1_DREPT_4_CRIM CRIMINALISTICAMULTIPLE CHOICE 1. Care premis, din cele de mai jos, nu este specific identificrii criminalistice: a. individualitatea; b. stabilitatea relativ; c. reflectivitatea; d. operativitatea. 2. Este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Obiectul mijloc de identificare este alctuit din urmele obiectului scop si din modelele de comparatie.a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. 3. Principiul schimbului sau transferului presupune: a. modificrile produse n cmpul infractional de instrumentele folosite de infractor

pe de o parte, si modificrile produse de componentele locului faptei asupra acestora, pe de alt parte; b. un infractor las ntotdeauna urme la locul faptei si prelev, la rndul su, alte urme pe corp, pe haine si pe obiectele purtate.4. Premisele stiintifice ale identificrii criminalistice:

a) individualitatea; b) stabilitatea relativ; c) reflectivitatea.5. Reflectivitatea este nsusirea obiectelor de a se reflecta si a fi reflectate si se prezint sub

urmtoarele forme: a) urme statice; b) urme dinamice; c) deprinderi; d) imagini mentale; e) imagini vizuale.6. Care principii nu sunt caracteristice identificrii criminalistice:

a) principiul identittii; b) principiul delimitrii obiectelor identificrii criminalistice n obiecte scop al identificrii si obiecte mijloc de identificare; c) principiul stabilittii relative a caracteristicilor de identificare; d) principiul operativittii n efectuarea investigatiei penale; e) principiul dinamicittii si interdependentei f) principiul prezumtiei de nevinovtie

7. Expertul poate formula concluzii:

a) categorice rspuns pozitiv sau negativ; b) concluzii de probabilitate, caracterizate ca utile si pertinente; c) concluzii de imposibilitate, exprimate prin formula ,,Nu se poate stabili (NSP).8. Concluziile de probabilitate depind de:

a) experienta expertului; b) volumul datelor centralizate; c) studii experimentale; d) cercetri fundamentale; e) limitele cunoasterii.9. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Concluzia de imposibilitate (NSP) este o concluzie de probabilitate, adic fapta incriminat nu se exclude.a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. 10. Cine a formulat, urmtoarea regul pentru experti: ,,Dac exist cea mai mic ndoial,

exprimati-o: a. Edmond Locard; b. Alphonse Bertillon; c. L. Retail.11. Cine a fcut precizarea cu privire la responsabilitatea expertului: ,,raportul su s exprime

ndoiala tot att de clar ca si certitudinea: a. Edmond Locard; b. Alphonse Bertillon; c. C.L. Retail.12. Care sunt metodele examinrii comparative:

a) metoda confruntrii; b) metoda juxtapunerii; c) metoda mbinrii sau mbucsrii; d) metoda suprapunerii; e) metoda proiectrii concomitente.13. Care regul este gresit pentru obtinerea modelelor de comparatie: a. s nu se cunoasc persoana sau obiectul de la care provin; b. s se tin cont de conditiile n care s-a format urma la locul faptei; c. urma si modelele tip de comparatie s contin suficiente elemente caracteristice de

individualizare a factorului creator;d. n momentul examinrii sa fie folosite modele similare, avnd aceeasi provenient. 14. Urmele pot fi clasificate dup urmtoarele criterii:

a. mrimea, structura, viteza si presiunea de formare; b. factorul creator, factorul primitor, esent, mrime, modul de formare, tipul si

natura urmei;c. compozitia, culoarea, valoarea de identificare, legtura cu fapta si fptuitorul. 15. Prin martor, potrivit legii, se ntelege: a. persoana care are cunostin de vreo fapt sau mprejurare de natur s serveasc la

aflarea adevrului; b. persoana care a asistat la cercetarea locului faptei; c. persoana care a suferit prin fapta penal o vtmare fizic, moral sau material.16. Receptia senzorial, realizat prin senzatii si perceptii, depinde de:

a) ereditate; b) vrsta; c) grupul tipologic d) factori de bruiaj.17. Precizati ordinea proceselor psihice de formare a mrturiei: a. perceptia, memorarea, prelucrarea, reproducerea; b. memorarea, perceptia, reproducerea, prelucrarea; c. reproducerea, perceptia, prelucrarea, memorarea. 18. Precizati care termeni intr n categoria factorilor de bruiaj: a. vrst, pregtire, ereditate, grup tipologic b. vizibilitate, audibilitate, durata perceptiei, disimularea nftisrii c. structuri si configuratii; constanta perceptiei; fenomenul de iluzie; starea de

expectant; emotivitatea; efectul halo.19. Dup factorul creator, urmele se clasific n: a. urme ale omului, urme ale animalelor, urme ale plantelor, urme ale obiectelor si

instrumentelor, urme create de unele fenomene;b. urme de contact, urme deprinderi, urme pozitionale, urme substant; c. urme directe, urme de adncime, urme de suprafat. 20. Dup factorul primitor, urmele se clasific n: a. urme form, urme materie, urme de reproducere; b. urme primite de om, urme primite de animale, urme primite de vegetale, urme

primite de obiecte;c. urme de suprafat si urme de adncime. 21. Dup esenta lor, urmele se clasific n: a. urme form, urme materie, urme pozitionale; b. urme ale corpului uman, urme ale obiectelor, animalelor si ale unor fenomene. 22. Urmele form pot fi:

a) urme statice, urme dinamice; b) urme de adncime, urme de suprafat; c) urme de contur, macrourme si microurme.23. Urmele de suprafat pot fi:

a) urme de stratificare; b) urme de destratificare; c) urme de contur.24. Urmele de stratificare si de destratificare pot fi:

a) vizibile, care sunt detectate de ochiul omenesc; b) invizibile (sau latente), care nu pot fi detectate dect sub anumite unghiuri de lumin, prin transparent, ori prin folosirea unor surse dirijate de lumin sau a radiatiilor ultraviolete; c) urme apte, care permit identificarea obiectului creator; d) urme inapte, care nu permit identificarea, dar contribuie la stabilirea apartenentei de gen.25. Dup mrime, urmele pot fi:

a) macrourme, vizibile cu ochiul liber; b) microurme, percepute cu ajutorul aparatelor optice de mrit; c) urme de stratificare; d) urme de destratificare.26. Dup modul de formare, urmele pot fi:

a) statice; b) dinamice; c) de suprafat; d) de adncime.27. Dup tip sau natur, urmele pot fi:

a) urme care reproduc forma suprafetei de contact; b) urme sub form de pete sau resturi de materii organice si anorganice (denumite urme materie); c) urme sonore si olfactive; d) urme vizibile si latente; e) macro si microurme28. Urmele deprinderi pot fi: a. scrisul, vocea, mersul, deprinderi manuale; b. deprinderi profesionale, mirosul, mersul; c. mersul, scrisul, ticuri, moduri de operare. 29. Urmele substant includ: a. substante sau produse, de obicei fragmentare, desprinse dintr-un corp finit sau

dintr-o mas amorf;b. substante chimice provenite din incendii sau explozii; c. probe materiale, directe sau indirecte, care conduc la identificarea autorului.

30. Urmele pot contribui la clarificarea urmtoarelor aspecte:

a) identificarea fptuitorului si a victimei; b) identificarea instrumentelor si substantelor folosite la crearea lor; c) stabilirea infractiunii si a conditiilor n care a fost comis.31. Suprafata palmei este compus din urmtoarele regiuni:

a) tenar; b) hipotenar; c) digito-palmar; d) digital.32. Identificarea se poate face si fr un control nemijlocit, tactil sau vizual:

a) dup imaginile fixate material (prin compararea urmelor descoperite n cazul infractiunii cu urmele create experimental; b) din memorie (identificarea persoanelor sau obiectelor dup semnalmente, declaratii); c) pe baza nregistrrilor (cartoteci, colectii, fise): identificare dactiloscopic; persoane si cadavre cu identitate necunoscut, persoane disprute; scrisul de mn; autovehicule etc.; d) dup modus operandi.33. Dup gradul de modificabilitate, obiectele examinate pot fi:

a) nemodificabile; b) relativ modificabile; c) modificabile n timp; d) modificabile artificial.34. Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:

Reflectarea nu poate fi sub forma imaginilor vizuale (fotografii, film, band video).a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. 35. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Reflectarea poate fi si sub forma deprinderilor.a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. 36. Precizati care sunt definitiile corecte ale urmei infractiunii. Prin urm se ntelege:

a. urmele formate prin reproducerea constructiei exterioare a unui obiect asupra altui obiect; b. modificarea material intervenit n conditiile svrsirii unei fapte penale, ntre fapt si modificarea produs neexistnd un raport de cauzalitate; c. cele mai variate schimbri care pot interveni n mediul nconjurtor ca rezultat al actiunii infractorului.37. Precizati care sunt cuvintele care nu sunt caracteristice clasificrii urmelor dup modul de

formare: a. statice si dinamice; b. de suprafat si de adncime; c. directe si indirecte.

38. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

O amprent digital gsit pe un obiect face dovada contactului acestei persoane cu suportul pe care a fost descoperit urma si constituie, prin ea nssi, o prob de vinovtie.a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. 39. Dactiloscopia are ca obiect:

a) cercetarea desenelor papilare ale degetelor; b) cercetarea desenelor palmei; c) cercetarea desenelor plantei (piciorului);40. Pielea care acoper mna este format din:

a) epidermul; b) dermul; c) hipodermul; d) desenul papilar.41. Cine a definit dactiloscopia ca ,,stiinta privind studiul desenelor papilare: a. Valentin Sava; b. Andrei Ionescu; c. Constantin Turai . 42. Dactiloscopia este: a. domeniu al Criminalisticii care se ocup cu examinarea si clasificarea desenelor

papilare de pe suprafata degetelor, palmelor si tlpilor;b. domeniu al Criminalisticii care are ca obiect identificarea urmelor lsate de

papilele salivare si papilele dermice;c. domeniu al Criminalisticii care studiaz urmele desenului papilar al degetelor si

palmelor minii.43. Precizati care este denumirea desenului papilar indicat prin sgeat:

a. fragment; b. anastomoz; c. croset. 44. Precizati ce reprezint desenul papilar indicat prin sgeat:

a. bifurcatie; b. trifurcatie; c. contopire tripl. 45. Precizati denumirea desenului papilar indicat prin sgeat:

a. inel; b. butonier; c. croset. 46. Anastomoza este detaliul desenului papilar caracterizat prin: a. creast care uneste ca o punte (podet) dou creste relativ paralele; b. creast papilar care se bifurc si apoi revine la normal; c. creast papilar ntrerupt. 47. Crligul este detaliul desenului papilar caracterizat prin: a. ramur scurt a unei creste papilare principale; b. creast papilar ntrerupt; c. creast papilar care uneste dou creste relativ paralele. 48. Butoniera este desenul papilar caracterizat prin: a. creast papilar care se bifurc iar dup un drum scurt revine la normal; b. creast papilar ntrerupt; c. creast papilar format prin contopirea a dou creste papilare. 49. Detaliile desenului papilar cu frecvent rar de aparitie sunt: a. nceput de creast papilar, sfrsit de creast papilar; b. bifurcatie, trifurcatie, contopire, fragment; c. fragmentul, butoniera, inelul, inelul punctat; d. rentoarcerea, intersectia, crestele alternative, devierea si anastomoza. 50. Expertiza dactiloscopic se realizeaz prin examen comparativ ntre: a. fotografiile mrite ale urmei si impresiune b. urma ridicat si degetele persoanei suspecte 51. Cine a formulat Legea celor 12 puncte coincidente? a. Edmond Locard;

b. A.Lacassagne; c. V. Balthazard. 52. Cine a accentuat aspectul calitativ n dactiloscopie, afirmnd c: ,,Patru sau cinci puncte

bine grupate n centrul figurii, ntr-o manier exceptional, conving mai mult dect 12 sau 15 bifurcatii rspndite la periferia desenului? a. V. Balthazard; b. A.L. Kirk; c. Edmond Locard.53. Urmele papilare sunt utilizate pentru:

a) identificarea persoanei care le-a creat la locul faptei; b) organizarea si desfsurarea testrii la poligraf; c) compararea impresiunilor digitale descoperite n mai multe locuri pentru stabilirea autorului comun; d) identificarea cadavrelor cu identitate necunoscut.54. Propriettile desenelor papilare: a. Unitatea, imuabilitatea, fixitatea si inalterabilitatea; b. Imuabilitatea, fixitatea si ilizibilitatea; c. Unicitatea, imuabilitatea, fixitatea si inalterabilitatea. 55. Care desene sunt gresite pentru delta alb:

a) b) c) d)56. Care rspunsuri sunt gresite pentru delta neagr:

a) b) c) d)57. Care sunt tipurile de baz ale desenului papilar: a. adeltic; monodeltic; bideltic; polideltic si amorf; b. arc, lat, dextrodeltic, sinistrodeltic, amorf; c. danteliform, simian, piniform, spiral, cerc.

58. Precizati care denumiri nu corespund detaliilor sau minutiilor de mai jos:

a. anastomoza b. bifurcatie c. inelul d. croset (crlig)59. Relevarea urmelor papilare nu se face prin una din urmtoarele metode: a. prin prfuire sau pulverizare cu pulberi de contrast; b. cu substante fluorescente; c. prin afumare direct; d. prin folosirea de mulaje. 60. Relevarea urmelor prin metode chimice nu se face prin: a. aburire cu vapori de iod; b. tratare cu reactivi chimici; c. cu ajutorul pensulelor din pr de veverit, puf de strut sau cu fibre de carbon. 61. Prin ce metode se realizeaz fixarea si ridicarea urmelor digitale:

a) fotografierea sau nregistrarea cu camer video; b) transfer cu ajutorul peliculei adezive (folio), dup relevare si fotografiere; c) tratare cu reactivi chimici.62. Care este numrul minim de detalii caracteristice necesar n multe tri, printre care si

Romania, pentru identificarea persoanei dupa urmele papilare: a. 10; b. 16; c. 12; d. 8.63. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Desenele papilare caracterizeaz obiectele examinate nemodificabile.a. Enuntul este adevrat b. Enuntul este fals 64. Crarea de pasi indic: a. linia mersului, lungimea pasului, ltimea pasului, unghiul de mers, directia de

miscare;b. locul pe unde a intrat infractorul n scena infractiunii; c. prsirea n fug, de ctre infractor, a locului faptei. 65. Crarea de pasi ofer informatii cu privire la:

a) numrul de persoane, greutatea, nltimea, sexul;

b) vrsta, defecte anatomice, viteza si modalitatea deplasrii, starea psihic; c) dac autorul cunoaste locul, dac a stat la pnd, pe unde a intrat, pe unde a iesit, simularea directiei de mers.66. Urmele de picioare se fixeaz prin:

a) descriere n procesul-verbal de cercetare a locului faptei; b) fotografiere; c) fixarea prin mulaj; d) copiere cu pelicul adeziv; e) transfer electrostatic; f) decuparea suportului purttor67. Este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Urmele de picioare se fixeaz si prin decuparea si ridicarea suportului purttor de urme.a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. 68. Este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Exist o corelatie semnificativ din punct de vedere statistic ntre lungimea tlpii piciorului descult, msura pantofului si nltimea persoanei.a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. 69. Urmele de picioare ofer informatii cu privire la:

a) sexul, greutatatea aproximativ si vrsta persoanei care le-a creat; b) mecanismul de formare; c) de la ce picior provine; d) vechimea aproximativ; e) directia de mers a persoanei care le-a creat; f) particularitti anatomo-patologice ale persoanei care le-a creat.70. Identificarea persoanei dup urmele de picioare se poate realiza:

a) dup urmele de picior descult; b) dup urmele de picior cu ciorap; c) dup urmele de picior ncltat.71. Examinarea comparativ la expertiza traseologic a urmelor de picioare se realizeaz ntre: a. mulajul urmei ridicate din cmpul infractional si mulajul obtinut de la persoana

suspect;b. fotografia urmei de ncltminte si mulajul obtinut de persoana suspect. 72. Urmele de dinti confer:

a) tipul constitutional si vrsta celui care le-a creat; b) malformatii congenitale, carii, interventii medicale; c) identitatea cadavrelor prin compararea particularittilor stomatologice cu odontogramele luate de medic ante-mortem.73. Urmele de comparatie la dinti se iau prin:

a. muscarea unor foi de hrtie ntre care s-a introdus o foaie de plombagin; b. muscarea unei bucti de plastilin; c. muscarea unor obiecte moi (ciocolat, cascaval). 74. Prin expertiza urmelor de dinti nu se poate rspunde cu certitudine la una dintre

urmtoarele ntrebri: a. natura urmei; b. mecanismul de producere; c. bolile dintelui; d. grupa sanguin a persoanei.75. Fixarea urmelor de dinti se face prin:

a) descriere n proces-verbal; b) fotografiere;76. Prin expertiza odontologic se pot stabili:

a) specia; b) vrsta; c) sexul d) tipul antropologic.77. Fisa odontologic este utilizat pentru:

a) identificarea cadavrelor cu identitate necunoscut; b) identificarea persoanelor amnezice; c) identificarea persoanelor care si ascund identitatea; d) reconstituirea fizionomiei dup craniu.78. Urmele de buze pot fi:

a) de stratificare; b) de destratificare; c) de adncime (n mod exceptional); d) de suprafat.79. Urmele de buze pot fi supuse unor examinri fizico-chimice si biologice, inclusiv testului

ADN, pentru stabilirea: a) compozitiei; b) grupei de snge; c) infectiilor bacteriene; d) sexului si vrstei.80. Amprentele de urechi nu pot fi: a. vizibile; b. latente; c. statice; d. dinamice; e. imuabile.

