DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PUNCTUL PE EUROPA

„Orice putere excesiv@piere prin excesul ei”

C. Delavigne

c my b

c my b

Turbulen]ele de pe pie]ele intena]ionale pun,înc@ o dat@, în prim-plan chestiunea trans-paren]ei pie]elor. Vi se pare ciudat c@ sediscut@ despre asta }i la noi?Din momentul în care CNN a afi}at cota]iile„live”, a fost clar c@ agita]ia bursier@ devineri, 10 august, va primi dimensiuni glo-bale semnificative. Am afi}at }i noi cota]iilelive ale burselor europene la The MoneyChannel, atunci când am am v@zut volatili-tatea extraordinar@ a pie]ei. Joia precedent@,Dow Jones, indiciele pie]ei americane, c@-zuse spectaculos, în a doua cea mai proast@zi de anul aceasta, }i toat@ lumea a astep-tat, vineri, o nou@ zi grea. Indicele a art@tato volatiltate spectaculoas@, a}a încât evolu]ialui televizat@ a meritat toat@ aten]ia + cuvaria]ii între minus 200 }i plus 20. Nici cuo zi înainte, în joia cea neagr@, în care crizacreditelor ipotecare pe pia]a american@ aînceput s@ sperie, indicele nu evolua lini}tita}a c@ spectacolul a fost total. Cumva toat@media a fost preg@tit@ s@ întâmpine aceast@c@dere, dup@ recordurile de acum câtevaluni de pe bursele americane. A}@ c@, dinpunct de vedere mediatic, a fost un succes,cu atât mai mult cu cât sc@derea a avut }io urmare, adic@ o revenire. Apoi al]i pa}i înjos }i tot a}a…Un spectacol, a}adar, pe ca-re media l-a amplificat.E drept, }i reac]ia institu]ional@ a fost pem@sur@. B@ncile centrale importante au pom-pat bani semnificativi în pia]@, pentru ast@vili criza de lichiditate ^n care au intratfondurile de investi]ie, dup@ ce au ap@rutprobleme la returnarea creditelor pentru per-soanele cu risc. {i au b@gat bani serios.

continuare ^n pagina 3

nr. 129 anul 3 vineri, 17 august 2007 0,50 RON

Micul templu a lui Venus din Baalbek, Siria

Ileana ILIE

Emil DAVID

pag. 8

Evolu]ii

la burs@

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

„Mo}tenirea noastr@ nu este precedat@ de nici un testament”

René Char

Fascina]ia trecutului este un sentiment pe care îl tr@im, înaceast@ lume modern@ }i rapid@, din ce în ce mai rar. {i,totu}i, suntem influen]a]i, zi de zi, con}tien]i sau nu, deceea ce au observat }i creat înainta}ii no}tri. Instinctul deexplorare a mediului a condus oamenii de la „început”.Astfel, }i-au dat seama de faptul c@ toate cuno}tin]ele dauputerea de a st@pâni natura }i oamenii, }i, în consecin]@,u}ureaz@ via]a celui care le posed@. Mai apoi, au stabilitc@ este mai u}or s@ înve]i ceea ce al]ii }tiu deja, decâts@ ajungi la aceste cuno}tin]e prin experien]@ proprie.

continuare ^n pagina 5

pag. 2

Stresul, siesta }imunca în zadar

Imaginea s@pt@m$nii

Unde ^]i faci pensie?

„ECONOMIA SOCIAL~ {I SOLIDAR~” (II)

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

CRETA – un leag@n al

civiliza]iei apusene

Ileana Ilie

… Aceast@ a cincea etap@ de ma-nifestare }i afirmare a „Economiei so-ciale }i solidare”, care se va v@di încei „treizeci de ani glorio}i”, dar }ipân@ în zilele noastre, este – va fi -marcat@, cu prec@dere, de dou@ ca-racteristici. Anume, atât o „banalizare”cât }i o „reînoire”. În primul caz, însensul c@ mai multe grupuri ale „Eco-nomiei sociale }i solidare” vor „su-feri” o form@ de „banalizare” de c@trepia]@, cu alte cuvinte o integrare în

cre}tere de c@tre logica capitalist@,urm@rindu-se adaptarea la un mediudin ce în ce mai concuren]ial, cu toateefectele sale astfel. Se observ@, îns@, }io form@ de „banalizare” chiar de c@treputerea public@, aceea care va „supu-ne” unii actori ai „Economiei sociale }isolidare”, mai ales asociativi }i mutua-li}ti, potrivit unor criterii de logic@ aleserviciului public, ceva mai aproape deprofit decât de social, de solidaritate.

continuare ^n pagina 4

Dan POPESCU

Mare-i gr@dina lui Dumnezeu }i ne}tiute sunt c@ile Lui! Ne mi-nun@m noi, românii, descoperind abia acum, când guvernan]ii necer s@ muncim mai mult }i mai cu folos, care e leg@tura întreînc@lzirea global@ }i timpul de lucru al angaja]ilor. Dilema ne-afost sugerat@ de o informa]ie }ugubea]@ pe care media româ-neasc@ a speculat-o în fel }i chip. Afl@m, prin urmare, c@ unguriivor organiza un referendum na]ional privind adoptarea unei legiavând ca tem@ introducerea … siestei. Oficial, fire}te, pentru c@nu ne îndoim c@, la fel ca în România, vecinii no}tri, sau m@caro parte din ei, nu se sfiesc, dac@ pot, s@ trag@ câte un pui desomn, la umbr@, în timpul unui serviciu monoton }i plicticos.Cu lege, sau f@r@!Ei bine, ei doresc acum ca odihna de la amiaz@ s@ fie, pur }isimplu, legiferat@.Or fi ungurii mai lene}i }i mai comozi decât al]ii? Se pare c@nu, de vreme ce ei s-au molipsit de la ]@ri }i popoare titrate peMapamond. Sub pretextul unei realit@]i obiective de altfel –schimb@rile climatice provocate de fenomenul înc@lzirii globale –sau, pur }i simplu, în consens cu tradi]iile }i habitudinile na-]ionale, multe ]@ri admit }i practic@ siesta în timpul programu-lui de lucru, ca pe o binefacere cuvenit@ sau m@car ca pe un r@unecesar. Oricât ni s-ar p@rea de curios, oprirea muncii pentru a-]iface somnul de la mijlocul zilei se practic@, în mod curent, în Spa-nia, Italia, Grecia, Canada, Australia, Africa de Sud, China, Japonia}.a. În Europa, potrivit unor studii de specialitate, se pare c@ celemai … somnoroase na]iuni în toiul zilei sunt francezii }i germanii.B@t@lia pentru siesta oficial@, legal@, se încinge chiar la foculunor asemenea studii }i experimente pe care se bate mult@ mo-ned@, în pofida dezavantajelor competitive care amenin]@ s@ sefac@ sim]ite. În esen]@, medicina modern@ pledeaz@ pentru unprogram de lucru flexibil, care s@ evite eforturile fizice }i inte-lectuale excesive, la orele când temperatura încinge termometrele.

continuare ^n pagina 3

Un concept, o realitate „en vogue”

Comer]

pag. 6Lucian Bela}cu

Dan SUCIU

Portul Heraklio, capitala insulei Creta

Înv@]@mintede dup@ furtun@

V$nd apartament cu "pa}aport energetic"!

PENSII PRIVATE VINERI 17 AUGUST 20072

Lupta pentru "tortul" pensiilor privateobligatorii se ascute. Dac@, acum vreotrei luni, firmele nu p@reau prea gr@bites@ intre pe pia]a româneasc@ de profil– pân@ la începutul lui mai fiind depus@la Comisia de Supraveghere a Sistemuluide Pensii Private (CSSPP) doar o cererede autorizare –, la ora actual@ sunt numai pu]in de zece competitori la linia destart. Cel de-al zecelea administrator defond de pensii obligatorii (pilonul II),autorizat este, BRD Fond de Pensii.Ceilal]i nou@ furnizori de pensii privatesunt BT Aegon Fond de Pensii SA,Generali Fond de Pensii SA, OmniasigPensii, Interamerican, Prima Pensie Fondde Pensii SA, AIG Fond de Pensii SA,ING Fond de Pensii SA, Aviva Societatede Administrare a unui Fond de PensiiPrivat SA }i Allianz – [iriac Pensii PrivateSA. De asemenea, Bancpost Fond dePensii a fost autorizat@ ca societate depensii administrat@ privat, primul pas cetrebuie f@cut pentru ob]inerea statutuluide administrator de fond de pensii. În joc au intrat }i brokerii de pensiiDestine Broker de Pensii Private, AliatBroker de Pensii Private, Carpatica LifeBroker de Pensii Private }i Intercam Bro-ker de Pensii Private. Totodat@, CSSPPa avizat KPMG SRL în vederea desf@}u-r@rii activit@]ii de audit financiar pentrufonduri de pensii administrate privat. De ce se îngr@m@desc, acum, firmele s@intre pe aceast@ pia]@? Pentru c@, din17 septembrie, to]i salaria]ii care au maipu]in de 35 de ani vor fi obliga]i s@ seînscrie la un fond de pensii obligatorii.Îns@ în "sistem" pot intra, dac@ vor, }iangaja]ii cu vârsta între 35 }i 45 de ani. Doar ̂n 2008, la fondurile de pensii obli-gatorii vor adera ^n jur de 2,7 milioanede angaja]i, potrivit unui studiu realizatde Comisia Na]ional@ de Prognoz@(CNP), iar num@rul lor va cre}te p$n@ la4,7 milioane, ^n 2020 – c$nd valoareacapitalizat@ a activelor atrase de acestefonduri de pensii va atinge 24,4 miliardede euro (peste 75,5 miliarde de lei). F@r@doar }i poate, pe termen lung, business-ul cu pensii private este, pentru com-

