Upload
aniriii
View
458
Download
6
Embed Size (px)
Citation preview
STATISTICA PSIHOLOGICĂ ŞI PRELUCRAREA
INFORMATIZATĂ A DATELOR
Curs: Conf. univ. dr. Marian Popa
Seminarii: Lect. univ. dr. Traian Manea
Lect. univ. dr. Ovidiu Pop
„...gândirea statistică va deveni într-o zi la fel de necesară pentru un cetăţean eficient, la fel ca şi abilitatea de a citi şi a scrie”.
H.G. Wells (1866-1946)
2
Curs introductiv
Organizarea cursului
Definiţia statisticii
Statistica, instrument al metodei ştiinţifice în psihologie
Scurt istoric al statisticii în psihologie
Utilitatea statisticii în activitatea curentă a psihologilor
Dificultăţi şi riscuri în însuşirea metodelor statistice
Concepte statistice fundamentale
3
1. Organizarea cursului
Statutul cursului
Disciplină fundamentală
de suport interdisciplinar
Durata studiilor
2 semestre
Număr de credite
5+5
4
Tipuri de activităţi didactice:• curs = 2+2 ore (56 ore) • seminar = 2+2 ore (56 ore) • teme pentru acasă
• vor fi predate sub formă scrisă, la fiecare seminar
• nu se admite prezentarea ulterioară!
5
Sistemul de evaluare
• 3 pe semestru – anunţate • teste de cunoştinţe cu întrebări deschise
evaluări periodice (2p)
• prezenţa (o absenţă= -0.2p)• calitatea temelor (copierea= -0.2p)• Activism (la aprecierea prof.)
evaluare de seminar (4p)
• semestrialExamene (4p)
6
Suport de curs
Manual de bază:• Statistică pentru psihologie. Teorie și aplicații
SPSS, M. Popa, Edit.Polirom, 2008– pagina web:
www.mpopa.ro
Bibliografie suplimentară (facultativă): • Orice manual introductiv în statistică• Referințele bibliografice ale cursului• Adrese web recomandate pe site
7
Cerinţe
Calculator de buzunar cu funcţii elementare
Fixarea stabilă într-o grupă de studiu
Conduita în sala de curs…
Evitaţi să deveniţi “excepţii de la regulă”
8
Dificultăţi specifice
Volum mare de concepte noi
mai ales la primele cursuri!
Informaţii interdependente
chiar şi o absenţă poate însemna mult!
Precizie şi rigoare în exprimare
limbaj specializat
care nu admite ambiguităţi
Evaluări frecvente
obligatorii pentru fixarea cunoştinţelor
9
Recomandări
• Prezenţa constantă la curs şi seminar• Realizarea independentă a temelor• Participarea la evaluările parţiale• Teamă de statistică?
– concentraţi-vă mai ales pe raţionament şi nu pe numere sau calcule
– calculele nu vor depăşi nivelul aritmeticii elementare– nu va trebui sa reţineţi formule– în spatele cifrelor se află întotdeauna realităţi intuitive
Echivalarea cursului?
• Condiţii: – programa analitică a cursului urmat anterior sa
fie echivalentă cu cea a cursului de la facultatea de psihologie;
– o evaluare generală a cunoştinţelor• chestionar cu întrebări referitoare la cunoştinţe
statistice de bază; – poate fi cerută numai în primele două
saptamâni ale semestrului.
11
12
2. Definiţia statisticii
• Statistica– domeniu al matematicii cu ramuri aplicative (statistica psihologică)– ”status”=stare politică– „Ştiinţa care ne învaţă care este organizarea politică a tuturor statelor
moderne ale lumii”• 1770, Londra, baronul Bielfeld „The Elements of Universal Erudition”
(capitol de „statistică”)– recoltarea, descrierea şi analizarea datelor în vederea extragerii unor
concluzii (inferenţe) pe baza acestora– operează cu numere care descriu realitatea din jurul nostru
• Datele– informaţii obţinute prin categorializare, numărare sau măsurare, pe baza
utilizării unor metode adecvate
13
• „Toate lucrurile ce se cunosc au un număr: fără număr nu ne-ar fi cu putinţă să cunoaştem sau să gândim nimic” (Philolaos, Fragmente din presocratici, sec. V î.e.n
• Statistica este omniprezentă în viaţa cotidiană• Psihicul uman funcţionează pe baza unor
mecanisme statistice (probabiliste)– şoferul care frânează la apariţia unei mingi;– înţelegerea cursivă a vorbirii;– decizia de căsătorie... etc.
