Studiu de fundamentare privind ”Protec · PDF fileIII.STAREA ŞI CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU ... Poluarea aerului datorată lipsei sau diminuării suprafeţei spaţiilor verzi

Studiu de fundamentare privind ”Protecția Mediului” - aferent PUG municipiul Reghin

1

CUPRINS

I.INTRODUCERE/CONTEXT..................................................................................... 2

II.CONDIȚIONĂRI NATURALE…………………………………………………… 3

2.1. Relieful și funcțiunile determinate ………………………………………………… 3

2.2. Substratul ………………………………………………………………………….. 5

2.3. Componenta climatică.............................................................................................. 5

2.4. Reţeaua hidrografică ………………………………………………………………. 6

2.5. Riscurile naturale………………………………………………………………… 6

III.STAREA ŞI CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU ……………………… 7

3.1. Poluarea datorată activităților industriale………………………………………... 8

3.2. Poluarea datorată traficului rutier …………………………………………………. 12

3.3. Starea și calitatea aerului …………………………………………………………. 14

3.4. Starea și calitatea apelor …………………………………………………………... 16

3.5. Calitatea solului şi a terenurilor …………………………………………………… 19

3.6. Gestiunea deșeurilor ……………………………………………………………… 20

3.7. Ariile naturale protejate și spațiile verzi ………………………………………… 21

IV. ANALIZA SWOT ………………………………………………………………... 26

V. SINTEZĂ: DISFUNCȚII ȘI PROPUNERI (Protecția mediului) ……………… 28


2

I.INTRODUCERE/CONTEXT

Municipiul Reghin este una dintre cele 7 localități urbane ale judeţului Mureş, iar cu

populaţia sa de peste 36.000 locuitori este al doilea oraș ca mărime, după Târgu Mureș,

reședința administrativă a județului. Dintre funcțiunile principale ale orașului amintim

importanța sa ca centru industrial și de polarizare economică, administrativă şi social-culturală

pentru comunele din jur.

În conformitate cu tema de proiectare, studiul de fundamentare își propune analiza

problemelor semnificative de mediu, inclusiv starea mediului şi evoluţia acesteia, în raport cu

cerințele impuse de realizarea Planului Urbanistic General al municipiului Reghin, judeţul

Mureș. Modalitatea de realizare va fi sub forma unei „monografii analitice” care evidenţiază

toate aspectele de mediu relevante din zonă precum și restricțiile/favorabilitățile induse de

acestea în dezvoltarea urbanistică.

Situaţia existentă a calităţii mediului este abordată cauzal prin prisma determinărilor

care se produc între componenta naturală (suport) şi componenta antropică (exploatare). Astfel

au fost evidenţiate atât condiţiile naturale specifice ale zonei Reghin, cât și activitățile umane

(tradiţionale sau nu) care exploatează acest teritoriu şi rezultanta acestei inter-relaţii exprimată

prin calitatea mediului.

Analiza factorilor de mediu şi evaluarea stării calităţii mediului s-au efectuat pe baza

datelor de ordin statistic şi de previziune deţinute de factorii instituţionali avizaţi ai judeţului

Mureș (Agenţia pentru Protecţia Mediului A.P.M, Sistemul de Gospodărire a Apelor (S.G.A.),

Consiliul Judeţean, Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice (O.S.P.A.), Inspectoratul

Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (I.J.S.U.). Fondul informaţional existent a fost coroborat

selectiv cu funcţia diagnostică a mutaţiilor structurilor peisagistice identificate atât prin

evaluarea critică a literaturii existente, cât şi prin analiza la zi a stării de funcţionalitate a

componentelor de mediu, pe baza cercetării realităţilor din teren şi inventarierii diferenţiate a

formelor de impact environmental.


3

II.CONDIȚIONĂRI NATURALE

2.1.Relieful și funcțiunile determinate

Municipiul Reghin este situat la confluența Râului Mureș cu Râul Gurghiu, în zona

premontană a Carpaților Orientali, desfășurat pe un relief depresionar specific contactului dintre

domeniul carpatic și cel al bazinului depresionar transilvan. Teritoriul adminstrativ al

municipiului se raportează la altitudinea medie de 395 m, aceasta fiind cota terasei superioare

a râului Mureş. Cel mai jos punct altitudinal este reprezentat de albia râului Mureș (350 m), iar

în partea de nord-vest se extinde spre o zonă deluroasă unde se ating cote de peste 450 m, cel

mai important vârf fiind la Pădurea Rotundă (477 m).

Configurația reliefului a influențat formarea și evoluția localității, vatra veche a oraşului

fiind inițial organizată pe terasa superioară a râului Mureş de unde s-a extins în timp, în special

cu zonele funcționale de dezvoltare a activităţilor economice, spre zona de luncă. Terasa

superioară se află la cca. 25 - 30 m deasupra luncii, a cărei cote se înscriu între 362 şi 365 m,

racordarea între cele două zone se face prin pante, acestea fiind uneori line (cca. 10%), alteori

mai mari (20-25%), neconstruite, incluse în curți.

Teritoriul administrativ al municipiului este delimitat înspre nord și est de domeniul

vulcanic al munților Călimani, cu un aspect de platou structural din conglomerate vulcanice, cu

altitudini care variază de la 1000-1200 metri în zona montană propriu-zisă, până la 400 m în

lunca Mureșului, după ieșirea din defileu. Formele de relief care predomină sunt platformele,

văile înguste și puternic adâncite la ieșirea spre dealurile subcarpatice alcătuite din blocuri

rezistente de lavă. În est și sud-est teritoriul este delimitat de platoul vulcanic al munților

Gurghiului, care imprimă denivelări cu diferențe altitudinale de până la 1000 m.

Conformația generală a reliefului pe teritoriul administrativ al municipiului Reghin este

cea specifică unei zone depresionar-colinare de contact, caracterizată de unități deluroase cu

interfluvii domoale, segmentată de valea Mureșului și afluenții acestuia.

În acest context Reghinul beneficiază de o amplasare favorabilă la intersecţia a două

axe de intensă şi veche circulaţie, una pe valea Mureşului, (Târgu-Mureş – Reghin – Deda -

Topliţa) şi alta pe valea Gurghiului spre Câmpia Transilvaniei (Lăpuşna – Gurghiu – Reghin -

Crăieşti).


4

Fig.1. Morfologia generală a teritoriului și funcția de comunicație


5

2.2.Substratul

Particularitățile geologice ale substratului pe care se desfășoară unitatea administrativ

teritorială Reghin sunt dominate de roci sedimentare din clasa pietrișurilor, nisipurilor, argilelor

și marnelor nisipoase pannoniene (pn). Acestea se prezintă ca un orizont argilos la bază cu

intercalații de marne nisipoase, nisipuri și cărbuni, constituind substratul a peste 28% din UAT

Reghin.

Holocenului îi sunt atribuite depozitele coluviale (qh1) ce ocupă 1408 hectare situate în

imediata apropiere a luncii Mureșului. Cele mai vechi depozite aparțin Sarmațianului (vh_bs1)

constând în pachete de argile marnoase în intercalații cu nisipuri și tufuri ce caracterizează

10,9% din teritoriul analizat. Pietrișurile, nisipurile și grohotișurile sunt foarte bine

reprezentate pentru 1099.8 hectare ce se regăsesc predominant în apropierea luncii și în sectorul

inferior al dealurilor Reghinului.

2.3. Componenta climatică

Clima regiunii în care se află municipiul Reghin este una temperat-continentală,

diferențierile climatice fiind impuse și influențate în mare măsura de canalizarea maselor de aer

care se deplasează prin Defileul Mureșului cel mai frecvent din vest, nord-vest și nord-est.