panii, unul extrem de apetisant. Departea cealalt@, pentru angaja]i, sistemulprivat de pensii este unul mai eficientdec$t cel de stat, pentru a economisi^n timpul vie]ii active pentru perioadapension@rii. Sistemul presupune ^ns@contribu]ii pe parcursul a zeci de ani, iarsumele care se vor str$nge ^n decursulacestei perioade nu sunt deloc mici. Caresunt, ^n aceste condi]ii, plasele de si-guran]@ "]esute" ^n jurul celor doi pilonide pensii private, astfel ^nc$t ^n sistems@ nu fie loc de surprize nepl@cute? %n primul r$nd, condi]iile impuse prinlegea pensiilor oric@rei companii cedore}te s@ administreze fonduri de pen-sii, obligatorii sau facultative, nu sunt la^ndem$na celor ce n-ar vrea s@ abordezeserios aceast@ pia]@. Trec$nd pestecerin]ele stricte de capital (pentru com-paniile care vor s@ administreze fonduriobligatorii capitalul minim este de 4 mi-lioane de euro, iar pentru cele care v$nd}i pensii facultative de 5,5 milioane deeuro), investi]iile necesare pentru a dez-volta un astfel de business sunt de zeci}i sute de milioane de euro. %n plus, pro-cesul de autorizare a unui administra-tor de c@tre CSSPP este laborios, cuprin-z$nd mai ̂nt$i o etap@ ̂n care se autori-zeaz@ constituirea societ@]ii de pensii }imai apoi o a doua, ̂n care are loc auto-rizarea companiei respective ca adminis-trator al unui fond de pensii obligatoriu. Contribu]iile la fondurile de pensii, fie elefacultative sau obligatorii, nu ajung nicio-dat@ la companiile ce administreaz@ aces-te fonduri. Chiar dac@ v$nzarea se facede c@tre agen]ii administratorilor iar stra-tegia de investi]ii le apar]ine compani-ilor, banii intr@ doar ̂n conturile b@ncilordepozitare - respectiv ale unor institu]iide credit autorizate de Banca Na]ional@}i avizate de c@tre CSSPP. Mai precis,depozitarul este cel care are ̂n p@straretoate activele unui fond de pensii admi-nistrat privat, ^n baza unui contract. Un administrator poate desemna un sin-gur depozitar, care nu poate face partedin acela}i grup financiar cu administra-torul (acolo unde este cazul). Spre exem-

plu, pentru fondul ING Clasic, adminis-trat de ING Asigur@ri de Via]@, depozi-tarul este BRD-Groupe Societe Generale,de}i ^n grupul ING func]ioneaz@ }i obanc@ ce este autorizat@ ca depozitar. %nmod similar, activele fondului de pensiifacultative BCR Prudent (administrat deBCR Asigur@ri de Via]@) sunt depozitatetot la BRD. Pentru serviciile de depo-zitare administratorul pl@te}te un comi-sion anual, care este suportat din activulfondului (fiind o cheltuial@ legat@ deactivitatea fondului respectiv }i nu deactivitatea administratorului); cu titlu deexemplu, la ING Clasic, comisionul dedepozitare este de 8.000 de euro pe an,potrivit informa]iilor din prospectul fon-dului. Depozitarul este cel care certific@^n orice moment existen]a activelor fon-dului de pensii }i calculeaz@ valoareaactivelor fondului. Tot el este cel carerealizeaz@ pl@]i din contul fondului depensii pe baza instruc]iunilor primite dela administrator (pentru efectuarea deinvesti]ii, pentru plata diferitelor obliga]ii

ale fondului etc). Un alt fir din plasa de siguran]@ a sis-temului privat de pensii este auditorul –respectiv o companie care efectueaz@auditul situa]iilor financiare anuale alefondurilor de pensii }i ale administrato-rilor acestora. P$n@ ̂n prezent, ca audi-tori au fost aviza]i Ernst&Young Assu-rance Services (fonduri facultative }iobligatorii), Deloitte Audit (fonduri facul-tative), KPMG Audit (fonduri facultative)}i PricewaterhouseCoopers Audit (fon-duri facultative). Cu titlu de exemplu, ^n cazul fonduluiAZT Moderato, administrat de c@treAllianz [iriac Pensii Private, auditorul esteKPMG Audit, iar pentru ING Clasic,administrat de c@tre ING Asigur@ri deVia]@, auditorul este Ernst & YoungAssurance Services. Ca }i ̂n cazul depo-zitarului, administratorul pl@te}te audi-torului o tax@ (considerat@ cheltuial@ le-gat@ de administrare }i suportat@ din acti-vul fondului) care, de exemplu, ̂n cazulING Clasic este de 12.000 lei pe an.{i, totu}i, ce se ^nt$mpl@ dac@ un fondde pensii func]ioneaz@ deficitar? CSSPPpoate institui, ^n cazul ^n care ^n urmacontroalelor efectuate constat@ anumitedeficien]e, a}a numita supraveghere spe-cial@ - respectiv o procedur@ prin care seaplic@ m@suri suplimentare care s@ limi-teze riscurile }i s@ asigure redresareafondului de pensii respectiv. Mai pre-cis, comisia desemneaz@ un consiliu de

supraveghere special@ care asist@ }isupervizeaz@ activitatea administratoru-lui, analizeaz@ situa]ia financiar@ a fon-dului }i urm@re}te modul ̂ n care admi-nistratorul aplic@ m@surile de remediere. Administrarea special@, pe de alt@ parte,se instituie de c@tre CSSPP, ̂n cazul sus-pend@rii sau retragerii autoriza]iei deadministrare, precum }i ̂n cazul retrageriiautoriza]iei fondului. Situa]iile ^n carese poate ̂nt$mpla acest lucru sunt: atun-ci c$nd rentabilitatea fondului de pensiis-a situat sub cea minim@ a tuturor fon-durilor de pensii,timp de 4 trimestre con-secutive, c$nd compania nu a ^nceput,^n termen de maxim un an de la auto-rizare, activit@]ile pentru care a fost autor-iz@, c$nd nu }i-a exercitat mai mult de}ase luni activitatea de administrare. Unfond mai poate intra ̂n administrare spe-cial@ }i dac@ administratorul se afl@ ^nincapacitate de plat@, sau nu mai ^nde-pline}te condi]iile de func]ionare. Un fondde pensii nu va intra, totu}i, niciodat@^n fali-ment, pentru c@, atunci c$nd seajunge ^n administrare special@, CSSPPva so-licita celorlal]i administratori auto-riza]i preluarea ^n administrare tempo-rar@ a fondurilor de pensii }i a prospec-telor schemei de pensii cu probleme. Nu^n ultimul r$nd, ^n situa]ia ^n care unadministrator de pensii intr@ ̂n incapaci-tate de plat@, va exista un fond degarantare ce va achita sumele r@masenepl@tite participan]ilor.

Unde ^]i faci pensie?Din 17 septembrie, se d@ startul campaniei de aderare la fondurile de pensii private obligatorii.Pân@ acum, sunt zece societ@]i autorizate s@ ofere o astfel de pensie. "Plasa de siguran]@" pentrucei doi piloni de pensii administrate privat, ^n care milioane de rom$ni ^}i vor plasa economiilepentru v$rsta pension@rii, este suficient de deas@, c$t s@ nu lase loc de fraude sau erori majore.