81. Urmele de urechi cele mai apte pentru exploatare sunt:

a) urmele latente statice; b) urmele latente dinamice; c) urmele de stratificare.82. Se recomand ca urmele de urechi s fie comparate n mrime natural prin:

a) juxtapunere; b) suprapunere.83. De regul, urmele de urechi nu pot fi: a. statice; b. dinamice; c. de suprafat; d. de adncime. 84. Prin expertiza urmelor de urechi nu se poate rspunde cu certitudine la una dintre

urmtoarele ntrebri: a. natura urmei: b. mecanismul de producere; c. sexul persoanei care a lsat-o.85. Ridicarea urmelor de snge se face prin:

a) rzuire sau raclare mpreun cu o portiune din suport; b) absorbire cu pipeta sau cu hrtia de filtru; c) ridicarea pmntului si a nisipului ce contin urme; d) prin tierea si ridicarea vegetatiei; e) ap oxigenat, luminol, acid sulfuric, reactivii Medinger si Adler.86. Descoperirea urmelor de snge comport dificultti n situatiile:

a) au suferit modificri prin trecerea timpului; b) sunt n cantitate mic (pete); c) au o culoare asemntoare cu cea a suportului; d) au fost nlturate, partial, de autor.87. Depistarea petelor de snge se face:

a) cu ochiul liber; b) prin iluminarea suprafetei cercetate cu lampa de radiatii U.V.; c) cu reactivii Medinger si Adler; d) prin reactii cu ap oxigenat, luminol si acid sulfuric.88. Cnd se recolteaz snge de la un cadavru se vor preciza:

a) zona de unde s-a recoltat (cord, torace, cavitate abdominal, craniu); b) vrsta victimei; c) cantitatea si grupa sngelui transfuzat.89. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Sexul persoanei nu se poate determina n functie de cromatina sexual.a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. 90. Precizati care enunt este fals: a. urma de snge intereseaz investigarea criminalistic numai dac individul este de

tip secretor; b. pe baza testului ADN nu este posibil identificarea persoanei dup saliva prelevat de pe diferite obiecte.91. Din categoria urmelor de natur biologic fac parte:

a) tesuturi moi (snge, piele, mas cerebral etc.) si tesuturi dure (oase, unghii); b) secretii: saliv, secretie nazal, lapte matern; c) excretii: sput, vomismente, fecale, urin, sperm.92. Calitatea de ,,secretor presupune: a. calitatea de a determina grupa sanguin doar dup urmele de snge; b. calitatea de a determina grupa sanguin dup urmele de snge si dup secretiile

organismului.93. Pentru relevarea si fixarea urmelor labiale se recomand:

a) ridicarea obiectului purttor; b) fotografierea; c) transferarea cu folie adeziv.94. Obiectele n stare ud, purttoare de urme de snge, se ambaleaz: a. n saci de hrtie, dup ce au fost lsate s se usuce; b. n saci de plastic, dup ce au fost lsate s se usuce; c. n frigidere portabile. 95. Expertiza biocriminalistic a urmelor de snge nu poate stabili:

a) natura uman sau animal; b) grupa din sistemul ABO, serice, enzimatice sau limfocitare de care apartine; c) vechimea aproximativ; d) n ce conditii s-a format; e) regiunea din care provine; f) prezenta alcoolului sau a oxidului de carbon; g) vrsta persoanei.96. Prin expertiza urmelor de saliv se poate stabili:

a) dac este de natur uman; b) vrsta; c) calitatea de secretor sau nesecretor si grupa sanguin.97. Urmele de sperm se fixeaz prin:

a) descriere n procesul-verbal de cercetare a locului faptei; b) absorbire cu pipeta sau cu hrtia de filtru;

c) rzuire sau raclare mpreun cu o portiune din suport; d) prin fotografierea obiectelor pe care au fost descoperite98. Urmele seminale prezint interes pentru investigarea criminalistic a urmtoarelor

infractiuni: a) privitoare la viata sexual; b) omor; c) sinucideri ale brbatilor prin spnzurare; d) n cazul unor accidente.99. Urmele seminale sunt importante pentru investigarea criminalistic, deoarece:

a) aduc precizri n legtur cu natura faptei; b) ofer informatii cu privire la mobilul faptei; c) ofer date pentru individualizarea fptuitorului.100. Pentru ridicarea urmelor seminale se recomand:

a) ridicarea obiectului purttor; b) tierea portiunii care cuprinde pata, fr a se ndoi; c) absorbirea pe o bucat de pnz curat sau pe o rondel de hrtie filtru si ambalarea, dup uscare, n hrtie curat; d) decuparea urmelor dispuse pe dusumea sau parchet.101. Precizati ce nu poate stabili expertiza biocriminalistic a urmelor seminale: a. dac individul este secretor sau nesecretor; b. vechimea petei; c. vrsta individului; d. substante strine prezente n urin; e. boli venerice; 102. Posibilittile de examinare a urmelor seminale se datoreaz timpului de supravietuire a

spermatozoizilor intravaginal la o femeie n viat: a. 24 ore; b. 48 ore; c. 72 ore.103. Cum este preferabil s se recolteze firele de pr de la persoanele suspecte: a. prin smulgere; b. prin pieptnare; c. prin recoltarea firelor de pr czute n mod natural. 104. Cum se recomand s se recolteze firele de pr:

a) cu impurittile aderente; b) cu crustele care le nglobeaz; c) fr impuritti si fr cruste.105. Expertiza firelor de pr determin:

a) natura si originea uman sau animal; b) sexul, vrsta si rasa;

c) grupa sanguin.106. Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:

Analiza firului de pr nu poate conduce la identificarea persoanelor prin testul ADN.a. Enuntul este adevrat b. Enuntul este fals. 107. Ce nu se recomand la locul faptei n cazul prelevrii probelor pentru stabilirea profilului

genetic: a. schimbarea mnusilor de protectie dup fiecare prob prelevat; b. refrigerarea sngelui lichid, a tesuturilor, organelor sau oaselor; c. fotografierea si filmarea urmelor nainte de a fi atinse; d. ambalarea suporturilor purttoare de probe biologice n pungi de plastic.108. Avantajele amprentei genetice:

a) dimensiunea molecular a mrimii probei; b) vechime demonstrat pn la 5000 ani; c) delimitarea strict ntre ADN-ul organismelor vii pe specii si subspecii.109. ADN-ul este prezent n toate celulele nucleate din:

a) snge prelevat pe anticoagulanti; b) urme se snge gsite la locul faptei; c) sperm (exceptnd cazurile de azoospermie) d) fragmente de tesuturi biologice; e) lichid amniotic; f) saliv110. Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:

Decriptarea codului ADN specific conduce automat la rezolvarea unui caz, chiar dac nu exist elemente de comparatie.a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. 111. Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:

Probele de fluide biologice, lacrimi, transpiratie etc. care nu contin celule nucleate nu pot fi supuse analizei ADN.a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. 112. Ce se interzice la recoltarea probelor ADN:

a) tusitul sau strnutul spre obiectele purttoare de urme; b) protejarea prului pe timpul recoltrii; c) uscarea probelor naintea ambalrii; d) refolosirea ambalajelor.113. Clasificarea fotografiei judiciare a locului faptei: a. fotografia de orientare sau de ansamblu; fotografia schit; fotografia obiectelor

principale; fotografia de detaliu; fotografia digital;b. fotografia de identificare dup semnalmente; fotografia de fixare a rezultatelor

unor activitti de urmrire penal;c. fotografia de urmrire, microfotografia si holografia. 114. Avantajele fotografiei judiciare sunt:

a) rapiditatea si exactitatea; b) obiectivitatea; c) evident probatorie si caracter demonstrativ; d) caracter destructiv.115. Fotografia judiciar operativ (de fixare) cuprinde: a. fotografia locului faptei; b. microfotografia; c. holografia. 116. Fotografia judiciar de examinare cuprinde : a. fotografia realizat n radiatii vizibile si invizibile; b. fotografia schit; c. fotografia obiectelor pricipale. 117. Fotografia judiciar a locului faptei cuprinde :

a) fotografia de orientare; b) fotografia schit; c) fotografia cadavrului si a obiectelor corp delict; d) fotografia de detaliu .118. Fotografia care red scena infractiunii ntr-un singur cadru este denumit: a. fotografia schit pe sectoare; b. fotografia schit unitar; c. fotografia schit ncrucisat . 119. Fotografia prin care se nltur zonele oarbe este denumit: a. fotografia schit panoramic; b. fotografia schit unitar; c. fotografia schit ncrucisat . 120. Fotografia panoramic se realizeaz prin fotografieri succesive ale subiectului, folosindu-

se urmtoarele tehnici: a) circular; b) liniar; c) n serie .121. n laborator, pentru fotografiile panoramice se respect urmtoarele reguli:

a) se realizeaz la aceeasi scar;

b) cu acelasi tip de hrtie fotografic; c) cu acelasi timp de expunere .122. Fotografia judiciar trebuie s fie:

a) clar, cu nuante si tonalitati naturale; b) s redea toate detaliile; c) s prezinte subiectul cu dimensiuni si perspective corecte;123. Fotografia obiectelor principale (cadavru, obiecte corp-delict) se realizeaz:

a) dintr-un plan perpendicular pe obiect; b) prin iluminare direct sau lateral; c) pentru aprecierea dimensiunilor si a distantelor, ntre obiecte se asaz o rigl, centimetru sau band gradat.124. Fotografia de detaliu:

a) este specific fazei statice; b) se execut la o scar ct mai mare; c) la obiectivul aparatului se adaug inele intermediare sau obiectivul zoom; d) sursele de lumin sunt dispuse lateral si n spatele aparatului fotografic.125. Avantajele fotografiei digitale:

a) calitatea imaginilor; b) transmitere rapid prin internet la un laborator; c) stocare pe hard disk-ul unui computer; d) proiectarea imaginilor pe un ecran sau perete.126. Cadavrele vor fi fotografiate:

a) n pozitia si n starea n care au fost gsite; b) cu aparatul dispus deasupra ntr-o pozitie plan paralel; c) fotografierea se execut de la cap la picioare sau invers.127. Fotografia de identificare a persoanelor se execut:

a) din fat si din profil; b) la scar 1/9; c) subiectul va avea capul descoperit; d) subiectul va fi brbierit si pieptnat; e) urechea dreapt va fi descoperit.128. Fotografia de urmrire se execut:

a) n conditii prevzute de lege; b) cu aparate speciale, de format mic, camuflate n obiecte de uz personal; c) cu acordul persoanei urmrite.129. Fotografia de fixare a rezultatelor perchezitiei poate fi:

a) de orientare; b) schit; c) a obiectelor principale; d) de detaliu.

130. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Fotografiile de fixare a rezultatelor perchezitiei nu fac parte integrant din procesul-verbal ntocmit pentru efectuarea perchezitiei.a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. 131. Fotografia judiciar de examinare n radiatii vizibile poate fi:

a) fotografia de ilustrare; b) fotografia de comparare; c) fotografia de umbre; d) fotografia n radiatii Rentgen.132. Fotografia de ilustrare:

a) se aplic n cercetarea nscrisurilor; b) se aplic n expertiza unor corpuri delicte; c) se obtine prin juxtapunerea imaginilor, confruntarea imaginilor si prin suprapunerea imaginilor.133. Fotografia de comparare se obtine:

a) prin confruntarea imaginilor; b) prin suprapunerea imaginilor; c) prin stabilirea continuittii liniare (juxstapunere).134. Fotografia de contrast se realizeaz prin:

a) suprapunerea imaginilor; b) folosirea unor materiale fotosensibile cu grad mare de contrast; c) diafragmarea obiectivului fotografic.135. Din fotografia judiciar de examinare nu fac parte:

a) fotografia n radiatii infrarosii; b) fotografia de ilustrare; c) fotografia separatoare de culori; d) fotografia de identificare a cadavrelor.136. La identificarea persoanei dup fotografie se folosesc urmtoarerle procedee:

a) juxtapunerea si mbinarea unor prti din fotografii; b) caroiajul; c) msurarea distantelor si a valorilor unghiulare dintre repere identice.137. n realizarea metodei portretului vorbit se tine cont de:

a) semnalmentele anatomice sau statice; b) semnalmentele functionale sau dinamice; c) semnele particulare; d) amprentele digitale, palmare si plantare.138. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Perceperea de ctre martor a imaginii infractorului poate fi asimilat cu o urm de memorie.

a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. 139. La realizarea portretului vorbit se vor respecta urmtoarele reguli:

a) s se foloseasc o terminologie precis si unitar, ntr-o succesiune logic; b) caracteristicile generale vor fi descrise pe baza semnalmentelor anatomice sau dinamice; c) trsturile capului si ale fetei detin locul principal; d) descrierea mbrcmintei prezint relevan.140. Descrierea semnalmentelor se face:

a) din fat sau din plan frontal; b) din profil sau din plan lateral.141. La realizarea portretului vorbit, semnalmentele vor fi caracterizate dup:

a) mrime si form; b) pozitie; c) culoare; d) vechime.142. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Tatuajul nlturat prin interventie chirurgical poate fi relevat prin fotografiere sub radiatii infrarosii.a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. 143. Metoda supraproiectiei const n: a. compararea prin proiectii fotografice a imaginii unui craniu necunoscut cu

fotografia unei persoane disprute ; b. reconstituirea plastic si grafic a tesuturilor moi ale capului; c. identificarea prin expertiz fotografic de portret.144. Semnalmentele statice ale unei persoane: a. talia; constitutia fizic sau corpolenta; aspectul general; forma capului si a fetei; b. tinuta, mersul, vocea, vorbirea; c. talia, obiceiuri, mersul, vorbirea. 145. Semnalmentele dinamice cuprind: a. mersul, privirea, mimica si pantomima, vorbirea; b. talia, prul, privirea, mimica; c. vocea, vorbirea, obiceiuri, tinuta. 146. Prul unei persoane, dup forma sa, poate fi: a. cret, ondulat, lins, cu crare; b. negru, castaniu, blond, roscat; c. subtire, mijlociu, gros.

147. Sprncenele unei persoane dup amplasare pot fi: a. reunite; apropiate; deprtate; ridicate sau coborte pe ochi; b. rectilinii, arcuite, unghiulare; c. mbinate, stufoase, separate, nguste. 148. Conturul nasului unei persoane poate fi: a. drept, concav, convex; b. orizontal; mare; mijlociu; mic; c. orizontal, bilobat, curbat. 149. Cadavrele cu identitate necunoscut pot fi identificate prin:

a) supraproiectie; b) reconstituirea fizionomiei dup craniu; c) metoda antropologic; d) odontologia e) expertiza fotografic de portret; f) portret robot.150. Expertiza criminalistic a vocii si vorbirii se bucur de reusit dac: a. ... imprimrile se efectueaz n conditii de loc, de fond sonor si cu aceeasi vitez de

nregistrare;b. ... se folosesc copii ale benzii originale executate ct mai fidel; c. ... se va cere persoanei s foloseasc aceeasi pronuntie, aceleasi cuvinte si expresii. 151. Prin expertiza criminalistic a vocii si vorbirii (fonocriminalistic) pot fi lmurite:

a) autenticitatea fonogramei n litigiu; b) deghizri ale vocii si vorbirii; c) ncercri de falsificare a benzii d) identificarea vorbitorului pe baza modelului de comparatie.152. Identificarea cadavrelor dup metoda Gherasimov-Riscutia se realizeaz prin: a. suprapunerea imaginilor; b. juxtapunerea imaginilor; c. combinarea detaliilor faciale nmagazinate ntr-o baz de date. 153. Precizati care urme nu fac parte din categoria urmelor principale ale mpuscturii: a. urme de perforare; b. urme de ptrundere; c. urme de afumare; d. urme de ricosare. 154. Precizati care urme nu fac parte din categoria urmelor secundare ale mpuscturii: a. arsuri; b. urme de afumare; c. tatuajul; d. urme de perforare.

