Suport de curs Drept International Public

8/17/2019 Suport de curs Drept International Public

1/139

DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC

Silabus pentru învăţământul la distanţă

I. Informaţii generale

Date de identificare a curului

Date de contact ale titularului de cur!

Nume: Lector dr. Diana BotăuBirou: Cluj-Napoca, str. A. Iancu 11,sala 115Teleon: !"# #$%" 5&55#"

'a(: !"# #$%" 5&55#")-mail: diana*olar+aoo.comConsultaii: /n 0ilele de miercuri, /ntre orele1$-1", sau online iecare e-mail 2a primirăspuns /n cel mult "3 de ore4.

Date de identificare cur "i contact tutori!

Drept interna ional pulicțCodul cursului DL6 1$#5Anul I, semestru IITipul cursului: oli7atoriu

Cate7oria ormati2a a disciplinei: de specialitateTutore: Diana Botău)-mail: diana*olar+aoo.com

Condiţion#ri "i cuno"tinţe $rerec%i&ite

8entru această materie nu sunt alte discipline a căror promo2are să condiione0e /nscrierea

9i pre0entarea la e(amen. Cu toate acestea, pentru /nele7erea 9i asimilarea materiei se recomandăo ună cunoa tere a disciplinelorș Teoria generală a dreptului, Drept constitu ional, Protec iaț ț europeană a drepturilor omului.

Decrierea curului

Cursul pre0intă o teorie sistemică a dreptului internaional pulic, conectată anali0ei punctuale a re7imurilor juridice speciice i02oare, suiecte, acte unilaterale, interpretare juridică,răspundere, sanciuni, contencios internaional, relaii diplomatice 9i consulare, ră0oi. Conceptelecare undamentea0ă dreptul internaional pulic sunt pre0entate dintr-o pespecti2ă e2oluti2ă,

dulată /n permanenă de anali0a la timpul pre0ent 9i de raportarea la e2enimente contemporane.Dreptul internaional pulic este pre0entat ca un drept eecti2, un sistem de norme complet 9i cu ounitate reală, care nu treuie /nsă comparată cu unitatea unui sisem juridic de drept intern. nesenă, cursul airmă 2aloarea dreptului internaional.

1


2/139

Organi&area temelor 'n cadrul curului

Disciplina Drept interna ional pulic cuprinde următoarele module tematice:ț

I. (itemul dre$tului interna ional.ț ;odulul I oeră celsen 9i =.L.A. =art. ?unt pre0entate noiunea de ordine internaională, antite0a societate-comunitate, enomenele de centrali0are politico-juridică 9i noiunea de @constituionalitate /nsistemul dreptului internaional pulic. De asemenea, modulul oeră reperele distinciei dintredreptul internaional pulic, dreptul internaional pri2at 9i dreptul transnaional. )ste anali0atărealitatea dreptului internaional, sunt pre0entate cele două teorii pri2ind raporturile dintre dreptulinternaional 9i dreptul intern teoria monistă 9i teoria dualistă4 precum 9i soluiile constituionale/n materia raporturilor dintre sisteme. n plus sunt anali0ate aplicarea dreptului internaionalcon2enional /n sistemul juridic rom


3/139

tipurile de interpretare 9i uncia interpretării. )ste descris, de asemenea, sistemul de interpretarecreat prin Con2enia de la Eiena din 1&%&. Inormaiile de a0ă pentru această temă pot i 7ăsite /nsilausul cursului la pa7inile "$-"&.

*I. (u-iectele $rimare ale dre$tului interna ional $u-lic.ț ;odulul EI anali0ea0ă

re7imul juridic al statului su2eran /n dreptul internaional pulic. ?unt pre0entate elementeleconstituti2e ale statului, sunt descrise uniunile statale 9i sunt anali0ate aspecte pri2ind teritoriul destat, eecti2itatea puterii pulice, imunităile statului su2eran, competenele teritoriale 9i personaleale acestuia, su2eranitatea statală 9i limitele e(ercitării sale. ;odulul pre0intă, de asemenea,re7imul juridic al recunoa9terii internaionale 9i cel al succesiunii statelor /n dreptul internaional.Tot aici sunt pre0entate 9i celelalte suiecte primare ale dreptului internaional: ?


4/139

/I. Rela iile di$lomatice i conulare.ț ș n aara or7anelor centrale care an7ajea0ă statul /nrelaiile internaionale, e(istă or7ane descentrali0ate care asi7ură /n e(terior ser2iciile diplomatice9i consulare. ;odulul FI pre0intă unciile 9i imunităile misiunii diplomatice permanante,unciile consulare, re7imul juridic al a7enilor diplomatici 9i consulari. Inormaiile de a0ă pentruaceastă temă pot i 7ăsite /n silausul cursului la pa7inile &-&.

/II. Contencioul interna ional.ț 8re0ena continuă a conlictelor de interese alesuiectelor de drept este comună 9i sistemului descentrali0at al dreptului internaional. ;odululFII anali0ea0ă mijloacele politice 9i jurisdicionale de re7lementare a dierendelor internaionale,insist


5/139

+ateriale -i-liografice o-ligatorii

?uportul de curs este doar o pre0entare succintă 9i elementară a principalelor teme studiate/n cadrul disciplinei drept interna ional pulicJ /n consecină,ț $arcurgerea acetui material nuete uficient# $entru $romo)area e1amenului. 8re7ătirea corespun0ătoare a e(amenului

presupune parcur7erea următoarelor materiale, indicate ca material ilio7raic oli7atoriu:14 Ealentin Constantin, Drept internaţional public, )ditura Hni2ersul Guridic, Bucure ti, $#1#șlucrarea tratea0ă /n /ntre7ime cele 1" capitole propuse pentru studiu 9i a undamentat elaorareaacestui silaus4.

$4 Diana Botău, plicarea dreptului interna ional în subsistemul !ur ii "uropene a Drepturilor ț ț #mului. !a$ul >onono2, )ditura =aman7iu, Bucure ti, $#1 lucrarea permite aproundarea unor școncepte juridice pre0entate /n ;odulele II, III, E, EIII, IF, FIE, prin iposta0ierea acestora /ntr-unconte(t concret, care in2ită la de0atere i anali0ă4.ș

Amele lucrări pot i aci0i ionate /n lirării e(empliicati2, lirăria de drept din incintaț'acultă ii de Drept, str. A2ram Iancu, nr. 11, Cluj-Napoca4.ț Nu sunt necesare alte materiale i instrumente, speciale.ș

Calendarul curului

Luna Tema Cap. Bilio7raie oli7atorie

'eruarie;artie

- ?istemul dreptului internaional- Teoria 7enerală a i02oarelor de dreptinternaional. Cutuma internaională 9i

principiile 7enrale de drept

- Tratatul internaional- Actele unilaterale /n dreptul internaional- ;ijloacele prin care se determină normele

juridice- ?uiectele primare ale dreptului internaional8ulic

III

IIIIEEEI

Ealentin Constantin, Drept internaţional ,)ditura Hni2ersul Guridic, Bucure ti, $#1#,ș

pp. 5-$%3

Diana Botău, plicarea dreptuluiinterna ional în susbsistemul !onven ieiț ț europene a drepturilor omului.!a$ul >onono2, )ditura =aman7iu, Bucure ti,ș$#1, pp. 1-$"#

Aprilie;ai

- ?uiectele deri2ate ale dreptului internaional pulic- 8ersoanele pri2ate K suiectele limitateratione materiae /n dreptul internaional- 6ăspunderea internaională- ?anciunile /n dreptul internaional- 6elaiile dimplomatice 9i consulare- Contenciosul internaional- ?istemul Naiunilor Hnite- 6ă0oiul /n dreptul internaional

EIIEIIIIFFFIFIIFIIIFIE

Ealentin Constantin, Drept internaţional ,)ditura Hni2ersul Guridic, Bucure ti, $#1#,ș

pp. $%&-"

Diana Botău, plicarea dreptuluiinterna ional în susbsistemul !onven ieiț ț europene a drepturilor omului.!a$ul >onono2, )ditura =aman7iu, Bucure ti,ș$#1, pp. $"-$#

5


6/139

Politica de e)aluare "i notare

La această disciplină, e(aminarea constă /n parcur7erea unui test alcătuit din # de/ntreări, /ntr-un inter2al de %# de minute. Notarea se ace de la 1 la 1#. 8unctajul alocat/ntreărilor poate i neuniorm, /n unc ie de 7radul de diicultate al acestora, si ca i indicat /n modț