Ileana ILIE

Roma - loc predilect de turism pentru pensionari occidentali... ... }i Gr@dina Botanic@ din Bucure}ti, pentru cei autohtoni

VINERI 17 AUGUST 2007 3PIE[E FINANCIARE EFICIEN[A MUNCII

urmare din pagina 1Odihna pe care o aduce siesta amie-zii ar putea, potrivit speciali}tilor, s@diminueze riscul afec]iunilor cardiace,s@ energizeze neuronii }i s@ eliminest@rile de stres, a}a încât pân@ la in-troducerea siestei în strategiile de pro-tejare a s@n@t@]ii cet@]enilor nu maieste decât un pas. Un pas pe careunii, cum spuneam, l-au f@cut deja,în vreme ce noi ne minun@m ca deo glum@ genial@.Pentru c@, statisticile mai spun cevainteresant: tocmai cei care practic@

legal siesta muncesc cel mai pu]in(ca num@r de ore, nu discut@m deproductivitate) }i au cele mai multezile libere într-un an! De pild@, înFran]a, o s@pt@mân@ num@r@ doar 35de ore de activitate, iar în ]@rile nor-dice, în Germania, Marea Britanie }iBenelux – sub 38 de ore. În felulacesta, media în cele 27 state U.E.ajunge la 38,7 ore de lucru pe s@pt@-mân@, }i asta doar din cauza ]@rilordin Europa Central@ }i de Est, careridic@ media cu o s@pt@mân@ de lu-cru de 40 de ore.Lucrurile nu stau altfel nici în ceeace prive}te concediile }i zilele libere

legale. Un studiu Eurofund (Funda]iaEuropean@ pentru îmbun@t@]irea con-di]iilor de munc@ }i via]@) dezv@luiec@ unele state au cu aproape treis@pt@mâni }i jum@tate mai mult con-cediu decât altele. Cei mai ferici]i }irelaxa]i sunt suedezii, care profit@anual de 40 de zile de vacan]@ }i s@r-b@tori legale, urma]i îndeaproape de Ger-mania (40 de zile), Italia (39 de zile),Luxemburg }i Danemarca (38 de zile).În schimb, România, Estonia, Le-tonia, Bulgaria }i Ungaria ofer@ anga-ja]ilor lor doar 26 pân@ la 28 de zilelibere într-un an. Simptomatic estefaptul c@, în cele 15 ]@ri vechi mem-

bre ale U.E., salaria]ii beneficiaz@, în me-die, de 35,6 zile libere anual, în timpce lucr@torii din cele 12 noi state mem-bre au parte doar de 31 de zile li-bere, în medie.Ce concluzie s@ tragem de aici? C@în fostele state comuniste munca –dup@ o veche }i glumea]@ formul@ –îl înnobileaz@ pe om, c@ el trude}te încontinuare din ra]iuni patriotice }i dindorin]a intim@ de a mic}ora decala-jele fa]@ de marile puteri economiceale Europei? Nimic mai fals! Reali-tatea demonstreaz@ c@ men]inem doar,în mod absurd, ni}te tipare anacroni-ce mo}tenite din vremuri de trist@amintire, demonstrând Europei, prinstatistici locale, cum se poate muncimult }i prost, neeficient. Într-o ]ar@în care timpul de lucru s@pt@mânaleste mai mic doar decât cel al tur-cilor, în care femeile lucreaz@ cu celpu]in o or@ mai mult decât b@rba]ii,în care concediile }i zilele libere suntsever dr@muite de patroni lacomi –ei bine, într-o asemenea ]ar@ econo-mia merge mai prost decât în stateleunde se munce}te mult mai pu]in, oa-menii sunt ap@sa]i }i stresa]i, iar câ}-tigurile salariale sunt dezolante. Uneurobarometru realizat anul trecut con-firm@: „Noi, românii, suntem în gene-ral nesatisf@cu]i, slab educa]i }i mun-cim foarte mult }i f@r@ rost. Oameniicare muncesc mai pu]in nu trebuieblama]i. Ar trebui s@ lu@m drept exem-plu occidentalii, care lucreaz@ mult maipu]ine ore decât noi, dar care suntmult mai organiza]i }i eficien]i.” A}adar,}i exploata]i, }i stresa]i }i cu baniilua]i! În asemenea condi]ii, românii

nu-}i mai pot afla consolarea decâtîn concluziile recente ale altor spe-ciali}ti lumina]i care, demolând uneleidei preconcepute despre stres, nedau un sfat în]elept: „Chiar dac@ uniispun c@ stresul poate fi vindecatmuncind mai pu]in, lipsa unei acti-vit@]i poate cauza, de asemenea, foartemult stres. Se }tie c@ }i angaja]iicare nu muncesc efectiv, dar stau laprogram, ajung acas@ epuiza]i.” P@idac@ ne epuizeaz@ nemunca în aceea}im@sur@ ca }i munca, de ce nu cerromânii, sindicatele lor belicoase, refe-rendum pentru siest@, la fel ca ve-cinii lor maghiari? Motivul este maisimplu decât am putea crede: ro-mânul î}i rezolv@ singur problema custresul }i siesta. Pe el l-ar interesa,mai curând, o alt@ idee de}teapt@,clocit@ în ]ara vecin@ }i prieten@, darneajuns@ se pare la maturitate, devreme ce a e}uat în Parlament, mo-mentan: bere gratuit@, pentru to]i, încrâ}me, în vremea caniculei! Ei da,cu un strop de efort }i concentrare,românii ar putea realiza referendumulpe aceast@ tem@ fierbinte, chiar înain-tea ungurilor. {i, atunci, s-ar demon-stra, eventual, c@ stresul se vindec@}i f@r@ siest@ …

P.S. Un patron pe cât de bogat, peatât de caustic, îi întreba cândva peangaja]ii s@i, ni}te am@râ]i de români:„Ce, vre]i s@ munci]i ca în Turcia }is@ tr@i]i ca în Germania?”Statisticile }i via]a de fiecare zi îl con-trazic: muncim mai mult ca în Germa-nia, dar tr@im tot ca în Turcia …

urmare din pagina 1Pe deoparte, aceste interven]ii au cal-mat pie]ele }i au readus investorii peburs@, dar, pe de alt@ parte, au atrasaten]ia asupra situa]iei, care a luat to-nuri }i mai grave. De}i originea aces-tor credite este începutul anilor 2000,când dobânzile erau mici, chiar dac@au început s@ creasc@ sus]inut cu unan-doi în urm@, aproape pe nea}tep-tate fondurile de risc }i+au dat seamac@ risc@ prea mult, b@ncile curajoaseau realizat c@, de fapt, merg pe mânafondurilor cam orbe}te, mizând pecre}terea natural@ a pie]ei, pe perioa-da economic@ bun@ pe care o tra-vers@m }i care a dus la dinamizarea}i cre}terea investi]iilor cu o alt@vitez@, odat@ cu certificarea globaliz@riipie]elor financiare, tot la începutulacestui mileniu. Pe o volatilitate deasemenea natur@, pruden]ialitatea de-vine cuvânt de ordine, iar transparen]adevine nu doar un deziderat, ci primaregul@ care trebuie respectat@ pentrubunul mers al pie]ei. {i aceast@ trans-paren]@ este necesar@ atât pe pie]elebursiere, cât }i pe pie]ele financiare.B@ncile trebuie s@ }tie ce se întâmpl@cu banii lor investi]i ^n fondurile derisc, iar organismele de control s@stea în alert@ maxim@, pe o pia]@ totmai complex@. De fapt, dac@ actuala furtun@ pare afi trecut f@r@ efecte dramatice, astanu înseamn@ c@ pericolele au fost de-p@}ite. Ba, dimpotriv@, criza creditelorde risc este mai actual@ decât or-când. Situa]ia de acum i-a determinatpe americani s@ extind@ controlul }i

s@ impun@ noi standarde de trans-paren]@, a}a încât sunt luate la banim@run]i firmele de brokeraj de peWall Street, ca nu cumva investi]iilelor s@ fie peste m@sur@ strecurate înfondurile care au investit mai mult încreditele cu risc, dar cu randamenteprofitabile maxime. Din p@cate, cri-teriile de transparen]@ americane suntmult peste cele europene }i actualafurtun@ a atras aten]ia asupra inves-ti]iilor riscante europene în acestefonduri, ac]iuni mai sub]iri sau ipote-ci supuse presiunilor dobânzilor încre}tere. Nu trebuie uitat c@ turbu-len]ele au început, dup@ ce o banc@european@ important@ BNP Paribas aconstatat c@ fondul s@u de risc de pepia]a american@ a r@mas f@r@ lichi-dit@]i la dispozi]ie, dup@ ce debitorii r@u-platnici au început s@ nu mai suportepresiunea dobânzilor în cre}tere. Auto-rit@]ile europene risc@ s@ reac]ionezemai greu, dar to]i exper]ii sus]in c@transparen]a e mai slab@ la europenidecât la americani. Comisiile de va-lori mobiliare din statele europene auo structurare mult mai pu]in activ@(sesiz@rile sunt greoaie }i organiza]iilemai pu]in independente politic, deexemplu). Nici generatorii de pia]@ nusunt la nivelul burselor americane, darinvesti]iile riscante sunt f@cute maimult peste ocean. Beneficiare ale uneitradi]ii de discre]ie celebr@, b@ncile }ibursele europene încep s@ înve]e no-ile criterii, de la transparen]a insti-tu]ional@ la standardele de contabili-tate interna]ional@, devenite obligatorii}i în Europa, abia în 2005, dar înc@nedeplin însu}ite. În condi]iile în carese ridic@ atâtea semne de întrebaredespre pie]ele europene, ce se mai

poate spune despre cea româneasc@?Nu se pot decât saluta normele de pru-den]ialitate impuse de BNR }i noilecriterii luate în calcul pentru insti-tu]iile de finan]are nonbancare, chiardac@, la dimensiunea pie]ei române}ti,

par dispropor]ionate. Dar, nu se poates@ nu îngrijoreze, privind spre comisiicum sunt cele de valori mobilare sauasigur@ri, elementele de nesiguran]@,sau chiar cele de pe bursa de valori.Într-o lume în care transparen]a pe

care o impune media, reac]ia poate fi-reasc@ a institu]iilor este s@ se închid@,s@ fie reticiente la informa]iile în ex-ces. Asta pân@ când o turbulen]@, a}acum a fost cea din zilele trecute, nuva deschide for]at ferestrele.