Nuanțarea climatică este generată și de varietatea morfologică a teritoriului, rezultând

topoclimate specifice (topoclimat de vale, de versant, interfluviu). Caracterul temperat-

continental al climei municipiului Reghin este evidențiat și prin manifestarea unor veri relativ

călduroase și a iernilor mai lungi și reci.

Temperatura medie anuală oscilează între 5,5°C și 7,5°C, luna cea mai rece fiind

ianuarie, cu temperaturi medii între -3°C și -5°C. Vara, regimul termic este unul moderat,

temperaturile medii având valori cuprinse între 18°C și 19°C în lunile iulie și august.

Regimul precipitațiilor se încadrează în limitele medii multianuale de 780-820 mm,

cantitățile cele mai mari de precipitații înregistrându-se în perioada de tranziție primăvară-vară,

iar cele mai mici iarna.

Direcțiile dominante ale vântului sunt din vest și nord-vest, cu excepția unor perioade

în care se manifestă câțiva factori topoclimatici, când direcția predominantă este din est și nord-

est, canalizat și intensificat dinamic pe culoarul de vale. Acest lucru se resimte preponderent

iarna, când în condițiile unei circulații atmosferice din sector nord-estic, vântul de est produce

în cuprinsul defileului și la ieșire, scăderea puternică a temperaturii aerului și viscole puternice.


6

2.4.Reţeaua hidrografică

Rețeaua hidrografică a județului Mureș este dominată de prezența râului Mureș, acesta

colectându-și toate apele din bazinul Transilvaniei și străbătând teritoriul județului pe o distanță

de 187 km. Reţeaua hidrografică a municipiului Reghinului este și ea tributară râului Mureş,

care drenează municipiul pe o lungime de cca. 5 km. Principalul afluent al Mureșului este râul

Gurghiu, pe stânga cursului, precum și pâraiele Agricultorilor, Trandafirilor şi Temniţei,

afluenți de dreaptă ai cursului. Râul Mureş traversează municipiul pe direcţia nord- sud, iar râul

Gurghiu pe direcţia est-vest, confluenţa lor situându-se în amonte de municipiu.

Lucrările hidrologice executate în timp, respectiv canalele, cu scopul inițial de a asigura

funcționarea unor întreprinderi cu caracter industrial și producția energiei electrice prin

hidrocentrale se concretizează în prezent prin canalul Mureș și canalul Gurghiu, ambele

desprinse din cursul râului Mureș prin intermediul unui baraj. Canalul Mureș are funcția de

colectare a apelor pluviale din zona de nord-vest a municipiului, iar canalul Gurghiu străbate

zona de est a municipiului unde sunt amplasate platformele industriale şi se varsă în râul Mureş

în aval de municipiu, în aceeași zona fiind amplasată uzina de apă.

Barajele de pe râurile Gurghiu şi Mureş, împreună cu digurile realizate după inundaţiile

din anul 1970, formează un sistem de amenajări hidrotehnice care menţin nivelul apelor ce

traversează zona construită a oraşului sub nivelul cotei de inundabilitate. Cu ocazia construirii

cartierelor Unirii şi Libertăţii, s-au executat și lucrările de regularizare a pâraielor Temniţei şi

Trandafirilor.

2.5.Riscurile naturale

În perimetrul construibil al municipiului nu sunt semnalate probleme deosebite în ceea

ce priveşte amplasarea construcţiilor, excepţie făcând zonele din imediata apropiere a râului

Mureş, pe terenurile obţinute în urma lucrărilor de îndiguire, unde nivelul apelor freatice este

foarte ridicat, iar terenul bun de fundare se află la mare adâncime datorită stratului gros de

aluviuni.

Aceste terenuri se situează în zona de nord a localităţii. În restul localităţii terenurile

sunt propice pentru construire fără să prezinte dificultăţi speciale. Din cele de mai sus se

constată că marea majoritate a terenurilor cuprinse în perimetrul construibil al localităţii sunt

favorabile pentru construire.


7

III.STAREA ŞI CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

În această etapă de diagnoză a stării şi calităţii mediului din municipiul Reghin, au fost

luate în considerare aspectele relevante şi semnificative pentru elaborarea strategiilor de

planificare şi protecţie a mediului.

Planificarea mediului este considerată a fi una de tip vertical (sectorial) şi aceasta poate

fi aplicată la nivel local ținând cont de contextul teritorial şi legislativ existent în România.

Planificarea acţiunilor de mediu vizează şi comunitatea locală şi necesită implicarea

autorităţilor, instituţiilor, organizaţiilor locale şi judeţene sau a grupurilor de experţi însărcinaţi

cu realizarea şi implementarea de planuri şi programe specifice în localitatea Reghin.

Toate acţiunile de planificare de mediu sunt viabile în contextul mai larg al dezvoltării

durabile, privită ca principală alternativă de dezvoltare a municipiului Reghin. Planificarea

acţiunilor de protecţie a mediului vizează starea componentelor mediului, resursele existente şi

problemele teritoriale trecute şi actuale. În consecinţă, orizontul şi obiectivele planificării de

mediu sunt elemente dependente de strategiile şi obiectivele stabilite în urma procesului de

luare a deciziei la nivel local și județean.

Principalele probleme de mediu identificate la nivelul municipiului Reghin sunt

următoarele:

Poluarea aerului datorată lipsei sau diminuării suprafeţei spaţiilor verzi amenajate (ex.

perdele verzi, zone verzi de agrement, spaţii verzi amenajate), traficului rutier, utilizării

combustibililor fosili la încălzirea locuinţelor;

Poluarea aerului datorată emisiilor provenite din activităţile industriale;

Poluarea remanentă și latentă a solului şi a apelor subterane şi existenţa unor situri

contaminate istoric (în relaţie cu fostele şi actualele amplasamente industriale cu

capacităţi mari de poluare din oraş);

Degradarea terenurilor şi accentuarea fenomenelor de eroziune a solului;

Contaminarea solului şi a apelor subterane din cauza emisiilor de poluanţi din

activităţile industriale;

Diminuarea şi degradarea spaţiilor (neîntreținerea) verzi intraurbane şi periurbane;

Probleme asociate traficului rutier pe principalele artere de transport din UAT Reghin

(ex. poluare fizico-chimică, accidente, zgomot, vibraţii);


8

Afectarea ariilor naturale protejate, a habitatelor naturale, florei şi faunei sălbatice, din

proximitate prin activităţi antropice şi fenomene naturale;

Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor;

Insuficienţa acţiunilor de voluntariat în domeniul protecţiei şi conservării mediului, a

informării şi a responsabilităţii individuale şi de grup în cadrul comunităţii locale;

Educaţia insuficientă privind protecţia mediului.

Pornind de la această stare de fapt, prezentăm în continuare, într-o manieră sintetică

principalele aspecte privind starea şi calitatea mediului din UAT Reghin.

3.1. Poluarea datorată activităților industriale

Activitatea economică principală (după PIB, cifre de afaceri, număr de angajați) din

municipiul Reghin, care se constituie și ca principala sursă potențială de poluare, este cea

industrială. Majoritatea activităţilor economice, în special platformele industriale sunt situate

în partea de est a municipiului, pe malul stâng al râului Mureş, în aval de confluenţa acestuia

cu râul Gurghiu.

În timp istoric, dezvoltarea industrială s-a grefat parţial pe micile industrii existente pe

teritoriul municipiului, industrii care s-au modernizat și extins continuu. Actualmente în zonă

funcţionează unităţi de producţie aparținând unor ramuri industriale cum sunt: construcţii de

maşini, exploatarea și prelucrarea lemnului, prelucrare piele încălţăminte, alimentară,

construcţii şi materiale de construcţii.

