StudiuTehnologii Mediu Romania

ECOEMERGE - STUDIU: Identificarea principalelor categorii de furnizori de tehnologii de mediu 1

1. TRECERE IN REVISTA A DEMERSULUI CERCETARII INTREPRINSE

DE CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE A MUNICIPIULUI BUCURESTI

Cercetarea efectuata de Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB) are

ca obiectiv evaluarea nivelului pietei tehnologiilor de mediu din Romania. Analiza este axata

in special pe identificarea categoriilor de tehnologii de mediu existente pe piata romaneasca

si, de asemenea, pe identificarea producatorilor, importatorilor si distribuitorilor de tehnologii

de mediu. Cercetarea a fost efectuata la nivel national, utilizandu-se urmatoarele instrumente

a caror eficienta este recunoscuta, la scala larga, in domeniul cercetarilor de piata:

selectarea, din baza de date a CCIB, a unui esantion de firme potential implicate in

domeniul tehnologiilor de mediu, avand in vedere faptul ca actuala Clasificare a

Activitatilor din Economia Nationala nu include codificari specifice acestor domenii,

activitatile specifice fiind incluse practic in intreg nomenclatorul;

consultarea informatiilor existente in site-urile web ale firmelor identificate in scopul

determinarii mai exacte a produselor si serviciilor detaliate ale companiilor

respective;

transmiterea de chestionare firmelor identificate;

contactarea telefonica a firmelor ale caror produse puteau fi incadrate in categoria

tehnologiilor de mediu in vederea verificarii acuratetei informatiilor culese si a

obtinerii de detalii suplimentare privind produsele fabricate/importate/distribuite;

intocmirea listelor cu firmele ale caror produse se incadreaza in categoria

tehnologiilor de mediu (atasate in anexa la studiul realizat);

consultarea documentatiilor si surselor de referinta alese (vezi capitolul final de

referinte bibliografice), in vederea selectarii informatiilor documentare de interes

pentru o scurta prezentare a tehnologiilor de mediu si pentru analiza pietei acestor

tehnologii in Romania;

prelucrarea informatiilor documentare selectate, a informatiilor culese prin

interviurile telefonice cu firmele si prin chestionarele transmise;

redactarea studiului referitor la sectorul tehnologiilor de mediu in Romania.

Studiul, redactat ca urmare a cercetarii intreprinse, este axat pe analiza tendintelor actuale

si perspectivelor de dezvoltare a sectorului tehnologiilor de mediu din Romania. Studiul

include, de asemenea, informatii privind obiectivele si strategia de dezvoltare durabila a

Romaniei pana in 2030 si strategia energetica a Romaniei pentru perioada 2007 - 2020.


2. ANALIZA STRATEGIEI NATIONALE DE DEZVOLTARE DURABILA

PRIVIND TEHNOLOGIILE DE MEDIU

Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei stabileste, pe capitole de

problematici, obiectivele tinta si modalitatile de actiune la orizont 2013, 2020, 2030,

conform orientarilor strategice ale UE.

Principalele capitole care prezinta interes, din punctul de vedere al demersului nostru, se

refera la schimbarile climatice si energia curata, transportul durabil, productia si consumul

durabile, conservarea si gestionarea resurelor naturale.

Pentru aceste capitole, vom analiza obiectivele nationale corelate cu obiectivele UE si

principalele directii de actiune pentru atingerea obiectivelor.

2.1. Schimbrile climatice i energia curat

Obiectiv general SDD/UE: Prevenirea schimbrilor climatice prin limitarea emisiilor de

gaze cu efect de ser, precum i a efectelor negative ale acestora asupra societii i

mediului.

Orizont 2013. Obiectiv naional: Satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt i

mediu i crearea premiselor pentru securitatea energetic a rii pe termen lung conform

cerinelor unei economii moderne de pia, n condiii de siguran i competitivitate;

ndeplinirea obligaiilor asumate n baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8% a

emisiilor de gaze cu efect de ser; promovarea i aplicarea unor msuri de adaptare la

efectele schimbrilor climatice i respectarea principiilor dezvoltrii durabile.

Principalele direcii strategice n domeniul politicii energetice, importante pentru piata

tehnologiilor de mediu, sunt:

Securitatea energetic

Dezvoltarea durabil: mbuntirea eficienei energetice pe ntregul lan resurse-

producie-transport-distribuie-consum final prin optimizarea proceselor de producie i

distribuie i prin reducerea consumului total de energie primar raportat la valoarea

produselor sau serviciilor; creterea ponderii energiei produse pe baza resurselor

regenerabile n consumul total i n producia de electricitate; utilizarea raional i eficient a

resurselor primare neregenerabile i scderea progresiv a ponderii acestora n consumul


final; promovarea producerii de energie electric i termic n centrale de cogenerare de

nalt eficien; valorificarea resurselor secundare de energie; susinerea activitilor de

cercetare-dezvoltare-inovare n sectorul energetic, cu accent pe sporirea gradului de eficien

energetic i ambiental; reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra

mediului i respectarea obligaiilor asumate n privina reducerii emisiilor de gaze cu efect de

ser i a emisiilor de poluani atmosferici;

Competitivitatea: promovarea surselor regenerabile cu ajutorul certificatelor verzi, n

contextul integrrii regionale; pregtirea pieei de certificate albe privind utilizarea eficient a

energiei; participarea la schema comunitar de comercializare a certificatelor de emisii de

gaze cu efect de ser.

Prin msuri coerente de cretere a eficienei energetice se va obine o reducere a

consumului de energie final cu 13,5% n perioada 2008-2016 n comparaie cu nivelul

consumului mediu din perioada 2001-2005, n conformitate cu primul Plan Naional de

Aciune n domeniul Eficienei Energetice 2007-2010.

Pe baza unor politici naionale i a unor strategii energetice la nivel regional i local se va

promova modernizarea sistemelor de cogenerare i nclzire urban prin folosirea unor

tehnologii de nalt eficien. Reabilitarea energetic a cel puin 25% din fondul de cldiri

multietajate va asigura obinerea unor importante economii de energie, reducerea emisiilor

de dioxid de carbon i creterea suportabilitii facturilor energetice la nivelul

consumatorilor.

Prin ncurajarea selectiv a investiiilor se va asigura punerea n funciune a unor noi

capaciti de producere a energiei electrice bazate pe tehnologii curate, cu impact major

asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser i a emisiilor de poluani i asupra

siguranei de funcionare a sistemului energetic naional.

n ceea ce privete sursele regenerabile de energie, conform pachetului legislativ

prezentat de Comisia European la 23 ianuarie 2008, Romnia are obligaia s elaboreze i s

prezinte Comisiei Europene un Plan Naional de Aciune cu precizarea obiectivelor privind

ponderea consumului de energie din surse regenerabile n domeniile transporturilor,

electricitii, nclzirii i rcirii, precum i a msurilor care urmeaz s fie adoptate n vederea

atingerii acestor obiective, pn la 31 martie 2010. n condiiile n care obiectivul-int pe

ansamblul Uniunii Europene este ca 20% din totalul consumului de energie s provin din

surse regenerabile n anul 2020, noile obiective pentru Romnia n perioada 2012-2020 se vor

conforma intelor asumate n procesul de distribuire a responsabilitilor statelor membre

UE. La nivelul anului 2010, ponderea resurselor regenerabile va reprezenta n Romnia circa

11% din consumul total de resurse primare de energie, urmnd s ajung la 11,2% n 2015.


Aplicarea sistemului certificatelor verzi va spori ponderea energiei electrice produse din

surse regenerabile la 9-10% din consumul final de energie electric raportat la cantitatea de

electricitate vndut consumatorilor, avnd n vedere c mecanismul centralizat de

tranzacionare, Piaa Certificatelor Verzi, funcioneaz nc din anul 2005. De asemenea,

legislaia n domeniu prevede c furnizorii sunt obligai s achiziioneze anual un numr de

certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii, convenite n cadrul UE prin

distribuirea responsabilitilor ntre statele membre privind promovarea energiei

regenerabile, i cantitatea de energie electric furnizat anual consumatorilor finali.

Sectoarele vulnerabile la efectele schimbrilor climatice n Romnia i care necesit o

analiz mai detaliat sunt: biodiversitatea, agricultura, resursele de ap, sectorul forestier,

infrastructur-construcii, transport, turism, energie, industrie, sntate.

Orizont 2020. Obiectiv naional: Asigurarea funcionrii eficiente i n condiii de siguran

a sistemului energetic naional, atingerea nivelului mediu actual al UE n privina intensitii i

eficienei energetice; ndeplinirea obligaiilor asumate de Romnia n cadrul pachetului

legislativ Schimbri climatice i energie din surse regenerabile i la nivel internaional n

urma adoptrii unui nou acord global n domeniu; promovarea i aplicarea unor msuri de

adaptare la efectele schimbrilor climatice i respectarea principiilor dezvoltrii durabile.

Emisiile din sectoarele ETS (operatorii economici care fac parte din schema de

comercializare a certificatelor de emisii) vor fi reglementate prin uniformizarea la nivel

european a metodelor de alocare i distribuire a certificatelor. Se prevede ca, pentru anul

2020, numrul total de certificate de emisii de gaze cu efect de ser la nivel european s fie

redus cu 21% fa de numrul acestora n anul 2005.

Romnia va trebui s majoreze cota parte a surselor regenerabile (solar, eolian, hidro,

geotermal, biogaz etc.) n consumul final de energie de la 17,8% n 2005 la 24% n 2020 (fa

de media UE de 8,5% n 2005, cu obiectivul de a ajunge la 20% n 2020). inta avut n vedere

de Romnia este ca, la nivelul anului 2020, ponderea energiei electrice produse din surse

regenerabile s ajung la 38%.

Prin creterea eficienei energetice, consumul de energie primar se va reduce cu 20%, iar

cel de energie final cu 18% comparativ cu media consumului din 2001-2005.

Nivelul de utilizare n transporturi a biocarburanilor i altor carburani regenerabili va

reprezenta minimum 10%, procent calculat pe baza coninutului energetic al tuturor tipurilor

de benzin i motorin folosite, n condiiile respectrii criteriilor de sustenabilitate aferente

acestor produse, cu o int intermediar de 5,75% n 2010.