Stresul, siesta }i munca în zadarBursa din New York

Siesta, ^n viziunea lui Gauguin

Înv@]@minte de dup@ furtun@

Emil DAVID

Dan SUCIU

„ECONOMIA SOCIAL~ {I SOLIDAR~” (II)urmare din pagina 1

Când aproape p@rea evident@ „trimite-rea” în planul secund a specificit@]ilor}i particularit@]ilor „Economiei sociale }isolidare”, se va eviden]ia, îns@, mai alesdinspre sfâr}itul anilor 1970, }i pe urm@,în Fran]a, dar }i în alte state ale UniuniiEuropene, o redescoperire, o recitire }io reînoire a no]iunii de „Economie so-cial@ }i solidar@”. Cea de a douasitua]ie men]ionat@. A fost }i este vorbaaici de ipostaze multiple, care }i facili-teaz@, pe de o parte, dar }i îngreu-neaz@, pe de alt@ parte, în]elegerea pre-cum }i aplicarea practic@ a conceptului.Iat@, cu distinc]iile de rigoare, categoriidestul de multe }i unele chiar confuze,„Economia solidar@”, „Al treilea sector”(cu o trimitere nemijlocit@ spre tr@s@-turile unei lumi a treia existent@ în chiarstatele dezvoltate), pe urm@ ”Economiasocial@ }i solidar@” (conceptul cel maibine închegat }i cu o arie mare de re-ferin]@ }i aplicabilitate), „Economie cua-ternar@”, „Al treilea sistem” (o relativ@îmbinare a logicii capitaliste cu cea so-cial@) etc. Prea multe diviziuni }i sub-diviziuni – s-a afirmat adeseori – pentrua fi ceva foarte clar. S-au putut releva,totu}i, numeroase elemente pozitive. Ori-cum, cele mai multe foruri }i institu]iifranceze, dar }i europene, au re]inut }ire]in oficial no]iunea de „Economie so-cial@” (implicit solidar@). Va veni, în acestcadru, în timp }i din ce în ce mai intens,

un actor economic }i social cu o for]@nou@, cu prec@dere dup@ anii 1980,anume „Funda]iile”.…Iat@, dar, elemente validate, acredi-tate în general, în plan teoretic }i practic.Mai trebuie amintit, în acela}i domeniu}i în pofida diversit@]ii de expresii men-]ionate, o anumit@ cultur@ comun@ aariei „Economiei sociale }i solidare”, te-meinic }i larg însu}it@ de actori }i in-stitu]ii. A fost }i este vorba practic deun referen]ial de valori }i principii, carepermite degajarea unei relative unit@]i.Pe scurt, ne gândim la cele }ase prin-cipii comune caracteristice întreprinde-rilor }i unit@]ilor de orice fel din zona„Economiei sociale”. Anume: unitate; dem-nitate; dubl@ calitate; libertate; egalitate;solidaritate. Ne vom referi pe rând, a}acum sunt acestea examinate în publi-ca]ia francez@ amintit@.Unitate, întâi. Potrivit acestui principiu,„Economia social@ (}i solidar@)” res-pinge orice disociere, orice dep@rtare,cognitive }i practice, între dimensiunileeconomice }i sociopolitice ale activit@-]ilor umane. Pentru „Economia social@”,economia }i societatea nu reprezint@altceva decât „o unitate” în beneficiul per-soanei umane. Demnitate, apoi. Prin-cipiul demnit@]ii poate fi definit dreptata}amentul „Economiei sociale” fa]@ derespectul primordial }i absolut datoratpersoanei umane, inclusiv în ipostazelesale cele mai fragile. Tocmai dintr-unasemenea motiv, „Economia social@” re-prezint@, este constituit@ exclusiv, din

grupuri }i societ@]i de persoane – de-sigur care au }i capitaluri – , }i nu dinsociet@]i de capitaluri ca atare }i atât.Al treilea principiu, al dublei calit@]i,promoveaz@ asocia]iile respective atâtca beneficiari cât }i ca actori res-ponsabili fa]@ de destinul asocia]iilor decare vorbim. De exemplu, produc@torii,consumatorii sau salaria]ii unei firmecooperative sunt chema]i s@ fie, deo-potriv@, actori, în aceea}i m@sur@ încare sunt societari. „Frâiele” trebuieluate în propriile mâini, „Economia so-cial@” (}i solidar@) „fiind orice altcevadecât o economie a asist@rii sociale”.Principiul libert@]ii – cel de al patrulea– nu accept@ angajamentul asocia]ilordecât dac@ acesta este voluntar }i liberconsim]it. În acela}i timp, transpare, înacest sens, ideea libert@]ii }i indepen-den]ei economice }i politice. Al cincileaprincipiu, al egalit@]ii între asocia]i, fun-damenteaz@, în fapt, „guvernarea” detip democratic care caracterizeaz@ obli-gatoriu întreprinderile „Economiei sociale(}i solidare)”. În principiu }i în practic@,f@r@ nici o excep]ie, fiecare asociat dis-pune de un vot în Adunarea General@,indiferent de partea pe care o de]ine încapitalul firmei. În sfâr}it, cel de-al }a-selea principiu, al solidarit@]ii, se afl@chiar în inima „Economiei sociale (}i

solidare)”, determinând o serie de teo-reticieni s@ afirme c@ „«Economia so-cial@» este solidar@ sau nu este deloc”.Desigur, am avansat mai multe con-sidera]ii teoretice, care, efectiv, suport@sau nu unele modific@ri, nu, ^ns@, pân@acolo încât s@ se p@r@seasc@ teritoriulreal al „Economiei sociale”. Pe urm@, niciunul dintre cele }ase principii nu apar]ineexclusiv „Economiei sociale”. Ceea ce ocaracterizeaz@ pe aceasta, în mod singu-lar, definitoriu, este un anume echilibrudinamic fondat pe articularea simultan@a celor }ase principii amintite.…{i dac@ „Economia social@ }i soli-dar@” apare ca un mozaic atât de com-plex la nivel regional, dar }i la nivel na-]ional, ce s@ mai spunem de diferitelesale forme la nivelul celor 27 de statemembre ale U.E.? Exist@ oare „Econo-mie social@” sau exist@ „Economii so-ciale” în Europa? O prim@ observa]ie arfi aceea dup@ care formele întreprin-derilor de economie social@ sunt varia-bile, relativ diferite de la o ]ar@ la alta.Dac@ vom face astfel compara]ie întrestatele U.E. din Europa Central@ }i Orien-tal@ }i statele U.E. din Europa Occiden-tal@ vom vedea c@, în al doilea grup destate, întreprinderile de economie so-cial@ sunt mult mai numeroase, maidiverse, mai puternice, mai importantedecât în primul grup de state, ase-menea firme reprezentând o zon@ deli-mitat@, cu particularit@]ile ei, cu pro-priile ei interese }i aspira]ii.O astfel de realitate ar putea fi gene-rat@, în mare parte, de faptul c@ în]@rile din Europa Occidental@ întreprin-derile de economie social@ au pornit dela mi}c@ri asocia]ioniste }i cooperatistes@n@toase, crescând, amplificându-se ^ndimensiuni }i putere pe propria lor ba-z@. În vreme ce devia]ile cu genez@ „à lasovietique” în ce prive}te coopera]ia }iasocierile din statele „foste socialiste”au determinat distrugerea începuturilor}i chiar a dezvolt@rii de bun@ calitate,pân@ spre finalul anilor ’40, a coope-ra]iei }i asocierilor din aceste ]@ri, com-promi]ându-se, dealtfel – în mod pripit,la umbra unor alte interese – }i ideileasocia]ioniste }i cooperatiste tradi]ionale.…În pofida diversit@]ilor }i diferen]ie-rilor amintite, odat@ cu anii ’90, s-av@dit }i se v@de}te o anume mi}care deconvergen]@ a „Economiei sociale }i so-lidare” în cadrul Uniunii Europene. Afost creat@, de c@tre Comisia Euro-pean@, o unitate de „Economie social@”chiar în sânul uneia dintre direc]ile sale.