155. Directia de tragere se stabileste prin:

a) vizare direct prin intermediul unui tub de hrtie introdus prin ambele orificii; b) unirea urmelor cu o sfoar; c) introducerea unei tije n canalul orb si vizarea n prelungirea acesteia; d) calcule matematice.156. Expertiza urmelor principale ale tragerii stabileste:

a) dac orificiile sunt produse de o arm de foc sau de alt natur; b) dac sunt formate de acelasi tip de gloante; c) dac au fost trase de una sau mai multe arme; d) directia sau directiile din care s-a tras; e) mrimea unghiului de incident.157. Urmele de perforare sunt compuse din:

a) orificiul de intrare; b) canalul; c) orificiul de iesire.158. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Rupturile provocate de gaze au loc numai n tragerile foarte apropiate, ntre 3 si 12 cm.a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. 159. Forma rupturilor de gaze (stelar, cruce, forma lipsei de material) depinde de:

a) distanta de la care s-a tras; b) felul armei; c) materialul n care s-a tras.160. Pentru stabilirea distantei de tragere se vor analiza:

a) orificiile de intrare si de iesire ale proiectilelor; b) urmele mpuscturii; c) linia de mir.161. La stabilirea vechimii unui nscris se iau n calcul:

a) neconcordante ntre continutul textului si perioada la care se pretinde c a fost redactat; b) proprittile hrtiei; c) examinarea cernelurilor; d) viteza de executie si presiunea de scriere.162. Falsul prin nlturare de text se realizeaz prin: a. alterare pe cale mecanic, alterare prin acoperire, alterare pe cale chimic; b. modificarea unor litere, transferul de cuvinte, litere si cifre; c. scriere deasupra, prin hasurare, transfer de litere si cuvinte. 163. Care denumire este folosit n mod gresit pentru a desemna expertiza documentelor: a. expertiza grafoscopic;

b. cercetarea grafologic; c. expertiza grafic; d. expertiza criminalistic a scrisului. 164. Caracteristici generale ale scrisului sunt: a. gradul de evolutie, forma, dimensiunea, viteza; b. fixitatea, constanta, inalterabilitatea; c. individualitatea, imuabilitatea, inalterabilitatea. 165. Caracteristici particulare ale scrisului sunt: a. morfologia semnelor grafice; forma

elementelor constructive; predominant a miscrilor; b. viteza scrisului, numrul elementelor constructive, repartizarea presiunii; c. directia rndurilor, marginea textului, directia predominant a miscrilor.

directia

166. Falsul prin imitarea scrisului se realizeaz prin: a. imitare liber, copiere direct, copiere prin transparent; b. metode tipografice: tipar nalt sau tipar adnc; copiere prin transparent; c. imitare liber, rzuire cu o lam ori alt instrument ascutit.

167. Precizati cine este considerat fondatorul Criminalisticii: a. Hans Gross; b. Eugne Franois Vidocq; c. Pierre Fernand Ceccaldi. 168. Care carte dintre cele enumerate mai jos este considerat ca fundamental pentru aparitia

Criminalisticii ca stiint autonom: a. Manual de instructie judiciar de Hanns Gross; b. Trait des inscriptions en faux de F. Raveneau; c. Finger Prints de Sir Francis Galton.169. Cine a definit Criminalistica ,,arta si tehnica investigatiilor penale? a. Jean Nepote; b. Pierre Fernand Ceccaldi; c. Rudolph Archibald Reiss. 170. Cum a fost definit Criminalistica de ctre fondatorul ei: a. ... un ansamblu de procedee aplicabile n cercetarea si studiul crimei pentru a se

ajunge la dovedirea ei. b. stiinta strilor de fapt. c. arta si tehnica investigatiilor penale171. Criminalistica este o stiint:

a) judiciar;

b) pluridisciplinar; c) cu caracter autonom si unitar; d) care nsumeaz metode, mijloace tehnice si procedee tactice n scopul descoperirii infractiunilor, probrii vinovtiei sau nevinovtiei persoanelor implicate n svrsirea lor si prevenirii faptelor antisociale.172. Metode mprumutate de criminalistic din Fizic:

a) holografia; b) cromatografia; c) fonoscopia; d) analiza microscopic, spectral si atomic.173. Metode mprumutate de Criminalistic din Chimie:

a) fonoscopia; b) spectroscopia; c) electroforeza; d) cromatografia.174. Metode mprumutate de Criminalistic din Medicin:

a) anatomia comparat; b) histopatologia.175. Metode mprumutate de Criminalistic din Matematic:

a) programarea linear; b) calculul probabilittilor; c) teoria multimilor vagi.176. Cine este autorul dictonului: ,,Odat cu trecerea timpului se sterg urmele din amintirea

oamenilor si de pe obiecte, dispar oamenii si obiectele: a. Vintil Dongoroz; b. Siegfried Kahane; c. Ion Oancea.177. Care din activittile enumerate mai jos nu fac parte din metodele de cercetare ale

Criminalisticii: a. descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si mijloacelor materiale de prob; b. constatri tehnico-stiintifice si expertize; c. organizarea cartotecilor, albumelor si colectiilor n scopul identificrii persoanelor, cadavrelor si obiectelor corp delict sau produs al infractiunii; d. elaborarea unor reguli pentru perfectionarea sistemului de ncadrare juridic a faptelor penale.178. Sistemul (ramurile) Criminalisticii: a. Fundamentele Criminalisticii; Criminalistica tehnic; Criminalistic tactic;

Criminalistica metodologic;b. Urmele infractiunii; Balistica judiciar; Investigarea criminalistic a locului faptei; c. Fotografia judiciar; Traseologia; Dactiloscopia; Grafoscopia.

179. Ce cuprinde Criminalistica tehnic: a. reguli si procedee care guverneaz ancheta penal; b. reguli particulare de investigare a unor genuri de infractiuni; c. ansamblul metodelor si mijloacelor stiintifice pentru descoperirea, fixarea,

ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si a altor mijloace materiale de prob, efectuarea expertizelor si a constatrilor tehnico-stiintifice.180. Ce se ntelege prin Criminalistic tactic: a. ramur a Criminalisticii care nsumeaz metode, procedee si reguli de relevare si

prelevare a urmelor infractiunii; b. ramur a Criminalistii care cuprinde procedee tactice care se aplic n ancheta penal, c. ramur a Criminalisticii care cuprinde notiuni cu caracter general, cum sunt: obiectul Criminalisticii, legtura cu alte stiinte, istoricul Criminalisticii.182. Ce se ntelege prin Criminalistic metodologic: a. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele de identificare dup semnalmente a

persoanelor si cadavrelor cu identitti necunoscute;b. ramur a Criminalisticii care studiaz procedee tehnico-stiintifice de relevare,

fixare si prelevare a urmelor;c. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele si mijloacele specifice de

investigare a infractiunilor n raport cu regulile generale ale tacticii si tehnicii criminalistice.183. Legtura Criminalisticii si Dreptul Penal const n: a. contribuie la identificarea fptuitorului si probarea vinovtiei acestuia; b. evidentiaz metode si procedee tactice folosite la efectuarea perchezitiei si a

confruntrii;c. foloseste metode proiective si caracteriologice la ascultarea martorilor, nvinuitilor

sau inculpatilor.184. Legtura Criminalisticii cu Psihologia si Psihiatria rezid n: a. aplic metode proiective si caracteriologice n procesul ascultrii martorului,

nvinuitului sau inculpatului si bolnavului mintal; b. contureaz elementele constitutive ale infractiunilor; c. are ca obiectiv prevenirea si combaterea fenomenului infractional.185. Precizati dac este adevrat sau fals enuntul:

,,Timpul lucreaz n favoarea infractorului:a. Enuntul este adevrat b. Enuntul este fals 186. Precizati dac este adevrat sau fals enuntul:

ntre timpul scurs de la data svrsirii infractiunii si sansele de descoperire a autorului este un raport invers proportional.a. Enuntul este adevrat b. Enuntul este fals 187. Primul manual de criminalistic a fost tiprit de: a. Hans Gross la Graz b. Edmond Locard la Lyon c. R.A. Reiss la Laussanne 188. Care din principiile enumerate mai jos constituie principii fundamentale ale