Va continua procesul de reabilitare energetic a circa 35% din fondul de cldiri multietajate

de locuit, administrative i comerciale.

Vor fi puse n funciune i racordate la sistemul naional noi uniti de producere a energiei

electrice pentru acoperirea cererii prevzute, inclusiv dou noi reactoare nucleare la centrala

de la Cernavod i finalizarea unor proiecte hidroenergetice.

Orizont 2030. Obiectiv naional: Alinierea la performanele medii ale UE privind indicatorii

energetici i de schimbri climatice; ndeplinirea angajamentelor n domeniul reducerii

emisiilor de gaze cu efect de ser n concordan cu acordurile internaionale i comunitare

existente i implementarea unor msuri de adaptare la efectele schimbrilor climatice.

Prin creterea eficienei energetice, consumul de energie primar se va reduce cu 30%, iar

consumul de energie final cu 26% comparativ cu media consumului din perioada 2001-2005.

Se va generaliza iluminatul cu lmpi eficiente.

Se va extinde utilizarea tehnologiilor curate de producere a energiei electrice i cldurii

bazate pe surse de energie i centrale electrice cu emisii foarte reduse de carbon, prevzute

cu facilitai pentru captarea i stocarea geologic a dioxidului de carbon.

Va continua construirea de centrale i amenajri hidrotehnice care s prelucreze 15-20%

din potenialul hidroenergetic amenajabil dar nc nevalorificat.

n vederea acoperirii necesarului de energie electric pentru dezvoltarea economic i

consum se vor realiza suplimentar 2 uniti nuclearo-electrice.

Se va continua reabilitarea termic a circa 40% din fondul existent de cldiri multietajate

precum i dezvoltarea de proiecte de cldiri pasive sau cu consumuri energetice foarte reduse

(15-50 kWh pe metru ptrat i an).

2.2. Transport durabil

Obiectiv general SDD/UE: Asigurarea ca sistemele de transport s satisfac nevoile

economice, sociale i de mediu ale societii, reducnd, n acelai timp, la minimum

impactul lor nedorit asupra economiei, societii i mediului.

Pentru mbuntirea comportamentului n raport cu mediul, se va diminua progresiv

impactul global al emisiilor poluante din transporturi n vederea ncadrrii n obiectivele

stabilite pentru Romnia privind plafoanele naionale de emisii. Se va realiza o reducere cu

5% pn n 2015 a depirilor actuale ale nivelurilor limit privind calitatea aerului n orae,


urmnd ca proporia s creasc apoi pn la 15% la emisiile unde transportul constituie sursa

principal de poluare.

Orizont 2013. Obiectiv naional: Promovarea unui sistem de transporturi n Romnia care

s faciliteze micarea n siguran, rapid i eficient a persoanelor i mrfurilor la nivel

naional i internaional, n conformitate cu standardele europene.

Pentru minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului se va elabora o

strategie privind protecia mediului n domeniul transporturilor, corelat cu noile politici ale

UE, inclusiv cu reglementrile n domeniul maritim, focalizat pe indicatori privind nivelurile

admisibile, metodele i mijloacele de monitorizare i control pentru emisiile poluante, gazele

cu efect de ser i pentru zgomotele la surs provenite din activitile de transport. Se va

ntreprinde cartografierea emisiilor sonore provocate de transporturi n marile aglomeraii

urbane i pe reelele de transport cu trafic intens n vederea stabilirii modalitilor optime de

protejare a populaiei i a mediului. Pe baza analizei celor mai bune practici din celelalte ri

ale UE, se vor elabora reglementri privind taxele de utilizare a infrastructurilor i mijloacelor

de transport i se vor promova msuri stimulative, prin instrumente financiare i/sau fiscale

(reducerea sau scutirea de accize, subvenii pentru cercetare-dezvoltare) pentru utilizarea

mai larg a biocarburanilor i a combustibililor alternativi n activitatea de transporturi.

2.3. Producie i consum durabile

Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor practici de consum i producie sustenabile.

Orizont 2013. Obiectiv naional: Gestionarea eco-eficient a consumului de resurse i

valorificarea maximal a acestora prin promovarea unui model de consum i producie care

s permit o cretere economic sustenabil pe termen lung i apropierea treptat de nivelul

mediu de performan al rilor UE.

Pentru perioada 2008-2013, se va stimula dezvoltarea unor categorii de servicii care pot

avea un impact pozitiv major asupra creterii productivitii resurselor i a eco-eficienei, cu

efect de multiplicare n alte sectoare economice: cercetarea tehnologic n scopul reducerii

consumurilor materiale i energetice pentru produse i procese; expertiza i consultana

pentru utilizarea eco-eficient a fondurilor disponibile pentru investiiile destinate

modernizrii infrastructurilor i proceselor de producie; activiti ce promoveaz creterea


eficienei achiziiilor, inclusiv a achiziiilor publice pe criterii ecologice, i valorificarea optim

a bunurilor i serviciilor produse n Romnia pe niele de pia cele mai favorabile.

n perioada 2008-2013 i n continuare, politicile n domeniul dezvoltrii industriale vor

urmri att direciile strategice i obiectivele generale ale economiei Romneti ct i

elementele fundamentale ale evoluiilor din cadrul UE, n conformitate cu preceptele

dezvoltrii durabile. Printre factorii principali care vor influena evoluia diferitelor sectoare

industriale pe termen mediu se numara:

Meninerea i dezvoltarea unui mediu de afaceri atractiv, menit s sporeasc fluxul

investiional, s stimuleze modernizarea tehnologic i nnoirea permanent a proceselor i

produselor;

Considerarea impactului produselor asupra mediului pe parcursul ntregului ciclu de via

al acestora (de la proiectare, fabricare, asamblare, marketing, distribuie, vnzare i folosire

pn la reciclare i eliminare);

Susinerea activitilor de cercetare, dezvoltare i inovare n strns legtur cu

necesitile reale ale industriei i cu cerinele pieei pentru a obine avantaje competitive i a

reduce decalajele tehnologice i de productivitate fa de rile mai avansate din UE;

Promovarea tehnologiilor digitale n toate etapele, de la proiectare la producie i

marketing, inclusiv n gestionarea ntreprinderilor;

ncurajarea investiiilor directe ca surs de capital, know-how, tehnologie i abiliti de

management.

Estimrile preliminare conduc la concluzia c, prin aplicarea unor instrumente adecvate de

politic economic, n perioada 2008-2030 productivitatea resurselor materiale i energetice

consumate poate crete cu o rat medie anual de 3-4% prin:

Ajustarea macrostructurii economiei (creterea ponderii serviciilor de la 48,8% n 2005 la

circa 55% n 2013, 60% n 2020 i 70% n 2030) precum i a structurilor intrasectoriale

(reducerea ponderii subsectoarelor energo i material intensive n industrie);

Reducerea cu minimum 1,2-1,5% pe an a consumurilor specifice de materiale i energie

i a pierderilor n industria prelucrtoare, n sectoarele energetic i rezidenial, transporturi i

construcii ca urmare a creterii semnificative a investiiilor destinate modernizrilor

tehnologice i a infrastructurilor precum i a calitii managementului energetic i tehnologic;

Creterea cu 2-3% pe an a ponderii produselor cu valoare adugat mare, bazate pe

tehnologii medii i nalte, precum i a serviciilor, n structura exportului;


Ameliorarea semnificativ a performanelor tehnicoeconomice i a calitii produselor i

serviciilor n scopul creterii gradului de valorificare i, implicit, a valorii adugate, raportat la

aceeai valoare a resurselor consumate;

mbuntirea managementului comercial, a procedurilor de achiziie a materiilor prime

(n special a celor energetice), materialelor, componentelor i serviciilor, precum i

valorificarea produselor i serviciilor pe niele de pia cele mai favorabile, n corelare cu

evoluia preurilor pe pieele internaionale.

Prin realizarea acestor obiective, care sunt pe deplin fezabile, se estimeaz c peste 60%

din creterea economic se poate realiza fr consumuri suplimentare de resurse materiale i

energetice.

Creterea productivitii resurselor consumate va conduce, n acelai timp, la reducerea

ritmului de epuizare a rezervelor la principalele categorii de materii prime i va contribui la

reducerea costurilor, ameliorarea competitivitii i la asigurarea sustenabilitii creterii

economice.

Promovarea modelului de producie i consum durabile concomitent cu protejarea

ecosistemelor i decuplarea creterii economice de degradarea mediului vor asigura

sustenabilitatea produciei alimentare, reducerea i eliminarea dezechilibrelor de pe piaa

agricol generate de modul de utilizare a resurselor naturale i vor duce la o mai bun

valorificare a avantajelor comparative de care dispune agricultura romneasc. n acest scop,

se va aplica o politic raional coerent pentru dezvoltarea sustenabil a agriculturii, a

sectoarelor de procesare a materiilor prime agricole i ncurajarea creterii cantitative i

calitative a produciei de alimente i a consumului alimentar n condiii de sustenabilitate.

Implementarea msurilor cuprinse n planul de aciune ETAP, privind introducerea

tehnologiilor ecologice i stimularea eco-inovaiei prin aplicarea foii de parcurs naionale, va

accelera sporirea cererii i produciei de echipamente i procedee destinate acestui scop n

toate ntreprinderile i sectoarele economice. Prin corelarea obiectivelor-int ale

programelor operaionale sectoriale, n special Strategia Naional n domeniul cercetrii

tiinifice i dezvoltrii tehnologice, cu cele de dezvoltare regional se va stimula diseminarea

inovrilor cu efecte sociale i ecologice i a tehnologiilor orientate spre mbuntirea

condiiilor de mediu, utilizarea raional a resurselor naturale neregenerabile i folosirea

sustenabil a resurselor regenerabile.

Activitile de cercetare-dezvoltare-inovare i de promovare a tehnologiilor eco-eficiente

se vor orienta prioritar spre sectoarele i domeniile unde aplicarea acestora poate crea efecte

semnificative de progres ecologic i de competitivitate (produse alimentare organice,

tehnologia apei, eficiena energetic, transportul urban, industriile cu impact major asupra


mediului, construciile, colectarea selectiv, reciclarea i neutralizarea deeurilor,

biocombustibilii etc.).