Pe urm@, în }i din noiembrie 2000, mariiactori ai „Economiei sociale” din Europas-au concentrat în@untrul unei structurireprezentative }i de promovare comune:„Conferin]a European@ Permanent@ aCooperativelor, Mutualelor, Asocia]ilor}i Funda]ilor” (CEP-CMAF). Mai trebuiemen]ionat@ conceperea }i desf@}urareaa numeroase lucr@ri, în acest sens, aleComisiei Europene, ale Comitetului Eco-nomic }i Social European, ale Comi-tetului Regiunilor Uniunii Europene, }.a.Iat@, dar, „Economia social@ }i solidar@”recunoscut@ larg, ca un actor impor-tant, cu „norm@ întreag@” }i pe un planînsemnat, de c@tre }i în sânul UniuniiEuropene. …Dar, are, de fapt, }anse sau nu are}anse „Economia social@ }i solidar@”într-o perspectiv@ general@ cu destul demulte nebuloase, cum este cea pe careo avem, de care ne „bucur@m” cu to]ii?Eu, al@turi de mul]i al]ii, consider c@are. Pe de o parte, acest tip de eco-nomie – care nu exclude, dimpotriv@,presupune major societ@]ile de capital –constituie – fapt demonstrat – un factoresen]ial pentru cre}terea ocup@rii,aceasta pe un segment de for]@ demunc@ de multe ori specific, mai alesîn plan local }i regional, de}i nu numai.Totodat@, „Economia social@ }i soli-dar@”, în spe]@ firmele care o repre-zint@, permit o mai bun@ valorificare apoten]ialului general de resurse, natu-rale, în spe]@, cu prec@dere pentru celemai greu utilizabile astfel, precum }i apoten]ialului de energie, f@cându-se în-deob}te apel la energiile regenerabile }ineconven]ionale. Pe de alt@ parte, eco-nomia la care ne referim poate con-stitui un nucleu de iradiere a unor prin-cipii s@n@toase într-un mediu economicdominat – }i restric]ionat, poate, în preamare m@sur@ – de rigidit@]ile }i „r@u-t@]ile”, dincolo de o competi]ie efectivnecesar@, ale profitului strict. „Econo-mia social@ }i solidar@” nu exclude,practic, profitul în sine, dar îl prive}temai mult dintr-o perspectiv@ mai gene-roas@, social@, solidar@. Desigur, pot firelevate }i alte elemente. Toate celerelatate se constituie, credem, drept ocomponent@ esen]ial@ a dezvolt@rii du-rabile, o component@ însemnat@ a eco-nomiei viitorului. O dezvoltare, o eco-nomie pe care mediul }i realit@]ile carene înconjoar@ le orienteaz@ – dup@ cumafirm@ economi}ti remarcabili ai lumii –spre acceptarea unei alte paradigme,ceva mai maleabil@, mai „bun@” social.

CONCEPTE ECONOMICE VINERI 17 AUGUST 20074

c my b

c my b

c my b

c my b

Un concept, o realitate „en vogue”Un concept, o realitate „en vogue”

Dan POPESCU

Bruxelles, sediul Comisiei Europene

Hanovra, centrul unor intense schimb@ri comerciale

Litoralul Marii M$necii - locul a numeroase cooperative pesc@re}ti

VINERI 17 AUGUST 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

TURISM PROFESIONAL

urmare din pagina 1Suntem, deci, îndatora]i înainta}ilorno}tri, pentru tot ceea ce au înv@]at}i transmis mai departe, dar }i ge-nera]iilor viitoare, c@rora trebuie s@ letransmitem cât mai multe dintre ex-perien]ele noastre, pentru ca }i ele,la rândul lor, s@ fac@ acela}i lucru. Cele mai vechi m@rturii ale civiliza]ieigrece}ti coboar@ pân@ spre 2100 î.Ch. Ele vin din Creta, mai precis dincapitala insulei din aceea vreme,Cnossos. Creta avea, în jurul anului1950 î.e.n., palate splendide, ora}emari }i prospere, acestea fiind pro-babil rezultatul atât al produc]iei pescar@ mare a uleiului de m@sline }ia vinurilor, cât }i urmare a comer-]ului practicat intens în zona de r@-s@rit a M@rii Mediterane. Unele le-gende, cum ar fi cele despre Teseu }iminotaur, p@streaz@ amintirea aceleiperioade. A}a se face c@ sentimentulistoric pare a fi înc@ prezent la mul]idintre locuitorii Cretei, insul@ gre-ceasc@ situat@ în Marea Mediteran@,între Europa, Asia }i Africa. Scriitoriiantici au folosit diferite denumiripentru aceast@ insul@ cu o suprafa]@de 8305,7 km p@tra]i, referindu-se la„Aeria”, datorit@ climei moderate deaici, „Chthonia”, dup@ divinitatea De-metra, zei]a fertilit@]ii p@mântului, „Tel-chinia”, dup@ telchinii, demonii meta-lurgiei, „Macaris”, cei pio}i sau „Ida”,dup@ muntele }i nimfa cu acela}i nu-me. Denumirea Creta deriv@ fie dup@numele nimfei Creta sau a lui Cres –fiul lui Zeus }i rege în aceast@ zon@.Insula a fost locuit@ înc@ din neolitic,îns@ cele mai mai multe informa]iiprovin din epoca bronzului, perioad@care a putut fi mai atent analizat@ caurmare a descopeririilor arheologicede la sfâr}itul secolului al XIX-lea.Este vorba mai ales despre desco-perirea palatului de la Cnossos, în1878, de c@tre Minos Kalokerinos dinHeraklion. Ulterior, englezul ArthurEvans a condus excav@ri pe termenlung (între 1900-1913 }i 1922-1930),care au condus la descoperirea în-tregului palat }i care a }i dat numeleculturii „minoice”, dup@ legendarul re-ge al Cretei, Minos. Primul palat, con-struit dup@ perioada pre-pala]ial@

(3000-1900 î.e.n.) a fost distrus, separe, de un cutremur în 1700 î.e.n.Un al doilea mare palat a fost ridi-cat pe ruinele primului, dar }i acestaa fost par]ial distrus în 1450 î.Chr.,dup@ care micenienii s-au stabilit înCnossos, perioad@ în care palatul afost distrus, din nou, datorit@ uneiconflagra]ii, în 1350 î.Chr. Perioada în care istoria Cretei se in-tegreaz@ în cea greceasc@ începe odat@cu apari]ia invadatorilor dorici, prin1100 î.Ch., dar elemente ale culturiiminoice }i miceniene înc@ persist@.În perioada clasic@, Creta este des-p@r]it@ de celelalte cet@]i grece}ti,neparticipând nici la r@zboaiele împo-triva per}ilor, nici la cel al Pelopo-nezului, dar desf@}urând multe lupteinterne legate de ob]inerea supre-ma]iei pe insul@. Numismatica bogat@din aceast@ perioad@ reprezint@ o do-vad@ în acest sens. Elenismul aducenoi confrunt@ri interne, }i, probabildatorit@ acestei insecurit@]i, mul]icretani p@r@sesc insula. Mul]i dintreei devin solda]i, fiind râvni]i de toatearmatele cet@]ilor grece}ti, datorit@ cu-rajului }i îndemân@rii lor de arca}i.Cooperarea cretanilor cu pira]ii chili-chici }i cu regele Pontului Mithridatisreprezint@ pretextul utilizat de romanipentru cucerirea insulei. Luptele în-cep, iar în anul 69 î.e.n. consululQuintus Caecilius Metellus reu}e}te ocu-parea insulei. Celebra „Pax Romana”aduce }i lucruri bune, instaurând o pe-rioad@ de stabilitate intern@ }i, ca urmare,de dezvoltare economic@ }i cultural@. În anul 330, Creta este desp@r]it@ deKyrene }i anexat@ Illyriei. Împ@ratulTeodosius dispune organizarea aces-teia ca o provincie a Imperiului Romande R@s@rit, iar administrarea sa revineunui consul desemnat de c@tre împ@rat.Cre}tinismul se instaureaz@ datorit@apostolului Titus, care l-a înso]it peApostolul Pavel }i care propag@ }iorganizeaz@, la Gortys, biserica cre}-tin@. Acest@ perioad@ lini}tit@ este în-trerupt@ de atacurile sarazinilor dinSpania, care ocup@ insula din 824pân@ în 961, când armata bizantin@reu}e}te eliberarea insulei. Din 1204, in-sula este vândut@ vene]ienilor. Urmeaz@apoi, din 1669, ocupa]ia otoman@, care}i-a l@sat amprenta asupra locurilor}i oamenilor pân@ în prezent. Înda-toririle fa]@ de Înalta Poart@, precum

}i persecu]iile îndurate de cre}tin dinaceast@ perioad@ au l@sat în amin-tirea colectiv@ o umbr@ }i au condusca, la revolu]ia greceasc@ de elibe-rare din 1821, cretanii s@ fie preg@ti]is@ lupte pentru libertate. Totu}i, stat-ul cretan, dispunând de o Constitu]ie,administra]ie, sistem bancar }i mo-ned@ proprie ia na}tere abia la 9 de-cembrie 1898, când prin]ul George alGreciei p@}e}te pe insul@. Anexarea deGrecia se realizeaz@ la 1 decembrie1912. Dup@ cel de-al doilea r@zboimondial, Grecia a trecut printr-unr@zboi civil ce a durat pân@ în 1949,dup@ care a aderat la NATO în 1952.Pe 21 aprilie 1967, armata a preluatputerea, în urma unei lovituri de stat,formând a}a-numitul Regim al Colo-neilor. În 1973, regimul a abolit mo-narhia greac@. Problema Ciprului adus la pr@bu}irea dictaturii militare în1974 }i la stabilirea unei republici de-mocratice în 1975, dup@ un plebiscit.Grecia a aderat la Uniunea European@în 1981 }i a adoptat euro ca moned@în 2001.Desigur, o asemenea istorie nu poatetrece f@r@ a l@sa urme. Pe de o parte,exist@ elemente preluate de la succe-

