiu; durata de viafa a tratamentului - 6 ani;

• - fluid caloporteur FC-2 (baza netoxica monopropilen glicol) - este un produs complet, care asigura si protecfia contra inghetului; dozajul minim recomandat pentru a beneficia de protectie completa este 25% (protectie antigel la -10 °C); durata de viafa a instalatiei in urma efectuarii tratamentului este de 20 ani.

• - antigel FC-1 (baza netoxica monopropylen glicol) se utilizeaza pentru instatiile care nu conjin aluminiu; atunci cand se doreste o protecfie contra inghetului se recomanda utili-zarea acestui antigel de baza impreuna cu protectorul de coroziune PC-4 in diverse concentrafii funcjie de gradul de protecfie dorit; durata de viaja a instalatiei in urma efectuarii trata-mentului mixt FC-1 si PC-4 este de 20 ani.

• Se recomanda ca utilizarea antigelului sa se faca numai in instalafii care au fost perfect curajate.• Se recomanda un control cel pujin o data pe an a instalatiilor tratate contra depunerilor de calcar

si a coroziunii efectuand:• - pH-ul cu benzile de hartie pH sau cu un pH neutru;• - dozajul de produs;• - dozajul de antigel cu un refractometru.

FISAnr.l’TRATAMENTE DE CURATIRE CHIMICA SI PROTECJIE ANTICOROSIVA A

INSTALATIILOREXISTENTEDE INCALZIRE LA CLADIRI DE LOCUIT INDIVIDUALE SAU INSIRUITE DOTATE CU SURSA PROPRIE DE CALDURA

• Tratamentul de curafire si protectie a instalatiilor de incalzire la cladiri cu sursa proprie implica, in mod obligatoriu, 3 actiuni:

• - actiune chimica - operatie de curafire avand drept scop obfinerea unor instalafii curate fara depuneri, inainte de clatire si protectie;

• - acjiune mecanica hidraulica - spalarea si clatirea au drept scop eliminarea namolu-lui si a altor resturi aparute dupa acfiunea chimica;

• - acfiune preventiva de protecfie - adaugarea unui protector (inhibator) de coroziune in adaosul de apa de umplere finala pentru protejarea instalatiei contra actiunilor nefaste ale coroziunii si depunerilor de calcar in scopul economisirii energiei si cresterii randamentului corpurilor de incalzire.

• Inaintea efectuarii tratamentelor de curafire si protectie a instalatiei de incalzire trebuie realizat:• • Controlul starii generale a instalafiei de incžlzire centrala• - Instalafia trebuie sa fie functionala si perfect etansa.• - Informare privind cantitatile de apa de adaos pentru a estima valoarea pierderilor; aportul regulat de apa

introduce in instalafie oxigen si saruri care au drept efect marirea coroziunii, deci a producerii de mal hidroxid, provoaca depuneri de calcar si mal in cazan.

• - Estimarea starii generale a instalafiei pentru a aprecia gradul depunerilor de calcar.• • Controlul calitatii apei din instalatie• Se ia un esantion de apa din instalajie si se analizeaza valoarea pH, mirosul apei, culoarea apei, abundenfa de

mal, conductivitatea, confinutul in ioni de cloruri, sulfat si eventual de nitrafi astfel:• - pH-ul apei scazut < 8 - 8,5 arata ca apa este corosiva pentru conductele de OL;• - mirosul de mucegai, de putred este semnul ca instalafia este poluata biologic;• - culoare rosietica a apei sau a malului este semnul coroziunii prin oxigenare;• - procentul de cloruri > 50 mg/l - dauneaza conductelor de ofel, alamei si aluminiului;• - continutul de sulfafi, ioni de nitrafi si amoniac este daunator conductelor din cupru si alama;• - sulfafii sunt daunatori otelului si fontei, in sensul ca acestia permit dezvoltarea bacteriilor anaerobice sulfat

reductoare produc un gaz H2S ce antreneaza o coroziune puternica;• - o concentrare de saruri solubile cu confinut de clor si sulf poate fi cauzata de catre adaosurile repetate de apa.

• • Verificarea dispozitivelor de expansiune (VE)• - Vasele de expansiune• Daca expansiunea instalafiei este asigurata cu un vas de expansiune deschis in aer

liber se recomanda suprimarea lor si inlocuirea cu un vas de expansiune inchis sub presiune de azot, pentru a elimina accesul aerului care va contamina apa din instalafie.

• Vasul de expansiune trebuie golit separat inainte de golirea instalaplei pentru a evita ca namolul, algele si alte impuritafi dezvoltate in acesta sa pžtrunda in instalafie, producand blocaje si o poluare biologica.

• In cazul in care se pastreaza vasul de expansiune, se va verifica starea sa, se va curafa si dezinfecta folosind o perie si o solufie de bioxid NX-9 sau NX-11.

• Dupa tratamentul definitiv si umplerea instalajiei, se verifica prezenja in apa instalajiei a produsului de tratament intr-o buna concentrajie si, daca este necesar, pentru a asigura protecjia instalajiei, se corijeaza situajia adaugand un produs de tratare direct in interiorul vasului.

• - Rezervor cu grup de menjinerea presiunii (modul de expansiune)• Se controleaza starea interna a rezervorului si se procedeaza la curajirea sa.• In cazul in care presiunea din vas este asigurata cu aer comprimat, un strat de

parafina serveste la izolarea suprafejei libere a lichidului pentru a evita oxigenarea apei.

• In acest caz se va izola vasul inainte de golirea instalajiei pentru a evita patrunderea parafinei in instalajie si producerea blocajelor.

• Pentru intrejinere - personalul de exploatare are obligajia de a adauga in vas, semes-trial sau anual, o mica doza de produs bioxid NXB-9 sau NXB-11 pentru a menjine apa sterilizata in timp, iar in cazul in care instalatia este tratata cu antigel, se va verifica concentrajia de antigel pe care o confine apa din instalajie pentru ai garanta protecjia contra inghejului.