Se va introduce treptat sistemul de achiziii publice ecologice n vederea apropierii, pn

n 2013, de obiectivul stabilit al UE de a se situa n 2010 la nivelul mediu atins n 2006 de

statele membre cele mai performante. n acest scop se vor ntreprinde msuri concrete

pentru:

Dezvoltarea unei piee a produselor i serviciilor ecologice care s conduc la

mbuntirea performanelor de mediu i a tehnologiilor folosite;

Modernizarea sistemelor utilizate de autoritile i instituiile publice pentru

achiziionarea de produse, servicii i lucrri care s includ, atunci cnd este posibil, criterii

ecologice n documentaia de atribuire;

Considerarea posibilitii de a elabora, mpreun cu patronatele, reguli i obiective

convenite voluntar pentru introducerea criteriilor ecologice n achiziiile operatorilor

economici din sectorul privat;

Accelerarea procesului de ncurajare a participrii voluntare a organizaiilor i

operatorilor economici la sistemul comunitar de eco-management i audit (EMAS).

Se va extinde treptat, conform deciziilor UE, etichetarea produselor n funcie de

performanele lor ecologice i se vor realiza campanii coerente de informare a

consumatorilor, cu participarea societilor comerciale de desfacere cu amnuntul, a

organismelor de reglementare a pieei i a organizaiilor societii civile, pentru promovarea

produselor i serviciilor eco-eficiente, inclusiv a celor rezultate din agricultura ecologic.

2.4. Conservarea i gestionarea resurselor naturale

Obiectiv general SDD/UE: mbuntirea gestionrii resurselor naturale i evitarea

exploatrii lor excesive, recunoaterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme.

Orizont 2013. Obiectiv naional: Reducerea decalajului existent fa de alte state membre

ale UE cu privire la infrastructura de mediu, att din punct de vedere cantitativ ct i calitativ,

prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente n domeniu, conforme conceptului de

dezvoltare durabila i cu respectarea principiului poluatorul pltete.

Pe ansamblu, strategiile i programele naionale referitoare la mediu corespund

orientrilor Strategiei pentru Dezvoltare Durabil a UE rennoite (2006) i vizeaz realizarea

urmtoarelor obiective specifice:


(a) mbuntirea calitii i accesului la infrastructura de ap i ap uzat prin asigurarea

serviciilor de alimentare cu ap i canalizare n majoritatea zonelor urbane pn n 2015 i

stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de ap/ap uzat.

Pn n anul 2013 se va aplica Programul (aprobat n 2005) de eliminare treptat a

evacurilor, emisiilor i pierderilor de substane periculoase n mediul acvatic pentru

prevenirea polurii resurselor de ape interioare de suprafa, costiere, marine i subterane i

limitarea periclitrii ecosistemelor acvatice (Directiva 2006/11/EC). Se va asigura

implementarea Directivei (1991/676/EC) privind protecia apelor mpotriva polurii cu nitrai

din surse agricole, transpus n legislaia romneasc nc din anul 2000.

(b) Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deeurilor prin mbuntirea

gestionrii deeurilor i reducerea numrului de zone poluate istoric n minimum 30 de

judee pn n 2015.

Romnia a obinut perioade de tranziie n vederea conformrii cu Directivele UE pentru

depozitele de deeuri municipale pn n 2017; depozitarea temporar de deeuri

periculoase pn n 2009; depozitarea de deeuri industriale nepericuloase pn n 2013. Un

numr de 177 depozite vor trebui s-i nceteze activitatea i se va asigura reducerea treptat

a cantitilor depuse n cele 101 depozite municipale neconforme. Pn n anul 2013 se va

reduce pn la 2,4 milioane tone cantitatea anual a deeurilor biodegradabile depozitate,

reprezentnd 50% din totalul produs n 1995, i se vor implementa msuri pentru reducerea

considerabil a depozitrii deeurilor de ambalaje.

Aciunea n acest domeniu se va concentra pe punerea n aplicare a proiectelor integrate

de gestionare a deeurilor la nivel naional i regional prin orientarea ierarhic a investiiilor

conform prioritilor stabilite: prevenire, colectare selectiv, reciclare, valorificare, tratare i

eliminare. Programele de management integrat se vor extinde progresiv i n mediul rural

prin instituirea unor servicii de colectare, i prin eliminarea gropilor de gunoi necontrolate.

Pn n anul 2013 se prevede un grad de recuperare a materialelor utile din deeurile de

ambalaje pentru reciclare sau incinerare cu recuperare de energie de 60% pentru hrtie sau

carton, 22,5% pentru mase plastice, 60% pentru sticl, 50% pentru metale i 15% pentru

lemn. Se prevd msuri speciale, cu termene de execuie ntre sfritul anului 2008 i 2013

pentru recuperarea deeurilor de echipamente electrice i electronice precum i pentru

nchiderea unor instalaii de incinerare neconforme pentru deeurile medicale.

(c) Reducerea impactului negativ asupra mediului i diminuarea schimbrilor climatice

cauzate de sistemele de nclzire urban n cele mai poluate localiti pn n 2015.

Romnia a obinut perioade de tranziie pn n anul 2013, respectiv 2017, pentru

respectarea valorilor limit de emisii (dioxid de sulf, oxizi de azot i pulberi) n vederea


conformrii cu Directivele UE privind reducerea emisiilor provenite din instalaii mari de

ardere.

Aciunile programate prevd utilizarea raional a surselor de energie neregenerabile i,

acolo unde este posibil, a surselor regenerabile sau mai puin poluante n sistemele de

nclzire urban. Se are n vedere corelarea acestor msuri cu programul de gestionare a apei,

ntruct infrastructura precar a reelelor de nclzire municipal cauzeaz pierderi nsemnate

n reelele de distribuie a apei.

Pentru reabilitarea sistemelor urbane de nclzire n zonele critice, principalele inte

urmrite la nivelul anului 2015 se refer la implementarea celor mai bune tehnici disponibile

pentru reducerea emisiilor. Se prevede reabilitarea sistemelor de nclzire central n 8

municipaliti, avnd ca rezultat o mbuntire substanial a calitii aerului, i elaborarea

studiilor de opiune pentru alte 15 localiti, completat cu reabilitarea depozitelor

neconforme de zgur i cenu precum i a reelelor de distribuie a apei calde i cldurii.


3. EVALUAREA CATEGORIILOR DE TEHNOLOGII DE MEDIU

Deoarece preul petrolului continu s urce i un nivel tot mai mare de dioxid de carbon

continu s aib efect asupra climei terestre i a ecosistemelor, adoptarea tehnologiilor de

mediu devine indispensabil pentru dezvoltarea mai durabil a economiilor noastre.

Tehnologiile de mediu ofer soluii pentru reducerea aportului de materiale, reducerea

consumului de energie i a emisiilor, recuperarea produselor secundare valoroase i

minimizarea problemelor de eliminare a deeurilor. Acestea cresc eficiena ecologic sau, cu

alte cuvinte, fac mai mult cu mai puin, sprijin aplicarea sistemelor de gestionare a

mediului i ecologizeaz procesele de producie.

Exist oportuniti mari n Europa de a eficientiza utilizarea celor mai noi tehnologii n

domeniul energiei, transportului i al utilizrii materialelor. Companiile europene sunt

puternice mai ales n producia de energie regenerabil i n gestionarea i reciclarea

deeurilor, n aceste sectoare avnd o cot de pia global de 40% i respectiv 50%.

Tehnologiile de mediu sunt utilizate i pentru colectarea de informaii despre mediu -

monitorizare i culegere de date pentru identificarea prezenei poluanilor, modificri n

privina suprafeei terestre, sau pentru depistarea efectelor asupra sntii omului prin

biomonitorizare.

Tehnologiile de mediu au capacitatea ca, n urmtorul deceniu, s contribuie la reducerea

cu 25-80% a emisiilor de gaze cu efect de ser, la diminuarea stratului de ozon cu 50% i la

acidifiere i eutrofizare cu pn la 50%. Pentru industria apei, provocarea este dat de

dezvoltarea unor tehnologii noi i rentabile care s in seama de factorii externi de mediu i

de aspectele energetice. Dezvoltrile tehnologice semnificative i extinderea pieei sunt i

acestea preconizate pentru soluii de producere a energiei din deeuri la scar mic i

dezvoltarea de sisteme de producere a energiei din deeuri din biomas la scar mic.

Pentru a ajunge la capacitatea tehnologiilor de mediu, trebuie generat o mai bun

acceptare a pieei. Lipsa sensibilizrii cu privire la costurile reale de obinere, utilizare i

eliminare a materialelor i a energiei reprezint nc un obstacol semnificativ n calea

implementrii extinse a multor inovaii ecologice.

Clienii i investitorii trebuie s cunoasc cu mai mult precizie performana i beneficiile

ecologice ale diferitelor tehnologii astfel nct s poat achiziiona i finana cu ncredere

produsele care sunt deseori noi pe pia. Pentru a veni n sprijin, factorii decizionali din Europa

discut n prezent cum s realizeze astfel de verificri ale acestor tehnologii.

Agentia Europeana de Mediu


In cadrul cercetarii intreprinse pentru evaluarea pietei tehnologiilor de mediu din Romania

ne-am axat asupra urmatoarelor categoriile de tehnologii de mediu:

1. tehnologii de control al poluarii (tratarea si potabilizarea apei, epurarea apelor uzate,

decontaminare solului etc.);

2. tehnologii de procese curate (procese de fabricatie noi care sunt mai putin poluante

si/sau utilizeaza mai eficient resursele);

3. managementul deseurilor (servicii de colectare, transport, depozitare, valorificare,

reciclare sau distrugere de deseuri, tehnologii de recuperare substante utile din deseuri,

utilaje folosite in activitatea de gestionare a deseurilor etc.);

4. monitorizarea neinvaziva a mediului si instrumente de monitorizare;

5. tehnologii de obtinere de energie verde (energie electrica si termica din surse

regenerabile);

6. controlul si reducerea nivelului de zgomot si al vibratiilor;

7. materiale si tehnologii de constructie ecologice (sisteme ecologice de constructii si

izolatii, casa pasiva, cladiri verzi etc.)