sivele ocupa]ii, mo}teniri de mare va-loare }i în prezent. Astfel, în muzic@,arhitectur@, dar mai ales în „fel de afi” exist@, de exemplu, numeroaseobiceiuri orientale. C@ldura }i ospitali-tateasunt caracteristice locuitorilor deaici. Pe de alt@ parte, originea „le-gendar@” a lor le confer@ o atitudinemândr@. Principala ramur@ a eco-nomiei este turismul. Din punct devedere al agriculturii, insula estefolosit mai ales în cultura vi]ei devie, m@slinului }i a fructelor. Pe pla-toul Lassithi exist@ }i planta]ii delegume, ce folosesc sisteme de iriga-]ii. O mare parte dintre cretani seocup@, în timpul verii, de turism, iarasemenea vestigii au o putere miracu-loas@ de a atrage un num@r impre-sionant de turi}ti, circa 2 milioaneanual. Dar, cretanii sunt oamenii mân-dri, care î}i cunosc trecutul, cu bune}i rele, }i care î}i manifest@ sincer,prin dans }i cântec, admira]ia fa]@ deînainta}i, care au luptat pentru cu-cerirea libert@]ii. Nimic mai frumosdecât o sear@ petrecut@, între prie-teni, într-o tavern@ modest@, cu doarcâteva mese, în care „gazda” te în-tâmpin@ de la u}@ cu melodii cândtriste, când vesele.Nu departe de Creta, la câteva ore cuvaporul, se afl@ insula Santorini. Sepoate spune c@ este cea mai impor-tant@ destina]ie turistic@ din Grecia,fiind votat@, în 2005, drept cea de adoua destina]ie din întreaga lume, unsucces care certific@ eforturile f@cutede greci pentru a-}i promova adev@ra-tele valori. Insula este caracterizat@

de atmosfera micilor sate a}ezate pecoline impresionante. Un apus privitîn lini}te dintr-un punct înalt al in-sulei este o experien]@ unic@, ce nuva fi uitat@ niciodat@. Insula Santo-rini, numita }i Thera, este cu ade-v@rat de neuitat. Santorini a fost multmai mare, dar jum@tate din insula s-ascufundat în 1450 e.n., dup@ ce o erup-]ie vulcanic@ a fost distrug@toare. Fira,capitala insulei, se afl@ chiar lâng@crater, la aproape 300 de metri de lanivelul m@rii, oferind o imagine spec-taculoas@. Coasta de vest ofer@ }ipeisajele cele mai interesante, iar arhi-tectura insulei se remarc@ prin speci-ficul s@u. Coasta dinspre sud-est esteacoperit@ de plaje care sunt invadatevara de turi}ti. Pe insul@ po]i g@sifelurite vinuri, de o savoare deose-bit@ }i printre cele mai bune din Gre-cia, f@cute dintr-un soi de strugurinumit "Assyrtiko". {i, la asemenea vi-nuri, mai este de mirare c@ via]a denoapte din Santorini este deja legen-dar@ printre turi}ti? Probabil c@ farmecul Cretei rezid@ înfaptul c@ ofer@ ceva pentru fiecare.Un trecut înf@}urat într-o mantie delegend@, o mare de un albastru pur,cer luminos „ca un pahar bine sp@-lat”, precum }i activit@]i moderne,cum ar fi o mare varietate de spor-turi nautice sau o via]@ de noapteagitat@. Indiferent de alegere, princi-palul atu al acestei insule venind dinpartea locuitoriilor s@i, de o simpli-tate }i ospitalitate covâr}itoare, astfelîncât, nici mâncarea rece, nici b@utu-rile calde nu mai au vreo importan]@.

Feerie nocturn@ la Fira, re}edin]a insulei Santorini

Agios Nikolaos, unul dintre cele mai cunoscute centre turistice din Creta

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

CRETA – un leag@n al civiliza]iei apusene

Vechiul Cnossos, fostul palat al regelui Minos din Creta

Mai economic@ decât marile magazi-ne, aceast@ formul@ de vânzare aap@rut mai târziu, dar }i-a atins ma-turitatea. Dezvoltarea sa în Europa va-riaz@ de la o ]ar@ la alta, ca }i strate-giile adoptate de firme, iar perspecti-vele formulei sunt mai degrab@ nesigure.Aceste puncte de vânzare erau într-adev@r o variant@ mai economic@ amarilor magazine, cu un asortimentmai limitat, cuprinzând referin]e maipu]in scumpe, o suprafa]@ mai re-dus@, un serviciu mai pu]in îngrijit, orat@ a marjei mai joas@ }i o rota]iemai ridicat@. Se g@seau mai multeconfec]ii, înc@l]@minte }i produse ali-mentare decât în marile magazine,dar mai pu]ine articole pentru cas@,respectiv raionul parfumerie era maipu]in important. Costurile cu cump@-r@rile }i func]ionarea }i, în consecin]@,pre]urile, erau mai pu]in ridicate, ceeace la începutul dezvolt@rii formulei aatras o mare parte a popula]iei euro-pene atins@ de marea criz@ a anilor ‘30.Aceste magazine au ap@rut în Anglia

}i s-au dezvoltat în principal în anii‘20 }i ‘30. Dup@ al doilea r@zboimondial, au fost create cam peste totîn Europa, pân@ în anii ‘70, când situa-]ia competitiv@ a devenit mai dificil@.Primele puncte de vânzare de acesttip au ap@rut la începutul secolului alXX-lea. F. W. Woolworth a inauguratprimul s@u magazin european în1909 (aceea}i firm@ î}i deschiseseprimul punct de vânzare în SUA în1879), }i în 1914 Marks & Spenceravea aproximativ 100 de Penny Bazaar.Dar adev@rata dezvoltare a maga-zinelor populare – “variety stores” înMarea Britanie – nu a demarat decâtîntre 1925 }i 1933, când lan]urile demari magazine au decis s@ se diver-sifice cu aceast@ formul@. Dezvoltareaformulei a fost încetinit@ în anii ‘40în Germania, Belgia, Fran]a }i Olandadin cauza m@surilor legislative vizândlimitarea dezvolt@rii marilor suprafe]e,în vreme ce ea a continuat în MareaBritanie unde asemenea constrângerinu existau. S@ amintim doar de Wool-worth care s-a extins la fel de re-pede ca în 1939; poseda 700 demagazine, apoi 1000 în1950 }i 1150în 1960. În decursul anilor ‘50 }i‘60, dezvoltarea s-a generalizat campeste tot în Europa }i magazinelepopulare dispuneau, la vremea res-pectiv@, de o important@ cot@ de pia]@a marii distribu]ii; ele jucau, de ase-menea, un rol important în promo-varea principalelor m@rci industriale.În anii ‘70, concuren]a devine maidur@ odat@ cu apari]ia }i dezvoltareafoarte rapid@ a hipermagazinelor }i,

într-o mai mic@ m@sur@, a magazi-nelor “hard discount”. Mai mult, seg-mentarea crescând@ a consumuluialimentar }i fragmentarea pie]elor demas@ pun “variety store”-urilor ace-lea}i dificult@]i pe care le cunoscu-ser@ deja marile magazine; a}adar,ele trebuie s@ se resemneze în a-}ireduce asortimentul limitând cate-goriile de produse tratate. Num@rulde puncte de vânzare a trecut astfelde la 3500 la începutul anilor ‘70 la3000 spre 1990. Tot în anii ‘70, su-prafa]a medie a punctelor de vânzarecre}te }i r@mâne mai mult sau maipu]in stabil@ în anii ‘80. De altfel,multe din micile magazine tradi]io-nale trebuie s@ închid@ }i un anumitnum@r de mici suprafe]e (600-800m2) sunt inaugurate, mai ales în Ger-mania. Cota de pia]@ }i num@rul demagazine pe locuitor continu@ s@ scad@în anii ‘90, în ciuda cre}terii consu-mului nealimentar, cu excep]ia câtor-va ]@ri precum Danemarca.Printre cele mai mari ]@ri europene,aproximativ doar în Marea Britaniefirmele care de]ineau magazine popu-lare au putut s@ se dezvolte de omanier@ satisf@c@toare }i s@ practicecu succes o strategie de diferen]iere.Aceasta se explic@, în principal, prinfaptul c@ modernizarea aparatului co-mercial britanic a fost foarte rapid@,c@ buticurile tradi]ionale }i-au p@stratcote de pia]@ destul de reduse }i dez-voltarea hipermagazinelor a r@mas mo-dest@. To]i ace}ti factori au permismagazinelor populare s@ ocupe inimapie]ei, l@sând vârful marilor magazine}i baza magazinelor “discount”. Laînceputul anilor 2000, cota de pia]@a formulei era înc@ de aproximativ7&, practic dup@ vreo 20 de ani destabilitate. Acest sector este foarteconcentrat: 5 firme de]in mai multde 85& din pia]a total@ a formulei(aproape 50& pentru Marks & Spen-cer, lider mondial al formulei). Dar,Marks & Spencer a întâmpinat }i eldificult@]i considerabile }i, începândcu 1999, rezultatele sale nu mai eraudeloc bune. Concuren]a marilor supra-fe]e alimentare }i, mai ales, aceea amarilor firme specializate în îmbr@-c@minte, na]ionale }i interna]ionale,au pus în eviden]@ sl@biciunile firmei.În schimb, în alte ]@ri europene (Ger-mania, Fran]a), aceast@ formul@ co-mercial@ corespundea, de fapt, uneidiferen]ieri a marilor magazine pen-tru o clientel@ cu venituri mai mo-deste. A}adar, ea a cunoscut primele