În zona industrială Reghin ramurile industriale dominante și cunoscute datorită păstrării

tradițiilor sunt cele de prelucrare a lemnului, fabricarea de mobilă și instrumente muzicale,

încălțăminte, mașini și echipamente (agro-forestiere). Unităţile agricole sunt în general la

periferia municipiului şi sunt situate în trupuri independente pe teritoriul administrativ.

În afara acestor zone industriale compacte pe teritoriul municipiului mai există o serie

de întreprinderi mici şi mijlocii risipite pe teritoriul municipiului, având în special caracter de

servicii, iar unele caracter industrial şi artizanal, în special în domeniul industriei alimentare.

Din punct de vedere al diversității sectoarelor economiei locale, acesta poate fi

considerat un avantaj pentru municipiul Reghin și implicit pentru locuitorii orașului, alături de

tradițiile solide în ceea ce privește fabricarea instrumentelor muzicale, exploatarea și

prelucrarea lemnului, fabricarea mobilierului, toate acestea susținute de un potențial silvic


9

important. Însă în lipsa unei infrastructuri de tipul parcurilor industriale unde să funcționeze

concentrate și eficient unitățile economice industriale din Reghin, face ca amplasarea unor

firme să fie în apropierea zonelor locuite, ceea ce atrage după sine dezvantaje pentru populație,

cum ar fi poluarea aerului, poluarea fonică.

Tabel 1. Principalele unități industriale cu potențial de poluare

Nr. crt.

Nume firma Adresă Domeniu de activitate

1. KASTAMONU ROMANIA SA Str. Ierbus 37 Tăierea și rindeluirea lemnului

2. IRUM SA Str. Axente Sever 6 Fabricarea mașinilor si utilajelor agricole

3. MAVIPROD SRL Str. Pandurilor 74 Piese autovehicule 4. 2B GROUP SRL Str. Iernuțeni 56 Mobilă 5. EXCELO MILK SRL Str. Gării 137 Depozitări 6. LARIX MOBILA SRL Str. Iernuțeni 56 Mobilă 7. CONSICOM SRL Str. Băii 22 Comerț 8. ECO EURO GROUP

DISTRIBUTION SRL Petru Maior 53 Comerț material lemnos

9. EVORA GROUP RETAIL SRL Str. Mihai Viteazu 19

Comerț electrocasnice

10. MOBILADALIN SRL Str. Apalinei 122 Mobilă 11. CLAUBIS PROD COM IMPEX

SRL Piața Mare 26 Comerț

12. HORA SA Str. Salcâmilor 3 Instrumente muzicale 13. ECO EURO DOORS SRL Str. Carpați 11 Fabricare elemente

dulgherie, tâmplărie 14. LUCKY LAND SRL Str. Iernuțeni 45 Activități de noroc și

pariuri 15. BUCIN MOB SRL Str. Mihai Eminescu

113 Mobilă

În privința locației firmelor, având ca obiect principal de activitate industria, o parte

însemnată a acestora sunt amplasate în zona intravilană a așezării urbane, ceea ce atrage după

sine dificultăți de natură operațională (legate de aprovizionare, distribuție), limitarea unor

dezvoltări ulterioare (lipsă teren pentru extindere), dar și conflicte potențiale în conformarea cu

normele de mediu din ce în ce mai stricte în privința calității ambientului. Crearea/extinderea

unor parcuri/platforme industriale de către autoritățile administrației publice locale, asigurând


10

facilități fiscale, ar putea determina societățile comerciale să își realoce activitățile din zonele

urbane înspre unele industriale dedicate și amenajate corespunzător în acest sens. O asemenea

măsură este benefică atât pentru populație, din punctul de vedere al îmbunătățirii calității aerului

și a apei, reducerii poluării fonice, cât și pentru investitori, care în urma stimulentelor fiscale și

a altor avantaje determinate de gruparea a mai multor societăți în același spațiu investițional –

furnizori și clienți - își pot rentabiliza afacerea. Dezvoltarea unor zone industriale în jurul

localităților urbane constituie pârghii pentru ieşirea dintr-o situație marcată de condiții

economice dificile. În urma restructurării/închiderii firmelor a rămas disponibilă o forță de

muncă bine calificată – tehnicieni, specialiști cu experiență în diferite domenii de producție,

ceea ce reprezintă un avantaj pentru investitori, dar și pentru forța de muncă locală neocupată,

care poate fi angajată.

În municipiul Reghin calitatea aerului înconjurător este influenţată într-o măsură

moderată de emisiile din activităţile economico-sociale, în special de cele provenite de la marile

unități industriale.

Principala sursă de poluare potențială a aerului este Fabrica de PAL a companiei SC

KASTAMONU ROMANIA SA. Există o îngrijorare suplimentară la nivelul comunității legată

de intenția de dezvoltare a unui obiectiv industrial suplimentar al acestei companii, prin

proiectul ”Construire Fabrica de clei, Reghin, Judeţul Mureş”.

Pentru evaluarea impactului potenţial pe care emisiile îl pot produce în atmosfera din

zona amplasamentului, a fost realizat, de către Centrul de Cercetări pentru Managementul

Dezastrelor din cadrul UBB Cluj-Napoca, studiul “Simularea dispersiei de formaldehidă emisă

de la Fabrica de clei. Hărţi de dispersie”.

Studiul a utilizat modelul de dispersie ISCST3 (Industrial Source Complex Short Term

v.3) care este modelul de dispersie aprobat şi recomandat de către Agenţia pentru Protecţia

Mediului din SUA, pentru estimarea concentraţiilor poluanţilor purtaţi de vânt. În una dintre

variantele simulate a fost modelată dispersia provenită din surse vechi existente precum și din

cele aferente fabricii de PAL pe platforma SC KASTAMONU ROMANIA.

Din simulări reiese că nu există depăşiri ale valorii pragului de intervenţie pentru zonele

protejate (STAS 12574/87) ci doar depăşiri ale valorii pragului de alertă şi numai în interiorul

amplasamentului.


11

Primul maxim al concentraţiei calculate – timp de mediere 30 minute

Al cincilea maxim al concentraţiei calculate – timp de mediere 30 minute

Hărți de dispersie – izoconcentrații de formaldehidă Varianta 1: Surse vechi existente şi cele aferente fabricii de PAL de pe platforma KASTAMONU ROMANIA Din simulări reiese că nu există depăşiri ale valorii pragului de intervenţie pentru zonele protejate (STAS 12574/87) ci doar depăşiri ale valorii pragului de alertă şi numai în interiorul amplasamentului.


12

3.2. Poluarea datorată traficului rutier

Ca urmare a creșterii continue a indicatorilor traficului rutier urban se poate observa o

tendinţă de creştere a emisiilor de substanțe poluante specifice în aerul înconjurător. Printre

cauzele acestui fenomen se numără atât nevoia de mobilitate a populației cât și disfuncții legate

de starea necorespunzătoare a infrastructurii rutiere (spaţii virane neacoperite cu vegetație

adiacente drumurilor publice care contribuie la resuspensia particulelor, îmbrăcăminte

deteriorată).

Fie că e vorba despre mobilitatea urbană a populației sau despre facilitarea activităților

de comerț, ambele necesită un management eficient de resurse și servicii pentru a asigura

cetățenilor și companiilor condiții optime pentru desfășurarea activităților și nevoilor sociale

zilnice.

Tabel 2. Evoluția dezvoltării rețelei stradale din Reghin (km)

An 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 Lungime 80 80 81 81 81 81 81 81 81 81 81 81

An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Lungime 85 85 88 89 90 91 93 93 93 93 93 93

În anii 1990 și 1991 lungimea străzilor din Reghin a fost aceeași, respectiv 80 km. În

anul 1992 crește cu 1 km și se menține astfel până în 2001, an în care crește cu încă 4 km,

ajungând la o lungime de 85 km. În anul 2004 străzile ajung la o lungime de 88 km, în anii

2005, 2006 și 2007 se mai adaugă câte 1 km; în 2008 lungimea străzilor crește până la 93 km

și se menține astfel până în anul 2013.

