Structuri Textile - Tricoturi

Proiect – Structuri textile tricoturi

PARTEA I

TRICOTURI

DIN

BATATURA

1


Cap. 1. Elemente iniţiale

1.1. Caracteristicile domeniului de utilizare, proprietăţi potrivit destinaţiei

Tricoturile sunt produse textile obţinute pe cale mecanică, prin buclarea

succesivă sau simultană a unui fir sau a unui sistem de fire, transformarea lor în

ochiuri şi înlănţuirea lor într-o anumită ordine.

Tricoturile cu legătura patent sunt realizate din fire groase, cu un grad ridicat

de izolare termică, fiind destinate purtării în anotimpurile mai reci.

Datorită proprietăţilor pe care le au, tricoturile patent au o largă utilizare pentru

producerea diverselor articole de lenjerie, îmbrăcăminte exterioară, ciorapi, mănuşi

etc.Se produc frecvent tricoturi din fire tip bumbac, lână, mătase în amestec.

În cazul utilizării unor structuri de patent, voluminozitatea tricotului va fi cu atât

mai mare datorită dispunerii spaţiale a elementelor ochiului, respectiv datorită

înglobării unei cantităţi crescute de aer în tricot.

2


Aceste aspecte favorizează pe de o parte un confort termic foarte bun şi de

asemenea o circulaţie eficientă a aerului, respectiv a vaporilor de transpiraţie între

corp şi mediul înconjurător.

Produsul ales(fig.1.1.1) este o rochie destinată femeilor cu vârsta între 30-40

ani, putând fi purtată în sezonul primăvară-toamnă, atât ca ţinută casual, cât şi pentru

evenimente mai deosebite, dacă se asociază cu accesoriile corespunzătoare

evenimentului.

Produsul este realizat din 4 repere: faţă, spate şi 2 mâneci ¾. Atât reperul faţă,

cât şi cel spate prezintă zone cu structuri diferite, structura de bază fiind patent 1:1.

Lungimea rochiei este ¾, având terminaţia oblică, iar la partea superioară prezintă un

decolteu în “V”.

Proprietăţile produsului sunt influenţate de o serie de factori cum ar fi: stratul

de aer dintre diferite straturi de materiale, suprafaţa pielii precum şi mediul ambiant

schimbător. Are rol de baraj protector între corpul uman şi mediu, rol de izolator

termic.

Produsul prezintă rezistenţă şi alungire la rupere, efect pilling şi rezistenţă la

frecare scăzută, rezistenţă la solicitări repetate. Grosimea materialului din care este

Fig.1.1.1 Produs: rochie

3


confecţionată rochia este un factor în determinarea valorilor unor parametri de confort:

izolarea termică, permeabilitatea la vapori, permeabilitatea la aer, rezistenţa la

trecerea vaporilor, capacitatea de menţinere şi transportul transpiraţiei. Produsul este

confecţionat dintr-un material gros ceea ce determină o permeabilitate la aer scazută

şi o izolaţie termică bună.

Produsul are stabilitate dimensională bună în urma spălării, nu necesită

călcare, are o viteză mică de uscare, nu prezintă rezistenţă la putrezire si curăţire

chimică.

Permeabilitatea la aer şi apă este îmbunătăţită datorită ochiurilor reţinute.

Efectul pilling apare în urma frecării produsului cu alte corpuri, este mai redus

deoarece produsul este realizat din fire care au în structură fibre sintetice ( PNA).

Fiind o structură tricotată are avantajul reducerii contactului cu pielea.

Necesităţile fiziologice trebuie să asigure cele mai bune condiţii de activitate omului

din punct de vedere al posibilităţilor de energie şi viteză. Aceste necesităţi se satisfac

concomitent cu necesităţile antropometrice şi igienice, în condiţiile în care

antropometria dinamică îşi propune să elimine cauzele care generează lipsa de

confort cauzată de îmbrăcăminte oferind criteriile unei construcţii ştiinţifice a

îmbrăcămintei cu destinaţie specială, inclusiv determinarea coeficienţilor tehnici.

Posibilităţile energetice şi de viteză ale omului sunt legate de învingerea

rezistenţei articolului prin mişcările sale care depind tot de gradul de satisfacere a

necesităţilor antropometrice.

O importanţă deosebită în satisfacerea necesităţilor fiziologice o are masa

articolului, mai corect masa relativă, mai corect cea atribuită caracteristicilor

dimensionale ale acestuia. Masa mare a articolului provoacă cheltuieli mari de energie

umană şi îngreunează activitatea motorie a omului. De asemenea, masa

îmbrăcămintei este condiţionată de importanţa acesteia în termoreglarea şi asigurarea

termoizolaţiei. Reducerea masei, fără modificarea proprietăţilor termoizolante şi

durabilităţii, reprezintă sarcina cea mai importantă nu numai din punct de vedere

fiziologic, dar şi economic.

Proprietăţile igienice asigură posibilitatea existenţei unei stări confortabile a

omului la contactul cu articolul şi se caracterizează prin securitatea şi nenocivitatea

acesteia. Securitatea îmbrăcămintei este condiţionată de lipsa capacităţii de inflamare

şi ardere a materialelor din care este confecţionata. Neinflamabilitatea depinde în

4


primul rând de compoziţia fibroasă a materialului. Gradul de ardere este ridicat fiind un

material care are în compoziţie bumbac.

Produsul are un grad de electrizare ridicat. La electrizarea prin frecare de

pielea omului, materialele naturale şi poliamidice capătă o polaritate pozitivă, în timp

ce toate celelalte materiale din fibre sintetice , negativă. Articolul textil trebuie să

absoarbă degajările de la suprafaţa corpului cum sunt: transpiraţie, degajări ale

glandelor sebacee sub formă de substanţe grase, etc. Capacitatea de electrizare

mărită corespunde capacităţii de murdărire ca urmare a atragerii şi respingerii

substanţelor ce murdăresc. Prin murdărire se modifică o serie de caracteristici cum

sunt: permeabilitatea la aer poate să scadă, masa şi grosimea pot să crească.