14
3. Statistica, instrument al metodei științifice în psihologie
• Știința– metodă de a afla răspunsuri cu un anumit nivel de generalitate, prin
interpretarea datelor și informațiilor cu privire la evenimente, fapte și lucruri particulare, supuse observației directe
• Caractaristici (Mitchell și Jolley, 2001):– căutarea unor reguli cu un anumit nivel de generalitate, care depășesc
nivelul particular sau individual;– colectarea unor dovezi obiective, de natură empiric-inductivă;– operarea cu afirmaţii controlabile și testarea acestora cu proceduri
acceptate de comunitatea cercetătorilor;– atitudine sceptică faţă de rezultate și față de cunoştinţele acumulate;– atitudine deschisă faţă de orice informaţii noi;– creativitate şi transparenţă.
• utilizarea statisticii în psihologie derivă din exigențele metodei științifice
Modalități ale cunoașterii neștiințifice
Tradiţionalismul sau argumentul autorităţii
Raţionalismul
„Bunul simţ” sau experienţa comună
Tradiţionalismul sau argumentul autorităţii
• cunoștințele fac parte din mediul în care trăim, nici nu ne întrebăm pe ce se bazează (sursa: obiceiuri, tradiții, figuri autoritare – profesori, părinți, guru…)
• variantă– cunoașterea mistică (sursă: divinitatea, preoții, vracii, ”inițiații”)
• Avantaje:– cunoaștere rapidă, fără efort, lipsită de responsabilitate
• Dezavantaje– Cunoașterea reflectă situații trecute, lipsa de responsabilitate
Raționalismul
• Se bazează pe deducție– Se pornește de la un principiu general (considerat adevărat) și
se ajunge la o concluzie particulara (care trebuie să fie adevărată)
– silogismul : ”Toti oamenii sunt muritori. Socrate este om. Socrate este muritor.”
– ”Toti oameni sunt morali. Hitler este om. Hitler este moral” ?!?!
• Raționamentul deductiv nu aduce un plus de cunoaștere, ci confirmă cunoștințe (adevăruri existente)
Bunul simț (cunoașterea comună)
• Cu cât repetăm mai mult un lucru, îl facem mai repede și mai bine– Este nevoie de cercetare științifică pentru a fi convinși
că este adevărat?– Aparent, nu, dar…
• efectul repetițiilor este influențat de mulți factori (oboseală, natura sarcinii învățate, frecvența și durata repetițiilor etc.)
• simțul comun este susceptibil la aprecieri eronate (evaluarea progresului este susceptibilă la interpretări subiective: părinții supraevaluează progresele copiilor lor)
• sunt mai multe șanse să primim ajutor într-un spațiu public?
Statistica psihologică• Nu se identifică cu metodă științifică, ci este un instrument
al acesteia• Obiective:
– dezvoltarea înţelegerii statisticii şi relaţiei acesteia cu cercetarea în domeniul psihologiei;
– dezvoltarea capacităţii de rezolva probleme de natură statistică specifice problemelor din domeniul psihologiei;
– promovarea unei atitudini bazate pe raţionament critic în raport cu opiniile sau teoriile din domeniul psihologiei;
– formarea abilităţilor de comunicare în domeniul statisticii psihologice, ceea ce presupune atât capacitatea de înţelege lucrările de specialitate cât şi capacitatea de a elabora astfel de lucrări.
• Formarea psihologilor trebuie să cuprindă obligatoriu:• cunoştinţe teoretice• abilităţi şi competenţe practice• capacităţi de cercetare ştiinţifică
EFPA (European
Federation of PsychologistsAssociations)
Observaţie
Definireaproblemei
Ipoteză
Date
Testarea ipotezei
acceptarerespingere
Teorie
Publicare
Statistica, instrument al metodei ştiinţifice
ipoteza statistică
măsurare, descriere
teste de semnificaţie
decizia statistică
prezentarea rezultatelor
23
un exemplu...