Tabel 3. Procentul străzilor modernizate din lungimea totala (% din lungimea totală)

An 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Procent 55 55 56 56 56 56 56 56 56 56 56 54

An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Procent 55 55 53 65 64 63 68 70 70 70 70 77


13

În anii 1990 și 1991 străzile sunt modernizate în procent de 55% din total, însemnând

44 km de străzi modernizate. În 1992 sunt modernizate 56,8 %, menținându-se astfel până în

anul 2000, inclusiv. În anii următori, lungimea străzilor modernizate crește constant,

ajungându-se la 77,42 % străzi modernizate (72 km) din cei 93 km de străzi din municipiu.

În municipiul Reghin se identifică suprapunerea circulației de tranzit cu cea

orășenească. Rutele de circulație DN 15, DN 16 si DN 15A fac legătura cu alte orașe după cum

urmează: DN 15 asigură legătura cu Târgu Mureș la sud, iar la nord cu Toplița; DN 16 asigură

legătura spre vest cu orașul Cluj-Napoca; DN 15 A asigură legătura spre nord-vest cu Bistrița.

Toate drumurile naționale menționate trec prin centrul municipiului Reghin și se suprapun cu

traficul din oraș: drumul naţional DN 15 se suprapune cu str. Iernuţeni până în centrul

municipiului, iar apoi cu str. Pandurilor până la ieșire, DN 15A şi DN 16 se suprapun cu DN15

până în centrul municipiului apoi se suprapun cu str. Mihai Viteazu şi cu str. Pandurilor, până

la ieşire din municipiu. Se remarcă accesul greoi la intrările în municipiu din direcţiile Târgu

Mureş şi Topliţa, datorate arterelor înguste de circulaţie, cât şi parţial din direcţia Bistriţa și

Cluj.

Suprapunerea circulaţiei de tranzit peste cea orăşenească pe străzile municipiului şi aşa

subdimensionate provoacă mari dificultăţi în desfăşurarea circulaţiei locale din interiorul

municipiului. În perioada construirii noilor cartiere de locuinţe colective de tip bloc, s-a încercat

o descongestionare a traficului urban prin crearea de artere noi de circulaţie care să faciliteze

accesul unor gabarite corespunzătoare.

Lungimea totală a tramei stradale care conectează diferite părți ale municipiului Reghin

este de 93 km, dintre care 72 km sunt străzi modernizate, ceea ce înseamnă peste 77 % din total.

Străzile au o densitate de 4,53 km/km² în intravilan. Comparativ, același indicator calculat

pentru întreg mediul urban din județul Mureș are o valoare apropiată, respectiv de 4,65 km/km2

intravilan.

Trama stradală a municipiului are un aspect neregulat, influenţat în special de relief care

generează diferenţe mari de nivel. Străzile din municipiu au un traseu sinuos, datorită atât

configuraţiei terenului, cu diferenţe mari de nivel, cât şi modului de construire. Din aceste

cauze, traseele străzilor nu pot fi îmbunătăţite sau corectate decât în puţine cazuri, acest lucru

acţionând negativ asupra fluidităţii circulaţiei.


14

De asemenea, posibilitatea amenajării corespunzătoare a principalelor intersecţii ale

muncipiului este îngreunată de densitatea mare a construcţiilor, care nu permite amenajări

(lărgirea amprizei străzilor), decât prin demolarea unor construcţii.

Accesibilitatea în municipiul Reghin este un punct forte datorită drumurilor naționale

deja amintite care fac legatura cu importante orașe din apropiere, însă inexistența unor centuri

ocolitoare care să rezolve suprapunerea traficului din interiorul orașului cu cel de tranzit e un

punct slab care necesită o soluționare cât mai rapidă și eficientă.

3.3. Starea şi calitatea aerului

Strategiile generale de monitorizare a calităţii aerului la nivel naţional şi local indică

necesitatea organizării modulare a reţelei de monitorizare a mediului şi în particular a mediului

atmosferic (monitorizarea emisiilor şi imisiilor). În municipiul Reghin nu există stații de

măsurare a imisiilor, așa încât aprecierea calității aerului se face pe baza estimării emisiilor de

la principalele surse de poluare.

În municipiul Reghin calitatea aerului atmosferic este influenţată într-o măsură

moderată de emisiile provenite din activităţile economico-sociale (industrie, trafic, activități

menajere), astfel că nivelul de emisii în atmosferă nu determină fenomene de poluare

semnificative.

Aspectele semnificative de mediu legate de poluarea aerului, în special în zona urbană

cum este cazul UAT Reghin, sunt cauzate de procesele implicate în producerea de energie,

emisiile provenite de la autovehicule şi activităţile industriale.

Sursele de poluare de pe teritoriul municipiului Reghin sunt următoarele:

a). Surse fixe (surse industriale): industria de prelucrare a lemnului, industria materialelor de

construcţii; industria energetică şi de termoficare (care utilizează gazele naturale în scopuri

energetice şi deşeuri din lemn în centralele termice recent modernizate); transportul, stocarea şi

distribuţia carburanţilor; utilizarea solvenţilor; prepararea hranei şi consumul casnic ş.a. Sursele

de emisii în atmosferă aferente sectorului agricol sunt reduse, iar depozitele de deşeuri sunt

surse moderate de emisii în atmosferă.

b). Surse mobile: traficul rutier care se desfăşoară în principal pe rutele de circulație DN 15,

DN 16 si DN 15A care asigură legătura cu alte orașe și trec prin centrul municipiului Reghin și

se suprapun cu traficul din oraș pe străzile Iernuţeni, Pandurilor, Mihai Viteazu până la ieşire


15

din municipiu. Se remarcă accesul greoi la intrările în municipiu din direcţiile Tărgu Mureş şi

Topliţa, datorate arterelor înguste de circulaţie, cât şi parţial din direcţia Bistriţa – Cluj; traficul

feroviar (mai slab reprezentat). Emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot şi de amoniac (SO2,

NOx, NH3) pot provoca acidifierea la nivelul teritoriului şi ecosistemelor municipiului Reghin.

Emisiile anuale de dioxid de sulf (SO2) indică cantităţi emise în atmosferă provenite, în

principal, din arderi în industria energetică şi industriile de transformare, arderi neindustriale,

arderi în industria de prelucrare; transport rutier şi din alte surse mobile şi utilaje. În general,

majoritatea concentraţiilor de SO2 nu depăşesc limitele admise prevăzute în normativele legale

în vigoare.

Emisii anuale de monoxid si dioxid de azot (NOx) provin din arderi în industria

energetică şi industriile de transformare, arderea neindustrială, arderi în industria de prelucrare,

procesele de producţie, transportul rutier şi alte surse mobile şi utilaje.

Emisiile de COV provin din arderi în industria energetică şi industriile de transformare,

arderea neindustrială, arderi în industria de prelucrare, procesele de producţie, extracția şi

distribuţia combustibililor fosili, utilizarea solvenţilor şi a altor produse, transportul rutier ş.a.

Pulberile în suspensie (PM10, PM2,5, TSP) provin din arderi în industria energetică şi

industrii de transformare şi ardere neindustrială, iar restul provin din arderi în industria de

prelucrare şi alte procese de producţie industrială.

Emisiile de metale grele (ex. mercur, cadmiu, plumb) provin din arderi în industria de

prelucrare şi transportul rutier. Emisiile de poluanţi organici persistenţi (POPs) provind în

special de la motorina pentru locomotive.