La un produs vestimentar printre cele mai importante proprietăţi sunt aspectul

şi culoarea, ambele strâns legate de destinaţia acestuia.

Produsul este realizat dintr-un tricot obţinut pe maşina rectilinie de

tricotat cu două fonturi (VKTM), cu fineţea KE = 5.

5


1.2. Determinarea parametrilor de structură iniţiali

Având la dispoziţie maşina de tricotat VKTM, s-au realizat 8 mostre de tricot cu

legătura patent 1:1. Cele 8 mostre au fost realizate în funcţie de:

a)fineţea maşinii : mostrele au fost realizate pe maşini de fineţe 5E şi 10E

b)adâncimea de buclare NP (sau treapta de desime): s-au realizat mostre cu

adâncimea de buclare NP2 şi NP3

c)fineţea firului: când s-a lucrat pe maşina 10E s-au folosit fire de fineţe 2x2x32 şi

3x2x32, iar pentru maşina de 5E s-au folosit fire de fineţe 1x2x32 şi 2x2x32.

Tricotarea s-a realizat pe un număr de 50 de ace pe o fontură, rezultând un

număr de 100 de ace pe ambele fonturi, şi s-au tricotat un număr de 100 rânduri.

Pentru a studia stabilitatea dimensională a mostrelor, s-a măsurat lăţimea şi

lungimea acestora imediat după scoaterea de pe maşină, precum şi după 12h, 24h,

48h, valorile iniţiale fiind trecute în tabelul 1.

Tabel1.2.1. Variaţiile dimensionale pentru variantele considerate

fineţea maşinii nr fire NP Li(mm) Lf(mm) ΔL% li(mm) lf(mm) Δl%

10E 1 fir NP2 21,5 20 6,98 15,9 16,2 -1,8910E 1 fir NP3 21,8 20 8,26 15,1 15,6 -3,3110E 2 fire NP2 14,9 14,1 5,37 16,7 16,5 1,2010E 2 fire NP3 17,4 16,3 6,32 16,2 16,4 -1,235E 2 fire NP2 26,4 24,1 8,71 15,4 15,6 -1,305E 2 fire NP3 32,6 28,9 11,35 16,4 17,4 -6,105E 3 fire NP2 24 22,3 7,08 16,7 16,8 -0,605E 3 fire NP3 30,1 27,5 8,64 17,9 18,1 -1,12

Variaţiile lungimii şi a lăţimii mostrelor produse pe maşina de tricotat VKTM sunt

redate în graficele din fig.1.2.1 de mai jos:

6

variaţia lăţimii mostrelor produse pe VKTM 10E

14

15

16

17

1fir, NP2 15,9 16,2

1fir, NP3 15,1 15,6

2fire, NP2 16,7 16,5

2fire, NP3 16,2 16,4

1 2

variaţia lăţimii mostrelor produse pe VKTM 5E

14

16

18

20

2fire,NP2 15,4 15,6

2fire, NP3 16,4 17,4

3fire, NP2 16,7 16,8

3fire, NP3 17,9 18,1

1 2


variaţia lungimii mostrelor pe maşina VKTM 5E

0

10

20

30

40

2fire, NP2 26,4 24,1

2fire, NP3 32,6 28,9

3fire, NP2 24 22,3

3fire, NP3 30,1 27,5

1 2

Fig. 1.2.1 Grafice ce redau variaţiile mostrelor pe lungime şi lăţime

Parametrii de structură ce se vor determina pentru cele 3 mostre, în starea finală

sunt:

Pasul ochiului, A(mm): pentru a determina pasul ochiurilor se

numără ochiurile de pe o distanţă de 50 mm pe direcţia rândului şi apoi se împarte 50 la

acest număr, rezultând pasul ochiului în milimetri.

Înălţimea ochiului, B(mm): pentru aceasta se numără ochiurile de

pe o distanţă de 50 mm pe direcţia şirului şi apoi se împarte 50 la acest număr,

rezultând înălţimeal ochiului în milimetri.

Desimile pe orizontalã şi verticalã Do [Do’ şi Do

”] (şiruri/50mm)şi

Dv(rânduri/50mm): pentru a determina desimile, s-a măsurat o distanţă de 5 cm pe

lungimea şi lăţimea tricotului, iar apoi s-au numărat ochiurile de pe această distanţă.

variaţia lungimii mostrelor pe maşina VKTM 10E

0

10

20

30

1fir,NP2 21,5 20

1fir, NP3 21,8 20

2fire, NP2 14,9 14,1

2fire, NP3 17,4 16,3

1 2

7


Lungimea medie de fir din ochi lm: pentru a determina lungimea de

fir dintr-un ochi, s-a dat semn pe tricot la un şir apoi s-au numărat un anumit număr de

ochi şi s-a dat semn iar. S-a deşirat tricotul, s-a măsurat între semne, iar apoi s-a

împărţit la numărul de ochiuri aflat prin numărare. Făcând media între mai multe

măsurări rezultă lungimea dorită.

Masa unitãţii

de suprafaţã M(g/m2):pentru aceasta se cântăresc mostrele şi se determină aria lor.

Apoi prin regula de trei simplă se determină masa unităţii de suprafaţă.

Fineţea firului,

Ttex: pentru a afla fineţea firului s-au cântărit firele folosite şi la determinarea lungimii de

fir dintr-un ochi pe o balanţă de mare precizie PRECISA(fig.1.2.2.), iar apoi cu ajutorul

relaţiei fineţii s-a determinat fineţea firului, fiind cunoscute lungimile firelor.

Fig.1.2.2.Balanţă

PRECISA: pe care s-au realizat

măsuratorile pentru

determinarea fineţii firelor.

Diametrul firului, F(mm):

Coeficientul pasului KA: care se determină ca raportul dintre pasul

ochiului şi diametrul firului.