Criminalisticii: a) Principiul legalittii; b) Principiul aflrii adevrului; c) Principiul prezumtiei de nevinovtie; d) Principiul delimitrii obiectelor identificrii criminalistice n obiecte scop al identificrii si obiecte mijloc de identificare; e)Principiul stabilittii relative a caracteristicilor de identificare; f) Principiul dinamicittii si interdependentei cauzale.189. Principiul identificrii n Criminalistic nseamn:

a) starea unui obiect de a fi ceea ce este, de a-si manifesta individualitatea n timp si n spatiu prin caracteristicile fundamentale, neschimbtoare; b) nerepetabilitatea unui obiect prin evidentierea deosebirilor fat de orice alt obiect ; c) sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scurgerii timpului.190. Principiul fundamental al Criminalisticii, potrivit cruia svrsirea unei infractiuni

determin modificri materiale n mediul nconjurtor, presupune: a) nu exist infractiune fr urme; b) un infractor, fr voia sa, cel mai adesea las urme n cmpul infractiunii; c) infractorul prelev, fr stirea sa, pe corp, pe haine si pe obiectele purtate alte urme, de obicei imperceptibile.191. Prezumtia de nevinovtie, ca principiu fundamental al Criminalisticii, presupune: a. administrarea probelor att pentru dovedirea vinovtiei, ct si a nevinovtiei; b. starea unui obiect de a-si pstra un timp caracterul fundamental, rmnnd el

nsusi;c. sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scurgerii timpului. 192. Principiul operativittii, ca principiu fundamental al Criminalisticii, presupune:

a) timpul lucreaz n favoarea infractorului; b) sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scurgerii timpului; c) starea unui obiect de a-si pstra un timp caracterul fundamental, rmnnd el nsusi.193. Care enunturi sunt corecte?

a) Criminologia studiaz metodele si mijloacele de identificare a infractorului; b) Criminologia rspunde la ntrebarea cine este autorul unei infractiuni; c) Criminalistica rspunde la ntrebarea de ce s-a comis o infractiune;

d) Criminalistica stabileste, prin mijloace si metode tehnico-stiintifice, cine este autorul unei fapte penale e) Criminologia studiaz cauzele si mprejurrile care au generat svrsirea acestei fapte.194. Ce se ntelege prin Fundamentele Criminalisticii: a. ramur a Criminalisticii care studiaz probleme de ordin general, cum ar fi:

obiectul si principiile Criminalisticii; legtura cu alte stiinte; metode de cercetare proprii si cele mprumutate de la alte stiinte; principiile fundamentale ale Criminalisticii; Istoricul Criminalisticii s.a.; b. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele tehnico-stiintifice de investigare a infractiunilor; c. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele de identificare dup semnalmente a persoanelor si cadavrelor cu identitti necunoscute.195. Cine este autorul sintagmei: ,,Timpul lucreaz n favoarea infractorului: a. Edmond Locard; b. Ion R. Constantin; c. Emilian Stancu. 196. Categorii de probe pe care le ofer Criminalistica:

a) probe disculpante; b) probe indicative; c) probe coroborative; d) probe determinante.197. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Probele asociative sunt acele probe (snge, pr, amprente digitale etc.) prin care se stabileste legtura de cauzalitate dintre fapt si autor.a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. 198. Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:

Probele directe nu sunt stabilite prin lege.a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. 199. Precizati care dintre urmtoarele categorii de probe fac parte din cele pe care le ofer

Criminalistica: a) probe directe; b) probe indirecte sau circumstantiale; c) probe corp-delict; d) probe asociative.200. n ce documente se regsesc primele reguli de cercetare a probelor n nscrisuri:

a) Lex Cornelia de falsis; b) Novelele 49 si 73 ale lui Justinian.

201. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Prima expertiz criminalistic a scrisului, cunoscut, dateaz din anul 1569 si priveste falsificarea semnturii regelui Carol al IX-lea (Franta).a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. 202. Cnd a aprut lucrarea ,,Trait des inscriptions en faux de F. Raveneau, apreciat de

Edmond Locard ca ,,lucrare capital n grafoscopie? a. 1572 b. 1666 c. 1712203. Cine a afirmat: ,,Expertiza [grafic] nu a fcut nici un progres de la Raveneau ? a. Edmond Locard; b. Alphonse Bertillon; c. R.A. Reiss. 204. Eugne Franois Vidocq, fondatorul Sigurantei franceze, pe lng faptul c a creat prima

fis de identificare pe baza semnalmentelor, aliasurilor si modului de operare, are meritul de a fi inventat: a. fotografia de semnalmente; b. agentii sub acoperire.205. Cine este creatorul sistemului de identificare antropometric: a. Sir Conan Doyle; b. E.F. Vidocq; c. Alphonse Bertillon. 206. Sherlock Holmes avea cunostinte solide de: a. filosofie; b. astronomie; c. politic; d. chimie. 207. Cine a fcut primele descrieri ale desenelor papilare si orificiilor glandelor sudoripare:

a) Grew, 1684; b) Malpighi, 1686.208. Cine a fcut prima clasificare a desenelor papilare n nou tipuri: a. Christian Iacob Hintze, 1747; b. Jan Evangheliste Purkinje, 1823; c. William Hershell, 1858. 209. n ce an a fost publicat prima carte de dactiloscopie din lume, The Finger Prints, sub

semntura lui Sir Francis Galton:

a. 1858; b. 1880; c. 1892. 210. Cine are meritul de a fi introdus identificarea dactiloscopic n Argentina: a. Juan Vucetici; b. H. de Varigny; c. Oloriz. 211. n 1900, Anglia introduce sistemul de clasificare dactiloscopic elaborat de: a. Sir Francis Galton; b. Dr. Henry Faulds; c. Edward Henri. 212. Cine a propus, pentru prima dat n lume, folosirea amprentelor pentru identificarea

condamnatilor: a. Sir Francis Galton n 1892; b. dr. Henry Faulds n 1880; c. William Hershell n 1879.213. Ce tar a introdus, pentru prima dat n lume, sistemul dactiloscopic de identificare a

persoanelor, n 1894; a. Argentina; b. Anglia; c. India.214. Cine a utilizat, pentru prima dat n lume, amprentele papilare pentru identificarea

infractorilor: a. dr. Henry Faulds; b. Sir Francis Galton; c. Edward Henry.215. Cine a publicat prima carte de dactilocopie: a. Juan Vucetici; b. Sir Francis Galton; c. Christian Hintze. 216. Cine a scris Trait des inscriptions en faux: a. Edmond Locard; b. Eugne Franois Vidocq; c. Raveneau. 217. Cine a publicat primul manual de medicin legal din Romnia, n anul 1860: a. Vianu;

b. Serban Georgescu; c. I.N. Auerbach. 218. n ce an a luat fiint primul serviciu fotografic la Politia Capitalei: a. 1879; b. 1884; c. 1893. 219. Cine a publicat, n 1904, primul Manual tehnic de medicin legal care constituie, n

acelasi timp, primul manual de Criminalistic tehnic din tara noastr? a. Mina Minovici; b. Stefan Minovici; c. Nicolae Minovici.220. Cine i-a desemnat pe fratii Minovici, n 1911, ca fondatori ai Criminalisticii pe mapamond: a. Edmond Locard; b. R.A. Reiss; c. Vucetici. 221. Cine este autorul crtii ,,Dactiloscopia si portretul vorbit, aprut n anul 1914: a. D. Clinescu; b. Nicolae Minovici; c. Valentin Sava. 222. Prima expertiz dactiloscopic din Romnia a fost efectuat n 1914 de: a. Dr. Gh. Andrei Ionescu; b. Nicolae Episcopescu; c. Valentin Sava. 223. Cine este autorul crtii ,,Grafologia si expertizele n scrieri. Anonimul falul, cu 204

autografe si documente grafologice, elogiat de J. Crpieux-Jamin si Edmond Locard: a. Henri Stahl; b. D. Clinescu; c. Stefan Minovici.224. Cine este autorul lucrrii: Expertiza grafic, stiintific si expertiza caligrafic, aprut

n 1928: a. Mihai Ioan; b. George Belloiu; c. Mihail Kernbach.225. Cine a publicat, n 1930, cartea ,,Dactiloscopia n serviciul justitiei: a. Valentin Sava; b. Mihail Cires;