Poluarea sonoră este considerată principala sursă de stres asupra comunităţii în mediile

urbane din Uniunea Europeană. În municipiul Reghin, sursele de zgomot sunt numeroase (ex.

traficul rutier, şantierele de construcţii, circulaţia trenurilor, echipamentele motorizate ş.a.).

Ponderea cea mai mare în generarea zgomotului urban o deţine traficul rutier datorat

creştereii puterii motoarelor cu care se echipează autovehiculele, creşterii vitezei de deplasare

a acestora corelate cu creşterea continuă a numărului de autovehicule.

Un aspect semnificativ și favorizant al unor situații de poluare, menționat și anterior este

acela că în municipiul Reghin sunt insuficiente variante ocolitoare şi din acest motiv traficul

greu traversează și afectează zonele rezidenţiale.


16

Arealele şi sectoarele potențial critice pe teritoriul municipiului Reghin sub aspectul

poluării atmosferei sunt reprezentate de unităţile industriale amplasate în oraş (ex.

KASTAMONU ROMANIA SA, IRUM SA, HORA SA, ș.a.) şi de principalele artere de

transport rutier (ex. DN 15, DN 15A, ş.a.)

În concluzie, calitatea aerului în municipiul Reghin este influenţată semnificativ de

caracteristicile sistemelor de reţinere a emisiilor de noxe în atmosferă (din sectorul industrial şi

cel al serviciilor) şi de poluarea fizico-chimică generată de mijloacelor de transport din oraș.

3.4. Starea şi calitatea apelor

În municipiul Reghin, calitatea apelor de suprafaţă este influenţată de activităţile

industrial, agricole şi epurarea insuficientă a apelor uzate menajere.

Alimentarea cu apă potabilă, colectarea și epurarea apelor uzate în municipiul Reghin

este realizată de sucursala locală a Companiei Aquaserv Târgu Mureș. Societatea are ca

principal obiect de activitate furnizarea serviciilor de alimentare cu apă potabilă şi colectare ape

uzate, de asemenea canalizare pluvială, întreţinerea canalelor, a grătarelor de apă meteorică

Aceste servicii sunt adresate și celor aproximativ 31.000 de locuitori din Reghin, cărora li se

mai adaugă şi locuitorii comunele limitrofe: Ideciu de Jos, Batoş, Lunca, Voivodeni, Breaza,

Fărăgău, Petelea, Gorneşti, Solovăstru, Gurghiu.

Staţia de Epurare din Reghin a fost construită în 1970 şi a fost apoi modernizată în anii

90, însă era subdimensionată și nu a fost prevăzută cu o treaptă biologică pentru neutralizarea

nutrienților din apele uzate, fiind astfel multă vreme o sursă importantă de poluare a apelor

râului Mureș, pe tot cursul acestuia aval de Reghin. Printr-un proiect POS MEDIU, implementat

în anii trecuți, s-a realizat extinderea sistemului de canalizare menajer cu peste 16 kilometri de

rețea, cămine de vizitare şi stații de pompare, precum și reabilitarea Staţiei de epurare a

Reghinului prin construirea unei noi trepte de epurare, treapta biologică.

Până la modernizarea stației de epurare, apa râului Mureş se încadra frecvent în clasa a

II-a de calitate (bună), la grupele de indicatori „regim de oxigen” şi „regim de mineralizare” și

clasa a IV-a de calitate (slabă), la grupele de indicatori „nutrienţi”. Odată cu punerea în

funcțiune a treptei biologice și cu creșterea gradului de colectare a apelor uzate și impactul

apelor uzate menajere asupra calității emisarului a scăzut considerabil.


17

Râul Gurghiu pe toată lungimea sa se încadrează în clasa a II-a de calitate (bună),

depășirile CMA înregistrându-se la grupele de indicatori „regim de oxigen”, şi „micropoluanţi

anorganici şi organici”.

Principalele surse de poluare ale căror evacuări influenţează cursurile de apă menţionate

sunt: pentru indicatorii amoniu, azotaţi, fosfor, Fabrica de PAL şi canalizarea menajeră a

municipiului; pentru indicatorii cloruri, reziduu fix, mangan, fier, zinc - cadrul natural; pentru

indicatorul Cr6+ sunt batalurile de şlamuri industriale şi nămolurile din staţiile de epurare.

Principalele areale critice sub aspectul poluării apelor subterane sunt evidenţiate acolo

unde apa freatică nu se încadrează în regimul de potabilitate; aspecte de mediu semnificative

existând în arealul localităţii Reghin din cauza vulnerabilitate la azotaţi. Pe baza datelor

disponibile la nivelul forajelor de supraveghere a calității apelor subterane se sesizează, în

partea de sud a teritoriului administrativ al municipiului depășiri la indicatorii amoniu și azotați.


18

Figura 2. Calitatea mediului – surse și fenomene de poluare


19

3.5. Calitatea solului şi terenurilor

Terenurile şi solurile din municipiul Reghin sunt afectate, degradate şi modificate

fizico-chimic şi ecologic de către procesele naturale şi de activităţile socio-economice şi actuale

și cele trecute (remanente și latente).

Astfel, există suprafețe cu soluri degradate în urma depozitărilor ilegale de deşeuri,

terenurile afectate de procese geomorfologice actuale (alunecări de teren, ravenație,

torențialitate). Restrângerea utilizării îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor a redus în cea

mai mare parte efectele acestor substanţe asupra solului, apelor subterane şi vegetaţiei chiar

dacă există încă o poluare remanentă.

Arealele critice sub aspectul degradării solurilor şi terenurilor sunt întâlnite în

proximitatea localităţii Reghin fiind cauzate de poluarea fizico-chimică, alunecările de teren

superficiale, ravenaţie şi torenţialitate, defrişările şi incendiile de vegetaţie, amplasamentele de

depozite de deşeuri menajere şi industriale, suprapăşunatul, tehnicile agrotehnice inadecvate,

seceta şi perturbările climatice, eroziunea de maluri, inundaţiile, înmlăştinirea sau

supraumectarea terenurilor, utilizarea fertilizanţilor şi practicile agricole tradiţionale.

Siturile industriale contaminate istoric reprezintă o sursă majoră de poluare a

componentelor mediului în cadrul judeţului Mureș. În conformitate cu ultimele informaţii

deţinute de autorităţile competente de protecţie a mediului (APM Mureş, 2013), au fost

inventariate la nivelul județului 21 de situri contaminate istoric, aflate în proprietate privată şi

în proprietatea statului. Dintre acestea, pe teritoriul municipiului Reghin sunt menţionate două,

respectiv R.A.G.C.L. Reghin cu situl închis de depozitare a deşeurilor municipale cu suprafaţă

de circa 3 ha și depozitul dezafectat de carburanți PETROM cu o suprafață de 22 ha.

Siturile contaminate istoric trebuie inventariate, analizate şi evaluate detaliat sub

aspectul impactului asupra mediului şi sănătăţii umane dar şi prin luarea în considerare a

acestora în documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului.

Pe teritoriul administrativ al municipiului au fost identificate de către OSPA Mureș

perimetre de ameliorare pentru amenajări noi de îmbunătăţiri funciare în suprafață de 93,77 ha.

Protecţia solului şi a mediului înconjurător se poate realiza prin efectuarea lucrărilor

agricole privind evitarea eroziunii solului, menţinerea conţinutului optim de materie organică

în sol, menţinerea structurii solului prin lucrări agricole de arat şi semănat pe pante mai mari de


20

12% în special cu plante prăşitoare în lungul curbelor de nivel, evitarea suprapăşunatului,

prevenirea instalării vegetaţiei nedorite, utilizarea maşinilor agricole adecvate, respectarea

bunelor condiţii agricole şi de mediu.