8


KAmin=4 -KA=4 – compactitate mare

-KA>4 – compactitate mică

Coeficientul înălţimii ochiului KA: care se determină ca raport între

înălţimea ochiului şi diametrul firului.

KBmin=2

Coeficientul desimilor C: se determină ca fiind raportul între desimea pe

orizontală şi desimea pe verticală.

(are interval de variaţie specific fiecărei structuri)

Coeficientul liniar δl: se determină ca fiind raportul între lungimea firului

dintr-un ochi şi diametrul firului.

(sau factorul Cover )

Coeficientul de acoperire a suprafeţei δs: se determină ca fiind raportul

între suprafaţa firului dintr-un ochi şi suprafaţa ochiului (sau invers).

S’ –suprafaţa suprapunerii 2F2

Coeficientul de umplere a volumului δv: se determină ca fiind raportul

între volumul firului dintr-un ochi şi volumul ochiului.

Coeficientul intrării în lăţime Wl

.

Valorile determinate a parametrilor de structură şi a coeficienţilor parametrilor

pentru cele 8 mostre sunt centralizate în tabelele 1.2.2 şi 1.2.3.

9


Tabel 1.2.2 Valorile parametrilor de structură determinaţi

finetea masinii nr fire NP A(mm) B(mm)

Do(ş/50mm)

Dv(r/50mm) lp(mm) M(g/m^2) Ttex F(mm) gt(mm)

10E 1 fir NP2 2,273 1,786 22 28 7,025 260,144 68,874 0,446 1,78410E 1 fir NP3 2,174 1,852 23 27 7,848 269,299 70,914 0,453 1,81210E 2 fire NP2 2,273 1,351 22 37 6,686 626,616 135,962 0,627 2,50810E 2 fire NP3 2,174 1,471 23 34 7,095 592,457 132,607 0,620 2,485E 2 fire NP2 2,941 2,174 17 23 8,090 442,436 142,437 0,642 2,5685E 2 fire NP3 3,333 2,632 15 19 11,194 391,845 141,262 0,639 2,5565E 3 fire NP2 3,333 2,083 15 24 10,107 654,445 215,699 0,790 3,165E 3 fire NP3 3,333 2,381 15 21 12,138 585,125 216,096 0,791 3,164

Tabel 1.2.3. Valorile coeficienţilor parametrilor de structură de terminaţi

finetea masinii nr fire NP Ka Kb C δl δs δv Wl

10E 1 fir NP2 5,090 4,000 0,786 15,751 0,674 0,152 3,09110E 1 fir NP3 4,799 4,088 0,852 17,324 0,781 0,173 3,61010E 2 fire NP2 3,623 2,154 0,595 10,664 1,109 0,268 2,94210E 2 fire NP3 3,509 2,374 0,676 11,444 1,136 0,270 3,2645E 2 fire NP2 4,581 3,386 0,739 12,602 0,683 0,159 2,7515E 2 fire NP3 5,213 4,116 0,789 17,518 0,722 0,160 3,3585E 3 fire NP2 4,219 2,637 0,625 12,793 0,970 0,226 3,0325E 3 fire NP3 4,215 3,011 0,714 15,346 1,052 0,237 3,642

10


1.3. Caracteristici de structură

Tricotul folosit este patent ce e format din şiruri de ochiuri cu aspect faţă şi şiruri

de ochiuri cu aspect spate, într-o succesiune oarecare, ceea ce determină raportul

legăturii patent.

Datorită poziţiei specifice a buclelor de platină, şirurile de ochiuri cu aspect faţă

acoperă parţial şirurile de ochiuri cu aspect spate, în funcţie de raportul legăturii, de

unde şi denumirea de „tricot cu aspect faţă pe ambele părţi”. De fapt, la o uşoară

întindere a tricotului în lăţime, sunt vizibile şi şirurile de ochiuri spate. Această poziţie

caracteristică a buclelor de platină patent conferă tricoturilor elasticitate în lăţime.

Datorită prezenţei în structură a ochiurilor cu aspect faţă şi spate, realizarea

tricoturilor patent este posibilă doar pe maşini cu două fonturi. Poziţia acelor celor

două fonturi, caracteristica obţinerii tricoturilor patent, este cea intercalată.

Alternanţa diferită a şirurilor de ochiuri faţă – spate determină existenţa mai

multor legături patent, care au ca element comun prezenţa buclelor de platină patent,

dar se deosebesc prin lăţimea raportului. Din acest punct de vedere, raportul poate fi:

- regulat, dacă cifrele care îl definesc sunt identice, de ex.: 1:1, 2:2, 5:5;

- neregulat, dacă cifrele sunt diferite, de ex.: 2:1, 3:7;

- amestecat, dacă pentru exprimarea raportului se folosesc mai mult de două

cifre (întotdeauna un numar par de cifre), de unde rezultă că se „amestecă”

mai multe subrapoarte, de ex.: 1:1;2:3 sau (1:2)x3;2:1

Această alternanţă determină elementele

caracteristice de apartenenţă, respectiv bucla de

platină situată într-un plan ce formează un unghi

oarecare φ cu planul tricotului.(fig.1.3.1.)

Fig.1.3.1

Poziţia buclei de platină

11


În figura 1.3.2 a, b, c este reprezentată o legatură patent de raport 1:1, la care

un şir de ochiuri cu aspect faţă este urmat de un şir cu aspect spate.

În stare liberă se constată apropierea între ele a şirurilor de ochiuri cu acelaşi

aspect.

a)Reprezentare structurală

b)Reprezentare prin sectiunearandului de ochiuri

1 1' 2 2'

IV

III

II

I

IV

III

II

I

1 1' 2 2'

IV

III

II

I

12


c)Reprezentarea prin semne conventionale

Fig. 1.3.2

Tricoturi cu desene prin deplasare

Modificarea direcţiei şirurilor de ochiuri de pe o parte se realizează şi prin

deplasarea uneia din fonturi spre stânga sau spre dreapta. Mărimea deplasării este de

regulă de un pas de ac pentru un rând, dar poate fi şi mai mare. Efectul deplasării este

mai pronunţat dacă se utilizează deplasări succesive în celălalt sens.