In demersul nostru, am analizat atat situatia actuala, realizarile din fiecare domeniu, dar si

problemele care apar in implementarea fiecarei categorii de tehnologii de mediu, eventualele

tendinte previzibile, cat si reprezentarea si structura categorii de tehnologie.

3.1. Tehnologii de control al poluarii

Romnia va trebui ca, pana in aceasta toamna, s-i rezolve problemele de mediu legate

de poluarea aerului, riscnd altminteri s dea socoteal n faa Curii Europene de Justiie.

Oficialii europeni au transmis n acest sens o avertizare autoritilor de la Bucureti, care au

implementat doar parial regulile europene privind calitatea aerului. Este vorba in special de

excesul de emisii de particule de dimensiuni reduse aflate in suspensie (PM10). n Romnia,

din anul 2005 i pn n prezent nu s-au nregistrat niciodat concentraii ale prafului care s

respecte limita admis, este concluzia ocant a statisticilor furnizate recent de Agenia

Naional de Protecie a Mediului (ANPM).

In decursul cercetarii intreprinse, am identificat tehnologii de purificare a aerului (ex.

tehnologiile dezvoltate de firma Pancuantic, bazate pe generatoare electrohidrodinamice

EHD. Una dintre aceste tehnologii Fumul produs de procedeele tehnologice se descompune

intr-un mediu de plasma rece - a obtinut medalie de aur la Salonul International de Inventii -

Geneva 2010). Cu toate acestea, din discutiile purtate cu inventatorul acestei tehnologii, in


Romania nu exista interes pentru utilizarea acesteia. Firma Pancuantic implementeaza

tehnologiile de depoluare a mediului (aer, apa, fum) in Europa si SUA.

Majoritatea firmelor incluse in ancheta, care furnizeaza tehnologii apartinand acestei

categorii, se incadreaza in subcategoriile de tratare/potabilizare a apei, epurarea apelor uzate

manajere si industriale. Decontaminarea solului (in special in cazul contaminarii cu produse

petroliere) si purificarea aerului sunt mult mai putin reprezentate.

3.2. Tehnologii de proces curate

Domeniul este caracterizat de o mare eterogenitate a tehnologiilor din punctul de vedere

al domeniului de aplicare. In toate sectoarele economiei este necesara retehnologizarea, prin

inlocuirea echipamentelor si instalatiilor vechi in baza principiului BAT (Best Available

Techniques).

Piata tehnologiilor de proces curate este una in dezvoltare, datorita legislatiei care obliga

firmele poluatoare sau mari consumatoare de resurse sa se retehnologizeze. Exista si in

Romania firme care au inteles ca dezvoltarea durabila a companiei, chiar daca necesita

investitii mai mari, poate asigura rezistenta firmei intr-un mediu din ce in ce mai concurential.

Criza economica mondiala a adus in acest domeniu si beneficii, intrucat a dus la o mai buna

constientizare a faptului ca imbunatatirea procesului de productie in vederea reducerii

consumului de resurse, a reducerii cantitatii de deseuri rezultate in urma procesului de

fabricatie duc in final la amortizarea substantiala a costurilor.

In Romania, toate institutele de cercetare dezvolta solutii si tehnologii de proces curate,

beneficiind si de facilitatile oferite prin participarea in diferite consortii in scopul atragerii de

fonduri europene nerambursabile. In cadrul cercetarii intreprinse am identificat si firme cu

capital privat care au activitate de cercetare dezvoltare inovare si care au dezvoltat

propriile tehnologii de proces curate, unele dintre ele fiind si brevetate.

3.3. Managementul deseurilor

Managementul deseurilor se refera la colectarea, transportarea, procesarea, reciclarea si

distrugerea deseurilor.

Uniunea Europeana are principii ferme pe care se bazeaza diferitele niveluri ale sistemelor

de management al deseurilor:


Principiul prevenirii producerea deseurilor trebuie minimizata si evitata pe cat

posibil;

Principiul responsabilitatii producerii si al platii poluarii cei care produc deseurile

sau contamineaza mediul inconjurator trebuie sa plateasca costul propriilor actiuni;

Principiul precautiei trebuie anticipate problemele potentiale;

Principiul proximitatii deseurile trebuie depozitate cat se poate de aproape de

locul in care au fost produse.

In perioada actuala redevine tot mai imperativa necesitatea celor 3R: Recuperare,

Revalorificare, Reciclare.

Pe 31 martie 2010, Romnia anuna c depune eforturi pentru a gzdui la Bucureti

viitoarea agenie european care va avea ca obiect activitatea

de reciclare a deeurilor. n ultimii zece ani, Comisia European

a luat o serie de msuri pentru ntrirea implementrii

legislaiei europene de mediu i exploreaz noi iniiative pentru

anii ce vin. Ca parte a acestora, CE urmrete n primul rnd ca

viitoarea agenie s sprijine implementarea legislaiei UE a

deeurilor. (Green Report)

Romnia ocup ultimul loc n Europa n privina reciclrii deeurilor i nu sta bine nici la

colectarea selectiv, conform dlui Mircea Cotoman, secretar de stat n Ministerul Mediului i

Pdurilor. Procentajul de deeuri reciclate este de sub 1%. Problema nu rezida in legislatie, ci

in implementarea acesteia. Totodat, termenul de transpunere a Directivei europene privind

reciclarea de nalt calitate a deeurilor n legislaia romneasc este 12 decembrie 2010.

Colectarea, reciclarea si tratarea deseurilor reprezinta o prioritate si se regaseste si in

angajamentele asumate de Romania fata de Uniunea Europeana.

Potrivit legislatiei europene, Romania trebuie sa recicleze, in 2013, 55% din deseurile de

ambalaje generate.

Dupa modelul european, a fost adoptat si in Romania sistemul "Punctul Verde" (DER

GRNE PUNKT), a carui marca prezenta pe un ambalaj certifica faptul ca producatorul a platit

o taxa, pentru acel tip de ambalaj, unei organizatii nationale de recuperare a ambalajelor, in

concordanta cu Directiva Europeana privind deseurile de ambalaje.

In Romania, organizatia care implementeaza sistemul "Punctul Verde" la nivel national este

ECO ROM AMBALAJE S.A. Organizatia a fost infiintata prin asocierea mai multor companii

mari, precum Coca-Cola, Brau-Union, Tetra Pak sau Unilever, care pun in circulatie mii de


tone de ambalaje in fiecare an. Prin sistemul "Punctul Verde", agentii economici pot

transfera, prin contract, responsabilitatea de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje

catre organizatia Eco-Rom Ambalaje SA, care, la randul sau, incheie parteneriate cu autoritati

locale, firme private sau municipale de salubritate si cu companii care, ulterior, valorifica sau

recicleaza ambalajele colectate si sortate.

Ca tara membra a Uniunii Europene, Romania are obligaia asumat de a colecta i recicla,

anual, 80 000 de tone deeuri de echipamente electrice i electronice (DEEE). Colectarea si

gestionarea deseurilor electrice si electronice (DEEE) a fost regementata la nivelul Uniunii

Europene prin Directiva 96/2002 a Comisiei Europene, fiind transpusa in Romania prin

Hotarare de Guvern (HG 448/2005).

Aciunile de colectare organizat au fost iniiate n anul 2007 prin Campania naional de

colectare a deeurilor de echipamente electrice i electronice cunoscut i sub numele de

Marea debarasare, iniiat de Ministerul Mediului. Tot in 2007 a fost introdus si timbrul

verde, reprezentand contributia consumatorilor la costurile implicate de colectarea si

reciclarea DEEE. Timbrul verde este partea din pretul echipamentului electric sau electronic

destinata acoperirii costurilor procesului de colectare si reciclare a DEEE.

Ca si in cazul deseurilor din ambalaje, unde exista o organizatie care preia de la membrii sai

responsabilitatea privind colectarea, reciclarea si valorificarea deseurilor, si in cazul DEEE

exista o astfel de organizatie: Eco Tic.

In Romania exista doua depozite pentru deseurile nucleare. Un depozit se gaseste in cadrul

centralei nucleare de la Cernavoda. Cel de-al doilea se afla in localitatea miniera Baita, din

judetul Bihor. Aici se depoziteaza deseuri provenite din materiale nucleare slabe si medii

degajate de activitatea de cercetare si de industria farmaceutica.

Pana in 2014 va fi amenajat un nou depozit de deseuri nucleare, lnga localitatea

constanteana Anghel Saligny. Depozitul va prelua deseurile mediu si slab radioactive

provenite de la centrala nuclearelectrica de la Cernavoda. Lucrarile vor costa peste 250 de

milioane de dolari.

Romania intentioneaza sa mai construiasca, pana in 2050, un depozit nuclear geologic,

care ar urma sa fie plasat la cateva sute de metri adancime, in straturile de granit, sare sau

argila. Acest depozit ar urma sa asigure stocarea deseurilor nucleare pentru cel putin 100 de

ani.


Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania pot fi sintetizate astfel:

- depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea locuintelor, a

apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement);

- depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului,

conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective;

- depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt operate corespunzator:

nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii

incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute; nu exista un control strict al calitatii si

cantitatii de deseuri care intra pe depozit; nu exista facilitati pentru controlul biogazului

produs; drumurile principale si secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu

sunt intretinute, mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite; multe

depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire, cu intrare corespunzatoare si panouri de

avertizare.

- terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate, care nu

mai pot fi utilizate in scopuri agricole;

- colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ele ajung pe

depozite ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util (hartie,

sticla, metale, materiale plastice);

- multe materiale reciclabile si utile sunt depozitate impreuna cu cele nereciclabile; fiind

amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor este

dificila.

Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea

unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu. Respectarea

acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati

de prezenta deseurilor.

3.4. Monitorizarea neinvaziva a mediului

Activitatea de monitorizare a mediului este efectuata in special de catre institutele de

cercetare si de firmele specializate in consultanta pe probleme de mediu sau in ingineria

mediului. Nu sunt disponibile decat putine informatii privitoare la instrumentele noi,

neinvazive de monitorizare a mediului.