2i0iil, pe oaia de e(amen. La corectare, se acordă un punct din oiciu. Baremul suiectelor seai9ea0ă la a2i0ierul IDD, la 15 minute după inali0area e(amenului.8rintre /ntreările testului, unele 2or i /ntreări descide, ceea ce /nseamnă că studentul 2a

redacta răspunsul la /ntreareacerina lansată de e(. care sunt condiiile de 2aliditate ale pronisiunii, act unilateral de drept interna ional pulicM sau enunai liertă ile statelor /n mareaț țlieră4J alte /ntreări 2or i de tip 7rilă, cu op iuni multiplă, ceea ce /nseamnă că un enun dat 2a iț/nso it de mai multe 2ariante de răspuns, dintre care unele sunt corecte, iar altele alse, i studentulț ș2a caliica, drept ade2ărată sau alsă, iecare 2ariantăJ alte /ntreări pot pretinde identiicarea ișe2entual4 e(plicarea unor erori, dintr-un enun dat, e(. identiica i i e(plica i /n ce constăț ț ș țeroarea din enun ul următor: i02oarele dreptului interna ional sunt tratatul, cutuma, principiileț ț7enerale de drept recunoscute de na iunile ci2ili0ate i constitu iile statelor4 sau completarea unuiț ș ț

enun dat, cu elementele care lipsesc e(. completa i următorul enun cu inorma iainorma iileț ț ț ț țcare lipsesc: i02oarele dreptului interna ional sunt tratatul, cutuma i ************4.ț ș6e0ultatele oinute la e(amen se scriu /n catalo7, /n termen de cel mult 0ile de la data

e(aminării. dată cu ai area re0ultatelor, studen ilor li se 2a comunica i data la care / i potș ț ș șconsulta lucrarea, /n pre0en a proesorului.ț

La această disciplină, iecare student urmea0ă să elaore0e c


7/139

alt mod constituie, potri2it 6e7ulamentului de or7ani0are 9i uncionare a 'acultăii de Drept, pre0umie de raudă art. 314.

Conorm art. 31 din 6e7ulamentul de or7ani0are 9i uncionare a 'acultăii de Drept, /nca0ul sustituirii de persoane cu oca0ia e(amenului, sanciunea constă /n e(matriculare i se aplicășat


8/139

II. (u$ortul de cur

Precizare: suportul de curs este doar o pre$entare succintă 'i elementară a principalelor teme studiate încadrul disciplinei (dreptul familiei)* în consecinţă, parcurgerea acestui material nu este suficientă pentru promovarea e+amenului. Pregătirea corespun$ătoare a e+amenului presupune parcurgerea lucrărilor indicate ca materialul bibliografic obligatoriu.

Cu$rin

;odulul I. ?istemul dreptului interna ional .......................................................................................&ț;odulul II. Teoria 7enerală a i02oarelor de drept interna ional. Cutuma interna ională i principiileț ț ș

7enerale de drept PPPPPPPPPPPPPPPPPPP...PPPPP..P......$#;odulul III. Tratatul interna ional ...................................................................................................$ț;odulul IE. Actele unilaterale /n dreptul interna ional ...................................................................3ț;odulul E. ;ijloacele prin care se determină normele juridice ...PPPPPPPPP.PP....."$;odulul EI. ?uiectele primare ale dreptului interna ional pulic PPPPPPPPP.PPP5#ț;odulul EII. ?uiectele deri2ate ale dreptului interna ional PPPPPPPPPPPPP.P.%#ț;odulul EIII. 8ersoanele pri2ate K suiecte limitate ratione materiae /n dreptul interna ional .....%ț;odulul IF. 6ăspunderea interna ională P.....................................................................................3$ț;odulul F. ?anc iunile /n dreptul interna ional ..............................................................................3&ț ț;odulul FI. 6ela iile diplomatice i consulare ...............................................................................&ț ș;odulul FII. Contenciosul interna ional P.....................................................................................&3ț;odulul FIII. ?istemul Na iunilor Hnite PP...............................................................................1#3ț;odulul FIE. 6ă0oiul /n dreptul interna ional PPPPPPPPP........................................11"ț

Indica ii de răspuns pentru /ntreările de pe parcursul modulelor P.PPPPPPPPP..P..1$5ț

Bilio7raia completă a cursului.....................................................................................................11Qlosar..............................................................................................................................................1Lista de are2ieri.............................................................................................................................1%

3


9/139

+ODULUL I

(I(TE+UL DREPTULUI INTERNAŢIONAL

(co$ul "i o-iecti)ele modulului;odulul oeră celsen 9i =.L.A. =art. ?unt pre0entate noiunea de ordine internaională, antite0a societate-comunitate, enomenele decentrali0are politico-juridică 9i noiunea de @constituionalitate /n sistemul dreptului internaional pulic. De asemenea, modulul oeră reperele distinciei dintre dreptul internaional pulic, dreptulinternaional pri2at 9i dreptul transnaional. )ste anali0ată realitatea dreptului internaional, sunt pre0entate cele două teorii pri2ind raporturile dintre dreptul internaional 9i dreptul intern teoriamonistă 9i teoria dualistă4 precum 9i soluiile constituionale /n materia raporturilor dintre sisteme.n plus sunt anali0ate aplicarea dreptului internaional con2enional /n sistemul juridic rom


10/139

Conţinutul informaţional detaliat

1.1. Introducere. Acest curs pre0intă dreptul internaional pulic DI84 ca sistem 9i nu ca pe un ansamlu de instituii juridice, a9a cum este el uneori deinit1. )(istă caracteristici ale

sistemului juridic care /l ac dierit de un ansamlu de norme. n primul rînd , sistemul este unansamlu de norme eecti2, adică majoritatea suiectelor de drept respectă ansamlul normelor. nal doilea rînd , ansamlul cuprinde, /n aara normelor care re7lementea0ă comportamente, altetipuri de norme, care /ndeplinesc un comple( de uncii pe care le putem numi, 7eneric, uncii desistem. n al treilea rînd , ansamlul de norme posedă o anumită unitate, pe care o asi7ură normele juridice care /ndeplinesc unciile de sistem. n al patrulea rînd , ansamlul de norme este completsau /ncis. Aceasta /nseamnă că orice conlict dintre suiectele de drept le7at de e(istena sauaplicarea normelor poate i tran9at de un ter neutru, /n a0a unei norme juridice e(istente /nansamlul de norme, sau ormată ad-oc, /n acord cu o normă care admite acest mod de ormare 9icare e(istă /n acest ansamlu.

Transormarea unui ansamlu de norme juridice /ntr-un sistem de drept este consecina

unei aciuni politice. Acest tip de aciune politică repre0intă un proces de centrali0are ierari0are4 politico-juridică. centrali0are politică /n sistemul relaiilor sociale 9i o centrali0are juridică /nansamlul de norme.

Atunci c/nd 2orim de un sistem juridic a2em /n 2edere /n primul r/nd o ordine relativcentrali$ată. Aceasta presupune e(istena unui set de norme centrale care: a4 se aplică /n /ntre7sistemulJ 4 se aplică tuturor suiectelor de drept pre0ente /n sistemJ c4 repre0intă criterii de2aliditate pentru celelalte norme din sistem care s/nt norme locale sau norme speciale4$.

?istemul politico-juridic cu cel mai /nalt 7rad de centrali0are, care răm/ne totu9i relati2, estesistemul juridic al statului unitar. Hn sistem cu un 7rad de centrali0are mai redus dec/t cel alstatului unitar /l repre0intă statul ederal. DI este un sistem care cunoa9te fenomene de centrali$are,ceea ce /nseamnă că centrali0area a atins un ni2el care răm/ne cu mult inerior celui pe care /l

posedă un sistem statal sau ederal. n interiorul sistemului D/ general

e(istă /nsă 9i sub-sisteme

care posedă un 7rad de centrali0are superior, a9a cum s/nt centrali0ările instituite /n su-sistemele juridice re7ionale, ca centrali0ări or7ani0ate ratione materiae prin tratate multilaterale. nsă toatesu-sistemele internaionale posedă o caracteristică comună: s/nt ormate /n acord cu normele7enerale ale sistemului juridic internaional 7eneral. Ealiditatea actelor lor instituti2econstituiile susistemului4 este 7u2ernată de DI 7eneral.