• In ceea ce priveste rezervorul modulului de expansiune, personalul de exploatare trateaza apa pe care o confine cu un produs de protecjie definitiv intr-o buna concentratie.

• • Verificarea etanseitatii instalatiei• Modificarile aduse instalatiei pentru repunerea sa in functiune, renovare sau

modificare se efectueaza inaintea operajiilor de curatire.• Se verifica:• - starea garniturilor de etansare ale vanelor;• - starea fizica si accesul la robinetele de la baza coloanelor (daca exista);• - starea robinetelor de aerisire;• - daca exista o sursa de alimentare cu apa in apropiere cu un debit si presiune

suficiente, pentru bransarea furtunelor suple si pentru realizarea alimentarii;• - daca exista unul sau mai multe camine de canalizare capabile sa absoarba volumul

apelor provenite din golirea si clatirea instalatiei.

1. Actiunea de curatire chimica - pentru eliminarea malului din instalatiile existente

• - Se pregateste instalafia conf. fig.4• - Se estimeaza volumul apei din instalajie.• - Se introduce cantitatea de substan(a detartranta (ex.IC - 20) pentru a obtine dozajul ales (1-2%) in funcfie de

starea instalajiei si dupa umplere se lasa sa funcjioneze instalatia in mod normal timp de 2-3 saptamani (se poate lasa produsul in instalafie peste o luna de žile, fara niči un risc).

• - Daca instalafia este foarte murdara, se va proceda in doua etape: se introduce 1% solufia detartranta (ex.IC - 20) si se lasa sa funetioneze instalatia una sau doua saptamani. Apoi se goleste instalatia - se introduce 1-2% substanja si se lasa din nou sa funejioneze instalatia timp de 2 sau 3 saptamani.

• - Controlul concentrafiei.• Inainte de golire se masoara concentrajia reala a produsului detartrant cu aparatura de masura.• Masurarea se efectueaza in diverse parfi ale instalafiei, se verifica repartizarea produsului in intreaga instalajie si

se determina volumul exact de apa pe care il conjine instalatia.• • Detartrarea/dezoxidarea separata a cazanelor• - Cazane vechi• Daca acestea au fost bine intrejinute, se procedeaza la renovarea lor aplicand un tratament de

detartrare/dezoxidare separat si anume:• - Cantitatea de apa exacta este indicata de fabricantul cazanelor• - Se va utiliza produsul DS-40 (acid in pudra).• - Cu excepfia instalatiilor cu un grad important de impuritati, un dozaj de 10% din volumul de apa al cazanului

este suficient.• Se va verifica:• - Izolarea cazanului cu robinete perfect etanse; daca este cazul, se va deconecta cazanul de instalajie.• - Golirea rapida si eficace a cazanului (pozifionare si diametru suficient al robinetului de golire) usor si fara risc.

• - Existen(a unui loc de evacuare a apelor uzate.• Soluna 1 - Cazanul este echipat cu pompš de recirculare permrfand

functionarea aces-teia pentru detartrare, se verificš:• - Starea vasului de expansiune si a supapei de siguranfa.• - Existen{a unui robinet de aerisire capabil sa evacueze gazele ce

se produc in timpul tratamentului.• - Posibilitatea orientarii spumei de acid care s-ar putea produce,

pentru a evita scurge-rea pe suprafefe sau compozanfi, producand distrugerea lor.

• - Alimentarea independentš a cazanului.• Soluna 2 - Cazanul nu este echipat cu pompa de recirculare. In

acest caz, se utilizeazš o pompa independentš provizorie.• In general debitul acestei pompe trebuie sa fie cel putin egal cu 10-

15% din debitul nomi-nal al cazanului.• Se verifica ca punctele de siguranfš enumerate mai inainte, sa fie

respectate

2. Actiunea mecanohidraulica - spalarea hidraulica si clatirea instalatiei de incalzire existente la Cladiri de

locuit individuale• Cazul A - Instalafii de incalzire simple, usor accesibile• Operatiile de spalare hidraulica si clatirea instalatiei de incalzire la Cladiri de locuit individuale si insiruite conf.

fig.4 sunt:• 1. Se opresc cazanul si pompa. Se goleste instalatia.• Se racordeaza robinetele de golire (c) cu un furtun flexibil la un robinet de apa si la evacuare, intr-un loc capabil

sa absoarba tot debitul de apa.• 2. Spalarea hidraulica a circuitului de radiatoare. Faza 1:• - se inchid robinetele tuturor radiatoarelor, in afara de radiatorul cel mai indepartat;• - se deschide robinetul de alimentare cu apa rece si se racordeaza la instalafie conf.fig.4 si se lasa sa curga panš

ce apa iese cu un debit constant, curata si cu un pH neutru sau o conductivitate egala cu cea a orasului;• - se inchide robinetul radiatorului cel mai indepartat si se deschide robinetul radiatorului urmator;• - se procedeaza astfel, radiator dupa radiator pana la ultimul radiator. Faza 2:• Se inverseazš bransarea furtunelor flexibile pentru a alimenta radiatoarele prin retur si se spala procedand ca la

faza 1. •• Faza 3: Se repeta operatiile de la faza 1.• 3. Spalarea hidraulica a cazanului.• Se inchid robinetele tuturor radiatoarelor sau robinetelor de izolare a retelei, daca exista.• • Se deschid robinetele (1) si (c) si robinetul de golire al cazanului (nu se aplica in cazul unui cazan mural clasic

cu serpentina).• • Se deschide robinetul de alimentare cu apa; apa trebuie sa curga cu debit mare pana iese curata.• • Se inverseaza furtunele pentru a se asigura clatirea corecta a cazanului de toate impuritafile depuse la baza,

asa cum s-a explicitat in Faza 2 si Faza 3.• In cazul in care se schimba cazanul dupa operafia de curafire, se demonteaza cazanul si se efectueaza spalarea

utilizand fevile de tur si retur ale instalatiei care sunt libere pentru a lega furtunurile flexibile.