sale dificult@]i, când hipermagazinele}i magazinele “discount” s-au instalat}i au luat cea mai mare parte a clien-telei. În Fran]a, rezultatele formuleiau fost mai pu]in satisf@c@toare decâtîn Marea Britanie. Cota sa de pia]@s-a plafonat }i apoi a cunoscut undeclin (7& în 1960, 1,4& în 1991),pentru ca apoi s@ se stabilizeze.Evolu]ia negativ@ se explic@, în prin-cipal, prin dificultatea întreprinderilorde a face fa]@ intensific@rii concu-ren]ei provocate de intrarea pe pia]@a noilor formule precum hiperma-gazinele, supermagazinele discount(Leclerc, Intermarché) }i, mai recent,marile suprafe]e specializate. Datorit@pre]urilor foarte competitive, primeledou@ }i-au adjudecat o cot@ mare depia]@. Hipermagazinele, în special, auluat magazinelor populare cote depia]@ din cadrul sectorului nealimen-tar cu gam@ de baz@. La rândul s@u,vânzarea prin coresponden]@ a reu}its@ elaboreze o ofert@ de marf@ con-curen]ial@, mai ales pentru confec]ii,introducând chiar m@rci cunoscute.În ceea ce prive}te marile suprafe]especializate, ele }i-au deschis, înprimul rând, punctele de vânzare laperiferie – adesea aproape de hiper-magazine – }i s-au reg@sit astfel înconcuren]@ direct@ cu magazinelepopulare (confec]ii, înc@l]@minte, arti-cole de sport, juc@rii etc.) din cen-trele ora}elor }i cartierelor. Aceast@evolu]ie a favorizat concentrarea sec-torului: dou@ lan]uri, Monoprix al gru-pului Galeries Lafayette }i Prisunic algrupului Printemps au dominat sin-gure întreg sectorul, pân@ în 1997,când Printemps s-a al@turat grupuluiGaleries Lafayette. Monoprix a r@massingur }i, în 2001, num@rul maga-zinelor firmei se ridic@ la aproxima-tiv 280. Doar o alt@ firm@ în Fran]a,Marks & Spencer, avea 18 maga-zine, dar firma a decis s@-}i aban-doneze toate activit@]ile interna]ionaleîn Europa închizând toate magazinelela sfâr}itul lui 2001. Nici în Germania,formula nu s-a dezvoltat niciodat@foarte bine. Exist@ mai multe motive:mai întâi puterea marilor magazine }ia vânz@rii prin coresponden]@ }i apoidezvoltarea marilor suprafe]e speciali-zate. Cele dou@ principale lan]uri suntFW Woolworth Co. GMBH, filiala ger-man@ a grupului american omonim,}i Kaufhalle, a grupului Kaufhof.În ]@rile în care comer]ul s-a moder-nizat mai lent (Italia, Spania, Portu-galia), magazinele populare nu aureu}it niciodat@ s@ atrag@ suficien]iconsumatori cu venit mediu. Printreace}tia din urm@, unii au r@mas fidelimagazinelor specializate care, de alt-fel, }i-au schimbat componen]a ade-rând la grupuri }i intrând în re]ele defranciz@, al]ii au c@p@tat obiceiul de

a se duce în hipermagazine. În Italia,magazinele populare de]ineau aproxi-mativ 1,5& din pia]@ în 1994, o si-tua]ie intermediar@ între Fran]a }i Ger-mania. Dar aceast@ formul@ a suferitsuccesiv, în toat@ peninsula, o puter-nic@ concuren]@ din partea specia-li}tilor }i hipermagazinelor: în 2000,cota sa de pia]@ a sc@zut cu aproxi-mativ 1&. Concuren]a noilor formule artrebui s@ fie }i mai intens@ în cursulurm@torilor 10 ani, magazinele po-pulare, probabil, vor sc@dea în num@r,chiar dac@ acest fenomen ar trebuis@ fie atenuat prin revalorizarea cen-trelor ora}elor italiene. În acest sec-tor, se reg@sesc trei firme impor-tante: Upim, al grupului Rinascente,Oviesse }i Standa al grupului Coin.Dup@ o lung@ criz@, Standa a fostfragmentat@: partea alimentar@ a fostcedat@ }i apar]ine (în 2001) grupuluigerman Rewe, în vreme ce nume-roase puncte de vânzare, din centreleora}elor, ale acestei firme “istorice”au trecut sub firma Oviesse sau aufost cedate firmei Fnac. Prezen]a ma-gazinelor populare în Spania estefoarte redus@, din cauza puterii marilormagazine ale lan]ului El Corte Inglés,dar }i succesului hipermagazinelor.Acela}i lucru se întâmpl@ în Portu-galia, unde dezvoltarea rapid@ a hiper-magazinelor, la începutul anilor ‘90, alimitat considerabil perspectivele for-mulei. Danemarca este ]ara în caremagazinele populare dispun de cotade pia]@ cea mai ridicat@. Liderulsectorului este lan]ul Kvickly al gru-pului FDB, care de]inea, singur, apro-ximativ 3& din pia]@, în 1999, cu 74de puncte de vânzare. {i în Irlanda,cota de pia]@ este ridicat@, aproxima-tiv 5&, }i este aproape în întregimeîn mâinile lui Dunnes Stores, lider in-contestabil al sectorului. Dunnes dis-tribuie }i produse alimentare }i dis-punea de 77 de magazine în 2000.În Olanda, principalul lan] de maga-zine populare este Hema, al grupuluiKBB, proprietar }i al marilor maga-zine cu gam@ de lux, De Bijernkorf.Dispune de 108 puncte de vânzare(mari }i mici suprafe]e) }i de alte125 în franciz@ (suprafe]e medii). Sebucur@ de o bun@ pozi]ionare în ceeace prive}te produsele proaspete (maiales patiseria), îmbr@c@mintea, acce-soriile, lenjeria }i cosmeticele. Elve]iaeste o alt@ ]ar@ în care magazinelepopulare sunt bine implementate. Li-derul este Nouveaux Grands Maga-sins SA, cu sediul la Zürich, caredispunea, în 2000, de 38 de punctede vânzare, purtând sigla EPA. Cucele 50 de magazine ale sale în Elve-]ia }i altele 8 în Austria, ABM – algrupului Globus/Migros – ocup@ adoua pozi]ie.

(va urma)

COMER[ VINERI 17 AUGUST 20076

Magazinele populare

Amsterdam, o “perl@” urban@

Magazinul de lux Harrod’s, din Londra

drd. LUCIAN BELA{CU

BURS~VINERI 17 AUGUST 2007 7

Vocabularul op]iunilor

Esen]a unei investi]ii sunt, raportat lacâ}tigul sau pierderea pe care o cau-zeaz@, banii. În cadrul strategiilor cuop]iuni, întâlnim o serie de termenicare se refer@ la acest fapt. Astfel,întâlnim, spre exemplu, expresia înbani. O op]iune call este „în bani”,atunci cînd pre]ul de exercitare estemai mic decât pre]ul curent de tran-zac]ionare al activului suport. Ea esteconsiderat@ în bani, deoarece cum-p@r@torul op]iunii are dreptul de acump@ra activul suport la un pre]care este mai mic decât pre]ul lacare-l poate achizi]iona direct de pepia]@. O op]iune put este „în bani”,atunci când pre]ul de exercitare estemai mare decât pre]ul curent detranzac]ionare al activului suport. Eaeste considerat@ în bani deoarececump@r@torul op]iunii are dreptul dea vinde activul suport la un pre] careeste mai mare decât pre]ul la care-lpoate vinde direct în pia]@. Suma cucare op]iunea este în bani reprezint@valoarea intrinsec@ a op]iunii. Un alttermen uzitat în cazul op]iunilor estela bani. O op]iune este la bani, dac@pre]ul contractului futures este egalcu pre]ul de exercitare al op]iunii.Un in-vestitor va întâlni, totodat@, în pia]@, }iexpresia în afara banilor. O op]iunecall, al c@rei pre] de exercitare estemai mare decât pre]ul contractuluifutures, este în afara banilor. %n modsimilar, o op]iune put este în afarabanilor, dac@ pre]ul s@u de exercitareeste mai mic decât pre]ul futures.Nici o astfel de op]iune nu se poate