Distincia /ntre normele centrale 9i normele locale care compun un sistem juridic este unade primă importană. n primul rînd , pentru că pune /n e2idenă aptul că un sistem juridic /9imenine calitatea de sistem caracteristicile sistemice undamentale4 prin ponderea 9i eecti2itateanormelor centrale. De e(emplu, diminuarea ponderii normelor centrale transormă un stat unitar /ntr-un stat ederal sau cre9terea ponderii normelor centrale /n sistemul unui stat ederal poateopera o transormare /n sens in2ers. n al doilea rînd , /n ca0ul particular al DI, identiicarea unui

1 'aptul că cea mai /naltă jurisdicie internaională, CIG, are o teorie sistemică este dincolo de orice duiuJ 2., e.g.,următorul dictum: ... proa indirectă este admisă /n toate sistemele juridice ... facerea !analul !orfu, 0ec., 1&"&,

p. 134.$ A9a cum se 2a oser2a, modul /n care s/nt utili0ate /n această carte conceptele de centrali0are 9i descentrali0areeste dierit de modul /n care le-a utili0at =. >elsen /n opera sa.

1#


11/139

set de norme centrale care posedă eecti2itate ne permite să respin7em ale7aiile celor care nea7ărealitatea juridică a DI.

Atunci c/nd insista asupra aptului că normele juridice pot să posede orice el deconinut, >elsen dorea să atra7ă atenia că un studiu 9tiiniic al dreptului nu poate să-9i propunăanali0a 9tiiniică a conţinutului normei, sau anali0a moralităii intrinseci a normelor juridice.

Consimăm/ntul statelor /n2inse la clau0ele tratatelor de pace, sau eectele unei ocupaii continueasupra unui teritoriu străin, pot i e(emple care arată limitele distinciei dintre drept 9i justiie /nDI.

?anciunea pe care o suportă un sistem juridic /n care coninutul normelor 2iolea0ă masi29i persistent preceptele justiiei este ineicacitatea pro7resi2ă care se instalea0ă /n interiorul său.?uiectele de drept ie i7noră normele cu un coninut nedrept, ie saotea0ă aplicarea lor.)ecti2itatea 7loală a normelor adică aptul că /n 7eneral normele s/nt respectate4 este o condiiea supra2ieuirii sistemelor. r, /n timp, un asemenea sistem injust se erodea0ă prin scădereaeecti2ităii 9i, inalmente, intră /n disoluie. Ineecti2itatea sistemului ecilirului de putere carele7itima utili0area discreionară a orei4 a ost sancionată de 8rimul 6ă0oi ;ondial, iar ineecti2itatea primului sistem de securitate colecti2ă instituit prin Tratatul de la Eersailles a ost

sancionată de Al Doilea 6ă0oi ;ondial. Acest enomen este perceptiil 9i /n uncionareasistemelor statale. ;arile transormări constituionale din sistemele statale nu ac dec/t săconsinească aolirea sau e(tincia unui sistem juridic care nu mai posedă o eicacitate 7loală.)ecti2itatea re2oluionară instaurea0ă o nouă 2aliditate, prin adoptarea unui nou act de tipconstituional. Noile norme centrale treuie /nsă să demonstre0e la r/ndul lor eecti2itate, /n ca0contrar ciclul in2alidării lor, ca o consecină a ineecti2ităii 7loale, se 2a relua. Hn nou sistem 2a/ncerca să pună /n operă o nouă eecti2itate a unor noi norme centrale.

Distincia dintre drept 9i morală este la el de importantă ca 9i cea dintre drept 9i dreptate.)dOard =allett Carr spunea că /n epoca sa locul moralităii /n politica internaională a rămas ceamai oscură 9i mai diicilă prolemă". De atunci datele prolemei nu s-au scimat. )(istă /nsă odiicultate liminară să atriui statului sau oricărui 7rup de persoane4 calităi indi2iduale cum s/nt

compasiunea, altruismul sau 7enero0itatea. 8entru că /n relaiile internaionaleactul moral trebuie

atribuit întotdeauna grupului 'i nu persoanelor care îl compun. )(emplul pe care /l dă Carr esteunul oarte clar. Atunci c/nd o ancă oeră un suport material 2ictimelor unei catastroe naturale,actul 7eneros nu poate i atriuit directorilor pentru că u0unarele acestora nu au ost aectate4 9inici acionarilor pentru că ace9tia nu s/nt niciodată consultai, 9i, de re7ulă, nici măcar inormai4.Actul de 7enero0itate este al ăncii /nse9i5. ?tatele, ca 9i ăncile, maniestă comportamente de tipulcelor pe care le considerăm /n mod oi9nuit morale, atunci 9i numai atunci c/nd au con2in7erea căopinia pulică, internă sau internaională, a9teaptă de la ele astel de comportamente. n realitate,comportamentele morale ale 7rupurilor s/nt simple ale7eri raionale%.

Ceea ce doctina de DI e2ită /n 7eneral să discute este enomenul permanent de contestare a sistemului. Contestarea ideolo7ică, pre7nantă /n inter2alul 1&1-1&3&, continuă astă0i din direcia

2. =ans >elsen, 1eneral Teor2 of 3aw and State, =ar2ard Hni2ersit 8ress, Camrid7e ;assacusetts, 1&"&, p.11." 2. Te Twent2 4ears5 !risis, 6767-6787 , ;ac;illan, London, 1&", p. 1"%.5 2. ibid., p. 15.% Conorm teoriei ale7erii raionale, o aciune este raională atunci c/nd utilitatea ei anticipată este cel puin la el demare ca utilitatea oricărei alte aciuni disponiile.

11


12/139

undamentalismului reli7ios. Două or7ani0aii internaionale islamice, Li7a Araă 9i r7ani0aiaConerinei Islamice, care s-au dotat cu jurisdicii internaionale acultati2e !urtea de justiţiearabă 9i !urtea islamică internaţională de justiţie4, au respins e(plicit modelele uni2ersalrecunoscute de ormare 2alidă a DI, declar/nd ierarii normati2e sui-generis. Amele aplică prioritar dreptul islamic. Curtea de justiie araă mai aplică susec2ent tratatele 9i con2eniile /n

2i7oare 9i principiile 7enerale consolidate /n practica internă a ărilor arae. Cealaltă jurisdicierecunoa9te o aplicare susidiară i02oarelor codiicate /n art. 3 din ?tatutul CIG. Această particulari0are a DI este /n mod clar un enomen de respin7ere a sistemului.

DI nu este doar un sistem, ci este, /n plus, unul normati2, mai precis un sistem compus dinre7uli norme4 juridice. i datorăm lui =art c/te2a distincii teoretice oarte clar conturate. primădistincie este cea dintre normele juridice primare 9i normele juridice secundare. Acest model ne permite să constatăm tipuri de uncii pe care normele le /ndeplinesc /n orice sistem juridic 9i sădeterminăm apoi unciile pe care le /ndeplinesc /ntr-un sistem juridic determinat: a4 primeleimpun drepturi 9i oli7aiiJ secundele coneră puteri competene4J 4 normele primare se reeră lacomportamenteJ normele secundare se reeră la alte normeJ c4 normele primare pri2esc aciuni sauinaciuniJ normele secundare determină modul /n care se crea0ă actele juridice.

=art operea0ă /n cadrul normelor secundare /ncă o clasiicare, cel puin la el deimportantă, care distin7e:a4 norme de recunoa'tere, cele care ne permit să 2eriicăm dacă o normă particulară ace

parte sau nu ace parte din sistemul juridic dat 9i care risipesc astel e2entualele incertitudini le7atede 2aliditatea unei anumite norme particulareJ

4 norme de modificare, care ailitea0ă un stat, un 7rup de state sau o or7ani0aieinternaională să aro7e, să modiice sau să /nlocuiască o normă sau un set ansamlu4 de normedin sistemul juridic internaional sau dintr-un su-sistem internaionalJ

c4 normele de deci$ie adjudecare4, cele care ailitea0ă suiectele de drept sau instituiiledotate cu competene jurisdicionale sau c2asi-jurisdicionale jurisdicii sau alte or7ane ale I4 săcaliice 2iolarea trans7resarea4 normelor primare sau secundare, să determine sanciunile care

treuie aplicate 9isau, e2entual, să aplice sanciunile.Clasiicările lui =art s/nt 2alaile pentru orice sistem juridic 9i e(plică, /n aară de uncii,relaţiile care se stailesc /n cadrul sistemelor /ntre normele primare 9i cele secundare.