• Cazul B - Instalafie de incalzire complexa• In cazul unor instalatii de incalzire complexe existente, dificil de

spalat sau in care unele radiatoare n-au func{ionat, operafia de spalare hidraulica si clatire se face conf.fig.5 prin montarea in derivate pe colectorul de retur general a unui "modul de filtrare" conf. fig.3 si 3' avand drept scop absorbirea impuritafilor care ar putea exista dupa spalare si datorita acestui fapt sa fie antrenate in circulafie.

• Modulul de filtrare este echipat cu un sac al carui grad de filtrare poate varia intre 5 si 50 mm si o bara maganetica.

• Modulul de filtrare termina progresiv curaprea instalafiei fara pierderi de apa.

• NOTA: In cazul in care o cladire de locuit nu dispune de o instalatie de alimentare cu apa suficienta pentru spalare si clatirea instalafiei, se va utiliza o sursa exterioara de apa. In acest caz se va cere avizul autoritatilor in domeniu.

3. Actiunea preventiva de protectie a instalatiei

• Pentru protecfia contra depunerilor de calcar si a coroziunii conductelor se folosesc substanje functie de metalele din care este alcatuita instala|ia dintre care menfionam:

• - PC-4 cu un dozaj 4% indiferent de tipul instalatiei; durata de viafa a instalatiei in urma efectuarii tratamentului este de 20 ani;

• - Noxal - cu un dozaj de minimum 1% indiferent de tipul instalatiei, daca ea confine elemente din aluminiu; durata de viafa a tratamentului - 6 ani;

• - fluid caloporteur FC-2 (baza netoxica monopropilen glicol) - este un produs complet, care asigura si protecfia contra Inghejului; dozajul minim recomandat pentru a beneficia de protecfie completa este 25% (protecfie antigel = -10 °C); durata de viajž a instalatiei in urma efectuarii tratamentului este de 20 ani.

• - antigel FC-1 (baza netoxica monopropilen glicol) se utilizeaza pentru instalatiile care nu confin aluminiu; atunci cand se doreste o protec(ie contra inghefului sub 25% sau peste 40% se recomanda utilizarea acestui antigel de baza impreuna cu protectorul de coroz-iune PC-4 in diverse concentrafii funcfie de gradul de protecjie dorit; durata de viafa a instalatiei in urma efectuarii tratamentului mixt FC-1 si PC-4 este de 20 ani.

• Se recomanda ca utilizarea antigelului sa se faca numai in instalafii care au fost perfect curafate.• Se recomanda un control cel pufin o data pe an a instalatiilor tratate contra depunerilor de calcar

si a coroziunii efectuand:• - pH-ul cu benzile de hartie pH sau cu un pH neutru;• - dozajul de produs;• - dozajul de antigel cu un refractometru.

FISA nr.2ROBINETE CU TERMOSTAT

• Domeniul de utilizare• Robinetele cu dublu reglaj cu termostat se pot utiliza penim oriee

sistem de incalzire centrala, pana la termperatura apei de max.l20 ○C, pe conducta de tur.

• Pentru a realiza o temperatura dorita a aerului din incapere pe baza folosirii unui anu-mit debit de agent termic prin corpurile de incalzire, acestea trebuie echipate cu robinete cu termostat.

• Robinetul cu termostat este asigurat contra scoaterii intamplatoare sau voite a capului cu termostat sau a butonului de reglare.

• Robinetele cu termostat asigura pierderi mici de sarcina.• Exista posibilitatea reglarii debitului masic al apei si repartizarii

optime dupa necesifatile temperaturii dorite in incaperi de catre locatari prin setarea termostatului.

• In scopul utilizarii eoreete de catre consumator a robinetelor cu termostat se face o informare a utilizatorului (locatarului) asupra termostatului si posibilitatea setarii lui.

• Principiu de functionare• Corpul termostatului contine un fluid care se dilata cand temperatura din camera

creste si se contraeta cand temperatura din camera scade.• Cand fluidul din senzorni termostatului se dilata (ca urmare a cresterii temperaturii in

camera) ventilul robinetului este impins treptat spre scaun, diminuand debitul de apa calda prin radiator. Cand fluidul se contracta (ca urmare a scaderii temperaturii din camera) ventilul se va ridica, debitul prin radiator creste - in mod simplu, automat si fara consum energetic.

• Alegerea locului de montare a senzorului termostatic se face funetie de pozitia de montare a radiatorului conf. fig. 6 si anume:

• - de regula, senzorul termostatic este amplasat in interiorul corpului termostatic;• - in unele situatii termostatul cu senzorul ineorporat nu poate determina corect

temperatura din camera, intrucat caldura degajata de conduete si radiator infiuenfeaza elementul sensibil; de exemplu, in cazul radiatoarelor amplasate intr-o nisa sub pervazul ferestrei, ascuns in spatele draperiei, senzorul termostatic se monteaza la capžtul unui tub capilar lung de 2 m, amplasat pe perete, intr-un loc unde poate masura corect temperatura interioara.

• Daca accesul la radiator pentru actionarea termostatului este dificila, se poate utiliza un dispozitiv de aetionare cu senzor ineorporat, montat pe perete, la distan^a de 8 m la capatul unui tub capilar racordat la robinetul de radiator.

• In scopul evitarii accesului neautorizat la termostatele radiatoarelor si a inchiderii acestora, exista posibilitatea utilizarii termostatelor cu limitari de temperatura inferioara si supe-rioara (+6 ... +26 °C) care pot fi blocate cu dispozitive speciale.

• Toti senzorii termostatelor desehid automat ventilul robinetului de reglare atunci cand se atinge in camera temperatura minima de garda.

• Executie• Robinetele cu termostat pot fi executate in mai multe variante functie de

pozitia de montaj pe radiator si de tipul instalatiei, monotubulara sau bitubulara.

• Firmele furnizoare livreaza robinete cu termostat pentru toate tipurile de sisteme de incšlzire intr-o gama larga de dimensiuni.

• Robinetul cu termostat cu execujie tip by-pass se monteaza pe radiatoare din sistemul de incalzire monotub care asigura trecerea debitului neutilizat mai departe in sistemul de incalzire.