Desenele prin deplasare se obţin numai în cazul legăturilor patent şi interloc.

Prin deplasarea unei fonturi, în dispunere liberă, ochiurile cu aspect faţă se

încrucişează cu ochiurile cu aspect spate şi aceasta ca urmare a perechilor de forţe,

care rotesc ochiurile vecine din acelaşi rând în sensul opus deplasării.

În cazul structurii patent 1:1 aspectul tricotului pe cele două feţe este acelaşi.

Se utilizează frecvent legătura patent cu diferite rapoarte cu: ochiuri încrucişate;

ochiuri reţinute şi ochiuri încrucişate; ochiuri duble şi ochiuri încrucişate, sau legatura

lincs cu ochiuri încrucişate; ochiuri reţinute şi ochiuri încrucişate.

Frecvent se utilizează tricoturi patent cu ochiuri duble şi desene prin deplasare.

Dacă se corelează deplasarea cu etapele de obţinere a ochiului dublu, se disting trei

situaţii şi anume:

- deplasarea fonturii se face înainte de depunerea buclei, caz în care numai

ochiul reţinut, constituent al ochiului dublu este deplasat, bucla având o

dispunere normală;

- deplasarea fonturii se face după depunerea buclei, caz în care întreg

ansamblu ochi dublu este deplasat;

- se fac deplasări succesive în sensuri contrare de aceeaşi mărime în cele

două etape de formare a ochiului dublu şi ca urmare numai bucla este

înclinată.

13


Dispunerea în stare liberă a elementelor structurii (înclinarea lor) prezintă

particularităţi determinate nu numai de corelarea deplasare – ochi dublu, ci şi de

celelalte caracteristici de structură.

Structurile cu ochiuri duble şi încrucişate, prin corelarea modului de lucru a

acelor cu indicele ochiurilor duble şi sensul de deplasare, determină obţinerea unor

efecte de suprafaţă într-o gamă largă (dispunerea în zig-zag a şirurilor de ochiuri

şi/sau a rândurilor de ochiuri, cu formarea unui desen în relief).

În ansamblu, prezenţa în structură a desenelor prin deplasare determină:

- reducerea deformaţiilor la tracţiune în lungime şi lăţime;

- creşterea grosimii tricotului;

- reducerea deşirabilităţii ca urmare a unghiurilor mai mari de înfăşurare, a

înclinării ochiurilor;

- accentuarea deformaţiilor pe marginea tricotului.

14


Cap.2. Proiectarea functionala a structurii

2.1 Alegerea variantelor de structuraVarianta 1

Reprezentare prin sectiunea randului de ochiuri

Reprezentare structurala

15


Varianta 2

Reprezentare prin sectiunea randului de ochiuri

16


Reprezentare structurala

17


Varianta 3

Reprezentarea prin sectiunea randului de ochiuri

18


Reprezentarea structurala

19


2.2. Prezentarea algoritmului de calcul

2.2.1. Alegerea materiei prime si diametrul firului

La realizarea tricotului se foloseste fir de PAN. Deoarece sunt fire voluminoase

din fibre scurte contractibile si fixate, care confera produsului tricotat un aspect

voluminos, o buna izolatie termica (asemanator lanii) si o intretinere usoara.

Fibrele poliacrilice fac parte din grupa fibrelor sintetice si sunt, in general

substante copolimere. Ele se prelucreaza in amestec cu lana, matase, bumbac,

obtinandu-se fire filate, din care se confectioneaza tricoturi, haine, lenjerie, stofe

decorative.

Fibrele acrilice sunt rigide si au proprietati tinctoriale limitate, de aceea in

compozitia lor intra copolimeri vinilici cu structura foarte diferita, care imbunatatesc

capacitatea tinctoriala si largesc domeniul comportarii inalt elastice a materialelor

textile.

Etapele obtinerii fibrelor poliacrilnitrilice sunt: obtinerea monomerului, obtinerea

polimerului (polimerizare), filarea, tratamente de finisare ulterioara.

Densitatea fibrelor poliacrilonitrilice variaza intre 1,14 si 1,19 g/cm3, in functie

de natura si proportia comonomerilor precum si in functie de ponderea si marimea

porilor.

Higroscopicitatea fibrelor obtinute prin tehnici speciale de filare pentru a se

realiza fibre cu miez poros este cuprinsa intre 1,2 si 2,5% dar sau obtinut noi fibre

PAN absorbante, care absorb cca 30% apa.

Din punct de vedere al caracteristicilor termice, fibrele poliacrilnitrilice sunt

considerate ca avand o buna stabilitate termica. La temperaturi de peste 170˚C isi

schimba culoarea, devenind galbene.

Afinitatea tinctoriala a fibrelor poliacrilnitrilice este determinata de structura mai

compacta sau mai poroasa si de natura grupelor polare ale comonomerilor utilizati.

Fata de majoritatea substantelor chimice: acizi, baze, saruri, solventi, fibrele

PNA prezinta o rezistenta buna.

20


Fibrele poliacrilnitrilice se livreaza mai ales sub forma de fibra scurta tip lana si

mai putin sub forma de fibra tip bumbac. Firele filamentare se produc pentru realizarea

firelor voluminoase cu contractii variabile.

Se folosesc in amestec cu fire naturale sau alte fibre chimice precum si ca fibre

mai groase (10-15 den) pentru covoare sau imitatii de blana sau in scopuri tehnice

(filtre).

Prin frecare, produsele textile realizate din fibre poliacrilnitrilice dau un

pronuntat efect de pilling.

Calculul diametrului firului:

Unde:

F – diametrul firului ( grosimea firului ) ;

-finetea firului ( densitate de lungime ) [ g/km ] ;

- coeficientul determinat in functie de natura materiei prime , de masa specifica a

firului si de densitatea de volum a substantei fibroase

= 1,7 ( pentru PAN ).