exercita }i, de asemenea, nu are va-loare intrinsec@. Pe toate activele suport disponibile înpia]a BMFMS, tranzac]ionarea op]iu-nilor înseamn@ cump@rarea/vânzareaunui contract futures, echivalent uneicantit@]i standardizate de ac]iuni (1000ac]iuni = un contract futures) con-form acelora}i specifica]ii standardi-zate. Specifica]iile unui contract optionsstandardizeaz@ mai multe clauze pecare le vom expune în cele ce urmeaz@.Simbolul contractului este cel careidentific@ contractul options pe pia]@.În cazul contractului options pe cur-sul valutar leu – euro simbolul esteRON/EURO. Dac@ activul suport estereprezentat de ac]iunile B@ncii Tran-silvania, atunci simbolul contractuluifutures corespunz@tor este DETLV (“DE”provine de la termenul “DERIVAT”, iar“TLV” este simbolul sub care ac]iu-nile B@ncii Transilvania sunt tranzac-]ionate pe pia]a spot. Simbolurile in-dividualizeaz@ fiecare contract }i ajut@participantii în pia]@ s@ identificerapid pe platforma de tranzac]ionareelectronic@.. Lista tuturor simboluriloreste disponibil@ pe www.bmfms.ro.Un alt element specfic contractelorcu op]iuni este pre]ul de exercitare.Este pre]ul stabilit drept referin]@ înmomentul cump@rarii/vânzarii op]iunii.Poate fi considerat o born@ în func]iede care, pe parcursul scaden]ei, secalculeaz@ profitabilitatea op]iunii.Pentru fiecare din cele dou@ p@r]iimplicate în tranzac]ie acest pre] esteun nivel important, deoarece repre-zint@ valoarea de la care pierdereasau câ}tigul lor (în func]ie de tipulde op]iune }i de pozi]ia short saulong) începe sa ia propor]ii. Practic,pre]ul de exercitare este pre]ul acti-vului suport rezervat pentru vânzaresau cump@rare (în func]ie de tipulop]iunii) de c@tre cump@r@torul op]iu-nii. Aceste pre]uri de exercitare selisteaz@ automat, la intervale standardîn platforma Eltrans, începând cu mo-mentul tranzac]ion@rii primului con-tract futures suport pe scaden]a res-pectiv@, dup@ o procedur@ prev@zut@în Regulamentul nr.4 de tranzac]io-nare al BMFM SIBIU. Activul suporteste contractul futures pe marfa sauprodusul care face obiectul }i careeste tranzac]ionat pe pia]a futures. Spreexemplu, contractul options RON/EUR

are ca activ suport contractul futuresRON/EUR, iar pia]a futures pe cursulRON/EUR este reprezentat@ de pia]a latermen pus@ la dispozi]ie de BMFMS.Op]iunile pe contractele futures peac]iuni au ca activ suport contractelefutures pe ac]iuni tranzac]ionate pepia]a BMFMS. Pentru op]iunile DESNP,activul suport îl constituie contractulfutures DESNP, care la rândul sau arela baz@ ac]iunile societ@]ii PETROMBUCURE{TI listat@ pe pia]a la ve-dere. Elemente importante sunt: cota]iacare pe piata optiunilor este identic@cu cota]ia activului suport pe piataspot }i pasul de tranzac]ionare carereprezint@ fluctua]ia minim@ a primeipe pia]a op]iunilor. Pentru contracteleoptions valutare }i cele pe ac]iuni laBMFMS, pasul este de 0.0001 RON.Aceasta înseamn@ c@ pre]urile carese pot negocia pe pia]@, pentru pri-mele pl@tite/încasate, pot varia cuminim 0.0001 lei. În cazul contractu-lui futures BUBOR3, pasul este de0.01 procente, iar pentru contractulEUR/USD, acesta este de 0.0001

puncte. Data scaden]ei: este ziua ^ncare expir@ contractele options r@masedeschise. La BMFMS, scaden]ele con-tractelor options coincid cu zilele descaden]@ ale contractelor futures su-port. Un element foarte importat estem@rimea obiectului contractului, careeste standardizat@ pentru fiecare con-tract. Când se tranzac]ioneaz@ uncontract options pe cursul RON/USD,practic se tranzactioneaz@ dreptul dea cump@ra sau a vinde contractul fu-tures corespunzator. Deci, fiecare op]iuneacoper@ un contract futures suport.Dac@ un investitor dore}te s@ cum-pere pe pia]a options dreptul de acump@ra/vinde 5.000 dolari, atunci elva trebui sa cumpere cinci contracteoptions. Pe pia]a options a ac]iunilor,m@rimea contractelor este echivalen-tul a 1.000 ac]iuni cu exceptia con-tractului DERRC care acoper@ echiva-lentul a 10.000 ac]iuni. Vânzarea pepia]a options a 100.000 de ac]iuniRompetrol, înseamn@ întroducerea înpia]@ a unui ordin de vânzare de 10contracte DERRC. În cadrul voca-bularului utilizat de investitorii optinsse întâlnesc }i expresiile prima }iultima zi de tranzac]ionare Prima zide tranzac]ionare a op]iunilor este ziuaîn care a fost stabilit primul pre] de

cotare al contractului futures suport.Ultima zi de tranzac]ionare }i dataexpir@rii op]iunii coincid cu ultima zide tranzac]ionare, respectiv ziua descaden]a a contractului futures suport.Pre]ul de executare la scaden]@: estepre]ul la care se lichideaz@ con-tractele options ”în bani”. Pentru aputea întelege mecanismul de exe-cutare la scadent]@ este nevoie s@ de-finim îns@ }i espresia: pozitie deschis@pe pia]a options. Prin urmare, pozi]iadeschis@ pe pia]a options este uncontract options cump@rat sau vân-dut }i nelichidat printr-o opera]iuneinver@. Cu alte cuvinte, în momentulîn care un investitor cump@r@ sauvinde un contract options pe un anu-mit activ, i se deschide o pozi]ie pepia]a respectiv@. Orice contract optionstranzac]ionat presupune deschidereaa dou@ pozi]ii: una de v@nzare (sau“short”) }i una de cumparare (sau“long”). Pozi]iile deschise sunt înreg-istrate la Casa de Compensa]ie.momentul în care contractul optionseste lichidat pozi]iile deschise core-spunzatoare acestuia se închid.În]elegerea tuturor acestor termenieste vital@ pentru tranzac]ionarea cusucces a op]iunilor care se poaterealiza prin strategii diverse.

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Contractele cu op]iuni pe în]elesul tuturor (III)

Bursa din Sibiu

Pia]a imobiliar@ rom$neasc@ va fi influ-en]at@ ^n mod serios, ^n urm@torii ani,de acest document, care va trebui s@ fieprezentat obligatoriu, ̂ n momentul v$n-z@rii sau al ^nchirierii unui apartament.Documentul va ar@ta c$t de bun@ estetermoizolarea cl@dirii }i, implicit, caresunt cheltuielile reale pentru ^nc@lzire.

Ruxandra Cleciu, pre}edintele Asocia]ieiRom$ne a Agen]iilor Imobiliare, sublini-az@ c@ "certificatul de performan]@ ener-getic@" va avea influen]@ asupra pie]eiimobiliare }i c@ oamenii care-}i cump@r@o locuin]@ ^ntr-o cl@dire mai veche vor}ti, de la ^nceput, c@ au cheltuieli de^ntre]inere mai mari.

Prima etap@ de aplicare a legii ^ncepechiar de anul acesta, c$nd documenta]iiletehnice ale tuturor locuin]elor noi voinclude }i certificatul cu pricina.Legea care impune acest lucru a fostadoptat@ drept r@spuns la recomand@rileParlamentului European }i a ConsiliuluiUE, ^n vederea aplic@rii unor m@surispecifice privind eficien]a energetic@ acl@dirilor, informeaz@ Rador. Certificatul se va emite pentru locuin]e,birouri, }coli, gr@dini]e, spitale, hoteluri}i alte tipuri de cl@diri }i va fi valabilzece ani de la data emiterii. Documentulva con]ine }i recomand@ri pentru redu-cerea cheltuielilor, prin ̂mbun@t@]irea efi-cien]ei energetice a cl@dirii. "Deocamdat@,certificat energetic au doar cl@dirileincluse ^n Programul na]ional de reabi-litare termic@, adic@ 670 de imobile, lacare se mai adaug@ cele noi. Pentrucelelalte, proprietarii vor trebui s@ aib@certificat pentru a le putea vinde, de la1 ianuarie 2010. Ei vor trebui s@ ialeg@tura cu unul dintre cei 170 de audi-tori energetici autoriza]i. Proprietarii carenu vor avea certificatul energetic nu ^}i

vor putea vinde locuin]ele, scrie Rador,cit$nd cotidianul "Rom$nia Liber@".%n medie, pre]ul pentru audit, la unmetru p@trat de imobil, este cuprins ̂ntre4 }i 7 euro. Cei care nu vor avea cer-tificatul energetic, nu ̂}i vor putea vindelocuin]ele.

Pe de alt@ parte, ziarul "Ziua" anun]a,zilele trecute, c@, la Bucure}ti, ̂n perioa-da 2007-2008, facturile pentru ^nc@lzirear putea cre}te cu 28 de procente, con-form unei propuneri a guvernului privindmajorarea pre]ului de referin]@ pentrugigacalorie.

LOCUIN[E VINERI 17 AUGUST 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2007

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedere aleautorilor, care pot fi diferite de

cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

V$nd apartament cu "pa}aport energetic"!

Din 2010, ^n Rom$nia, v$nzarea apartamentelor nu se va mai putea face f@r@ "pa}aport" ener-getic. Documentul, denumit oficial "certificat de performan]@ energetic@", va ar@ta care sunt cos-turile reale de ^nc@lzire pentru imobilul respectiv, informeaz@ Rador.

Ileana ILIE

Parcul Na]ional Waddenzee, pe ]@rmul M@rii Nordice