3.5. Tehnologii de obtinere de energie verde

In contextul in care in Romania s-a angajat ca pana in 2020 sa depaseasca tinta impusa de

Directiva Europeana cunoscuta ca Directiva 20/20/20 si sa ajunga la o pondere de 24% a

energiei produse din surse regenerabile in totalul consumului, pana in prezent aceste surse

erau aproape exclusiv hidrologice. Daca in 2005 hidrocentralele si biomasa folosita in mediul

rural produceau energie nepoluanta intr-un procent de 17% din consum, pana anul acesta nu

s-au instalat decat capacitati mici de energie din surse regenerabile. Astfel, capacitatile au

fost de 14 MW eolieni, 70 MW in microhidrocentrale si 8 MW din biomasa, in timp ce, in

domeniul fotovoltaic, nu exista nici o centrala care sa livreze energie in sistemul national.

Insa, incepand cu anul 2008, au aparut investitori interesati de realizarea de parcuri

eoliene, in special in zona Dobrogei. Interesul crescut al investitorilor se datoreaza in special

potentialului eolian al Romaniei, estimat la 14.000 MW, cel mai mare din sud-estul Europei,

dar si legislatiei romanesti care ofera stimulente producatorilor de energie si preluarea cu

prioritate a electricitatii in retea. Insa exista si probleme in ceea ce priveste producerea de

energie eoliana. Actuala infrastructura a sistemului energetic romanesc nu poate prelua decat

cel mult 4.000 MW, adica mai putin de 30% din potentialul de productie, iar pentru

LICHID0.50%GAZOS

4.90%

HIDRO44.60%

NUCLEAR14.50%

SOLID35.50%

Fig. 3.1. Structura de productie a sistemului energetic national pe tipuri de resurse

Sursa: ANRE - Raport privind rezultatele monitorizarii pietei de energie electrica in luna mai 2010


dezvoltarea unui parc eolian este necesara obtinerea a 47 de avize. Sistemul energetic

romnesc poate prelua 3.000-4.000 MW eolieni, cu posibilitatea extinderii la 6.000 MW n

cinci ani, afirma Adrian Bicui, directorul general al Transelectrica.

Potentialul national al resurselor regenerabile

Resursa Potential anual Aplicatie

Energie eoliana 23 TWh Energie electrica

Energie solara 1,2 TWh

60 PJ

Energie electrica

Energie termica

Energie hidro, din care:

sub 10 MW

36 TWh

3,6 TWh Energie electrica

Biomasa si biogaz 318 PJ Energie termica

Energie geotermala 7 PJ Energie termica

Sursa: Strategia energetica a Romaniei in perioada 2007 - 2020

Cu toate acestea, in luna iunie 2010, cel mai mare parc eolian de uscat din Europa a a fost

conectat la reteaua nationala de energie electrica. Compania energetica ceha CEZ

construieste in Dobrogea, la Fantanele-Cogealac, un parc eolian cu 240 de turbine care va

produce, atunci cand va fi finalizat, 600 MWh. CEZ a asigurat finanarea proiectului, asistena

n construcie i echipamentul fiind furnizate de EnergoBit, Viarom, GE Wind Energy, Areva i

Emon. Investiiile totale vor reprezenta 1,1 miliarde de euro, cea mai mare investiie strin

direct n Romnia.

In afara grupului CEZ, tot in zona Dobrogei, exista planuri de dezvoltare si a altor parcuri

eoliene. Astfel, Iberdrola Renovables (Spania) a inceput constructia unui prim proiect de 80

MW, care va fi functional in ianurie 2011. Pe langa acesta, Iberdrola are in plan sa dezvolte 50

de parcuri in 7 ani, in perioada 2011 2017, cu o capacitate construita de cca 1.600 MW si o

investie de peste 2 miliarde de euro.

i italienii de la Enel construiesc deja astfel de ferme de 200 MW, pentru care vor aloca

circa 350 de milioane de euro.

Energias de Portugal are n dezvoltare dou proiecte eoliene n Dobrogea de circa 230 MW

cu investiii de 300 de milioane de euro.


Cei mai mari investitori in producerea de energie eoliana din Romania

Compania Capacitate Investitie

Iberdrola 1.600 MW 2 mld. Euro

CEZ 600 MW 1,1 mld. Euro

Energias de Portugal 230 MW 300 mil. Euro

Enel 200 MW 350 mil. Euro

Petrom 45 MW 100 mil. Euro

Sursa: Strategia energetica a Romaniei

Verbund estimeaza c va ncepe, n luna iunie a anului viitor, la Casimcea, judeul Tulcea,

construcia primului parc eolian din Romnia al companiei austriece, care ar urma s intre n

exploatare n ianuarie 2012. Parcul, care va avea o capacitate instalat de circa 200 MW, ar

urma s produc anual 608 GWh de electricitate. Compania este controlat n proporie de

51% de statul austriac.

OMV Petrom, cea mai mare companie romaneasca, a anuntat achizitia unui proiect de

generare de energie din surse eoliene in Dobrogea, intrand astfel si el in cursa cu marii

producatori europeni de energie pe piata energiei eoliene. Firma achizitionata de Petrom,

Wind Power Park detine in Dobrogea un proiect de generare de electricitate din surse eoliene

pentru care au fost obtinute toate autorizatiile, cu o capacitate proiectata de circa 45 MW.

Petrom va construi si opera centrala electrica eoliana, care este estimata sa intre in productie

la jumatatea anului 2011, investitiile fiind estimate la 100 mil. euro.

Nu numai in zona Dobrogei exista interes pentru investitii in domeniul energiei eoliene. Un

grup de oameni de afaceri germani va investi 60 de milioane de euro n construirea unui parc

eolian lng Orova. Acolo vor funciona 32 de centrale eoliene, cu o capacitate total de 50

de MW.


Fig. 3.2. Harta resurselor regenerabile disponibile pe regiuni

Sursa: Strategia energetica a Romaniei pentru perioada 2007 - 2020

Legenda:

I. Delta Dunrii (energie solar);

II. Dobrogea (energie solar i eolian);

III. Moldova (cmpie si podi - microhidro, energie eolian i biomas);

IV. Munii Carpai(IV1 Carpaii de Est; IV2 Carpaii de Sud; IV3 Carpaii de Vest (

biomas, microhidro);

V. Podiul Transilvaniei (microhidro);

VI. Cmpia de Vest (energie geotermal);

VII. Subcarpaii (VII1 Subcarpaii Getici; VII2 Subcarpaii de Curbur; VII3

Subcarpaii Moldovei: biomas, microhidro);

VIII. Cmpia de Sud (biomas, energie geotermal i solar).

Prin urmare, in sectorul producerii de energie eoliana, interesul investitorilor este din ce in

ce mai mare. Rod Christie, presedintele pentru Europa Centrala si de Est, Rusia si CSI al GE

Energy arata avantajele Romaniei: Romania are toate componentele pentru a fi un loc ideal


pentru investitori: ofera un mediu competitiv, e pozitionata strategic, se afla in dezvoltare, iar

legislatia este extrem de atractiva.

Dup boomul din sectorul eolienelor, care a lsat ntr-un con de umbr celelalte surse

regenerabile, experii se ateapt ca i alte sectoare s nregistreze creteri. n primul rnd,

resursa solar, care, chiar dac nu este suficient pentru a produce electricitate la scar

industrial, poate oferi soluii extrem de atractive pentru asigurarea cldurii i a apei calde.

Iar cele ase certificate verzi acordate prin lege investitorilor din acest domeniu pot fi un

impuls consistent. Totodat, biogazul are un potenial deosebit pentru Romnia, n corelare

cu dezvoltarea agriculturii, la fel i utilizarea biomasei.

Cresterea investitiilor in domeniul producerii de energie verde duce la aparitia

producatorilor de echipamente in domeniu. Compania elveian Windex intenioneaz s

construiasc o fabric de turbine i palete eoliene n judeul Constana, investiie care se va

ridica la 25 de milioane de euro. Aceasta va fi prima fabric de turbine eoliene din Romnia.

Centralele vor avea o capacitate cuprins ntre 225 kW i 2,5 MW. Potrivit estimarilor, fabrica

va fi funcional in 2011.

La Satu Mare, Renovatio Group (Cipru) a inaugurat, la 2 iunie 2010, prima fabric de

panouri fotovoltaice din Romania, care, potrivit companiei, va fi cea mai mare instalaie

complet automatizat din estul Europei. Investiia, realizat prin firma romneasc Renovatio

Solar, se ridic la 10 milioane euro, iar capacitatea total anual de producie de 250.000 de

panouri pe an. Deocamdat, producia este destinat exportului, ns compania mizeaz pe

expansiunea energiei solare n Romnia n urmtorii ani.

In ceea ce priveste problema majora care apare din cauza infrastructurii invechite de

transport al energiei electrice, Ministerul Economiei, care controleaza transportatorul de

energie Transelectrica, a decis sa ia masuri de modernizare. Astfel, Transelectrica a obtinut un

imprumut de 65 de milioane euro de la Banca Europeana pentru Investii (BEI) in vederea

finantarii unui proiect de modernizare a retelelor in valoare totale de 156 de milioane euro.

Investiia Transelectrica este compus din opt subproiecte, din care apte vizeaz

modernizarea unor staii electrice de transformare, potrivit BEI. Transelectrica a bugetat

pentru acest an investiii de 485 milioane lei (114,3 milioane euro), din care 101 milioane lei

vor proveni din taxe de racordare la reeaua de transport pltite de companii.


3.6. Controlul si reducerea nivelului de zgomot si al vibratiilor

Poluarea fonica este un fenomen tot mai des intalnit, insa nu exista interes in reducerea

intensitatii acesteia. Activitatea din domeniu se limiteaza la monitorizarea nivelului de

zgomot si al vibratiilor si la realizarea de harti de zgomot.