Finetea firului : Ttex = 2x36 = 144

Rezulta ca:

F = =0,65 (mm)

2.2.2. Calculul desimilor firului

Desimea tricotului in directia randurilor de ochiuri , Do , se calculeaza in functie de pasul conventional cu relatia :

Doc = 50 / Ac [s/50 mm] unde :

Doc – desimea pe orizontala

Doc = (Do’ + Do

’’) * (1 - ) [s / 50 mm]

21


Mostra Do’(s/50 mm) Do

’’(s/50 mm) Doc(s/50 mm)

Patent 1:1 fara deplasare

16 16 24

Patent 1:1 cu deplasare

16 16 24

Doc – desimea pe orizontala

Dv=21 (r/50 mm)

Dv – desimea pe verticala

Pasul ochiului:

Avand in vedere caracteristicile structurilor patent , pentru a exprima distanta

intre sirurile de ochiuri este necesara adaptarea unui parametru independent de

raportul legaturii .

Pasul ochiului Ac ,este distanta intre sirurile de ochiuri de pe o parte a tricotului

, ipoteza tangentei acestora si se calculeaza in functie de grosimea firului .

Ac = (mm)

Ac = = 2.08 (mm)

Inaltimea ochiului B este distanta dintre centrele a doua ochiuri vecine sau

dintre tangentele la buclele de ac sau de platina succesive , masurata pe directia

sirului de ochiuri si se exprima in „ mm ” .

(mm)

B = = 2.38 (mm)

22


2.2.3. Calculul lungimii firului dintr-un ochi

F = 0.65

Lungimea firului din ochi, l, [mm] reprezintă lungimea de fir corespunzătoare

diferitelor elemente de structură, în dispunerea liberă a tricotului. În cazul ochiurilor

normale lungimea firului din ochi, lon este dată de suma lungimilor elementelor ochiului:

bucla de ac, flancuri , bucla de platină .

lp – lungimea ochiului patent

lp = 1.57Ac+2 + πF

lp = 1.57·2.08+2·2.46+3.14·0.65 = 10.23

Pentru calculul lungimii ochiului deplasat se va folosi desenul de calcul

reprezentat in Fig. 2.2.3.1.

Fs = 1.41 F = 0.91

Fig. 2.2.3.1.

Rezulta ca:

23


In continuare se vor calcula lungimile medii pe raport, petru cele trei variante de structura.

Unde: ni – numarul de ochiuri de tip i li – lungimea ochiului de tip i

Pentru varianta 1:

Pentru varianta 2:

Pentru varianta 3:

2.2.4. Calculul masei unitatii de suprafata

a) Calculul masei pe raport

(g/rap)

Pentru varianta 1:

(g/rap)

Pentru varianta 2:

(g/rap)

24


Pentru varianta 3:

(g/rap)

b) Calculul masei pe metru 2 :

(g/m2)

Pentru varianta 1:

A = 2.08

B = 2.38

b = 8

h = 8

Rezulta ca:

(g/m2)

Pentru varianta 2:

A = 2.08

B = 2.38

b = 8

h = 16

Rezulta ca:

(g/m2)

25


Pentru varianta 3:

A = 2.08

B = 2.38

b = 8

h = 24

Rezulta ca:

(g/m2)

unde: A – pasul ochiului B – inaltimea ochiului b – latimea raportului h – inaltimea raportului

2.2.5. Calculul coeficienţilor de acoperire şi umplere

a) Calculul coeficienţilor de acoperire:

Coeficientul de acoperire a suprafeţei δs: se determină ca fiind raportul

între suprafaţa firului dintr-un ochi şi suprafaţa ochiului (sau invers).

S’ –suprafaţa suprapunerii 2F2

S’ = 2F2 = 0.84

b) Calculul coeficienţilor de umplere:

Coeficientul de umplere a volumului δv: se determină ca fiind raportul

între volumul firului dintr-un ochi şi volumul ochiului.

; gt = 4F = 2.6

26


2.3. Intervale de variatie a valorilor parametrilor de structura

Nr. Crt.

F Ac

(mm)B

(mm)C Doc

(s/50mm)

Dv

(r/50mm)lg

(mm)lp

(mm)L

(mm)LR M/R

(g/rap)

M/m2

(g/m2)δs

1 0.65 2.08 2.38 1.14 24 21 10.06 10.23 11.27 90.18 0.012 303.03 1.312 0.65 2.08 2.38 1.14 24 21 10.06 10.23 11.27 298.26 0.042 308 1.223 0.65 2.08 2.38 1.14 24 21 10.06 10.23 11.27 210.4 0.03 305.03 1.21

1) Variatia lungimii ochiurilor pe raport

27


2) Variatia masei pe raport

3) Variatia masei pe metru patrat

28


4) Variatia coeficientului de acoperire de suprafata

5) Variatia coeficientului de volum

29


Cap.3. Realizarea si reproiectarea variantelor de tricot

3.1. Realizarea mostrelor

S-a realizat o singura mostra care cuprinde toate cele trei variante de structura.

Mostra s-a realizat pe masina manuala de tricotat cu doua fonturi VKTM, de finete 5E,

pe un numar de 32 de ace, cu treapta de desime 2, in conformitate cu variantele de

tricot normale (fara desen), considerate in studiul din Cap.1.

Firul folosit are finete tex = 36x2.

Mostra este atasata la Anexa 1.

3.2. Reproiectarea variantelor de structura realizate, discutii

Dupa realizarea mostra a fost relaxata 48 de ore, dupa care s-a realizat

reproiectarea acesteia. S-au obtinut valori experimentale prezentate in Tab.3.1.

30


Introducerea în structura a modificarilor de evoluţie de tipul ochiurilor

proprietatile tricotului, în sensul:

- desirabilitate redusa ;

- elasticitate mare pe directia rindurilor;

- sa nu prezinte capacitate de rulare a marginilor;

- sa manifeste deformatii maxime;

- sa manifeste rezistenta la intindere in latime.