1.2. Conceptul de ordine internaţională. ntr-o carte celeră, pulicată /n 1&, =edleBull oeră un model coerent al relaiilor internaionale, centrat pe conceptul de ordine. Deiniia pecare o utili0ea0ă =. Bull este următoarea: ordinea este un model de comportament care susinescopurile elementare sau primare ale 2ieii sociale. ?copurile primare pe care le susine ordineas/nt acelea9i /n asolut toate tipurile de asocieri umane: a pune 2iaa omenească la adăpost de2iolena care pro2oacă 2ătămări corporale sau care aduce moarteaJ a ace ca promisiunile să ierespectateJ a staili0a posesia lucrurilor, /n sensul ca aceasta să nu ie supusă continuu unor re2endicări nelimitate.

Bull sulinia0ă două idei /n le7ătură cu aceste 2alori primare: scopurile primare nurepre0intă o listă e(austi2ăJ ele răm/n totu9i scopuri primare, deoarece indierent ce alte scopuri/9i staile9te o societate, ele presupun, /ntr-o anumită măsură, reali0area celor trei.

)ste e2ident că liertatea, e7alitatea sau dreptatea s/nt de asemenea scopuri de primă importană, /nsă reali0area lor este condiionată, /ntr-un el sau altul, de reali0area scopurilor primare.

1$


13/139

rdinea internaională actuală, ca ordine a societăii de state 7rupate /ntr-o or7ani0aie politică uni2ersală, susine trei scopuri primare speciice: scopul conser2ării sistemului 9i asocietăii de state su2eraneJ scopul meninerii independenei iecărui stat de pe 7loJ scopul păcii3.

Eom re7ăsi toate aceste scopuri inserate ormal /n Carta NH. Cu meniunea că scopulsecurităii adică al conser2ării sistemului4 primea0ă, conorm Cartei, asupra scopului păcii.

Acestor scopuri speciice sistemului relaiilor internaionale li se adau7ă scopurile comuneoricărei 2iei sociale: respectarea promisiunilor promissio sunt servanda 9i pacta sunt servanda4,limitarea 2iolenei prin jus ad bellum 9i jus in bello4 9i staili0area posesiei prin proclamareaintan7iilităii 9i imunităii rontierelor4. ntr-un stat ordinea juridică este caracteri0ată printr-uncontrol efectiv asupra suiectelor de drept. Comportamentele care interesea0ă ordinea s/ntre7lementate prin norme 7enerale, iar ordinea este susinută prin sanciuni or7ani0ate. rdinea juridică pe care o susine un sistem juridic statal este o ordine e(tinsă. n mediul internaional /nscim, ordinea pe care o susine actualul sistem juridic este o ordine restr/nsă la scopurile primare9i la cele speciice. nsă juridic, doar scopurile speciice s/nt susinute prin sanciuni or7ani0ate.

1.3. Interdependenţa naţiunilor. )ste re0onail să airmăm că /n mediul internaional

solidaritatea este necesară 9i posiilă de9i p/nă acum solidaritatea s-a maniestat sporadic. 8entruca actorii internaionali să perceapă interdependena ca pe un moti2 al cooperării coordonării4,treuie reunite cel puin trei dintre condiiile descrise de )rnst B. =aas: actorii treuie să perceapăînalta ineficacitate a aciunii autonome unilaterale4, costul înalt al aciunii autonome 9i înaltaincertitudine pri2ind reali0area a9teptărilor aciunii autonome.

?olidaritatea a ost percepută /n mediul internaional atunci c/nd ră0oaiele, 6ă0oiul de #de ani, ră0oaiele napoleoniene, 8rimul 9i Al Doilea 6ă0oi ;ondial, au de2astat )uropa 9i lumea.;arile transormări care au apărut /n DI au ost consecuti2e marilor catastroe. ?tatele au perceputineecti2itatea aciunilor unilaterale 9i ineecti2itatea sistemului mai mult sau mai puin spontan alecilirului de putere.

n pre0ent e(istă domenii materii4 care după unii autori reclamă o or7ani0are 7loală

susinută de un re7im juridic erm, o re7lementare uniormă 9i ri7uroasă, un sistem eicace dee(ecutare a normelor internaionale: protecia mediului, de02oltarea economică /n 0oneledea2ori0ate, protecia drepturilor omului. Iar după alii, scopurile 7loale se pot reali0a prinarmoni0area politicilor naionale sau printr-un re7im le(iil compus din norme 9i principii plasatesu pra7ul juridicităii norme care nu s/nt justiiaile4.

?ocietatea internaională. Dierena /ntre comunitate 9i societate: ?cOar0ener7er.Termenul societate este /n DI un termen indispensail. Cele mai multe manuale 9i tratate de DIutili0ea0ă termenul societate internaională@ pentru a descrie mediul /n care operea0ă DI.

Am ales o listă cu patru particularităi ale societăii internaionale statale, puse /n e2idenăde ;artin Ri7t&: 14 societatea internaională este o societate compusă din alte societăi care posedă un 7rad de or7ani0are, i.e., de centrali0are, superiorJ $4 numărul memrilor societăiiinternaionale este redusJ 4 memrii s/nt mult mai etero7eni dec/t memrii societăii stataleJ "4memrii societăii s/nt, dacă nu nemuritori, /n orice ca0 entităi care se percep ca atare.

Acest curs pleacă de la premisa că, cel puin pentru scopurile DI, ar treui să putem sătrasăm o distincie clară 9i /ntre termenii societate 9i comunitate, cei doi termeni pe care /i

3 /bid., pp. 15-3.& ;artin Ri7t, Politica de putere, Arc, Ci9inău, 1&&3., pp. 11"-5.

1


14/139

olosesc internaionali9tii c/nd se reeră la sustratul social al sistemului interstatal. n 1&&, /ntr-un articol antolo7ic, apărut /ntr-un moment de colaps al ordinii internaionale, ?cOar0ener7er /ncerca să trase0e limitele /ntre ace9ti termeni1#. Autorul /l citea0ă pe ;acmurra care spunea:Intenia implicată de societate se ală dincolo de cone(iunea relaiilor pe care le staile9te. ncomunitate nu este a9a. Decur7e de aici că societatea este un mijloc /n 2ederea atin7erii unui scop,

pe c/nd comunitatea este un scop /n sine. 8ri2ind din alt un7i, se poate spune că societatea poatei deinită /n termenii unui scop comun, comunitatea nu.11 ;er7/nd pe urmele lui ;a( Reer,?cOar0ener7er consideră criteriul solidarităţii ca iind testul decisi2 /n clasiicarea 7rupurilor sociale. Atunci c/nd nu reu9e9te să atin7ă ni2elul /nalt de solidaritate care deine9te comunitateasau, a9 spune, c/nd 7rupurile nu posedă a0ele unei asemenea ore centripete4 7rupul socialuncionea0ă ca o societate a cărei uncie principală răm/ne ajustarea intereselor di2er7ente.

8entru ca o comunitate să aiă 9ansa să apară 9i să se menină, entităile din sistem treuiesă manieste constant, 9i nu sporadic, loialitate comunitară sau măcar, cum se spune /nterminolo7ia ederală, fidelitate federală4. Loialitatea este un sine 9ua non al comunităii. 8entrueecti2itatea unei societăi este suicient ca entităile să ie animate de bună-credinţă 9i să omanieste /n aciunile lor.

1.4. Sistemul internaţional. Centrali0area politico-juridică. ?istemul politic internaionalconceput ca sistem de state su2erane /9i are ori7inea /n 8acea de la Restalia 9i s-a ormat ca unsistem european sau, mai precis, ca un sistem occidental. 8rin e(pansiunea colonială accidentului, el e2oluea0ă ca sistem al lumii cunoscute sau descoperite, mai apoi ca sistem7loal, 9i de2ine relati2 matur, i.e. stail, odată cu /nceierea procesului de decoloni0are, procescare a /nceput imediat după cel de-al doilea 6ă0oi ;ondial 9i s-a /nceiat /n ansamlu /n anii S#.NH este astă0i e(presia sistemului politic internaional uni2ersal, /n sensul /n care or7ani0aiauni2ersală este 7arantul principiilor politice /mpărtă9ite de toate statele lumii: acceptareauni2ersală a su2eranităii, a e7alităii juridice 9i a DI.