Observaţie
Definireaproblemei
Ipoteză
Date
Testarea ipotezei
acceptarerespingere
Teorie
Publicare
Terapeutul –DA; Cercetătorul- ? (NU)
Se măsoară anxietatea pe două grupe
Procedură de comparare a mediilor
Este diferenţa semnificativă?
Se publică, într-un anumit format
O nouă metodă de terapie a anxietăţii
Este eficientă?
25
Pământenii se împart în trei categorii (Huck, 2004)
• Aproape orice psiholog face din această categorie
cei care fac cercetare ştiinţifică
• Orice psiholog face parte din această categorie
cei care nu fac cercetare, dar se
confruntă cu rezultatele altora
• Nu te poţi numi psiholog dacă nu faci parte din această categorie
cei care nici nu fac şi nici nu se întâlnesc
cu rezultatele cercetărilor
26
4. Scurt istoric al statisticii în psihologie
• ideea unui domeniu matematic al psihologiei (“psihometrie”)Christian von . Wolf, 1732
• iniţiatorul şcolii psihometrice englezeFrancis Galton (1882-1911)
• antropolog şi psiholog (analiza de corelaţie)Karl Pearson (1857-1936)
• Elev al lui Wundt, iniţiază analiza bifactorială a inteligenţeiCharles E. Spearman(1863-1945)
• statistica aplicată în psihofiziologieE.H. Weber (1795-1878) şi G.T. Fechner (1801-1887)
• teoria factorială a personalităţii (16PF)Raymond B. Cattel (1905-1988)
• un geniu al statisticii (analiza de varianţă)Ronald A. Fisher (1890-1962)
27
în evaluare
• construirea instrumentelor (teste, chestionare, scale)
• utilizarea instrumentelor (etalonare, diagnostic)
• selecţia psihologică (validare, prognoză)
în psihoterapie
• probarea eficienţei• construirea
modelelor terapeutice (durată, context etc.)
• relația dintre genul tipul terapeutului și eficiența terapiei
în instruire
• evaluarea performanţei
5. Utilitatea statisticii în practica psihologică
28
Dificultăți
• abundenţa de concepte noi, cu semnificaţii uneori dificil de înţeles în mod intuitiv;
• prezenţa unor concepte cunoscute din limbajul cotidian, dar care au semnificaţii diferite în domeniul statisticii;
• dificultatea înţelegerii raţionamentelor de tip probabilistic
Riscuri
• statisticofobia• naivitatea statistică• epatare statistică
29
30
6. Concepte fundamentale
noţiunea de variabilă statistică
v. dependente / v. independente
v. continue / v. discrete
populaţie şi eşantion
statistica descriptivă / inferenţială
statistica parametrică / neparametrică
studii experimentale - corelaţionale
31
Noţiunea de variabilă statistică
Definiţiecaracteristică a realităţii care
poate lua valori diferite
vârsta, inteligenţa,
satisfacţia etc.
distribuţia variabilei
valorile şi frecvenţa de
apariţie a fiecărei valori
2, 9, 11, 5, 8, 10, 15, 3, 7, 2, 11, 5
variabilitateamăsura în care o distribuţie este
compusă din valori mai asemănătoare sau mai diferite una
de alta
caracteristica cea mai
importantă a variabilei
32
• ce sunt...• genul ............• rezidenţa .....• temperamentul • lateralitatea .....• religia ..............
• dar...– m, f– rural, urban– flegmatic, sanguin, coleric...– dreptaci, stângaci– ortodox, musulman...
33
v. dependente/v. independente
distincţia se face în context de cercetare
o cercetare vizează relaţia între variabile
v. dependentăsuportă un
efect, variază în funcţie de ceva
face obiectul central cercetării
v. independentă
determină un efect, induce
variaţia v. dep.
reprezintă contextul în care
se manifestă v.dep.
34
• exemplu: o cercetare care vizează numărul orelor de somn la studenţi, în timpul semestrului, comparativ cu perioada de sesiune– orele de somn= v. dependentă– perioada din semestru= v. independentă
Ce valori iau fiecare din cele două variabile?
35
• alegerea procedurii de testare a ipotezei
de ce este important să
distingem vd și vi?
• le plasăm într-un raţionament de tip cauzal• variabila “cauză”=v. independentă• variabila “efect”=v. dependentă• atenţie, concluziile cercetării nu vor fi
neapărat de tip cauzal!
cum le distingem?