Do (s/50mm) Dv (r/50mm) lm (mm) M/m2

24 21 11.27 10.65 10.52 328.63

Tab.3.1. Valorile practice ale parametrilor de structura rezultate din

reproiectare

Cap.4. Concluzii

Aceasta cercetare a fost realizata in vederea obtinerii unui produs destinat

femeilor pentru sezonul de primavara-toamna. Pentru acest produs s-a folosit un fir de

PAN avand capacitatea de izolare buna, rezistent la spalare si calcat.

S-a realizat un studiu dupa 8 variante de tricot patent 2:2, realizate pe masina

de tricotat manuala cu 2 fonturi VKHM cu numar de fire diferite si cu adancimi de

buclare diferite.

Dupa tricotare mostrele au fost supuse relaxarii pentru a se putea observa

deformatiile in lungime si in latime care se vor reflecta in produsul final. Rezultatele

sunt trecute in tabelul 1.2 de la pagina 3.

Pe baza uneia dintre cele 8 mostre, aleasa aleatoriu, s-au realizat trei variante

de structura cu desene prin deplasare pe structura de baza patent 2:2.

S-a calculat diametrul firului folosit la tricotatre, desimile tricoturilor, si in functie

de raportul fiecarei variante in parte s-au calculat: lungimea firului din ochi (ochi glat,

31


ochi patent si de deplasare), masa pe raport si metru patrat, coeficientii de umplere si

acoperire. Rezultatele sunt afisate in tabelul de la capitolul 2.3.

S-a realizat mostra cu desene prin deplasare. Ochiurile prin deplasare se

obtine prin deplasarea fonturii la dreapta sau la stanga in functie de model, cu cate un

pas de ac. S-a folosit acelasi tip de fir cu aceeasi finete ca la cele 8 mostre de studiu.

S-a constatat ca prin deplasare se obtin pe suprafata tricotului efecte de zig-zag ce

dau un aspect special produsului finit.

Aceasta mostra cuprinde toate cele trei variante de structura de la paginile8, 9,

10 si este prezentata la anexa 1 a lucrarii.

Ultima mostra a fost si ea supusa relaxarii, obtinandu-se valori prezentate in

tabelul 3.1.

S-a constatat ca includerea desenelor cu deplasare in structura de baza nu

modifica pasul si inaltimea ochiului, deasemeanea valorile desimilor pe orizontala si

verticala raman aceleasi.

Comparand rezultatele practice ale tricoturilor fara desen cu cele ale tricoturilor

cu desene prin deplasare se poate afirma urmatoarele:

- valorile lungimilor ochiurilor glat, paten, si de deplasare difera, deoarece

intre primele doua lungimi bucla de platina are lungime diferita, iar ochiul ce

a suferit deplasarea (ochiurile cu aspect spate, doarece se deplaseaza doar

fontura din spate la masinile

manuale VKTM) au o lungime mai mare decat celelalte pentru ca pasul

acului se mareste;

- deasemenea variaza si lungimile de fir pe raportul de structura, pentru ca

fiecare are un numar diferit de randuri, ochiuri glat, patent, de deplasare;

odata cu acestea se observa ca si masele pe raport difera;

- se observa diferente si la masa pe metru2, coeficientii de acoperire si

umplere deoarece variaza lungimea firului din ochi dintre cele 3 variante;

- coeficientul de acoperire este mai mic la tricotul cu desene prin deplasare

fata de cel fara desen, dar coefisientul de umplere este mai mare;

- masa pe metru2 este mai mare la tricotul cu desen deoarece are valori mai

mari ale lungimii firului din ochi.

La capitolul 2.3. se pot observa cu ajutorul graficilor realizate variatiile

parametrilor de structura de la cele trei variante de mostre cu desene prin deplasare.

32


33


PARTEA II

TRICOTURI

DIN

URZEALA

34


Cap. 1. Elemente initiale

1.1. Caracterizarea domeniului de utilizare, proprietati potrivit destinatiei

In domeniul producerii tricoturilor din urzeala, pe plan mondial se remarca

realizari deosebite privind conceptia mecanica si introducerea electronicii in

functonarea masinii si programarea desenelor, ceea ce a permis pe langa o crestere

importanta a vitezei de lucru si o diversitate nebanuita a structurilor.

Tricoturile din urzeala au cunoscut o dezvoltare exploziva si s-au impus mai

ales in domeniul produselor „inteligente”, inregistrand tendinte de crestere, comparativ

cu celelalte materiale textile.

Pe langa aplicatii de uz general (articole de imbracaminte exterioara si lenjerie),

specifice materialelor textile, tricoturile din urzeala detin o pondere insemnata pentru

urmatoarele destinatii: perdele, dantele, ambalaje, plase de protectie, plase pentru

activitati productive, sportive, geotextile, decorarea interioarelor, articole medicale.

Tricoturile din urzeala au unele avantaje fata de materialele textile tesute:

- elasticitatea tricoturilor poate ajunge pana la 60%, pe cand la tesaturi pentru

obtinerea elasticitatii trebuie introduse fire elastomere, ceea ce include

cheltuieli suplimentare iar aceste fire au rezistenta scazuta la lumina;

- pentru aceeasi destinatie, masa unitatii de suprafata in cazul tricoturilor este

mai mica decat al tesaturilor;

- consolidarea elementelor structurii este mai buna in cazul tricoturilor

- desimile pe unitatea de suprafata sunt mai mari la tricoturi, ceea ce

determina o mai buna capacitate de acoperire;

- atat la prelucrare cat si la utilizare, nu apare decat foarte rar desirabilitatea

accentuata, in timp ce destramarea marginilor tesaturilor produce dificultati

din acest punct de vedere;

- datorita dispunerii spatiale a elementelor structurii tricotate, acestea prezinta

rezistenta la alunecare, fiind manipulate si depozitate cu usurinta.