Din secolul al FEII-lea coerena este asi7urată de pre0ena suiectelor e7ale, adică a

suiectelor dotate cu o capacitate uniormă K e7alitatea juridică - care, /n plus, posedau 9i oe7alitate de facto, /n termeni de capacităi. ?istemul politic descentrali0at nu a2ea ne2oie de unsistem juridic care să susină ordinea de facto. Dierendele politice se tran9au pe teatrul de ră0oi.n relaiile internaionale /n care erau implicate interesele undamentele pre2ala dreptul puterii, /ncestiunile alate la limita interesului naional - dreptul reciprocităii.

n ciuda relati2ei sale centrali0ări, astă0i sistemul internaional poate i caracteri0at /ncontinuare ca un sistem anaric. ;eritul acestei sinta7me este acela că pune /n e2idenă contrastuldintre sistemul internaional 9i sistemele de drept intern, care s/nt sisteme ierarice. Caracterulanaric este o consecină a acceptării uni2ersale a e7alităii su2erane, norma juridică de a0ă asistemului, instituită ca atare /ncă din 1%"3. )7alitatea juridică /nseamnă e7alitate de tratament pentru că, de facto, statele su2erane răm/n pround ine7ale. După 1&"5, ine7alitatea de facto s-aaccentuat prin includerea /n sistem, prin admiterea /n NH, a unui 7rup numeros de micro-state.ri7inar, /n sistemul de la 1%"3, /ntre marile puteri europene e7alitatea de jure coincidea cue7alitatea de facto. At/t sistemul politic internaional c/t 9i sistemul său juridic au ost construite de

1# 2. Te 0ule of 3aw and te Disintegration of te /nternational Societ2, AGIL, 1&&, pp. 5%-.11 2. Te Tree T2pes of 3aw, AGIL, 51&", p. . 8entru un comentariu /nsoit de traducerea rom


15/139

aceste mari puteri. Această distincie, /ntre marile puteri un 7rup restr/ns de state, nu neaparatacelea9i, care deine o po0iie centrală /n sistem4 9i puteri 7rup care cuprinde toate celelalte statesu2erane4 este o distincie de a0ă, at/t /n disciplina relaiilor internaionale c/t 9i /n DI.

n esenă, ni2elul de centrali0are juridică atins actualmente /n sistem este: a4 condiionat dedula calitate a statelor de producători1$ 9i destinatari ai normelor juridice internaionaleJ 4

7u2ernat de o nouă aordare a conceptului de su2eranitate: suveranitatea divi$ibilă anumite prero7ati2e su2erane s/nt e(ercitate /n comun cu alte suiecte primare de DI4 9i suveranitatearelativăJ c4 constituit sau instituit sec2enial iar nu 7loal4, /n sensul centrali0ării unor materiiinternaţionale, cu alte cu2inte, numai o parte dintre principiile politice airmate s-au pututtransorma /n principii juridice 9i doar /n anumite domenii ale relaiilor internaionale.

Acest sistem, spre deoseire de sistemul european de după 8acea de la Restalia, este unsistem 7loal, pentru că acoperă /ntre7 teritoriul de uscat 9i de apă al lumii.

1.5. Noţiunea de „constituţionalitate !n sistemul de "I. )ste deja un loc comun al teorieiconstituionale, de02oltată din anali0a sistemelor de drept intern, că noiunea de normeconstituionale nu este le7ată /n mod e(clusi2 de cate7oria ormală de acte juridice numite

constituii. Normele constituionale se distin7 de celelalte cate7orii de norme din sistemul juridic prinora lor juridică materială, iar această distincie este una undamentală. Normele constituionaleimpun tuturor normelor ieraric inerioare un acord sustanial material4, adică o conormitatesustanială. Asena acestui acord le in2alidea0ă juridic.Această constituionalitate materială a normelor este deinită /n uncie de trei criterii: obiectul normelor J natura juridică, autoritate.

n DI poate i identiicat, prima facie, un 7rup de norme care din punct de 2edere materialac parte, conorm criteriilor de mai sus, din constituia sistemului. n această cate7orie intră /n primul r/nd:

a4 norma care declară 9i i(ea0ă limitati2 enumeratio est limitatio4 i02oarele DI: tratatul,

cutuma internaională 9i principiile 7enerale art. 3,a, b

9i c

din ?tatutul CIG4 9i sursele luisusidiareJ4 norma care airmă e(istena normelor imperati2e indero7aile4, o cate7orie denumită

jus cogens art. %" CE - 1&%&4Jc4 normele care airmă primatul Cartei NH asupra tuturor celorlalte tratate, primat /nscris

ormal /n art. $# 9i 1# din Cartă 9i conirmat de practica susec2entă a statelor 9i de jurisprudenainternaională.

)(istă 9i alte norme de tip constituional care pun /n lumină centrali0ările din sistem:a4 instituirea principiilor de DI, un 2eritail jus cogens al or7ani0aieiJ4 instituirea unei competene e(clusi2e a Consiliului de ?ecuritate al NH /n caliicarea

situaiilor 2i0ate de Capitolul EII din Cartă 9i monopolul sanciunilor internaionale care i-a ostconeritJ

c4 acceptarea 7enerală a e(istenei unor norme opo0aile erga omnesJd4 instituirea, prin Con2enia de la Eiena din 1&%&, a unei norme 7eneral acceptate, care

limitea0ă reciprocitatea /n materia dreptului umanitar art. %#, 54J

1$ Conorm unei ormule inspirate a lui >elsen, /n calitate de creatori de norme statele s/nt or7ane ale dreptuluiinternaional.

15


16/139

e4 pre0ena unui mecanism centrali0at de e(ecutare a otăr/rilor CIG, prin Consiliul de?ecuritate, conorm art. &" $4 din CartăJ

4 controlul or7ani0at al respectării drepturilor undamentale indero7aile pe teritoriulstatelor, control internaional e(ercitat /n mod direct de or7ani0aieJ

74 jurisdicia internaională directă 9i e(clusi2ă asupra criminalilor internaionali, prin

intermediul Triunalelor 8enale Internaionale ad-oc.)ste destul de e2ident că unciile pe care le e(ercită aceste norme pre0intă c/te2a analo7iistructurale cu unciile pe care le e(ercită normele constituionale statale.

1.#. $aporturile dintre dreptul internaţional %i dreptul intern. La di2ersele e9aloane ale2ieii sociale este /nsă 2i0iilă 9i ca atare incontestailă pre0ena unei multitudini de sisteme juridice care acompania0ă di2erse tipuri de ordine socială: un sistem juridic internaional, unsistem juridic re7ional supranaional Comunitatea )uropeană4, sisteme juridice statale, sisteme juridice ecle0iastice canonice4, un sistem juridic transnaional al raporturilor comerciale le+mercatoria4 sau sisteme juridice inra-statale corporati2e4. )(istă a9adar o pluralitate de sisteme juridice de natură dierită, iar e(istena lor ridică două proleme le7ate de relaiile dintre ele,

prolema permeabilităţii sistemelor 9i prolema raporturilor de sistem. Hn sistem este permeaildacă posedă norme secundare de recunoa9tere4 care să asi7ure eecti2itatea normelor din celelaltesisteme. Dimpotri2ă, este impermeail /n ipote0a /n care nu recunoa9te eecti2itatea unor normeconcurente din celelalte sisteme1. Teoriile 9i practicile constituionale dualiste acreditea0ă, /n7eneral, impermeailitatea sistemului intern /n raport cu cel internaional, cele moniste susin permeailitatea. nsă /n practică se oser2ă că, e(cept/nd accidentele istorice de i0olare statalăauto-impusă un el de carantină politico-juridică4, sistemele juridice s/nt relati2 permeaile, ciar 9i /n asena unei norme de recunoa9tere lar7 acceptată pri2ind raporturile de sistem.

n celerul său vi$ consultativ din :; mai 67:


17/139

mecanisme de receptare eectul normelor internaionale pentru persoanele i0ice 9i juridice dinsistemul intern este unul 2irtual 9i indirect. De re7ulă, normele constituionale interne care sereeră la DI creea0ă un ecran /ntre acesta din urmă 9i suiectele din ordinea juridică internă.Consecina este asena oricărui conlict potenial de norme /ntre cele două sisteme, deoarece elese pre0intă anali0ei ca sisteme /ncise sau complete, ceea ce e(clude, de plano, conlictul de

norme. nsă din caracterul autonom al sistemelor de drept nu decur7e /n mod necesar te0a că celedouă tipuri de ordini juridice nu pot comunica, sau că ele se situea0ă pe un palier ori0ontal, dee7alitate asolută. Autonom nu /nseamnă impenetrail sau impermeail. Dacă anali0ăm practicaunor state care ormal constituional4 s/nt dualiste, oser2ăm că dualismul răm/ne mai mult o po0iie de principiu dec/t o realitate juridică.