• Robinetele cu termostat in executie tip drept sau colf se monteaza pe radiatoare in sistemele de incalzire bitub, echipate cu dispozitive de presetare. Presetarea oferi posibilitatea echilibrarii liidraulice a instalatiilor de incalzire asigurand alimentarea cu agent termic a tutur-or consumatorilor conform necesarului de caldura al acestora si calculului de echilibrare hidraulica efectuat de proiectant.

• Presetarea se face cu ajutorul unui inel montat pe robinet fara utilizarea unor scule speciale. Dupa presetare se monteaza capul termostat.

• Presetarea se face o singura data (la punerea in funcliune) cu exceptia situa(iilor cand are loc o modificare a sistemului ini|ial. Cand senzorni este montat, inelul de presetare este ascuns astfel incat nu exista acces la modificarea pozitiei acestuia si dezechilibrarea instalatiei

FISA nr.3REPARTITORUL DE CALDURA

• Generalitati• Repartitorul de caldura este un aparat modern care permite punerea in evidenta a consumurilor

parjiale dintr-o instalatie de incalzire centrala.• Temperatura este un parametru care serveste cunoasterii aparatului de energie al corpurilor de

incalzire, pe care sunt montate repartitoarele de caldura; aportul de energie se cunoaste prin integrarea in timp.

• Montarea si utilizarea repartitoarelor se va face in conformitate cu "Specificatia tehnica privind montarea si utilizarea repartitoarelor pentru consumurile de caldura ale corpurilor de incalzire" - indicativ ST 046/2001.

• Cerinte de utilizare• Utilizarea sistemului de imparfire a cheltuielilor pe baza repartitoarelor este posibila in

urmatoarele condifii:• - starea tehnica a instalatiei sa permita echiparea cu repartitoare;• - instalatia sa fie exploatata corespunzator.• In principiu repartitoarele se monteaza numai la acele instalatii care servesc cel putin doi

utilizatori, alimentati de la aceeasi instalatie. In acest caz se monteaza repartitoare pe toate corpurile de incalzire care se alimenteaza de la aceeasi instalatie.

• In cazul unor corpuri de incalzire care sunt inaccesibile din cauza modului de montare, puterea poate fi estimata prin calcul.

• Numarul corpurilor de incalzire care nu se echipeaza cu repartitoare trebuie sa se incadreze intr-o proporjie de 25% din suprafaja totala locuita.

• Pentru utilizarea repartitoarelor corpurile de incalzire vor fi prevazute, in mod obligatorni, cu robinet cu termostat

• Condrfii de exploatare• • Recepfia echipamentului de incalzire• - examinarea vizuala a corpului de incalzire;• - dimensiunile geometrice si identificarea corpurilor de incalzire;• - identificarea puterilor termice si a locurilor de montaj;• - identificarea temperaturii medii a instalapei de incalzire.• • Montarea repartitoarelor:• - identificarea mijloacelor ajutžtoare necesare;• - precizarea cu exactitate a punctului de montare pe corpul de incalzire;• - montarea elementelor de prindere adecvate;• - montarea repartitorului pe corpul de incalzire.• • Citirea indicatiilor repartitorului:• - verificarea vizuala a integrita^ii aparatului;• - verificarea fermitafii prinderii repartitorului;• - verificarea integritafii sigiliului;• - verificarea corectitudinii de amplasare pe corpul de incalzire.• • Calculul cheltuielilor pentru incalzirea spatiilor:• - calcularea cheltuielilor dupa prescripfiile de calcul;• - evaluarea situajiilor speciale.

Prelucrarea datelorPrelucrarea datelor se face, pentru fiecare tip de repartitor, conform specificafiei tehnice ST

046/2001, finindu-se seama de:- temperaturile limita de utilizare;

- factorii de evaluare;- exigenjele relative la mentenanta si la citire

• Tipuri de repartitoare

• In practica se utilizeaza doua tipuri de repartitoare:• A) repartitoare funcfionand cu energie electrica (electronice);• B) repartitoare funcfionand fara energie electrica, funcfionand pe principiul evaporarii.

• A) Repartitoare funcfionand cu energie electricS (electronice)• Principiul de functionare• Repartitoarele alimentate cu energie electrica sunt aparate care integreaza temperatura pe o

perioada de timp data. Acestea utilizeaza, conform procedeului de masura, una sau mai multe din temperaturile caracteristice, in vederea evaluarii emisiei de caldura a suprafejei corpurilor de caldura.

• Valoarea consumului este proporfionala cu caldura emisa prin suprafafa de incalzire si consumata de utilizatori pe timpul perioadei de masurare (contabilizare).

• Repartitoarele de caldura electronice funcfioneaza conform urmatoarelor principii de functionare:• - principiul de masura cu un senzor - senzorul de temperatura inregistreaza temperatura pe

suprafafa radiatorului sau agentului incalzitor;• - principiul de masura cu doi senzori - un senzor de temperatura inregistreaza temperatura pe

suprafafa radiatorului sau a agentului incalzitor, iar al doilea masoara temperatura din camera sau o temperatura aflata intr-o relaple definita cu aceasta;

• - principiul de masura bazat pe diferenfa medie logaritmica de temperatura- masoara cu trei senzori temperatura de ducere si intoarcere a agentului incalzitor si temperatura din camera

• Descrierea constructiva• Repartitoarele de caldura electronice se compun, conf. fig.7a, din:• - carcasa;• - senzori de caldura;• - ecran de afisaj;• - sursa de alimentare (baterii);• - sigiliu.• Sigiliul serveste la protecfia aparatului contra eventualelor manipulari neautorizate.• Fiecare repartitor electronic este o unitate functionala ale carui componente sunt fabri-cate cu

respectarea unor anumite toleranfe, astfel se obfine o funcfionare uniforma a fiecarui repartitor dat (tip marca) in condifii de utilizare identice.