3.7. Materiale si tehnologii de constructie ecologice (case pasive, cladiri verzi)

ncepnd cu data de 1 iulie 2010, Programul privind instalarea sistemelor de nclzire care

utilizeaz energie regenerabil, inclusiv nlocuirea sau completarea sistemelor clasice de

nclzire, denumit popular Programul Casa verde a devenit operaional. Scopul programului

este mbuntirea calitii aerului, apei i solului prin reducerea gradului de poluare cauzat

de arderea lemnului i a combustibililor fosili utilizai pentru producerea energiei termice

folosite pentru nclzire i obinerea de ap cald menajer. Prin finanarea nerambursabil

din Fondul pentru mediu a proiectelor privind instalarea sistemelor de nclzire care utilizeaz

energie regenerabil, inclusiv nlocuirea sau completarea sistemelor clasice de nclzire, se

ncurajeaz utilizarea sistemelor care folosesc sursele de energie regenerabil, nepoluante.

Bugetul alocat Programului pentru anul 2010 este de 110 milioane lei, fiind distribuit la

nivelul fiecrui jude, n funcie de numrul de locuitori al acestuia.

Programul Casa verde a aparut in contextul in care anul trecut Parlamentul European a

votat termenul limita pentru obligativitatea cladirilor verzi. Astfel, din 2019 toate cladirile

nou-construite in Uniunea Europeana trebuie sa produca aceeasi cantitate de energie pe care

o consuma. Pentru cladirile publice, termenul stabilit este 2016. Votul a revizuit o lege

anterioar privind eficientizarea energetic a cldirilor. Noile standarde de eficien

energetic se vor aplica i tuturor cldirilor renovate, nu numai celor cu suprafaa de peste

1.000 de metri ptrai, aa cum prevedea legea anterioar.

Potenialul cldirilor de a consuma mai puin energie i de a produce energie

regenerabil este imens, conform declaratiei dnei Arianna Vitali Roscini, responsabil de

Politici Europene al World Wide Fund. Promovarea eficienei energetice este o strategie

extrem de benefic pentru Europa. Prin implementarea msurilor de eficien energetic se

mbuntete securitatea energetic, se reduc emisiile de gaze, se ncurajeaz dezvoltarea

tehnologic i se creeaz noi locuri de munc.


In Romania exista deja firme care proiecteaza si executa case pasive, pretul pe metrul

patrat construit fiind chiar mai mic decat in cazul unei constructii clasice. De asemenea, exista

si producatori de materiale de constructii si de panouri izolante ecologice si cu un bun

randament termic.

Primul parc industrial cu energie curata din Romania

Primarul din oraul sibian Avrig vrea s construiasc un parc industrial care va funciona pe

baz de biomas i panouri solare. Locuitorii oraului vor plti mai puin la facturile pentru

cldur i ap cald odat cu punerea n funciune a parcului industrial, alimentat cu energie

regenerabil.

Consiliul Local i Primria Avrig intenioneaz, cu acordul localnicilor, s transforme izlazul

comunal, denumit Podurile Sailor, ntr-o zon industrial ce se va ntinde pe aproximativ 100

de hectare, dintre care 64 vor fi ocupate de Proiectul Roses, n cadrul cruia vor fi construite

24 de hale industriale. Acestea vor fi concepute astfel nct fiecare acoperi s susin

panouri solare gigant ce vor alimenta cldirile respective cu energie electric i termic.

O alt surs de energie regenerabil, ce va alimenta att spaiile de producie din zona

industrial, ct i dou cartiere din oraul Avrig va fi reprezentat de o central

electrotermic pe baz de biomas i dou centrale hidroelectrice, construite pe malul stng

al rului Avrig.

Exist deja propuneri venite de la oameni de afaceri din Germania i Austria, interesati sa

isi deschida afaceri in zona industriala, iar cu firme specializate n domeniul energiei

regenerabile, din Norvegia i Suedia, au fost deja iniiate colaborri.

Primele hale acoperite cu panouri solare vor fi date n folosin n aproximativ doi ani, iar

firma ce se va ocupa de construirea lor va folosi tehnologii de ultim generaie. (Adevarul)

GBI - Topul celor mai verzi companii din Romania

Asociatia Green Revolution si Asociatia Centrul Ecologic Green Area au lansat Green

Business Index, primul top al celor mai verzi companii din Romania. Lansarea a avut loc in

data de 7 iulie 2010, in cadrul Galei de premiere Green Business Index, realizata sub inaltul

patronaj al Ministerului Mediului si Padurilor, cu sprijinul agentiei OgilvyEarth.

Prima editie a topului Green Business Index a desemnat cele mai responsabile companii pe

baza unor chestionare detaliate, ale caror date au fost analizate de experti independenti de

mediu.

Iata cum arata clasamentul final al celor mai verzi afaceri romanesti:


Locul 1 - Siveco Romania

Locul 2 - Holcim Romania

Locul 3 - Danone PDPA

Locul 4 - Coca-Cola HBC Romania

Locul 5 - Rompetrol Rafinare

Locul 6 - Ecosistem

Locul 7 - Carpatcement Holding

Locul 8 - SC Agacon Suceava

Locul 9 - Eco-X

Locul 10 - Rompetrol Petrochemicals

Afaceri sustenabile in Romania

Locul 1 - Siveco Romania

Locul 2 - Holcim Romania

Locul 3 - Danone PDPA

De asemenea, companiile au fost ierarhizate si premiate pentru fiecare dintre cele sapte

categorii ale chestionarului, dupa cum urmeaza:

Categoria Dezvoltare Sustenabila

locul 1: SC Danone PDPA SRL

locul 2: Eco X SRL

locul 3: Holcim Romania

Categoria Impact Asupra Mediului


locul 2: Eco X SRL

locul 3: Carpatcement Holding

Categoria Transport

locul 1: Siveco Romania

locul 2: Raiffeisen Bank


Categoria Utilizarea Resurselor

locul 1: SC Danone PDPA SRL


locul 3: Agacon SRL Suceava


Categoria Achizitii Verzi


locul 2: Carpatcement Holding

locul 3: Ecovolt

Categoria Starea Cladirilor



locul 3: Compania de Consultanta si Asistenta Tehnica

Categoria Deseuri

locul 1: Lafarge Romania

locul 2: Rompetrol Chemicals SA

locul 3: Rompetrol Rafinare SA

GBI a oferit si doua premii de excelenta, castigate de Green Fiber si Renovatio Solar, iar

Recolamp a inmanat din partea asociatiei premiul special "Daca s-a ars, recicleaza-l", care a

revenit companiei SC Danone PDPA SRL.

Green Business Index (GBI) este indicatorul responsabilitatii fata de mediu din sectorul de

afaceri romanesc. Este topul companiilor care dovedesc grija fata de mediu si resurse

naturale si care investesc in solutii si tehnologii curate.

Clasamentul se va realiza anual, prin inscrierea companiilor si completarea unui chestionar

ce contine sapte categorii corespunzatoare masurilor luate in domeniul protectiei mediului.

Realizarea Green Business Index a plecat de la necesitatea mediatizarii eforturilor realizate

de companii prin investitii, inovatii, proiecte de mediu si de responsabilitate sociala. Toate

acestea reprezinta un factor de educatie si un exemplu pentru sectorul romanesc de afaceri.

"Recunoasterea eforturilor de a proteja mediul prin reducerea impactului pe care

activitatile economice il au asupra acestuia reprezinta incurajarea companiilor romanesti de a

trece din zona gri in zona verde a business-ului, aceasta fiind si una dintre prioritatile

Asociatiei Green Revolution", a declarat Raluca Fiser, presedintele Asociatiei Green

Revolution.

Prin intermediul Green Business Index vor putea fi obtinute si centralizate informatii

referitoare la activitatile de mediu desfasurate sau angajate de companiile romanesti, ceea ce

poate oferi autoritatilor o viziune de ansamblu a situatiei existente si, implicit, directionarea

fondurilor si initiativelor catre zonele in care este nevoie de acestea.

Raportul Green Index Business va fi distribuit anual tuturor companiilor participante,

autoritatilor centrale si locale si reprezentantilor mass-media.

Sursa: www.greenrevolution.ro


4. REZULTATELE CERCETARII PRIVIND TEHNOLOGIILE DE MEDIU

Sectiunea se axeaza pe tehnicile de cercetare aplicate si pe rezultatele obtinute, detaliate

pentru fiecare categorie de tehnologii de mediu analizata.

4.1. Scurta trecere in revista a demersului cercetarii de piata

a. selectarea esantionului reprezentativ de firme

Avand in vedere ca in cadrul Clasificarii Activitatilor din Economia Nationala (CAEN)

activitatile de eco-inovare si tehnologiile de mediu nu sunt codificate distinct, activitatea de

identificare si selectare a firmelor potential implicate in acest domeniu s-a realizat atat prin

accesarea informatiilor existente in bazele de date ale CCIB, cat si prin verificarea

informatiilor existente pe site-urile web ale firmelor care activeaza in domenii susceptibile de

a include si activitati de eco-inovare.

In cadrul CAEN apar distinct doar cateva activitati ce pot fi incadrate ca tehnologii de

mediu (ex. epurarea si tratarea apei, managementul deseurilor). Dificultatile au aparut in

special in cazul selectarii firmelor care furnizeaza tehnologii de producere a energiei verzi,

instrumente de monitorizare a mediului, tehnologii de constructie ecologice sau tehnologii de

proces curate. Prin urmare, a trebuit sa selectam in prima faza un numar foarte mare de

firme, in special cele care produc sau distribuie echipamente, pentru a maxima rezultatele

obtinute in urma anchetei (a identifica cat mai multe firme care furnizeaza tehnologii de

proces curate dintre cele care furnizeaza tehnologii si echipamente industriale in general).

Astfel, au fost selectate, intr-o prima faza, un numar de 15.000 firme potential implicate in

domeniul tehnologiilor de mediu carora li s-a transmis chestionarul prin e-mail sau fax.

In urma verificarii informatiilor si din alte surse (site-urile proprii sau cataloage de firme pe

diferite suporturi), au fost selectate pentru a fi incluse in ancheta realizata prin interviu

telefonic un numar de 331 de firme.