• relaţia dintre ereditate şi inteligenţă• relaţia dintre eficienţa învăţării şi
temperatura ambiantă• relaţia dintre nota la bacalaureat şi
nota la examenul de admitere
identificaţi vd şi vi:
37
v. continue/v. discrete
• exemple: greutatea, înalţimea, timpul de reacţie
v „continuă”→ poate lua un număr
teoretic infinit de niveluri ale valorilor (suportă zecimale)
• exemple: numărul persoanelor dintr-o familie, numărul de ţigarete fumate zilnic, scorul la un test
v. „discretă” → poate lua un număr
finit de valori (nu suportă zecimale)
38
populaţie şi eşantion• Populația cercetării
– totalitatea „unităţilor de informaţie” care constituie obiectivul de interes al unei investigaţii (de regulă, persoane)
– poate fi:• infinită;
– populația fumătorilor, a bărbaților, a femeilor etc.• finită
– populația studenților unei facultăți, a membrilor unei asociații psihologice etc.
• Populația statistică:– Valorile care descriu populația cercetării
39
• Eşantionul– cercetării = toate persoanele care fac obiectul
studiului– statistic = toate valorile unei variabile, măsurate
pe eşantionul cercetării
Populatieeșantion
exemple
• studiu asupra efectelor accesului la internet asupra elevilor de liceu– populaţia = elevii de liceu– eşantionul = elevii selecţionaţi pentru investigaţie,
• studiu care vizează influenţa inteligenţei asupra performanţei în instruirea de zbor– populaţia = toţi piloţii– Eşantionul = subiecţii incluşi în studiu.
Reprezentativitatea eșantionului
• caracteristica unui eșantion de a descrie în mod adecvat proprietățile populației din care a fost extras– are un caracter relativ (nu există eșantion
absolut reprezentativ)– diferența dintre eșantion și populație se
numește eroare de eșantionare– Cu cât eroare este mai mică, cu atât
concluzia cercetării este mai sigură
”Bias”• Factor sistematic de eroare în constituirea
eșantionului– Un studiu asupra atitudinii faţă de utilizarea computerelor în
educaţie, poate fi influenţat în mod sistematic dacă eşantionul este constituit numai din elevi care utilizează frecvent calculatorul.
– În cazul unui sondaj cu privire la intenţiile de vot bazat pe interviul telefonic, vom obţine rezultate afectate de starea socială a respondenţilor (îşi permit montarea unui telefon) sau de ora apelului (în orele dimineţii sunt acasă, să zicem, mai multe femei casnice).
43
Statistica descriptivă/Statistica inferenţială
• S. descriptivă→ descrie datele, aşa cum sunt (numeric, grafic)
• S. inferenţială→ susţine concluzii (inferenţe) cu privire la o populaţie, pe baza datelor unui eşantion extras din acea populaţie
• Parametrică• Neparametrică
Tehnici de eșantionare
• Aleatoare– Eşantionare stratificată multistadială– Eşantionare prin clasificare unistadială– Eşantionare aleatoare globală
• Eşantionare pseudo-aleatoare (sau de convenienţă)
45
Studii experimentale -corelaţionale
• Studii corelaţionale (observaţionale) – cercetătorul măsoară variabile (două sau mai multe...)– sunt valorile unei variabile în legătură cu valorile alteia, sau altora?– Exemplu: Un cercetător adună date cu privire la consumul unui
medicament şi starea de sănătate, încercând să vadă dacă este o legătură între ele
• Studii experimentale– cercetătorul manipulează una sau mai multe variabile (independente)
pentru a vedea efectul asupra alteia (dependentă)– Exemplu: Cercetătorul constituie două grupuri, administrează
medicamentul unui grup (experimental) şi placebo, altui grup (de control) după care compară efectele
46
Studii experimentale/corelaţionale
• Studiile corelaţionale – nu permit concluzii de tip cauzal– v. indep. este în relaţie cu v. dependentă
• Studii experimentale – permit concluzii de tip cauzal– v. indep. este cauza v. dependente
47
Concluzii
• alegerea procedurilor inferenţiale se bazează pe:– identificarea naturii variabilei (indep./dep.)– identificarea tipului scalei de măsurare,
pentru fiecare variabilă• Ambele sunt esenţiale!
48