B. Teoriile monite. ;onismul are două 2ariante, una radicală, care airmă primatuldreptului intern asupra DI 9i care astă0i este o po0iie teoretică de nesusinut, /n primul r/nd pentrucă nu mai are un suport eecti2 /n dreptul po0iti2, 9i una care airmă primatul DI asupra dreptuluiintern 9i care /9i are suportul /n practica unor state repre0entati2e ale comunităii internaionale. Celmai proeminent repre0entant al teoriei monismului cu primatul DI răm/ne =ans >elsen. Normele

interne deri2ă din normele internaionale care determină competenele statelor, ca atare ele nu pota2ea un coninut contrar acestora. Acesta este, /n esenă, ar7umentul. Nu ar treui /neles aici, a9acum se /nt/mplă uneori /n anali0ele elseniene mai 2eci sau mai noi, că =ans >elsen nu eracon9tient de realitatea dualistă. ;onismul lui >elsen este orientat politic /n măsura /n careeminentul jurist s-a implicat /n construcia păcii după cel de-al Doilea 6ă0oi ;ondial. perspecti2ă monistă ser2ea ca un suport teoretic coerent pentru centrali0ările care treuiauinstituite /n sistemul juridic internaional 9i cărora monismul cu primatul DI /ncerca să leconstruiască o a0ă teoretică de le7itimitate.

Nu treuie să i7norăm /nsă aptul că dualismul a dominat /ntrea7a perioadă interelică, iar C8GI a ost puternic inluenată de doctrina dualistă. n pre0ent, ciar dacă raiuni practice 9imorale impun monismul cu primatul DI, 2arietatea soluiilor naionale care se oser2ă /n practica

constituională a statelor ilustrea0ă aptul că supremaia DI /n raporturile sale cu dreptul intern esteincontestailă pentru jurisdiciile internaionale, /nsă uneori răm/ne pur nominală pentru jurisdiciile statale.

n stadiul actual al sistemului de DI, /n ciuda aptului că monismul care airmă primatul DIa c/9ti7at destul teren /n doctrină, el nu oeră un model descripti2 adec2at pentru raportul realdintre sisteme. )ste 9i iresc, pentru că /n 2ariantă radicală el presupune totu9i un ni2el decentrali0are pe care DI este /ncă oarte departe de a-l i atins. Altel spus, eecti2itatea teoriilor moniste este una relati2 redusă15. Aceasta se datorea0ă aptului că at/ta timp c/t comportamentulstatal, /n limitele jurisdiciei sale teritoriale, nu este reclamat ca un ilicit internaional, cele douăsisteme se menin /ntr-un raport de irele2ană. Le7islaia internă a unui stat este consideratădomeniul său re0er2at de competenă, at/ta timp c/t nu /nr/n7e norme 9i principii opo0aile ergaomnes. n plus, /n asena unor reclamaii internaionale care să acu0e ilicitul normelor internealate /n conlict cu normele internaionale de acest tip, statelor le răm/ne o considerailă liertatede mi9care.

15 Ciar 9i /n statele /n care monismul este declarat constituional /nternational 3aw is 3aw of te 3and 4, de e(. /n?tatele Hnite, jurisprudena 9i doctrina distin7 tratatele auto-e(ecutorii de cele care nu posedă acest caracterJ 2. anali0aminuioasă a lui Carlos ;anuel Easue0, Te =our Doctrines of Self-"+ecuting Treaties, AGIL, 3&1&&5, pp. %&5-$.

1


18/139

;onismul 9i dualismul pun /n e2idenă ni2elul de centrali0are din sistemul internaional.)ste limpede că asolut toate materiile centrali0ate din DI ilustrea0ă eecti2itatea teoriei moniste.n acela9i timp, dualismul nu este complet deli7itimat, deoarece el relectă ni2elul descentrali0at alrelaiilor internaionale 9i al DI.

2n conclu&ie3 se poate airma că:a4 autonomia relativă a sistemelor intern 'i internaţional : normele interne contrare DI nu pot i in2alidate /n 7eneral /n ordinea juridică internă 9i răm/n inopo0aile /n ordineainternaionalăJ

4 interacţiunea sistemelor : pe de o parte, DI a /ncorporat /n cadrul i02oarelor sale ormaleanumite norme din sistemele de drept statale, pe de altă parte e(istă 9i un număr relati2 redus denorme de DI cu aplicailitate directă /n sera de competenă statală, a9a-numitele normeinternaionale self-e+ecuting .

8entru că nu e(istă o re7ulă de drept po0iti2 a supraordonării sistemelor, de re7ulăaplicailitatea normelor internaionale /n dreptul intern presupune o procedură de receptare.)ectul acestei operaiuni speciale constă /n transormarea caracterului internaional al normelor /n

caracter intern. A9a cum oser2a =einric Triepel, prin receptare ciar prin cea mai purăreceptare, care lasă nemodiicat coninutul normei internaionale4 DI se transormă /n drept intern,deoarece sursa 2alidităii sale i02orul său4 este una de drept intern le7ea de ratiicare4 9i nu unade DI.

ntre DI 9i dreptul intern pot e(ista trimiteri, /n sensul că enunul unei norme > dintr-unsistem trimite la o normă sau la o deiniie 4 din celălalt sistem. Aceste trimiteri s/nt uneorireciproce.

Din perspecti2a DI, monismul 9i dualismul s/nt po0iii constituionale care relectăconcepiile naionale pri2ind domeniul re0er2at al statelor su2erane 9i atitudinea aă deenomenele de centrali0are juridică internaională. 8rin urmare distincia dualism - monism,departe de a i depă9ită, răm/ne permanent un re2elator al atitudinilor naionale aă de DI.

(umar! 1.1. Introducere. 1.$. Conceptul de ordine internaională. 1.. Interdependena naiunilor.1.". ?istemul internaional. Centrali0area politico-juridică. 1.5. Noiunea de constituionalitate /nsistemul de drept internaional. 1.%. 6aporturile dintre dreptul internaional 9i dreptul intern

Bi-liografie modul!

Bilio7raie oli7atorie: Ealentin Constantin, Drept internaţional , )ditura Hni2ersul Guridic,Bucure ti, $#1#, pp. 5-1##J Diana Botău,ș plicarea dreptului interna ional în subsistemul !ur iiț ț "uropene a Drepturilor #mului. !a$ul >onono2, )ditura =aman7iu, Bucure ti, $#1, pp. 1-#.ș

Bilio7raie acultati2ă: Carr, ). =., Te Twent2 4ears5 !risis, 6767-6787 , ;ac;illan, London,1&", pp. 1"%, 15, 155-153J >elsen =., 1eneral Teor2 of 3aw and State, =ar2ard Hni2ersit8ress, Camrid7e ;assacusetts, 1&"&, p. 11J ?cOar0ener7er, Q., Te Tree T2pes of 3aw,AGIL, 51&", p. sau Ealentin Constantin, Doctrină 'i jurisprudenţă internaţională, )HE,

13


19/139

Timi9oara, $##", pp. $1-5"J Easue0, C. ;., Te =our Doctrines of Self-"+ecuting Treaties, AGIL,3&1&&5, pp. %&5-$ sau Ealentin Constantin, Doctrină 'i jurisprudenţă internaţională, )HE,Timi9oara, $##", pp. #1-1J Rri7t, ;., Politica de putere, Arc, Ci9inău, 1&&3, pp. 11"-115J?cOar0ener7er, Q., Te 0ule of 3aw and te Disintegration of te /nternational Societ2 , AGIL,1&&, pp. 5%-.

2ntre-#ri 4e1em$lificati)5!

6. 6om


20/139

+ODULUL II

TEORIA 9ENERAL: A I;*OARELOR DE DREPT INTERNAŢIONAL. CUTU+AINTERNAŢIONAL:


21/139

- distincia dintre principiile 7enerale de drept 9i principiile undamentale aledreptului internaionalJ- transormări ale principiilor 7enerale.

Conţinutul informaţional detaliat

2.1. &eoria 'enerală a iz(oarelor de "I. Doctrina i02oarelor de DI se a0ea0ă pe presupo0iia că noiunea de 2aliditate, speciică dreptului, deri2ă din e(istena unor ormeoli7atorii. Teoria i02oarelor de drept este, /n mod oli7atoriu, a0a oricărei e(puneri 9tiiniice adreptului 9i stă la a0a oricărei otăr/ri judiciare concrete.