Totusi, tinand cont de faptul ca ponderea firmelor care au un site propriu de prezentare

actualizat este relativ mica si ca numarul cataloagelor de firme din domeniu este de

asemenea foarte mic, nesemnificativ, s-a considerat oportun ca acest chestionar sa fie

transmis catre toate cele 15.000 de companii.


b. diseminarea de chestionare

Pentru transmiterea chestionarului au fost selectate firme care produc sau comercializeaza

echipamente industriale sau pentru agricultura, firme de constructii, firme specializate in

managementul deseurilor, tratarea apelor, productia de energie. Neexistand codificare

specifica decat pentru activitatile de tratare a apelor, decontaminari si managementul

deseurilor, am selectat toate firmele existente in baza de date a CCIB care au ca domeniu de

activitate producerea sau comercializarea de echipamente si instalatii, fiind in imposibilitatea

de a determina la momentul initial daca aceste echipamente apartin tehnologiilor curate

dupa principiul BAT sau sunt echipamente traditionale.

Pe langa intrebarile specifice tehnologiilor de mediu, in chestionar au fost incluse si

intrebari privind problemele cu care s-au confruntat in implementarea solutiilor eco-inovative

si impactul economic si social pe care aceste solutii le-au avut. Am considerat important de

evaluat si interesul firmelor de a face parte dintr-o retea de transfer tehnologic privind

solutiile eco-inovatoare.

c. contactarea telefonica a firmelor-tinta. Interviul telefonic

CCIB nu si-a limitat metodologia de investigare doar la expedierea chestionarului analizat

anterior, ci a utilizat si instrumentul contactarii telefonice, in incercarea de a convinge

potentialii respondenti de importanta participarii lor la aceasta cercetare a pietei de profil.

Astfel, au fost contactati telefonic un numar de 331 de potentiali producatori, importatori

si distribuitori de tehnologii de mediu. Cu aceasta ocazie, am realizat si un interviu telefonic

pe baza intrebarilor din chestionar, interviuri ce au stat de asemenea la baza realizarii

studiului final. Interviurile telefonice au fost realizate cu firmele despre care existau informatii

conform carora acestea activau in domeniul tehnologiilor de mediu. Culegerea de informatii

suplimentare despre aceste firme a fost realizat folosind cataloagele si literatura de

specialitate, precum si site-urile proprii ale firmelor.


4.2. Rezultatele cercetarii intreprinse

a. rata de raspuns

Rata de raspuns la chestionar raportata la numarul de chestionare transmise nu poate fi

considerata un indicator relevant pentru studiu, intrucat chestionarul a fost trimis unor firme

despre care nu se putea stabili apriori daca sunt sau nu implicate in domeniul tehnologiilor de

mediu.

In ceea ce priveste cele 331 de firme incluse in ancheta finala care au fost contactate de

operatorii de interviu, rata de raspuns a fost de 96,37%, doar 12 firme refuzand sau nefiind

interesate sa raspunda la intrebarile puse de operatori. Restul de 319 firme au acceptat sa

participe la ancheta.

Rata de raspuns in cazul interviului telefonic, de 96,37%, reprezinta un procent foarte

ridicat, aratand astfel interesul furnizorilor de tehnologii de mediu pentru promovarea

acestor produse.

Daca luam ca element de referinta numarul firmelor incluse efectiv in ancheta, rata de

raspuns la chestionar este de 19,03%, o rata mare, cu 9 puncte procentuale fata de rata

medie de raspuns la acest gen de anchete din Romania (rata medie este sub 10%). Astfel, din

cele 331 de firme intervievate, 63 au transmis chestionarul completat.

Consideram, astfel, rata de raspuns la chestionar ca fiind irelevanta daca o raportam la

numarul de chestionare transmise, insa o apreciem ca fiind deosebit de importanta raportat

la numarul de interviuri telefonice realizat. Dupa cum s-a mentionat anterior, interviurile

telefonice s-au realizat cu firme despre care s-au putut identifica informatii, din diverse surse,

ca sunt implicate in domeniul tehnologiilor de mediu.

In redactarea rezultatelor cercetarii ne vom referi, prin urmare, la datele obtinute in urma

anchetei telefonice, tinand insa cont si de raspunsurile primite la chestionar deoarece aceste

date sunt mai detaliate.

b. gradul de reprezentativitate a esantionului

Din cele 319 firme respondente in cadrul anchetei, 242 de firme sunt furnizoare de

tehnologii de mediu, restul de 77 fie nu mai activeaza in acest domeniu, fie activeaza in

domenii conexe (consultanta in domeniul protectiei mediului, servicii de montaj de sisteme

de energie verde etc.).


Astfel, dintre firmele selectate ca potential furnizoare de tehnologii de mediu, 75,86%

activeaza in acest domeniu. Consideram acest procent ca fiind unul care asigura esantionului

o buna reprezentare.

c. distributia geografica a firmelor respondente

Studiul a fost realizat la nivel national, selectarea firmelor acoperind toate judetele tarii.

Firmele respondente sunt localizate in 31 de judete din totalul de 42 (incluzand si

Municipiului Bucuresti)

NU RASPUND3.63% NU SE

INCADREAZA23.26%

TEHNOLOGII DE MEDIU73.11%

Fig. 4.1. Rata de raspuns in cadrul anchetei


Nr. de firme respondente pe judetele in care sunt inmatriculate

Nr.

crt. Judet

Nr.

firme %

1 Alba 1 0.41%

2 Arad - -

3 Arges 4 1.65%

4 Bacau 3 1.24%

5 Bihor 12 4.96%

6 Bistrita Nasaud 4 1.65%

7 Botosani 1 0.41%

8 Brasov 14 5.79%

9 Braila 1 0.41%

10 Buzau 4 1.65%

11 Caras Severin 1 0.41%

12 Calarasi 1 0.41%

13 Cluj 7 2.89%

14 Constanta 11 4.55%

15 Covasna 4 1.65%

16 Dambovita - -

17 Dolj 3 1.24%

18 Galati - -

19 Giurgiu - -

20 Gorj - -

21 Harghita 5 2.07%

Nr.

crt. Judet

Nr.

firme %

22 Hunedoara 3 1.24%

23 Ialomita 3 1.24%

24 Iasi 5 2.07%

25 Ilfov 12 4.96%

26 Maramures 5 2.07%

27 Mehedinti - -

28 Mures 7 2.89%

29 Neamt - -

30 Olt 1 0.41%

31 Prahova 10 4.14%

32 Satu Mare 1 0.41%

33 Salaj - -

34 Sibiu 6 2.49%

35 Suceava 3 1.24%

36 Teleorman 3 1.24%

37 Timis 7 2.89%

38 Tulcea - -

39 Vaslui - -

40 Valcea - -

41 Vrancea 1 0.41%

42 Municipiul Bucuresti 99 40.91%

Cum acoperirea geografica este de cca 74%, consideram ca esantionul are relevanta

nationala.

Ponderea cea mai mare, cca. 41%, o detin firmele din Municipiul Bucuresti, fapt ce era

previzibil tinand cont de faptul ca Bucurestiul reprezinta zona cea mai dezvoltata si ca tot aici

sunt localizate si majoritatea institutelor de cercetare - dezvoltare. In plus, firmele au

tendinta de a se inregistra in Bucuresti, chiar daca isi desfasoara operatiunile in restul tarii

(birourile sunt in capitala, iar spatiile de productie sau obiectivele dezvoltate sunt in alte zone

ale tarii).

Printre judetele care mai detin ponderi importante se numara Brasov (5,79%), Bihor si

Ilfov, cu ponderi egale (4,96%), Constanta (4,55%) si Prahova (4,14%). Restul judetelor sunt

reprezentate intr-o proportie mai mica de 3%.


d. reprezentarea fiecarei categorii de firme respondente

PRAHOVA4.14%

CONSTANTA4.55% BIHOR

4.96% ILFOV4.96%

BRASOV5.79%

BUCURESTI40.91%

RESTUL34.69%

Fig. 4.2. Repartitia firmelor respondente pe judete

PRODUCTIE27.84%

IMPORT / DISTRIBUTIE

41.39%

SERVICII30.77%

Fig. 4.3. Structura categoriilor de firme respondente


Din totalul de firme respondente care activeaza in domeniul tehnologiilor de mediu, cea

mai mare pondere o detin importatorii si distribuitorii, cca 41%, in timp ce producatorii detin

o pondere de cca. 28%. Restul de cca. 31% este reprezentat de prestatorii de servicii.

Dintre cei 76 de producatori de tehnologii de mediu, 18 sunt institute de cercetare

dezvoltare. Insa activitatea de cercetare dezvoltare inovare nu se limiteaza numai la

aceste institute, existand si alte companii care, chiar daca nu au cercetarea ca activitate

principala deruleaza si activitati in aceasta directie.

e. categoriile de tehnologii de mediu prezente pe piata

Din totalul de 242 de firme respondente care activeaza in domeniul tehnologiilor de

mediu, 60 de firme pot fi incluse in doua sau mai multe categorii de tehnologii de mediu.

Astfel, 41 de firme au fost incluse in 2 categorii de tehnologii de mediu, 13 firme in 3 categorii

de tehnologii de mediu, 5 firme in 4 categorii, iar 1 firma in 5 categorii.

INSTITUTE CDI23.68%

Fig. 4.4. Ponderea institutelor de CDI in totalul firmelor producatoare


In aceste conditii, pentru a calcula ponderea detinuta de fiecare categorie de tehnologii de

mediu in total, am procedat la ponderarea celor 60 de firme care se afla in aceasta situatie

pentru a ajunge la totalul real. Consideram astfel ca cele 60 de firme sunt de fapt 86

(ponderand numarul de firme cu numarul de categorii in care se incadreaza dupa formula

nr. total firme = [. ] ( 1)5

=2). Prin urmare, ponderea fiecarei categorii

de tehnologii de mediu va fi calculata raportat la numarul de firme ponderat, si anume 328.1

1 In Anexa 1, care contine lista de firme pe baza carora a fost realizata cercetarea, firmele vor fi introduse la toate categoriile in care se incadreaza, pe baza ponderarii.