c. G. Btrnul. 226. Autorul lucrrii ,,Tactica si tehnica perchezitionrii (1941) este: a. Constantin Turai; b. Eugen Bianu; c. D. Moldoveanu. 227. Cine a introdus dactiloscopia n Romnia: a. dr. Gh. Andrei Ionescu; b. dr. Valentin Sava; c. dr. Constantin Turai. 228. Cine este autorul primului curs original de Criminalistic, n 1951? a. Constantin Turai; b. Camil Suciu; c. Emilian Stancu. 229. n ce an a luat fiint, din initiativa profesorului dr. Mina Minovici, Serviciul antropometric

pe lng Palatul de Justitie? a. 1892; b. 1880; c. 1935.230. Precizati scopul final al identificrii n Criminalistic:

a) stabilirea identittii; b) stabilirea neidentittii; c) stabilirea semnalmentelor exterioare.231.Cadavrul victimei va fi folosit pentru reconstiuirea omorului . a. Adevrat b. Fals 232. n care situatii este obligatorie efectuarea expertizei psihiatrice:

a) n cazul infractiunilor de omor deosebit de grav; b) n cazul accidentelor de circulatie n care au murit dou sau mai multe persoane; c) cnd organul de urmrire penal sau instanta de judecat are ndoieli asupra strii psihice a nvinuitului sau inculpatului.233. Expertul este chemat: a. s-si exprime prerea cu privire la vinovtia unei persoane; b. s-si exprime prerea cu privire la nevinovtia unei persoane; c. sa-si exprime prerea despre fapte si mprejurri ale cauzei. 234. Concluziile categorice sau certe ale expertului pot fi:

a. afirmative (de identificare); b. negative (de excludere.)235. Organul judiciar are ndoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiz,

cnd: a) concluziile raportului de expertiz sunt contrazise de probele existente n cauz; b) se prezint o insuficient argumentare a concluziilor; c) are dubii cu privire la competenta profesional ori obiectivitatea expertului; d) constat erori/greseli sau omisiuni;236. O problem deosebit o ridic, la investigarea omorului: a. moartea prin inhibitie; b. moartea generat de afectiuni cardio-vasculare; c. moartea generat de afectiuni respiratorii. 237. ntre actiunea de ucidere si moartea victimei trebuie s existe o legtur de cauzalitate .

(Da sau Nu)a. Da b. Nu 238. Constituie mprejurri negative/controversate:

a. lipsa urmelor de snge, cnd cadavrul prezint numeroase urme de violent; b. lipsa unor prti din cadavru; c. existenta unor urme de snge pe traseul parcurs de infractor.239. Fazele procesului tanatologic:

a) agonia; b) moartea aparent; c) moartea clinic; d) moartea biologic .240. Semnele cadaverice precoce:

a) rcirea cadavrului; b) deshidratarea cadavrului; c) lividtile cadaverice; d) putrefactia; e) mumificarea.241. Rigiditatea cadaveric se instaleaz la toate grupurile musculare, conform legii Nystem: a. dup 12 ore; b. dup 24 ore; c. dup 30 ore; d. dup 36 ore. 242. Semnele cadaverice tardive:

a) mumificarea;

b) putrefactia; c) autoliza; d) rigiditatea cadaveric.243. Obiectele nteptoare-tietoare produc leziuni: a. cu margini netede, unghiuri ascutite, liniare sau frnte, superficiale sau profunde; b. leziuni ntepate; c. leziuni despicate tiate pe tegumente, precum si fracturi. 244. Moartea s-a produs nainte de spnzurare dac petele cadaverice se vor situa:

a) deasupra latului; b) dedesubtul latului; c) pe spatele cadavrului.245. Asfixiile prin ocluzionarea orificiilor respiratorii se aplic n cazul urmtoarelor

infractiuni: a. viol; b. tlhrie; c. pruncucidere; d. omor.246. Omorul prin otrviri lente este comis n majoritatea cazurilor de ctre: a. brbati; b. femei. 247. Cercetarea locului faptei n cazul infractiunii de tlhrie care a avut ca urmare lovirea sau

vtmarea grav a victimei se va face: a) imediat ce se reclam fapta, chiar dac victima a fost internat n spital; b) imediat ce se reclam fapta, n prezenta victimei; c) la depunerea plngerii, dup externarea victimei, chiar dac au trecut 2-3 sptmni de la comiterea faptei.248. n cazul infractiunilor de omor, capetele libere ale armelor albe vor fi fixate n mod

diferentiat: a) cu srm sau cu sfoar pentru topoare si alte instrumente; b) cu dopuri de plut pentru cutite.249. Firul de pr se va recolta :

a) cu ajutorul unei pensete ; b) n plic de hartie, eprubeta sau sticluta.250. Moduri de operare folosite la svrtirea furtului din locuinte:

a) prin vnzarea de ponturi; b) studiu prealabil; c) ptrunderea n locuinte prin diferite pretexte;251. Folosirea ruptorului sau extractorului este specific furtului comis prin: a. vnzare de ponturi;

b. mprietenire; c. efractie. 252. Smulgerea lntisorului, a gentilor si a posetelor n strad este specific: a. furtului prin efractie; b. tlhriei stradale; c. furturilor din genti sau posete. 253.Cercetarea locului faptei este o activitate:

a) initial; b) imediat; c) irepetabil.254. Cel care ajunge primul la locul faptei nu trebuie s ia una din urmtoarele msuri: a. acordarea primului ajutor victimelor; b. nlturarea curiosilor; c. protejarea si conservarea urmelor; d. identificarea si audierea martorilor oculari; e. executarea msurtorilor fotografice bidimensionale. 255. Care dintre urmtoarele reguli generale de cercetare a locului faptei este fals: a. cercetarea locului faptei se face de ndat; b. cercetarea locului faptei se face dup un plan judicios si riguros; c. cercetarea locului faptei trebuie s fie sistematic si complex; d. cercetarea locului faptei se face cu respectarea strict a normelor procedurale; e. cercetarea locului faptei se face numai ntre orele 6-22oo. 256. Ce activitti nu se execut n faza static a cercetrii locului faptei: a. cercetarea de ansamblu a locului faptei; b. orientarea locului faptei din punct de vedere topografic si criminalistic; c. marcarea cmpului de acces n scena infractiunii; d. folosirea cinelui de urmrire; e. descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor. 257. Ce activitti nu sunt specifice fazei dinamice de cercetare a locului faptei: a. delimitarea teritorial a zonei cercetate; b. examinarea minutioas a cadavrului si a obiectelor purttoare de urme; c. descoperirea si examinarea mecanismelor de comitere a infractiunii; d. clarificarea mprejurrilor negative sau controversate; e. fixarea rezultatelor n procesul-verbal de cercetare a locului faptei. 258. Ce se ntelege prin fixarea locului faptei: a. marcarea urmelor; b. conservarea locului faptei; c. proces-verbal nsotit de schite, fotografii, imagini video.

259. Ce nu trebuie s se consemneze n procesul-verbal de cercetare a locului faptei: a. ora nceperii si ora terminrii; b. persoanele participante; c. comentarii si deductii. 260. Importanta cercetrii locului faptei:

a) constituie, de cele mai multe ori, singura modalitate de obtinere a probelor n faza initial; b) contribuie la identificarea faptuitorului, stabilirea datelor privind personalitatea acestuia si modul de operare folosit; c) este un element probatoriu deosebit de relevant pentru aflarea adevrului.261. Cum se efectueaz de regul cercetarea locului faptei?