3.6. Gestionarea deşeurilor

Implementarea sistemului de gestionare a deşeurilor în judeţul Mureş a dus la

îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu în special a calităţii apelor de suprafaţă şi subterane

şi a solului. Prin extinderea sistemului de colectare şi transport a deşeurilor la nivelul întregului

judeţ şi închiderea depozitelor neconforme, care au reprezentat o sursă de poluare a mediului

înconjurător s-au evitat impactele negative care se manifestau în trecut.

Pentru o abordare cât mai corectă a managementului deşeurilor municipale, trebuie luate

în considerare o serie de informaţii privind cantitatea, compoziţia şi calitatea componentelor

acestora în strictă dependenţă cu mărimea şi caracterul localităţii, modul şi nivelul de trai al

populaţiei, condiţiile climaterice, cât şi stadiul dezvoltării tehnologiilor şi tehnicilor utilizate la

nivelul localităţii.

Conform datelor disponibile la APM Mureș cantitatea totală de deşeuri municipale

generate la nivelul județului este de cca. 200.000 tone/an, rezultând un indice de producție de

340 kg/loc/an.

Această valoarea a fost calculată prin însumarea cantităţilor generate și raportate pentru

următoarele tipuri de deşeuri:

- Deşeuri menajere şi asimilabile şi din servicii municipale colectate de operatorii de

salubritate;

- Deşeuri menajere generate şi necolectate de operatorii de salubritate;

- Deşeuri reciclabile provenite de la populaţie, colectate prin intermediul operatorilor

economici autorizaţi, alţii decât operatorii de salubritate (hârtie şi carton, metale, plastic, sticla,

lemn, biodegradabil, textile, DEEE, deşeuri de baterii şi acumulatori).

Estimările cantităţilor de deşeuri municipale generate anual la nivelul judeţului Mureş,

conform concluziilor cuprinse în studiile efectuate pe această temă (la nivel de Master plan şi

SF) erau de aproximativ 210.000 - 230.000 tone/an, ceea ce denotă o oarecare corelație.

În baza acestor date rezultă o producție anuală de deșeuri la nivelul municipiului Reghin

de aproximativ 12.500 tone, care sunt transportate pentru depozitare la depozitul ecologic de

deșeuri de la Sighișoara.


21

Chiar dacă din punct de vedere al impactului asupra mediului și al poluării factorilor de

mediu, închiderea depozitului de deșeuri al municipiului Reghin a reprezentat un fapt pozitiv,

acesta are repercursiuni asupra costurilor pe care trebuie să le suporte populația pentru a achita

serviciul de salubritate.

3.7. Arii naturale protejate și spații verzi

Sunt cunoscute rolul şi importanţa spaţiilor verzi și a ariilor naturale protejate în

funcţionalitatea şi estetica sistemelor urbane. Factorii decisivi care determină prezenţa spaţiilor

verzi în interiorul oraşelor şi municipiilor sunt legaţi de evoluţia istorică şi tradiţia urbană a

acestora.

Se știe că oraşele cu tradiţie istorică îndelungată au beneficiat de un concept urbanistic

care includea obligatoriu existenţa parcurilor şi grădinilor publice, care sunt categorii de spaţii

verzi cu suprafeţe mai mari. Ulterior în cazul entităţilor urbane fondate şi dezvoltate în perioada

comunistă prezenţa acestor elemente a fost considerată „parazitară”, şi ele au fost excluse din

bilanţul teritorial urban și ocupate cu construcții sau înlocuite cu elemente de mici dimensiuni

de tipul scuarurilor sau parculeţelor.

Un alt fenomen cu impact în dinamica suprafeţelor ocupate de spaţiile verzi este legat

de evoluţia urbanistică a oraşelor de după 1990, când pe fondul lipsei unor reglementări foarte

clare, s-au înregistrat fenomene de distrugere a spaţiilor verzi prin ocuparea acestora cu

construcţii sau alte utilităţi.

Municipiul Reghin beneficiază de o situație favorabilă din acest punct de vedere întrucât

a păstrat în dezvoltarea urbană elemente tradiționale, care îmbină în mod armonios existența

cartierelor de locuințe colective (de tip bloc) construite în perioada comunistă, cu cartierele de

locuințe individuale (cu spații de tip curte sau grădină), care de altfel sunt cele majoritare.

Din perspectiva bilanțului și a funcționalității spațiilor verzi urbane este cunoscut

aportul pe care îl aduc în acest sens cartierele de locuințe individuale, care prin intermediul

spațiilor de tip curte, grădină, considerate ca fiind ”verzi”, reușesc să contribuie la creșterea

suprafeței de spații verzi la nivelul bilanțului teritorial.


22

Datele cantitative disponibile relevă că peste 11% din teritoriul administrativ este

reprezentat de suprafețe împădurite, de asemenea existența a cca. 84 de ha de spații verzi

amenajate în intravilan și o cota medie de 25,24 m2 de spațiu verde per locuitor.

O contribuție importantă atât din punct de vedere cantitativ, dar și din perspectiva

funcțiunilor ecologice și recreative, este adusă de existența celor 8 areale forestiere situate în

partea colinară de nord-vest a teritoriului administrativ (Dealul Pădurea Rotunda, Dealul Rece,

Dealul Herin), precum și a masivelor areale forestiere din imediata vecinătate (Suseni, Mociar,

Petelea).

Chiar dacă pe teritoriul administrativ al municipiului Reghin nu sunt prezente arii

naturale protejate, existența acestora în imediata vecinătate reprezintă un fapt pozitiv pentru

urbe, prin funcția ecologică de asanare a aerului, prin funcția estetic-peisagistică sau turistică.

În acest sens este de remarcat prezența celor 5 arii protejate, dintre care 2 rezervații de

interes național și 3 situri Natura 2000, de interes comunitar.

Tabel 4. Suprafețele din siturile de importanță comunitară incluse în UAT Reghin

Codul sitului

Numele Sit Natura2000 Suprafața inclusă în UAT (ha)

Amplasament în cadrul UAT

ROSCI0368 Râul Mureş între Deda şi Reghin 13 În lunca Mureșului, în partea de nord a UAT

ROSCI0320 Mociar 11 Pe valea Gurghiului și

în estul UAT

ROSCI0369 Râul Mureş între Iernuţeni şi Periş 48 În lunca Mureșului, în partea de sud a UAT

Situl de importanţă comunitară (SCI) ROSCI0320 Mociar este localizat pe raza

comunei Gurghiu și se întinde pe o suprafață de 4.017 ha. Altitudinea variază în cadrul sitului

de la 370 m la gura de vărsare a râului Gurghiu în râul Mureș, până la altitudinea maximă de

623 m pe vârful Bermezeu, în partea de sud-est a sitului, altitudinea medie fiind de 447 m.

Configurația terenului este relativ plană, partea superioară fiind un platou cu o pantă

ușoară spre nord, mărginit de versanți cu înclinare mai accentuată spre vest, sud și est.

Substratul este reprezentat de roci vulcanice și roci sedimentare.

Situl Mociar cuprinde dealul Pădurea Mlăștinii și lunca râului Gurghiu, aval de Ibănești

și până la vărsarea în râul Mureș. Situl este localizat în bazinul hidrografic al râului Gurghiu,

afluent de stânga al Mureșului, iar din punct de vedere geografic face parte din Dealurile

Gurghiului.


23

Tipurile de habitate prezente în acest sit sunt: păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;

păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; păduri dacice de stejar și carpen;

vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. Speciile de nevertebrate protejate sunt

Isophya stysi (cosaș) și Osmoderma eremita (gândac sihastru).

Clasele de habitate sunt reprezentate de culturi (teren arabil), pășuni, păduri de

foioase, habitate de păduri (păduri de tranziție).