• Cadranul indicator• Pe ecranul repartitorului, afisajul se schimba automat la anumite intervale de timp fara

intervenfie. Indicafiile de pe ecranul aparatului apar in urmatoarea succesiune:• - valoarea consumului curent;• - valoarea memorata a consumului din sezonul precedent de decontare;• - un cod de control si data de scaden^a a citirii;• - constanta de evaluare a repartitorului si numarul de senzori.• Montare• Montarea repartitoarelor electronice se exccuta astfel: - direct pe corpul de incalzire; - pe perete,

in care caz contorul repartitorului se monteaza pe perete si senzorul de temperatura pe corpul de incalzire. Cotele de montare direct pe corpul de incalzire sunt indicate in fig. 8 si se aplica daca sunt in concordanja cu instructiunile de montare ale produsului. i pe pereli se efectueaza atunci cand inaltimea corpului de incalzire este mai ■0 mm sau cand repartitorul nu poate fi montat direct pe corpul de incalzire. Con-Hral se monteaza pe perete pe partea opusa robinetului cu ventil termostatat la distanfa mini-Mi de 100 mm de corpul de incalzire. Dupa montare se vor izola cablurile senzorilor

B) Repaititoare functionand fara energie electrici funetionind pe principiul evaporarii

• Principiul de funetionare• Rapartitoarele funetionand prin evaporare sunt aparate in care se produce evaporarea unui lichid sub efectul

temperaturii si duratei aportului de energie care se transmite printun contact termic cu suprafata calda a corpului de incalzire.

• Voumul de fluid evaporat reprezinta - in anumite conditii - canitatea de caldura data de corpul de incalzire.• Datorita impreciziei de masurare a lichidului evaporat cat si a usurintei de fraudare prin masuri de reducere a

evaporarii, se recomanda utilizarea repartitoarelor cu evaporare numai la cladiri cu numar redus de apartamente.• Descrierea constructiva• Repartitorul de caldura funetionand prin evaporare se compune conf. fig.7 din:• - placa frontala cu scala gradata;• - placa de baza;• - rigla de vizualizare;• - flacon cu lichid de evaporare si sigiliu.• Cadranul indicator• Marimea indicata citita perpendicular reprezinta inalfimea lichidului in dreptul scalei, masurata de la punetul zero

al scalei.• Marimea indicata reprezinta cantitatea cu care a scazut nivelul fluidului sub punctul de nul. Pentru a cunoaste

consumul, marimea indicata se multiplica cu factorul global de echivalare.• Montaj• Strangerea repartitoarelor pe corpurile de incalzire trebuie sa prezinte siguranfa pe o perioada indelungata.• Inaljimea locului de strangere se afla in cazul radiatoarelor cu curgere verticala intre 60 si 80% din inaltimea

corpului de incalzire (elemente, teava sau plate) masurata de la baza inferioara pana la mijlocul repartitorului (fig.8).

• In cazul echiparii corpurilor de incalzire cu robinete cu termostat, locul de montare prescris se afla la 75% din inalfimea corpului de inaltimea corpului de incalzire (se admit unele exceptii in cazul corpurilor de incalzire cu lungime mica).

• In cazul corpului de incalzire care depasesc lungimea de 2000 mm este necesara montarea a doua repartitoare. Pozida de montare a repartitoarelor este prezentata in fig. 8.

FISA nr.4ECHILIBRAREA HIDRAULICA §1TERMICA

AINSTALAJHLOR DE tNCALZIRE CENTRALA• Dispozitivele utilizate pentru procedeul de echilibrare, func{iunile lor, domeniul de uti-lizare si avantajele utilizarii sunt prezentate in tabelul

2.• Condifii de montaj al dispozitivelor de ehilibrare• • Robinet de echilibrare la baza coloanei (fig.9)• - Acces usor la dispozitiv.• - Comoditate de asezare (in urma reabilitarii instalatiilor) pe conductele apropiate de pereti sa existe posibilitatea unei demontari usoare si

sigure a mecanismului.• - Amplasarea dispozitivului cu respectarea condifiilor:• > in amonte diametrul fevii sa fie egal sau eventual mai mare ca al dispozitivului;• > in amonte - lungimea dreapta inaintea robinetului sa nu fie mai mica de 5 ori diametrul conductei.• - Respectarea sensului de curgere al fluidului indicat pe dispozitiv.• - Pozida vanei (orizontala, verticala, inclinata nu are influenfa asupra preciziei masurarii).• • Manson de masurare (fig. 10)• - Se monteaza la un sistem de conducte cu acelasi diametru.• - Amplasarea mansonului de masurare cu respectarea condifiei:• - in amonte lungimea dreapta inaintea mansonului sa fie aproximativ de cinci ori diametrul conductei.• - Sensul de curgere al fluidului este indiferent.• - Pozifia mansonului sa asigure acces usor la prizele de presiune.• • Modul de reglare (fig. 11)• - Modulul de reglare se instaleaza pe toate corpurile de incalzire la dreapta sau la stan-ga corpului.• - Totdeauna sunt echipate cu piulife demontabile pe partea de intrare a fluidului.• - La montaj trebuie respectat sensul de curgere gravat pe modul.• - Pozrpia modulului (orizontala, verticala sau inclinata) nu are influenfa asupra func{ionarii.• • Robinet termostatic (fig. 12)• Robinetul termostatic se instaleaza ca un robinet termostatic sau manual pe intrarea in corpurile de incalzire.• - Montarea se efectueaza, fie pe partea stanga, fie pe partea dreapta a corpurilor de incalzire (vezi fig. 12).• - La montaj robinetul termostatic trebuie plasat orizontal si nu trebuie sa fie izolat de aerul din incapere de un obstacol in faja (masu{a,

perdea) care sa permita buna circulafie a aerului in incapere.• • Modulul termic pe apartament, masoara si regleaza debitul fiecarei bucle de consumatori (vezi fig. 13)• • Aparat de masura cu citire directa a debitului de agent termic, masoara debitul de agent termic la toate corpurile de incalzire si la

echipamentele temnice (vezi fig. 14)

Posibilitati de montajFig. 12. Robinet (manual tennostatic) de masurare si reglare a agentului termic pe turul coipului de incalzire

FISA nr.5CONTORIZAREA ENERGIEI TERMICE LA NIVEL DE BLOC LA

CLADIRI DE LOCUTT EXISTENTE (CONF.SC 001-96)

• Amenajari constructive• Amenajarile constructive amplasarii contoarelor de energie termica sunt necesare pentru cazurile cand nu se

poate gasi spatiul necesar si adecvat pentru montajul contoarelor in interiorul cladirii pe care o servesc. Acestea difera de la caz la caz, functie de locul ales pentru montaj si de modul in care acesta satisface conditiile tehnice necesare montajului:

• a - Contoare amplasate in subsolul cladirii: solutia se aplica in cazul in care cladirea are subsol tehnic, iar punctul de racord al instalafiei interioare la conductele de distanta sau la retele se afla la nivelul subsolului, contoarele se vor monta in subsol.