a) de regul n prezenta martorilor asistenti; b) n prezenta prtilor; c) nvinuitul sau inculpatul retinut ori arestat nu are dreptul s participe la cercetare.262. n procesul-verbal de cercetare a locului faptei se mentioneaz:

a) ora nceperii si ora terminrii cercetrii locului faptei; b) conditiile meteorologice si de vizibilitate; c) observatiile persoanelor participante; d) mijloacele materiale de prob ridicate si cele lsate n custodie; e) obiectiile fptuitorului; f) opiniile expertilor sau ale martorilor asistenti cu privire la modul n care s-a comis fapta si la persoana fptuitorului.263. Cel care ajunge primul la locul faptei trebuie s ia urmtoarele msuri:

a) marcarea aspectului initial al locului faptei; b) nlturarea unor pericole iminente; c) relevarea si prelevarea principalelor urme.264. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

n faza dinamic a cercetrii locului faptei nu se permite examinarea minutioasa a cadavrului si a obiectelor purttoare de urme.a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. 265. Care factori sunt de natur obiectiv si influenteaz mrturia:

a) vizibilitatea; b) audibilitatea; c) disimularea nftisrii (deghizrii); d) calitatea organelor de simt.266. Care factori sunt de natur subiectiv si influenteaz mrturia:

a) personalitatea si gradul de instruire ale martorului; b) vrsta, inteligenta si temperamentul; c) strile de oboseal si strile afective;

d) tipul perceptiv (analitic sau sintetic); e)durata perceptiei .267. Cum trebuie s fie ntrebrile adresate martorilor:

a) scurte, clare si precise; b) de completare, de prezentare, de reamintire si de control; c) s prezinte un grad mic de sugestibilitate.268. Particularittile pe care le prezint vrsta martorilor minori ntre 10-14 ani: a. nu prezint interes pentru ancheta judiciar; b. cresterea functiilor cognitive, dezvoltarea memoriei si a capacittii de redare; c. este predispus la exagerri, putnd fi influentabil . 269. Declaratiile martorilor reflect realitatea: a. cu certitudine; b. cu o marj de relativitate; c. puternic deformat. 270. Care dintre perioadele de vrst prezint interes pentru ascultarea minorilor:

a) 1 la 3 ani; b) 3 la 6 ani; c) 6 la 10 ani; d) 10 la 14 ani.271. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Exactitatea amintirilor nu este o regul ci o exceptie.a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. 272.Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Uitarea la brbati este mai accentuat dect la femei.a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. 273. n care grup de vrst minorul are o conduit contradictorie, fiind dispus s exagereze: a. 6 la 10 ani; b. 10 la 14 ani; c. 14 la 18 ani. 274.Precizati cum se face ascultarea bolnavului mintal: a. n prezenta unui specialist; b. n prezenta unui membru al familiei; c. nu se recomand ascultarea bolnavului mintal. 275. Declaraia persoanei vtmate poate s cuprind:

a) denaturri involuntare, datorit strii emotionale;

b) denaturri voluntare, datorit relei credinte; c) denaturri deliberate n favoarea infractorului ca urmare a unor ntelegeri survenite cu acesta; d) denaturri prin schimbarea de rol.276. Declaratia nvinuitului sau inculpatului are o valoare probant: a. superioar altor mijloace de prob, fiind considerat regina probelor; b. egal cu alte mijloace de prob ; c. special, deoarece nvinuitul sau inculpatul este figura central a procesului penal. d. superioar altor mijloace de prob, fiind considerat regina probelor; 277. Nu pot s depun ca martor:

a) persoanele obligate s pstreze secretul profesional; b) sotia si rudele apropiate ale nvinuitului dac accept; c) persoana vtmat dac se constituie parte civil sau particip n proces ca parte vtmat.278. Precizati care enunturi sunt corecte:

a) nvinuitul este obligat s-si dovedeasc nevinovtia; b) nvinuitul sau inculpatul beneficiaz de dreptul la tcere; c) sarcina administrrii probelor att n favoarea ct si n defavoarea nvinuitului sau inculpatului revine organului de urmrire penal.279. Precizati care sunt actiunile la care recurge nvinuitul sau inculpatul dup svrsirea

infractiunii: a) plecarea precipitat de la locul faptei; b) disparitia de la domiciliu; c) revenirea la locul faptei pentru a afla mersul anchetei; d) descresterea brusc a salivatiei; e) contractia sau relaxarea subit a muschilor scheletici.280. Precizati care dintre manifestrile viscerale sau somatice

l trdeaz pe nvinuit sau inculpat n timpul interogatoriului: a) schimbri n ritmicitatea activittii cardiace; b) schimbri n presiunea sanguin; c) fenomene de vasodilatatie si vasoconstrictie; d) crearea unor alibiuri; e) ascunderea faptei prin simularea sau comiterea altor infractiuni.

281. Care este cea mai tipic atitudine a nvinuitului sau inculpatului: a. de a recunoaste fapta, regretnd-o; b. de a nu recunoaste acuzatia care i se aduce pentru a se sustrage de la rspundere; c. de a retracta declaratiile date. 282. Cum trebuie s fie formulate ntrebrile adresate nvinuitului sau inculpatului:

a) la nivelul de ntelegere al nvinuitului sau inculpatului; b) formulate clar si precis;

c) sugestive (implicative sau disjuncte).283. Dac exist mai multi nvinuiti sau inculpati, care vor fi ascultati la nceput? a. cei care au un complex de vinovtie; b. cei care prezint alibiuri; c. cei care nu recunosc faptele ce li se imput. 284. Care procedee sunt specifice ascultarii a nvinuitului sau inculpatului.

a) procedeul ascultrii progresive; b) procedeul ascultrii frontale; c) tactica ascultrii repetate; d) tactica ascultrii ncrucisate;285. nvinuitul sau inculpatul va fi dominat de anchetatorul care: a. vorbeste putin si la obiect; b. vorbeste cu mult convingere, pentru a-i demonstra ce probe are mpotriva lui; c. l domin prin loviri si jigniri. 286. Care factori frenatori pot produce erori la actualele nregistrri poligrafice:

a) tulburarea excesiv a subiectului, provocat de frica de a fi nvinuit pe nedrept; b) tulburri de ordin fiziologic: afectiuni cardiovasculare, insuficiente respiratorii, stri apropiate de soc; c) tulburri de ordin psihic: debilitate mintal, nevroze, psihonevroze, psihopatii; instabilitate emotiv; d) instabilitate emotiv287. Valoarea probant a testrii poligraf: a. nu face parte din mijloacele de prob prevzute de lege; b. are valoarea unei constatri tehnico-stiintifice; c. are valoarea unei expertize criminalistice. 288. Perchezitia se execut ntre orele: a. 6-20; b. 8-20; c. 8-22. 289. Cine dispune efectuarea perchezitiei domiciliare: a. procurorul, la cererea organului de cercetare penal; b. procurorul, pe timpul noptii; c. instanta de judecat. 290. n cazul perchezitiilor efectuate la o unitate la care se refer art. 145 C. pen. sau alt

persoan juridic, martorii asistenti pot/nu pot s fac parte din personalul unittii.a. Pot b. Nu pot

291. Senatorii, deputatii si alte persoane care se bucur de imunitate nu pot fi supusi

perchezitiei, cu exceptia: a. infractiunilor la regimul stupefiantelor; b. infractiunilor flagrante; c. infractiunilor comise prin violent care au avut ca urmare moartea victimei.292. Precizati care bunuri din cele care fac obiectul cauzei penale se ridic n mod obligatoriu:

a) obiecte din metale sau pietre pretioase; b) mijloace de plat, titluri de valoare interne; c) colectii de valoare; sume de bani.293. Perchezitia poate/nu poate fi amnat n scop tactic. a. Poate. b. Nu poate 294. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Perchezitia domiciliar poate fi dispus numai dup ce a fost nceput urmrirea penal.a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. 295. Ridicarea de obiecte si nscrisuri are caracter de procedeu auxiliar de descoperire si

strngere a unor mijloace de prob. (Da sau Nu)a. Da b. Nu 296. Organul de urmrire penal sau instanta de judecat: a. sunt obligate s ridice obiectele si nscrisurile ce por servi ca mijloc de prob n

procesul penal;b. nu sunt obligate s le ridice; c. apreciaz n fiecare caz n parte dac este necesar s le ridice. 297. O persoan fizic sau juridic n posesia creia se afl un obiect sau un nscris ce poate

servi ca mijloc de prob: a. este obligat sa-l predea sub luare de dovad organului de urmrire penal sau instantei de judecat la cererea acesteia; b. este obligat s-l predea numai la cererea instantei de judecat; c. este obligat sa-l predea numai n faza de urmrire penal.298. Confruntarea este o activitate de criminalistic tactic si de urmrire penal care const n

ascultarea simultan a dou persoane care: a. au fost audiate anterior; b. ntre care exist contradictii si neclaritti.299. Reconstituirea presupune o organizare judicioas, pe baza unui plan care are n vedere, n

principal, urmtoarele:

a) determinarea scopului infractiunii; b) stabilirea activittilor care urmeaz a fi executate; c) stabilirea persoanelor participante; d) asigurarea mijloacelor tehnice necesare.300. Reconstituirea se dispune: a. la nceputul desfsurrii procesului penal; b. n orice moment al desfsurrii procesului penal; c. la terminarea procesului penal. 301. Vor fi reconstituite scenele propriu-zise ale infractiunilor sexuale. (Da sau Nu) a. Da b. Nu