Obiectivele de conservare ale sitului sunt axate pe habitatele forestiere, situl Mociar

fiind împădurit într-o proporție de cca. 60%, restul de terenuri fiind reprezentate de pășuni,

fânețe, terenuri agricole și cursuri de ape curgătoare. Pădurile dominante sunt cele de stejari,

aici găsindu-se și rezervația de stejari multiseculari Mociar.

Din punct de vedere al administrației silvice, pădurile sunt proprietatea statului și sunt

administrate de RNP Romsilva prin DS Mureș, OS Gurghiu, UP X Mociar. Din punct de vedere

al administrației de stat se află pe raza comunei Gurghiu.

Situl de importanţă comunitară (SCI) ROSCI0368 Râul Mureș între Deda și Reghin

este situl localizat în zona umedă pe cursul râului Mureș între localitățile Deda și Reghin în

regiunea biogeografică continentală. Situl are o suprafață totală de 394 ha și 396 m altitudinea

medie.

Ecosistemele acvatice de zona umedă (râuri, lacuri), cu o pondere de 47% din totalul

suprafeței ariei sunt și obiectivele principale de conservare ale sitului. Restul tipurilor de

habitate sunt reprezentate de culturi agricole (teren arabil) și păduri de foioase.

Importanța ridicată a ariei este dată de prezența aici a mai multor specii de amfibieni și

mamifere dintre care este menționată Lutra lutra (vidra). Speciile de amfibieni și reptile

enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt următoarele: Triturus cristatus

(triton cu creastă) și subspecia Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegate (broască cu

burta galbenă). Această arie Natura 2000 este foarte importantă și pentru conservarea unor

specii de pești cum sunt Gobio uranoscopus (porcușor de vad) și Zingel streber (fusar). Specia

Zingel streber pătrunde în această zonă a râului Mureș, practic este zona cea mai înaltă din

bazinul Mureșului unde această specie este prezentă.

S-a impus includerea ariei în rețeaua Natura 2000 datorită unor vulnerabilități la care

este expusă și implicit la pierderea și distrugerea habitatului ca rezultat al activităților de


24

agricultură, a supracositului, a lipsei cositului, a suprapășunatului, a lipsei pășunatului, a

dragării și drenării habitatului umed, al activităților industriale, a dezvoltării teritoriale, a

poluării, extragerea pietrișului necontrolat din albia râului, braconajul.

Situl de importanţă comunitară (SCI) ROSCI0369 Râul Mureș între Iernuțeni și

Periș este localizat în zona umedă pe cursul râului Mureș între localitățile Iernuțeni și Periș în

regiunea biogeografică continentală cu o suprafață totală de 256 ha și 347 m altitudinea medie.

Propunerea acestui SCI a fost făcută pentru conservarea speciilor enumerate în Anexa II a

Directivei Consiliului 92/43/CEE.

Aproape jumătate din totalul suprafeței ariei este reprezentat de habitatele acvatice

(râuri, lacuri), mai exact 49%, astfel că formularul standard Natura 2000 face referire la

următoarele specii de amfibieni, reptile și pești de interes conservativ: Triturus cristatus (triton

cu creastă) și subspecia Triturus vulgaris ampelensi; Barbus meridionalis (mreană vânătă),

Aspius aspius (avat), Rhodeus sericeus amarus (boarță), Gobio kessleri și Gobio albipinnatus

(porcușor de nisip), Cobitis taenia (zvârlugă), Sabanejewia aurata (dunărița), Zingel streber

(fusar). Ecosistemele acvatice - zona umedă (râuri, lacuri) - cu o pondere de 49 % din totalul

suprafeței ariei sunt obiectivele principale axate pe conservarea sitului. Restul claselor de

habitate sunt culturile (teren arabil) și păduri de foioase.

În afară de speciile de amfibieni și pești menţionate anterior, formularul standard Natura

2000 face referire la următoarea specie de interes conservativ: broasca-țestoasă europeană de

baltă (Emys orbicularis), fiind astfel printre puținele situri desemnate pentru această specie.

Aria găzduieşte efective importante din specia Zingel streber, caracteristică acestei zone

biogeografice, practic râul Mureș găzduiește una dintre cele mai stabile populații ale speciei.

Fiind un ecosistem preponderent acvatic acesta este foarte vulnerabil la impactul

antropic. Categoriile de impact antropic la care zona este vulnerabilă fiind principala cauză a

degradării sau distrugerii habitatelor acvatice caracteristice sunt: agricultura intensivă,

activitățile industriale, poluarea prin îngrășăminte chimice, extinderea și dezvoltarea teritorială,

circulația, braconajul și folosirea ca momeală de către pescari a speciilor Gobio și Zingel

streber.

Rezervația naturală Pădurea Mociar este o arie protejată de interes național ce

corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) fiind poziționată la cca.

3 km de municipiul Reghin. Ea este amplasată pe terasa de 40 m a râului Gurghiu, se extinde


25

pe o suprafață de 48 ha, cu înclinare N-NV în direcţia confluenţei râului Gurghiu cu Mureşul.

Pădurea Mociar reprezintă un interes ştiinţific deosebit datorită vârstei stejarilor, cuprinsă între

400-500 de ani. Ecosistemul are o densitate de 10 stejari multiseculari la hectar, cu diametre

medii cuprinse între 1,5-2,00 m şi înălţimi de 23 m. Vitalitatea arborilor este redusă, are

fructificaţie rară la intervale de 10-15 ani, seminţele fiind sterile. Majoritatea arborilor sunt

uscaţi. Existenţa regenerării artificiale de producţie inferioară, sub forma de arboret relativ

echien, cu compoziţia 60% stejari, 20% frasin, 10% carpen, 10% plopi tremurători, prezintă

pericol pentru supravieţuirea stejarilor multiseculari rămaşi. Există un subarboret cu o densitate

de 0,5 pe 35% din suprafaţă, format din păducel, alun, lemn câinesc. Regenerarea de stejari are

origine necunoscută fiind prezente exemplare cu vârste cuprinse între 35-45 ani, diametre medii

10 cm, înălţimi medii 10-12 m. Înmlăştinirea sezonieră îngreunează regenerarea naturală a

pădurii. Pentru salvarea arborilor multiseculari şi perpetuarea genetică sunt necesare măsuri de

înmulţire vegetativă.

Rezervație naturală Poiana cu narcise Gurghiu este o arie protejată de interes național

(categoria a IV-a IUCN), de tip forestier care se află în partea sud-estică a Depresiunii Colinare

a Transilvaniei, în nord-estul județului Mureș, aflată pe teritoriul administrativ al comunei

Gurghiu. Amplasarea ei în imediata apropiere de drumul județean DJ153C, care leagă

municipiul Reghin de satul Hodac, face ca Reghinul să fie practic cel mai apropiat oraș de

această rezervație.

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000,

publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea

”Planului de Amenajare a Teritoriului Național, Secțiunea a III-a zone protejate”, având o

suprafață de 3 hectare și fiind inclusă în situl de importanță comunitară – Mociar.

Vegetația este de tipul fâneață preponderent mezo-higrofilă, speciile mezofile fiind

dominante, adaptate la repartiţia uniformă a umidităţii. Speciile higrofite au o repartiţie mai

redusă, existând şi elemente xerofite în zonele însorite.

Au fost identificate 164 specii de plante cuprinse în 34 ordine, 47 familii şi 121 genuri.