35


1.2. Alegerea materiei prime, caracteristici tehnologice

Obtinerea unor produse de calitate,in conditii de maxima eficienta si de

protectie a mediului, constituie prioritatile productiei de materiale. In acest scop factorii

tehnici administrativi si umani trebuie sa actioneze pentru reducerea, eliminarea, dar

mai ales prevenirea deficientelor calitative.

Tricotul ce va urma a fi realizat va fi pentru un articol de imbracaminte

exterioara (Fig 1.), pentru femei, de purtat in sezonul de primavara-toamna. Produsul

va fi realizat dintr-un fir de PNA de o finete medie, cu doua sisteme de legaturi de

baza: bara 1 – tricot simplu, bara 2 – atlaz simplu.

Fig. 1.

36


Datorita faptului ca produsul este destinat utilizarii frecvente el trebuie sa

inglobeze o serie de caracteristici:

- efectul pilling trebuie sa aiba un grad cat mai scazut;

- capacitate de izolatie termica medie;

- coeficientul de sifonabilitate sa fie redus;

- gradul de revenire din sifonare sa fie mare;

- sa aiba un tuseu placut;

- rezistenta la spalare;

- rezistenta la calcat;

- rezistenta la curatire chimica;

Tricoturile urzite in structura carora evolueaza pentru formarea ochiurilor doua

sau mai multe sisteme de fire se pot realiza pe masini de tricotat cu o fontura cat si pe

masini de tricotat cu doua fonturi.

Exista o mare varietate de structuri realizate din doua sau mai multe sisteme de

fire, varietate determinata de evolutia independenta a fiecarui sistem – lantisor, tricot,

atlaz, tricot derivat si atlaz derivat, de tipul ochiurilor inchise sau deschise, precum si

de navadire – plina sau neplina conform unui raport.

Aceste tricoturi din urzeala cu doua sisteme de fire se caracterizeaza prin

evolutia independenta a celor doua sisteme de fire; fiecare sistem formeaza una din

legaturile fundamentale. Structurile rezulta din suprapunerea evolutiilor, intrucat pe

aceleasi ace se depun firele de la diferitele bare cu pasete; in corpurile ochiurilor se

indentifica evolutia in paralel a firelor, urmand a se separa in zona segmentelor de

legatura.

Legat de pozitia in structura a unei evolutii in raport cu cealalta, se face

precizarea ca si in cazul tricoturilor din urzeala se respecta principiul vanisarii: bara

care depune firul mai jos, determina o dispunere in prim plan a flancurilor pe partea de

fata si a segmentelor de legatura pe partea de spate; bara respectiva este numerotata

cu B1 si in raport cu ea se stabilesc si celalalt sistem de fire.

Tricoturile realizate cu doua bare cu pasete pot fi cu ochiuri inchise, cu ochiuri

deschise si cu ochiuri inchise si deschise, cu navadire plina sau neplina.

37


Pentru reducerea fenomenului de agatare a segmentelor de legatura, se

recomanda ca bara care depune fire a caror evolutie se identifica segmentele de

legatura cele mai mari sa nu formeze ochiuri pe fata tricotului.

La realizarea tricotului se foloseste fir de PAN. Deoarece sunt fire voluminoase

din fibre scurte contractibile si fixate, care confera produsului tricotat un aspect

voluminos, o buna izolatie termica (asemanator lanii) si o intretinere usoara.

Fibrele poliacrilice fac parte din grupa fibrelor sintetice si sunt, in general

substante copolimere. Ele se prelucreaza in amestec cu lana, matase, bumbac,

obtinandu-se fire filate, din care se confectioneaza tricoturile, haine, lenjerie, stofe

decorative.

Fibrele acrilice sunt rigide si au proprietati tinctoriale limitate, de aceea in

compozitia lor intra copolimeri vinilici cu structura foarte diferita, care imbunatatesc

capacitatea tinctoriala si largesc domeniul comportarii inalt elastice a materialelor

textile.

Etapele obtinerii fibrelor poliacrilnitrilice sunt: obtinerea monomerului, obtinerea

polimerului (polimerizare), filarea, tratamente de finisare ulteroara.

Densitatea fibrelor poliacrilonitrilice variaza intre 1,14 si 1,19 g/cm3, in functie

de natura si proportia comonomerilor precum si in functie de ponderea si marimea

porilor.

Higroscopicitatea fibrelor obtinute prin tehnici speciale de filare pentru a se

realiza fibre cu miez poros este cuprinsa intre 1,2 si 2,5% dar sau obtinut noi fibre

PAN absorbante, care absorb cca 30% apa.

Din punct de vedere al caracteristicilor termice, fibrele poliacrilnitrilice sunt

considerate ca avand o buna stabilitate termica. La temperaturi de peste 170˚C isi

schimba culoarea, devenind galbene.

Afinitatea tinctoriala a fibrelor poliacrilnitrilice este determinata de structura mai

compacta sau mai poroasa si de natura grupelor polare ale comonomerilor utilizati.

Fata de majoritatea substantelor chimice: acizi, baze, saruri, solventi, fibrele

PNA prezinta o rezistenta buna.

Fibrele poliacrilnitrilice se livreaza mai ales sub forma de fibra scurta tip lana si

mai putin sub forma de fibra tip bumbac. Firele filamentare se produc pentru realizarea

firelor voluminoase cu contractii variabile.

38


Se folosesc in amestec cu fire naturale sau alte fibre chimice precum si ca fibre

mai groase (10-15 den) pentru covoare sau imitatii de blana sau in scopuri tehnice

(filtre).

Prin frecare, produsele textile realizate din fibre poliacrilnitrilice dau un

pronuntat efect pilling.

1.3. Alegerea variantei de structura

S-a ales o structura compusa din legaturi de baza: bara 1 tricot simplu iar bara

2 atlaz simplu. In fig. 2. este prezentata structura tricotului din urzeala in reprezentare

numerica si grafica.