Noiunea de i02or de drept desemnea0ă un mod 2alid de ormare a normelor /n cadrul unuisistem juridic. )(istă o distincie clasică, at/t pentru sistemele de drept intern c/t 9i pentru celinternaional, /ntre i$voare materiale 9i i$voare formale. )(punerile didactice se concentrea0ăasupra anali0ei i02oarelor ormale deoarece se consideră că o e2entuală anali0ă a i02oarelor materiale ar a2ea o rele2ană limitată1%. I02orul material cau$a&motivul adoptării unei norme scrisesau a ormării unei norme spontane4 al unei norme de DI poate i oiect de anali0ă /n cadrul

disciplinei relaiilor internaionale, al sociolo7iei juridice, sau a 7eopoliticii. nsă, /n practica jurisdicţională, judecătorul sau aritrul internaional nu poate să substituie interpretării juridice anormei, interpretarea i02orului său material. Cu alte cu2inte, judecătorul internaional sede0interesea0ă de cau0ele sau moti2ele care au condus la ormarea unei norme occasio legis4, else limitea0ă să constate că norma care /i undamentea0ă deci0ia a ost creată /n acord cu e(i7enele formale ale unei norme de recunoa9tere. normă internaională accede a9adar la statutul de normăde drept po0iti2 numai dacă /9i poate justiica ormarea /n conormitate cu e(i7enele unui i$vor formal determinat , adică numai atunci c/nd apariia ei este /n acord cu un mod de ormare lawma?ing process4 recunoscut /n sistemul juridic printr-o normă speciică de recunoa9tere. ;odurilede ormare ale normelor DI sau, altel spus, normele speciice de recunoa9tere /n DI, s/ntenumerate /n art. 3 din ?tatutul CIG: a4 con2eniile internaionale, ie 7enerale, ie speciale, care

stailesc re7uli e(pres recunoscute de statele /n liti7iuJ 4 cutuma internaională, ca do2adă a unei practici 7enerale, acceptate ca repre0ent/nd dreptulJ c4 principiile 7enerale de drept recunoscute denaiunile ci2ili0ateJ d4 su re0er2a dispo0iiilor articolului 5&, otăr/rile judecătore9ti 9i doctrinaspeciali9tilor celor mai caliicai ai dieritelor state, ca mijloace au(iliare pentru determinareare7ulilor de drept.

Acest te(t este aproape identic cu te(tul art. 3 din ?tatutul Curii 8ermanente. Dacă /nsăstatutul C8GI a ost conceput ca un tratat distinct de 8actul ?ocietăii Naiunilor, ?tatutul CIG ace parte din Carta NH 9i are un caracter oli7atoriu pentru toate statele memre ale or7ani0aiei.po0ailitatea erga omnes a art. 3 din ?tatutul CIG este o cestiune separată de acceptarea jurisdiciei oli7atorii a Curii de către statele memre ale or7ani0aiei.

2.2. Cutuma internaţională. ntrea7a tradiie occidentală este dominată de distincia /ntredouă moduri tipice de producie a dreptului: cutuma 9i le7ea1. Cutuma este modul spontan,natural, inormal de producie juridică 9i este, p/nă la urmă, e(presia orei tradiiei. n scim1% Aceasta este e(presia unui po0iti2ism juridic pe c/t de radical, pe at/t de răsp/ndit.1 2. Norerto Boio, !onsuetudine e fatto normativo, /n !ontributi ad un di$ionario giuridico, Q. Qiappicelli,Torino, 1&&", p. 1.

$1


22/139

le7ea este elaorată, artiicială 9i ormali0ată, 9i este e(presia 2oinei unei entităi su2eranedeterminate. Cutuma este un mecanism de autoreglare socială, /n contrast cu le7ea, care este unmecanism de regulari$are socială. Cutuma este solid ancorată /n realitate, le7ea estee(perimentală. Termenul cutumă este utili0at /n două sensuri. ntr-un prim sens, repre0intă aptulcreator de norme, iar /n al doilea sens, norma creată, adică re0ultatul aptului creator. Art. 3 al

?tatutului CIG i(ea0ă parametrii constituti2i ai cutumei printr-o uniune a două elemente: unulmaterial sau oiecti2 9i care pre0intă caracteristicile tradiionale ale cutumei consuetendo4 9i unul psiolo7ic sau suiecti2 opinio juris sive necessitatis4. )lementul suiecti2 semniică acceptareacomportamentului ca iind e(presia unei norme sau ca iind e(presia necesităii: cutumainternaională, ca proă a unei practici 7enerale acceptate ca iind dreptul.

CDI, pornind de la art. 3, a stailit /n anul 1&"& criteriile normei cutumiare internaionale:14 e(istena practicii concordante a unui număr de state, raportată la un tip de situaie care intră /ndomeniul relaiilor internaionaleJ $4 continuarea sau repetarea practicii o perioadă considerailăde timpJ 4 repre0entarea pe care o au suiectele că practica este pretinsă de, sau este /n acord cu,DIJ "4 acceptarea 7enerală a practicii de către state.

)lementul material al cutumei *consuetudo5. Criteriul 7eneralităii practicii ridică unele proleme. n primul r/nd, treuie spus că practica luată /n considerare treuie să ie generală, nu/nsă 9i universală. Distincia este e(trem de importantă, pentru că e(istă concepii naionale saure7ionale asupra DI /n care se conundă generalitatea cu universalitatea. n al doilea r/nd,necesitatea unei practici 7enerale este e2identă atunci c/nd se pretinde ormarea unei cutumeopo0aile erga ommes. n ipote0a /n care practica nu este suicient de 7enerali0ată s/ntem /n pre0ena unei norme cutumiare speciale, i.e. a unei norme cutumiare re7ionale sau locale. )ectulunei cutume speciale nu este acela de a in2alida cutuma 7enerală. )a nu repre0intă altce2a dec/tle+ specialis, care dero7ă de la cutuma 7enerală.

8recedentele care intră /n sera lui consuetudo s/nt /n mod preponderent precedente acti2e,/nsă pot i 9i asteniuni repetate. n ceea ce pri2e9te orma lor, precedentele pot i declaraii care

emană de la repre0entanii statului /n relaiile internaionale, pot re0ulta din acte jurisdicionale, dinne7ocieri, din acte unilaterale ale statelor 9i ciar din acte con2enionale. )le mai pot re0ulta 9i din practica or7ani0aiilor internaionale 7u2ernamentale /nsă aceste precedente au o rele2ană limitatăla ormarea a9a-numitelor cutume ale or7ani0aiei.

)lementul psi+olo'ic *opinio ,uris si(e necessitatis-. Ciar dacă este disputată /n doctrină, pre0ena lui opinio juris ca element constituti2 al cutumei este pretinsă de DI po0iti2. ntr-omanieră neci2ocă, Curtea a e(primat această e(i7enă /n facerea Platoul continental al @ării Aordului: ?tatele treuie a9adar să aiă sentimentul de a se conorma la ceea ce eci2alea0ă cu ooli7aie juridică. Nici rec2ena, nici măcar caracterul oi9nuit al actelor nu s/nt suiciente. )(istănumeroase acte internaionale, de e(emplu /n domeniul protocolului, care s/nt /ndeplinite aproapein2ariail, dar care s/nt moti2ate de simple consideraii de curtoa0ie, de oportunitate sau de tradiie9i nu de sentimentul unei oli7aii juridice.

=ans >elsen spune că a proa oiecti2 e(istena elementului psiolo7ic este imposiil 9i/n consecină, e(istena acestui element, la el ca 9i calitatea morală a cutumei, concordana sa cu

$$


23/139

dreptatea, depind /n totalitate de aritrariul or7anului competent să aplice re7ula considerată ca onormă de drept cutumiar13.