Vegetaţia hidrofilă aparţinând asociaţiei Junco Molinetum, în care speciile dominante sunt:

Agrostis stolonifera (iarba câmpului), specia Carex (rogoz) cu subspeciile Carex fuscus, Carex

lasiocarpa, Carex brizoides, Juncus effusus (pipirig), Cardamine pratensis (stupitul cucului),

Poa pratensis (floarea fânului), Ranunculus repens (piciorul cocoșului), Caltha palustris

(bulbuc), Lychnis flos-cuculi (floarea cucului), Festuca rubra (păiuș roșu). Fauna nu reprezintă

elemente deosebite fiind o faună normală pentru fâneţele mezo-higrofite.


26

În ambianţa cenotică a acestor specii creşte şi se dezvoltă în condiţii optime narcisa

sălbatică (Narcisus stelaris). Perioada de înflorire a acesteia este luna aprilie-mai, perioadă în

care numărul de exemplare pe m2 variază între 2 şi 10, având o medie generală de 6 ex./m2.

Scopul delimitării acestei arii este de a proteja specia amenințată, Narcisus stelaris, de

factorii de degradare care s-au identificat: pășunatul intensiv și irațional, colectarea masivă,

desțelenirea pentru extinderea terenurilor agricole, turismul necontrolat și intensiv în perioada

de înflorire.

IV. ANALIZA DIAGNOSTIC (SWOT) – DOMENIUL „MEDIU”

Puncte tari (S) Puncte slabe (W) Localizarea geografică favorabilă; Potenţialul natural variat (roci utile, sol fertil, climat moderat,); Preocuparea comunităţii locale şi a autorităţilor faţă de diminuarea degradării mediului; Existenţa structurilor instituţionale de bază în domeniul protecţia mediului; Implementarea programelor de dezvoltare, privind managementul integrat al resurselor de apă şi managementul integrat al deşeurilor; Varietatea şi bogăţia biodiversităţii; Implicarea activă a factorilor de decizie în aplicarea politicilor şi a planurilor de acţiune pentru protecţia mediului; Experienţă în aplicarea de proiecte finanţate din fonduri internaţionale şi naţionale, în domeniul protecţiei mediului;

Prezenţa siturilor poluate „istoric”; Sistemul actual de monitorizare nu acoperă teritoriul; Infrastructura precară pentru colectarea, transportul şi eliminarea deşeurilor; Nivelul redus al colectării selective a deşeurilor, al reciclării şi valorificării acestora; Depozite de deşeuri neconforme cu standardele; Slaba conştientizare a populaţiei şi a agenţilor economici privind managementul ariilor protejate; Resursele financiare şi umane scăzute pentru managementul ariilor protejate, a speciilor şi habitatelor de interes comunitar; Inexistenţa unui sistem coerent de informare a publicului cu date privind starea mediului; Neaplicarea codului bunelor practici în agricultură; Utilizarea în cantităţi mari a îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor din grupa I si a II-a de toxicitate, pentru fertilizare, respectiv combaterea bolilor şi a dăunătorilor;


27

Oportunităţi (O) Pericole (T) Elaborarea unui plan/politică de mediu pe termen lung şi implementarea teritorială; Creşterea gradului de participare al opiniei publice în procesele de luare a deciziei; Implicarea comunităţii locale în acţiunile de reabilitare de mediu; Atragerea de fonduri naţionale şi internaţionale pentru îmbunătăţirea calităţii mediului şi a vieţii; Posibilitatea accesării de fonduri prin programele europene care vizează infrastructura de mediu; Introducerea celor mai bune tehnologii (BAT) disponibile în infrastructura de mediu, în conformitate cu legislaţia în vigoare; Creşterea eficienţiei utilizării resurselor naturale şi a energiei; Introducerea pe scară largă a surselor regenerabile de energie; Dezvoltarea pieţei de reciclare a deşeurilor /materiei prime rezultate din procesarea deşeurilor; Implementarea sistemului de management de mediu la nivelul agenţilor economici, din punct de vedere legislativ, structural şi organizatoric Dezvoltarea de parteneriate public-private pentru sectorul de mediu; Utilizarea potenţialului ariilor protejate în dezvoltarea ecoturismului

Măsuri non-integrative şi disparate de reabilitare a calităţii mediului; Producerea de accidente tehnologice cu efecte de mediu importante; Presiunea crescândă pe care dezvoltarea economică o are asupra factorilor de mediu (aer, apă, sol) şi asupra conservării biodiversităţii; Poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol) şi pericolul degradării florei şi faunei în zonele protejate, din cauza turismului necontrolat; Fragmentarea habitatelor din cauza dezvoltării infrastructurii; Neînţelegere (datorită lipsei educaţiei ecologice) a rolului şi potenţialului ariilor protejate în dezvoltarea socio-economică; Pericolul apariţiei accidentelor majore şi a ameninţărilor fenomenelor naturale imprevizibile; Nerespectarea reglementărilor urbanistice în dezvoltarea localităţilor; Creşterea decalajului de dezvoltare între centrele urbane care beneficiază de finanţări şi localităţile mici şi mijlocii care nu au acces la finanţarea privind protecţia mediului.


28

V. SINTEZĂ: DISFUNCȚII ȘI PROPUNERI (Protecția mediului)

Disfuncții Propuneri Plouarea aerului datorită emisiilor generate de traficul rutier intens

Realizarea de variante de centuri de ocolire pentru devierea traficului de tranzit

Poluarea fonică de la traficul rutier intens

Realizarea de variante de centuri de ocolire pentru devierea traficului de tranzit și măsuri de atenuare a poluării sonore (perdele, squar-uri etc.)

Poluarea aerului datorită emisiilor specifice cu caracter industrial

Implementarea unui sistem de monitorizare a calității aerului în municipiu

Respectarea normelor de emisii de către poluatorii industriali

Poluarea apelor cu dejecții provenite din industrie, agricultură și activități domestice

Respectarea normelor agrotehnice referitoare la utilizarea fertilizanților și pesticidelor

Racordarea tuturor activităților socio-economice la sisteme centralizate de canalizare, epurarea apelor uzate și buna funcționare a stației de epurare

Eficientizarea sistemului de gestiune a deșeurilor

Colectarea tuturor cantităților de desșeuri de pe raza municipiului în vederea depozitării ecologice

Dezafectarea depozitelor ilegale de deșeuri care parazitează albiile sau terenurile virane

Lipsa unor piste de biciclete Amenajarea unor trasee de piste de bicicletă care să conecteze cele două zone verzi ale orașului (lunca Mureșului și Pădurea Rotundă)

Spații de promenadă insuficiente (nevalorificarea văii Mureșului în acest scop)

Amenajarea unui traseu de promenadă pe malul drpet al Mureșului (între cartierul Unirii și pod aval)

Amenajarea unui traseu de promenadă în zona ”Pădurea Rotunda”

Lipsa evidenței clare a spațiilor vezi existente (suprafețe, regim proprietate, stare)

Identificarea exactă (cadastral și juridic) a tuturor tipurilor de spații verzi existente

Spații verzi, ecologice, de odihnă și recreere insuficiente

Delimitarea de noi parcele cu spații verzi pentru atingerea indicatorului de 26 m2/loc (zona Parc Nou)

Delimitarea unor spații pentru realizarea de perdele forestiere de protecție, cu rol ecologic și de protecție antivânt

Întreținerea spațiilor verzi pentru menținerea funcțiilor lor ecologice și recreative

Insuficiența măsurilor de conștientizare și informare asupra importanței ariilor naturale protejate existente în proximitate

Campanii de informare privind rolul ariilor naturale protejate (Mociar, Poiana cu narcise, Lunca Mureșului)

Respectarea restricțiilor impuse de statutul de sit Natura 2000 pentru suprafețele din teritoriul administrativ incluse în cele 3 arii protejate de interes comunitar (ROSCI)

Documents

Studiu de fundamentare privind ”Protec · PDF fileIII.STAREA ŞI CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU ... Poluarea aerului datorată lipsei sau diminuării suprafeţei spaţiilor verzi