• b - Contoarele amplasate la nivelul parterului: solufia se aplica in cazul in care cladirea nu are subsol tehnic, iar racordurile instalatiilor interioare la retelele exterioare si distribufia se afla la nivelul parterului racordurilor care sa permita montajul contoarelor.

• c - Contoare amplasate in nise special amenajate; solufia se aplica in urmatoarele situafii:• - cladirea nu are subsol tehnic, distribufia energiei termice se realizeaza la nivelul solului sau al parterului si nu

exista spafiu disponibil la parter pentru montarea contoarelor;• - cladirea nu are subsol tehnic si distribujia este realizata prin pamant in canale vizitabile;• - cladirea are subsol tehnic, dar acesta nu indeplineste conditiile tehnice necesare pentru montarea aparaturii

(umiditate mare, prezenta apei in subsol, imposibilitate asigurarii securitatii si integrarii aparaturii);• - alte situafii care reclama construirea unei nise, cutii metalice sau tablou pentru contoare. d - Contoarele

amplasate in camine special amenajate; solufia se aplica in urmatoarele situafii:• - cladirea nu are subsol tehnic, racordul la conductele de distanfa se afla in exteriorul clždirii, iar distributia se face

prin pamant;• - cladirea nu are subsol tehnic, instalafiile de distributie sunt la nivelul parterului, iar subsolul nu permite utilizarea

unui spajiu din cadrul parterului, sau nu exista spafiu disponibil la parter pentru montarea conductelor;• - cladirea are subsol tehnic, dar acesta nu indeplineste conditiile tehnice necesare pentru montarea aparaturii

(umiditate mare, prezenta apei in subsol, imposibilitatea asigurarii securitatii si integrarii aparaturii, imposibilitatea asigurarii unui acces sigur) iar solutia cu nisa sau cutie metalica nu poate fi adoptata

• Se recomanda ca locul de montaj al contorului de energie termica sa fie subsolul, parterul cladirii sau o nisa montata la interior sau in exterior.

• Daca nu exista posibilitatea alegerii unui astfel de spafiu, se recurge la construirea caminelor de contoare.

• La alegerea tipului de contor de energie termica trebuie respectate urmatoarele conditii:

• - contoarele trebuie sa respecte prevedrile standardelor in vigoare si normelor nafionale de metrologie ale B.R.M.L. care sunt in conformitate cu normele interna(ionale elaborate de Organizafia Internafionala de Metrologie Legala (O.I.M.L.);

• - contoarele sa funcfioneze intr-o clasa de precizie care sa satisfaca necesitafile concrete ale aplicatiei;

• - compatibilitate intre conditiile concrete de utilizare ale contorului si prescriptiile pro-ducatorului astfel incat sa se asigure funcfionarea indelungata in clasa de precizie in care a fost construit, cu costuri de exploatare minime;

• - costul contorizarii si fie compatibil, detenninarea acestuia efectuandu-se printr-un compromis pret-performanta;

• - efectele introducerii sistemului de masura (in furnitura completa) asupra regimului de funcjionare a instalatiei sa fie minim;

• - sistemul sa fie fiabil si credibil astfel incat sa permita stabilirea unor relatii normale intre furnizor si beneficiar.

Detalii de montaj al contoarelor de energie termica

• Pentru inregistrarea corecta a consumurilor de energie termica schema de montaj a sistemului de contorizare a energiei termice se compune din urmatoarele parti componente:

• - contor de debit (debitmetru) - masoara debitul si volumul de apa care trece prin instalatii si care trebuie montat pe racordul la conducta de distanta - tur (apa calda 95 °C);

• - doua sonde de temperatura (traductoare, termorezistenfe) care se monteaza una pe conducta de tur si una pe conducta de retur;

• - integratorul electric sau electronic - care este conceput sa se monteze pe perete, in dula-puri sau pe sine suport;

• - un filtru de impuritafi care se monteaza in amonte de contor;• - o portiune de conducta dreapta in amonte si in aval de contor fara schimbari de

directie, a carui lungime este indicata de producator si confirmata prin aprobarea de model;

• - robinete de separare in amonte si aval de contor;• - un stuf pentru montarea manometrului si un stuf pentru montarea unui termometru.

Detalii de montaj al contorului de energie termica sunt date in SC 001-96 "Solutii-cadru pentru montarea contoarelor de instalatii sanitare si de incalzire din cladiri existente".

FISAnr.6SCHEME DE INSTALATUINTERIOARE CUINDIVIDUALIZAREA iNCALZIRn

COLECTIVE - UTILIZAND SURSE PROPRII DE PRODUCERE A AGENTULUITERMIC

• Producerea locala (surse proprii) a caldurii in centrale si puncte termice reprezinta o alternativa la producerea centralizata si prezinta urmatoarele avantaje:

• - reducerea consumului de energie termica si a cheltuielilor aferente gestionarii proprii;

• - satisfacerea in mai mare masura a cerintelor consumatorilor functie de conditiile locale;

• - cresterea randamentelor de distribufie a agentului termic.• Schemele de instalafii interioare de incalzire la cladirile de locuit

utilizand surse proprii de producere a agentului termic conform "Solufii cadru pentru instalafii interioare de incalzire utilizand noi sisteme de producere a agentului termic" se clasifica in:

• - scheme de distributie la nivelul blocului si scarii;• - scheme de distributie de apartament si sursa termica de bloc.