ENERGIE "VERDE"

MANAGEMENTUL DESEURILOR

CONTROLUL POLUARII

TEHNOLOGII "CURATE"

MONITORIZAREA MEDIULUI

CONSTRUCTII ECOLOGICE

CONTROLUL ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR

33.88%

33.47%

31.40%

19.42%

10.33%

4.96%

2.07%

Fig. 4.5. Reprezentarea categoriilor de tehnologii de mediu


Astfel, din totalul firmelor respondente, cea mai mare pondere, de 25,00%, o detin firmele

care furnizeaza tehnologii de obtinere a energiei verzi, urmate la o foarte mica distanta de

firmele care se incadreaza in categoria de gestionare a deseurilor sau furnizare de

echipamente necesare managementului deseurilor, cu o pondere de 24,70%, si de tehnologii

de control al poluarii, cu o pondere de 23,17%. Firmele din categoria de tehnologii de proces

curate au obtinut o pondere de 14,33%. Restul categoriilor sunt reprezentate mult mai

putin, si anume: monitorizarea mediului 7,62%, tehnologii de contructii ecologice 3,66% si

controlul si reducerea nivelului de zgomot si de vibratii 1,53%.

f. structura fiecarei categorii de tehnologii de mediu

In cadrul acestei sectiuni ne vom raporta fie la numarul de firme respondente, fie, din nou,

la numarul de firme ponderat, pentru a obtine informatii relevante. Vom mentiona de fiecare

data care este baza de raportare in obtinerea rezultatelor.

1. tehnologii de control al poluarii (tratarea si potabilizarea apei, epurarea apelor uzate,

decontaminare solului, purificarea aerului etc.);

CONTROLUL POLUARII

23.17%

TEHNOLOGII "CURATE"

14.33%

MANAGEMENTUL DESEURILOR

24.70%

MONITORIZAREA MEDIULUI

7.62%

ENERGIE "VERDE"25.00%

CONTROLUL ZGOMOTULUI SI

VIBRATIILOR1.53%

CONSTRUCTII ECOLOGICE

3.66%

Fig. 4.6. Structura categoriilor de tehnologii de mediu


Din cele 76 de firme care furnizeaza produse sau servicii de control al poluarii, majoritatea,

63 de firme, se axeaza pe activitatea de tratare/potabilizare a apei si de epurare a apelor

uzate. Doar 23 de firme au obiectul de activitate in zona de decontaminare a solurilor si 9 in

zona de depoluare a aerului.

Exista cateva firme care au ca obiect de activitate atat tratarea si epurarea apelor, cat si

decontaminari de soluri (nu ne referim doar la serviciul de decontaminare, ci si la furnizarea

de sorbenti sau alte solutii pentru decontaminari). Organizatiile care se incadreaza in toate

cele trei categorii analizate (tratarea apei, solului si aerului) sunt, de regula, institutele de

cercetare dezvoltare sau firme care au si departamente de cercetare.

Astfel, raportat la numarul de firme respondente, activitatile din domeniul tratarii apei,

epurarii apelor uzate, decontaminarii apelor de suprafata au o pondere de cca 83%, cele de

decontaminare a solului, de cca 30%, in timp ce activitatile din domeniul purificarii aerului au

o pondere de doar 12%. Prin activitati intelegem atat serviciile de tratare si decontaminare,

cat si productia sau importul/distributia de statii de tratare, epurare, materiale ecologice de

decontaminare, instalatii de purificare a aerului (vacuum, plasma rece etc.).

Pentru a evalua structura pietei de tehnologii de control al poluarii va trebui sa consideram

ca baza de raportare numarul de firme ponderat.

APA

SOL

AER

82.89%

30.26%

11.84%

Fig. 4.7. Reprezentarea fiecarei activitati importante din domeniul tehnologiilor de control al poluarii


Astfel, in structura acestei categorii de tehnologii de mediu cea mai mare pondere o detin

tehnologiile de tratare a apei, 66,32%, urmate de cele de tratare a solului, de 24,21%, si a

aerului, 9,47%.

In ceea ce priveste categoriile de firme din cadrul grupei de tehnologii de mediu de control

al poluarii, cca 36% sunt firme producatoare de tehnologii, echipamente sau materiale

utilizate in tratarea apei, solului, aerului, 43% sunt firme importatoare si/sau distribuitoare, in

timp ce 21% presteaza servicii in domeniul analizat (decontaminari).

APA66.32%

SOL24.21%

AER9.47%

Fig. 4.8. Structura tehnologiilor de control al poluarii

PRODUCTIE35.80%


43.21%

SERVICII20.99%

Fig. 4.9. Structura categoriilor de firme furnizoare de tehnologii de control al poluarii


Printre cele 76 de societati analizate care se incadreaza in aceasta categorie de tehnologii

de mediu, 12 au si activitate de cercetare dezvoltare - inovare in domeniu, 9 dintre acestea

fiind institute de cercetare dezvoltare. Astfel, ponderea activitatii de cercetare dezvoltare

inovare in cadrul tehnologiilor de control al poluarii este de cca. 16%.

Institute de cercetare dezvoltare:

Centrul de Biochimie Aplicata si Biotehnologie BIOTEHNOL

ICPE Bistrita SA

ICTCM Institutul de Cercetare si Proiectare Tehnologica pentru Constructii Masini SA

Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Textile si Pielarie INCDTP

Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM

Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Industriala - ECOIND

Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Metale Neferoase si Rare IMNR

Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Mediului INCDPM

Zecasin SA

Firme care au si activitate de cercetare dezvoltare inovare:

Biosol PSI SRL

Pancuantic SRL

o medalie de aur la Salonul International de Investii Geneva 2010 pentru inventia:

Fumul rezultat din procedee tehnologice se descompune intr-un mediu de plasma

rece

o diploma de excelenta pentru reprezentarea cu succes a Romaniei la Salonul

International de Inventica de la Geneva 2010

o diploma de excelenta si medalie de aur cu mentiune speciala la Salonul

International de Inventica - PRO INVENT 2010 pentru Aparat pentru purificarea

aeurului

o diploma de excelenta si medalie de aur cu mentiune speciala la Salonul

International de Inventica - PRO INVENT 2010 pentru Aparat pentru

decompunerea fumului

o medalie de aur la Salonul International de Inventii - INVENTIKA 2009

Pro Mediu Eco SRL

o brevet - proiecte si instalatii la cheie pentru purificarea emisiilor poluante ale

atmosferei, cu solutii tehnice brevetate, pentru retinerea concomitenta a gazelor

cu efect de sera si iritante, cancerigeni, compusilor organici volatili, pulberilor

minerale si organice, funingine, microelemente, etc., adaptabile la toate tipurile de


cosuri industriale existente sau in curs de realizare, pentru debite de gaze poluante

si peste 30000 mc/h, de radamente constant ridicate si deosebit de usor

exploatabile.

o brevet - dispozitiv de purificare a gazelor de esapament, cu chemoabsorbtia

poluantilor iritanti

o proiecte si instalatii la cheie de epurare a apelor reziduale evacuate de la toate

tipurile de industrii, pentru retinerea substantelor organice, suspensiilor,

microelementelor, fosfati, detergenti, etc., cu reactivi chimici ecologici, oxidarea

H2S, NH4+, etc.

o instalatii mobile pentru ecologizarea solurilor poluate cu produse petroliere.

2. tehnologii de proces curate (procese de fabricatie noi care sunt mai putin poluante

si/sau utilizeaza mai eficient resursele);

Categoria tehnologiilor de proces curate este caracterizata in primul rand prin

eterogenitatea solutiilor si tehnologiilor care o compun. Astfel, cele 47 de firme incluse in

aceasta categorie furnizeaza tehnologii pentru aproape toate domeniile de activitate

(agricultura, minerit, industrie chimica si farmaceutica etc.).

Structura pe categorii de firme din acest domeniu arata o pondere considerabil mai mare a

firmelor producatoare fata de firmele importatoare/distribuitoare. Acest fapt se datoreaza si

CDI15.79%

Fig. 4.10. Ponderea activitatii de cercetare - dezvoltare - inovare (CDI)in cadrul tehnologiilor de control al poluarii


numarului relativ mare de institute de cercetare dezvoltare si de firme cu activitate de

cercetare prezente in aceasta categorie de tehnologii de mediu. Astfel, ponderea activitatii de

productie este de 60% (inclusiv activitatea de cercetare dezvoltare inovare), fata de 38%

cat revine activitatii de import/distributie. In cadrul categoriei de servicii se incadreaza o

singura firma care, pe langa activitatea de cercetare in domeniul tehnologiilor pentru

agricultura, presteaza servicii de reconstructie ecologica a solului si conservarea apei in soluri.

Printre cele 47 de societati analizate in cadrul acestei categorii de tehnologii de mediu, 20

au si activitate de cercetare dezvoltare - inovare in domeniu sau produse eco-inovatoare

brevetate, 15 dintre acestea fiind institute de cercetare dezvoltare. Astfel, ponderea

activitatii de cercetare dezvoltare inovare in cadrul tehnologiilor de proces curate este

de cca. 43%.

Institute de cercetare dezvoltare:

Centrul de Biochimie Aplicata si Biotehnologie BIOTEHNOL

ICCF Institutul national de Cercetare Dezvoltare Chimico Farmaceutica

ICERP SA

ICPE SA

ICPE Centrul de Materiale Electrotehnice & Tehnologii de Mediu SA

ICPE ACTEL SA

ICTCM Institutul de Cercetare si Proiectare Tehnologica pentru Constructii Masini SA

Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrica ICPE CA

PRODUCTIE60.00%


38.00%

SERVICII2.00%

Fig. 4.11. Structura categoriilor de firme furnizoare de tehnologii de proces "curate"


Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Masini si Instalatii destinate

Agriculturii si Industriei Alimentare INMA Bucuresti

Institutul de Cercetari si Proiectari Miniere ICPM SA

Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Textile si Pielarie INCDTP

Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM

Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Metale Neferoase si Rare IMNR

Iprochim SA

Zecasin SA

Firme care au si activitate de cercetare dezvoltare inovare sau au dezvoltat tehnologii

proprii (unele brevetate):

Kubik Prod Com SRL

o Procedeul ECOBIK, denumirea comerciala a un

Documents

StudiuTehnologii Mediu Romania