Fig.2

39


In figura 3 este prezentata reprezentarea structurala a variantei de tricot din

urzeala.

40


Fig.3

Cap. 2. Proiectarea functionala a structurii

2.1. Prezentarea algoritmului de calcul

Pentru calculul parametrilor de structura se vor realiza cu ajutorul desenelor de

calcul din fig. 4 pentru ticot si fig. 5 pentru atlaz

Fig. 1. Desen de calcul pentru legatura tricot

41


Fig. 5. Desen decalcul pentru legatura atlaz

Finetea firului:

Ttex = 56·2 = 112

Nm = 18/2

Diametrul firului:

C1 = 1.7

Unde:

C1 – coeficient determinat in functie de natura materiei prime si densitatea de

volum

a substantei fibroase.

Calculul inaltimii ochiului:

B ≥ 2Fs

Rezulta ca:

B ≥ 2·0.56 = 1.22 (mm)

42


Calculul pasului ochiului:

(mm)

C = 0.65

Rezulta ca:

(mm)

Unde: C – coeficientul desimilor

Calculul desimilor:

a) desimea pe orizontala:

(s/50 mm)

b) desimea pe verticala:

(r/50 mm)

Calculul lungimii de fir dintr-un ochi:

(mm)

Unde:

n – numarul segmentelor de legatura;

q – numarul de randuri intre punctul de legare inferior si punctul de legare

superior;

43


K – numarul de siruri dintre punctul de legare inferior si punctul de legare

superior;

x – factor de corectie a proiectiei in directia randurilor de ochiuri a segmentului

si poate avea valorile(Fig. 6):

x = 0; pentru segmentele de legatura cu punctele de legare situate de

acceasi parte a axelor de simetrie ale ochiurilor;

x = +2F; pentru segmentele de legatura cu punctele de legare situate in

exteriorul axelor de simetrie ale ochiurilor;

x = -2F; pentru segmentele de legatura cu punctele de legare situate in

interiorul axelor de simetrie ale ochiurilor.

Fig. 6

44


Pentru BARA 1:

q = 1

K = 1

x = 0

Rezulta ca:

(mm)

Pentru BARA 2:

q = 1

K = 1

x = 0 si x = -2F

Rezulta ca:

(mm)

Calculul masei de suprafata. Deoarece ambele sisteme de fire au navadire

plina si lmed s-a calculat ca medie a tuturor segmentelor de legatura din structura, masa

pe m2 se calculeaza cu relatia:

(g/m2)

(mm)

Rezulta ca:

(g/m2)

Intrarea in urzeala se calculeaza pentru fiecare sistem de fire cu relatia:

45


Unde:

lBi – lungimea firului dintr-un ochi pentru sistemul i;

B – inaltimea ochiurilor.

Astfel avem:

· pentru BARA 1:

· pentru BARA 2:

Cap. 2. Concluzii

Aceasta lucrare are drept scop analiza structurilor cu desene de legatura,

identificarea elementelor caracteristice de apartenenta, raportul legaturii si al

desenului, reprezentarea grafica a structurii. De asemenea, se calculeaza parametrii

de structura ai mostrei de tricot urzit cu doua sisteme de fire.

Structura mostrei a fost aleasa aleatoriu, aceasta fiind formata din doua

sisteme de fire cu legaturile de baza tricot si atlas cu navadire plina.

Dupa realizarea reprezentarilor prin schema grafica, numerica si cea structurala

sau calculat parametrii tehnologici ai tricotului urzit. S-a pornit de la niste valori

adoptate deoarece nu s-a putut realiza paractic, mostra pe maisna. In urma rezolvarii

algoritmului de calcul s-au obtinut urmatoarele valori prezentate in fig. 5.

46


Tabel 5.

Cuprins

PARTEA I – Tricoturi din batatura

Cap. 1. Elemente initiale..............................................................21.1. Caracteristicile domeniului de utilizare, proprietati potrivit destinatiei..................21.2. Determinarea parametrilor de structura initiali.....................................................51.3. Caracteristici de structura..................................................................................10

Cap.2. Proiectarea functionala a structurii............................142.1 Alegerea variantelor de structura.......................................................................142.2. Prezentarea algoritmului de calcul....................................................................18

2.2.1. Alegerea materiei prime si diametrul firului.................................................192.2.2. Calculul desimilor firului..............................................................................202.2.3. Calculul lungimii firului dintr-un ochi............................................................222.2.4. Calculul masei unitatii de suprafata............................................................232.2.5. Calculul coeficientilor de acoperire si umplere............................................25

2.3. Intervale de variatie a valorilor parametrilor de structura..................................26

Cap.3. Realizarea si reproiectarea variantelor de tricot.......293.1. Realizarea mostrelor.........................................................................................293.2. Reproiectarea variantelor de structura realizate, discutii..................................29

Cap.4. Concluzii.......................................................................30

Tricotul de urzeala format din doua

sisteme de fire

BARA 1

tricot simplu

BARA 2

atas simplu

Ttex 112 112

FS 0.56 0.56

B 1.22 1.22

A 1.87 1.87

C 0.65 0.65

Do 26.73 26.73

Dv 40.98 40.98

l 8.42 7.85

438.77

6.98 6.5

47


PARTEA II - Tricoturi din urzeala

Cap. 1. Elemente initiale..........................................................341.1. Caracterizarea domeniului de utilizare, proprietati potrivit destinatiei................341.2. Alegerea materiei prime, caracteristici tehnologice...........................................351.3. Alegerea variantei de structura.........................................................................38

Cap. 2. Proiectarea functionala a structurii...........................402.1. Prezentarea algoritmului de calcul....................................................................40

Cap. 2. Concluzii......................................................................45

48


1 1' 2 2'

IV

III

II

I

IV

III

II

I

1 1' 2 2'

IV

III

II

I

49

Documents

Structuri Textile - Tricoturi