1. Scheme de distributie la nivel de bloc sau scara

• Schemele de distributie se adopta in functie de urmatorii factori:• - tipul sursei de agent termic (centrala termica sau punct termic de bloc sau de

scara);• - numarul de tronsoane ale blocului;• - partiul de arhitectura al fiecarui tronson (numarul si amplasarea apartamentelor pe

nivel);• - spatiul disponibil din časa scarii.• In scopul realizarii distributiei individuale de apartament cu posibilitatea de masurare

si reglare locala a parametrilor, sistemul de distributie cel mai indicat este distributia infe-rioara cu circulafie fortata, bitub sau monotub.

• Distributia inferioara este preferata distributiei superioare, datorita posibilitatilor de amplasare in subsol, in spajii de folosinta comuna fara necesitati estetice deosebite.

• Coloanele se amplaseaza in časa scarii, in ghene sau niše special amenajate.• Functie de numarul de apartamente pe care le alimenteaza o grupa de coloane tur -

retur, la acestea exista unul sau mai multe racorduri la fiecare nivel, cate unul pentru fiecare apartament pe care se monteaza:

• - robinete de izolare;• - contoare de caldura.

2. Scheme de distribufie de apartament si sursS termica de bloc (punct termic sau centrali termica)

• In scopul evidentierii consumurilor de energie termica pe apartament si posibilitatii de reglaj individual, se promoveaza distributia orizontala a instalatiei de incalzire in interiorul apartamentului.

• Functie de modul de compartimentare a apartamentului, de pozida corpurilor de incalzire, de numarul si tipul conductelor utilizate, distributia la nivelul apartamentului poate fi:

• - bitubulara ramificata clasica;• - bitubulara cu distribuitor - colector;• - monotubulara cu radiatoarele in derivate;• - bitubulara cu modul termic de apartament;• - monotubulara cu modul termic de apartament si distribuitor - colector.

Distributia orizontala a instalatiei de incalzire in apartament impune o serie de probleme si anume:

• - din punct de vedere arhitectural (modul de realizare a pardoselilor, plintelor, niselor, ghenelor);

• - din punct de vedere al functionarii corecte privind dezaerisirea instalajiei in toate punctele de schimbare de nivel.

FISA nr.7SCHEME DE ALIMENTARE CU AGENT TERMIC

PENTRU INCAlZIRE CU CONTORIZARE PE APARTAMENT (CONF. SC 002-98)

• Contorizarea energiei termice in apartamentele blocurilor de locuinte se poate realiza prin utilizarea urmatoarelor scheme de alimentare cu agent termic conform SC 002-98 Solutii cadru de contorizare a consumurilor de apa, gaze naturale si energie termica aferente instalatiilor din blocurile de locuinfe

a. Schema de alimentare cu agent termic pentru incalzire in sistem monotubular

cu contorizare de apartament• Pentru aplicarea acestei scheme se fac urmatoarele recomandari constructive si functionale:• 1. Coloanele cu plecarea din distributia inferioara pot sa alimenteze 1 -2 apartamente pe etaj, prin cate o

conducta proprie fiecarui apartament. Aceste coloane sunt montate in cate o caseta sau nisa special amenajata cu spatii corespunzatoare (puncte de distributie).

• 2. Conductele de distributie orizontale se pot monta in interiorul apartamentului, in spatiul dintre placa de beton si pardoseala finita sau in plinta.

• 3. Dupa alimentarea corpurilor de incalzire, conform schemei monotubulare, se va realiza racordarea la conducta de intoarcere a coloanei.

• 4. Pe conducta de intoarcere se prevede un contor de energie termica, iar pe conducta de ducere un electroventil cu doua cai, comandat de un termostat amplasat intr-o camera de referinfa a apartamentului.

• 5. Distributia monotub foloseste, de regula, conducte din material plastic rezistent la temperatura agentului termic, iar protecfia este de tip Jeava in feava. In tunele de marimea apartamentului se pot realiza una sau mai multe bucle de distributie monotub care alimenteaza un numar de corpuri de incalzire. Racordarea corpurilor la bucla este in paralel.

• 6. Echilibrarea hidraulica a buclelor se realizeaza cu un robinet de reglare amplasat pe bucla de intoarcere cu prize de masurare a debitului si presiunii.

• 7. Aparatele si armaturile se racordeaza prin intermediul unor fitinguri speciale, montate in caseta sau nisa de pe nivel pentru fiecare coloana verticala.

• 8. La fiecare corp de incalzire se prevede un robinet special cu 4 cai, avand 2 cai la cor-pul de incalzire si 2 cai la conducta monotub, cu posibilitaji de reglare. (Se poate monta si un ejector tip Venturi).

• 9. Traseul buclelor monotub se alege astfel incat sa nu se interseeteze in apartament cu alte instalatii.• 10. La realizarea schemei monotub este necesar sa se consume intregul ecart de temperatura intre intrarea si

iesirea din fiecare corp de incalzire.• 11. La probarea instalatiei se va urmari asigurarea etanseitafii inainte de ingroparea instalariilor in straturile

pardoselii sau inainte de montarea lor in plinta prin probe la cald si la rece.• 12. Alimentarea corpurilor de incalzire conform schemei monotubulare se realizeaza racordarea instalatiei de

incalzire a apartamentului la conducta de intoarcere a coloanei.• 13. In nisa de montare se poate prevedea o butelie de egalizare a presiunii si o pompa de circulafie pe retur cu

armaturile aferente in situafia in care se doreste realizarea unor reglaje fine cantitative si calitative la nivel de apartament.

b. Schema de alimentare cu agent termic in sistem bitubular cu contorizare de apartament

• Pentru aplicarea acestei scheme se fac urmatoarele recomandari constructive si functionale:• 1. Folosirea distribuitoarelor - colectoarelor in interiorul apartamentului presupune o schema de distributie

orizontala bitubulara.• 2. Legarea corpurilor de incalzire la conducta de tur si retur se face cu racorduri fixe si independente.• 3. Distribuitoarele - colectoarele se amplaseaza intr-un punct de control cu acces usor si, dupa caz, se prevad si

contoare.• 4. Din distribuitoarele - colectoarele de apartament se alimenteaza separat fiecare corp de incalzire.• 5. Fiecare corp de incalzire este racordat fara discontinuitati cu ajutorul unor conducte de diametru mic de

polietilena reticulara, polibutan sau cupru.• 6. Pentru realizarea unui control cat mai eficient al parametrilor agentului termic, ansamblurile distribuitor -

colector pot fi prevazute cu robinete cu trei cai pentru realizarea amestecului tur-retur, comandate de termostate de ambianja.

• 7. Pozarea conductelor se poate face pe planseul de beton al nivelului curent in grosimea stratului de finisaj al pardoselii cu luarea unor masuri de protectie in zona usilor.

• 8. Instalafiile de incalzire cu distributie de nivel executate cu conducte din polietilena necesita executarea probei de presiune in doua faze:

• - o faza preliminara, in care se admite, de regula, o scadere de presiune de 0,1 bar timp de 5 minute, fara pierderi de apa pe la imbinari;

• - proba propriu-zisa, cu o durata de 2 ore, la care se admite o scadere de presiune de maxim 0,1 bar/ora, fara pierderi de apa. De regula, presiunea de proba este de 1,5 x presiunea de serviciu.

• 9. Golirea instalajiei de incalzire se poate realiza prin racordarea la stuful de golire al colectomlui a unei surse portabile de aer comprimat, de mica capacitate si evacuare apei la cel mai apropiat obiect sanitar cu ajutorul unui furtun racordat la stujul de golire al distribuitorului.

• 10. Pentru cladirile locuite in mod continuu in perioada de iarna, la care nu exista pericolul de inghef se poate renunfa la golirea instalatiei.

• 11. Dezaerisirea instalajiei implica dezaerisirea tuturor circuitelor si corpurilor de incalzire. Toate corpurile de incalzire sunt dotate cu ventile automate de dezaerisire. De asemenea, sunt montate ventile automate de dezaerisire, atat pe distribuitor, cat si pe colector ca si in punctele cele mai inalte ale instalatiei, acordand atenfie pantelor conductelor, pentru evitarea formarii unor saci de aer.

FISA nr.8SURSE LOCALE DE PRODUCERE A

AGENTULUITERMIC

• Producerea locala a caldurii in centrale si puncte termice este o alternativa la producerea centralizata si prezinta urmatoarele avantaje:

• - reducerea consumului de energie termica si a cheltuielilor aferente gestionarii proprii;• - satisfacerea in mai mare masura a cerinjelor consumatorilor functie de conditiile locale;• - cresterea randamentelor de distribufie a agentului termic.• a. Centrali termica de bloc sau scara• Producerea agentului termic cu sursa locala centrala termica de bloc sau scara se realizeaza

conf.GP 051 "Ghid de proiectare, executie si exploatare a centralelor termice mici".• Centrala termica de bloc sau scara produce agent termic necesar incalzirii de apa calda cu

temperatura maxima 95 °C si optional prepararii apei calde de consum pentru apartamentele aferente blocului sau scarii.

• Prepararea apei calde de consum menajer se poate face:• - in centrala termica folosind agentul termic al instalatiei de incalzire sau alte surse;• - local in apartamente.• Schemele functionale de centrale termice de bloc sau scara se stabilesc conform "Ghid de

proiectare, execu|ie si exploatare a centralelor termice mici - GP 051", avand in vedere urmatoarele aspecte:

• - natura consumului (incalzire sau incalzire si apa calda de consum);• - valoarea sarcinii termice si numarul de cazane;• - gradul de automatizare al funcfionarii;• - caracteristicile tehnice ale echipamentelor si recomandarile producatorilor;• - natura combustibilului

b. Microcentrala de apartament

• Centrala termica de apartament este centrala in care se produce agentul termic pentru incalzire si eventual a apei calde de consum pentru un singur apartament.

• In cadrul unei cladiri multifamiliare fiecare apartament poate fi dotat cu o centrala termica de apartament intr-un echipament monobloc.

• La alegerea tipului de centrala se va consulta "Ghidul de proiectare, executie si exploatare a centralelor termice mici" GP 051 avandu-se in vedere urmatoarele criterii:

• - randament ridicat (mai mare de 88%);• - functionare ecologica;• - combaterea zgomotului si vibratiilor;• - automatizarea completa a functionarii si a protectiei in caz de avarie;• - concentrarea majoritafii echipamentelor specifice unei centrale termice

(pompa de circulajie, schimbator de caldura pentru prepararea apei calde de consum, vas de expansiune inchis, elemente de siguranja si automatizare) intr-un echipament monobloc;

• - dimensiune redusa, design modem.

c. Punct termic de bloc sau de scara

• Punctul termic de bloc este punctul termic in care se prepara cu ajutorul agentului termic primar furnizat de o centrala de cvartal sau de termoficare:

• - numai agent termic pentru incalzire;• - apa calda de consum si agent termic pentru incalzire.• Prepararea apei calde se poate face fie la nivelul punctului termic, fie la nivel de apartament.Schema funcfionala a unui punct termic de bloc sau de scara se face tinand seama de:• - natura consumului (numai incalzire, numai apa calda de consum sau ambele consumuri);• - natura si caracteristicile agentului termic furnizat de centrala termica de termoficare sau cvartal

(apa calda, apa supraincalzita, abur, temperaturi, presiuni);• - valoarea sarcinii termice;• - variafia consumului de apa calda;• - gradul de automatizare in funcjionare;• - caracteristicile tehnice ale echipamentelor si recomandarile producatorilor si de comun acord cu

furnizorul de agent termic.• In lucrarea "Solufii cadru pentru instalafii interioare de incalzire utilizand noi sisteme de

producere a agentului termic" SC 005 - sunt prezentate schemele funcfionale de principiu pentru punctele termice de bloc sau scara pentru diferite variante de consumuri, surse si grad de automatizare.