Codiicarea cutumei . n esenă, /n DI a codiica /nseamnă a declara coninutul dreptuluicutumiar e(istent. Istoria DI rele2ă numeroase proiecte de codiicare pri2ate, datorate sa2anilor

sau societăilor 9tiiniice. Istoric, majoritatea tentati2elor de codiicare au /nceput /n 0ona pri2ată.)(istă /nsă 9i o operă de codiicare pulică, cea mai importantă, pentru că posedă o autoritate juridică directă, iar această operă aparine tratatelor de codiicare 9i jurisprudenei. A codiica nu/nseamnă altce2a dec/t a ace norma cutumiară mai accesiilă 9i a-i adău7a calităile dreptului scris jus scriptum4. 8rin codiicare norma cutumiară opo0ailă erga omnes4 nu se transormă /nsă /nnormă con2enională opo0ailă inter partes4, prin simplul apt că suportul te(tual ia orma unuitratat internaional. )a staile9te pentru pările la tratat un anumit coninut, care le este opo0ail, 9i2a putea constitui a0atemeiul juridic al unei sentine internaionale, dar 2a răm/ne inopo0ailă pentru teri. )(istă /nsă 9i autori care susin că normele cutumiare de2in, prin codiicare, norme juridice con2enionale1&. astel de opinie nu pare /nsă să posede nici un undament /n dreptul po0iti2. Nici pur teoretic nu s-ar putea susine, de pildă, că un tratat de codiicare care lea7ă, de

e(emplu, 1$ state-pări poate transorma o cutumă care posedă calitatea internă intrinsecă4 a7eneralităii practicii. transormare a normelor cutumiare operea0ă doar /n sistemele de dreptintern, unde cutumele de2in prin codiicare norme le7islati2e. )ectul aro7ator al actuluile7islati2 asupra cutumei decur7e din caracterul 7eneral al le7ii.

n DI, cutuma jus strictum4 repre0intă un i02or ormal de tip dierit /n raport cu normacon2enională jus ae9uum4 9i răm/ne i02orul preeminent. Distincia jus strictum jus ae9uum a ost propusă de Qeor7 ?cOar0ener7er. )a opune două tipuri ideale de sisteme juridice. Bus strictumrepre0intă un sistem /n care drepturile s/nt asolute, sau tind să ie asolute, 9i ca atare pot ie(ercitate ără să se ină cont de ecitate $#. )(erciiul lor nu poate i niciodată eci2alat cu au0ulde drept sau cu un e(erciiu nere0onail al dreptului. Dreptul asolut al statului acreditant de aacorda a7rementul 9eilor de misiuni, dreptul său asolut de a declara un diplomat persona non grata

, sau dreptul asolut al statului de a recunoa9te ormal sau de a nu recunoa9te un alt suiect primar de DI, s/nt doar c/te2a e(emple de jus strictum /n DI. n opo0iie se plasea0ă jus ae9uum, unsistem /n care drepturile s/nt interpretate /n spiritul bunei-credinţe 9i /n mod ecitail. )(erciiullor le7al este condiionat, /n sensul că treuie să ie un e(erciiu re0onail. ;ateria dreptuluitratatelor ilustrea0ă acest mod de interpretare a drepturilor 9i oli7aiilor. Importana distinciei jus strictum jus ae9uum constă /n aptul că oeră at/t un criteriu de interpretare a normelor, c/t 9i uncriteriu de indentiicare a tipului de ordine juridică care este predominantă la un moment dat /nsistemul supus anali0ei.

normă codiicată 2a poseda /ntotdeauna /n DI dula calitate de normă con2enională 9ide normă cutumiară. ntre două state care s/nt pări la tratatul de codiicare al cutumei coninutulopo0ail al normei juridice este coninutul codiicat, /nsă acest coninut este inopo0ail unui statter. Acesta poate contesta e(actitatea codiicării, poate să proe0e un coninut dierit al cutumei 9i

13 2. TCorie du droit international coutumier , 6e2ue internationale de la tUorie du droit, 2ol. F1&&, p. $%5.1& Adrian Năstase, Cristian Gura, Bo7dan Aurescu, Drept internaţional public. Sinte$e pentru e+amen, All Bec,Bucure9ti, 1&&&, p. $&.$# Q.?cOar0ener7er, /nternational 3aw and #rder , ?te2ens V ?ons, Londra, 1&1., p. 11 et se9.

$


24/139

poate cere judecătorului internaional să declare acest coninut dierit al normei sau poate, pur 9isimplu, să do2edească opo0iia sa persistentă /n procesul de ormare al normei.

2.3. Principiile 'enerale de drept. 8rolema care treuia re0ol2ată /n 1&$# de redactorii?C8GI era aceea de a trans7resa sărăcia normati2ă a sistemului juridic din acel moment numărul

relati2 redus de norme primare4 9i de a crea pentru 2iitor o tenică 7eneral acceptată de de02oltarea dreptului. 6e0ol2area a ost remarcailă. )i au declarat un al doilea i02or de drept de tip spontan:principiile 7enerale ale dreptului recunoscute de naiunile ci2ili0ate.

n dreptul intern, principiul 7eneral repre0intă cel mai /nalt ni2el de astracti0are e(istent /nsistem. 8rocesul de identiicare a principiilor se desă9oară /n plan vertical , 7radul de 7eneralitateiind corespondentul 7radului de astracti0are. n DI, caliicati2ul de general se plasea0ă strict /n planul ori$ontal . Qeneralitatea decur7e din pre0ena principiului /n majoritatea nu /nsă 9i /ntotalitatea4 sistemelor de drept. Acest apt, pre0ena de o manieră relati2 identică a principiului, /ile7itimea0ă construcia, mai precis, conduce ipso facto la recunoa9terea sa de către aritrul sau judecătorul internaional drept un principiu care, odată atestat de sistemele de drept po0iti2 alestatelor ci2ili0ate, trebuie să opere$e 'i în sistemul internaţional .

Dacă /n dreptul intern principiul este considerat ca o normă de aplicailitate 7enerală 9isensul de principiu 7eneral se conundă p/nă la un punct cu cel de principiu undamental ceea ceuneori se resimte ca un pleonasm4, /n DI 7eneralitatea principiului nu presupune per se că ar treuisă-i atriuim un caracter preeminent /n raport cu alte norme internaionale, care /9i au ori7inea /nalte i02oare de drept. )ste posiil ca un principiu 7eneral să conducă la o normă undamentală 9i /nDI, /nsă aceasta se /nt/mplă datorită caracterului normei de e(emplu /n ipote0a /n care principiul7eneral /ndepline9te uncia unei norme 7enerale de recunoa9tere /n cadrul sistemului juridicinternaional, a9a cum este ca0ul principiului unei-credine4 9i nu datorită calităii i02orului ei.

n dreptul intern aplicailitatea directă a principiilor este relati2 rară, de aceea pare corectăcaliicarea lor ca iind norme indirecte. Datorită 7radului de 7eneralitate pe care /l posedă, prinrecursul la principii se determină, pe calea interpretării, coninutul altor norme. Caracterul 7eneral

9i astract mai coneră principiilor 9i calitatea denorme indefinite

. Iar consecina este aceea că principiile comportă o serie ininită nelimitată4 de aplicaii concrete. De e(emplu: principiulcontradictorialităii, principiul ecipolenei, principiul proporionalităii.

8rincipiile rele2ate de jurisprudena 9i doctrina internaională. Treuie preci0at, Curileinternaionale utili0ea0ă e(presii di2erse care /nsă acoperă toate acela9i concept, cel de principii7enerale. Iată c/te2a e(emple: opinie 9i practică aproape uni2ersală, re7ulă inecunoscută,re7ulă 7enerală, un principiu de drept acceptat, un principiu 7eneral acceptat /n jurisprudenăaritrală ca 9i /n triunalele interne sau un principiu esenial $1. CIG 9i antecesoarea ei, C8GI auapelat destul de rar la această tenică de ormare a DI. n mod particular C8GI a airmat principiul unei-credine 9i principiul deri2at al interdiciei au0ului de drept$$. CIG a airmat principii procedurale cum este principiul autorităii de lucru judecat$. nsă cea mai sustanială contriuie/n materia principiilor 7enerale au a2ut-o ără /ndoială /n plan re7ional practica C)D 9i jurisprudena CGC).

$1 2. E. D. De7an, Sources of /nternational 3aw, >luOer LaO International, Te =a7ueLondonBoston, 1&&, p. 53.$$ 2. facerea =abrica din !or$ow, otăr/rea din 1 septemrie 1&$3, sUrie A, nr. 1, p. # 9i facerea onele libere,ordonana din % decemrie 1&#, sUrie A, nr. $", p. 1%.$ facerea "fectele otărîrilor T#/T , a2i0ul consultati2 din 1 iulie 1&5", 0ec. 1&5", p. %1.

$"


25/139

8rincipiile 7enerale de drept vs. principiile undamentale ale DI. n jurisprudena celor douăCuri de la =a7a /nt/lnim sinta7me cum s/nt: drepturi 9i /ndatoriri undamentale ale statelor,principii 7enerale ale DI sau, cel mai des, principii undamentale de DI. )(istena unor asemenea principii este indiscutailă /nsă ele nu s/nt, tale 9uale, i02oare de DI. ?pre deoseire de principiile 7enerale instituite prin art. 3, principiile de DI /9i au a0a juridică /n i02oarele de drept

con2enionale sau cutumiare. 8re0ena lor /n DI este /nsă uneori un aspect al ierariei normelor, oierarie care decur7e at/t din a0a juridică adică din i02orul de drept care le le7itimea0ă e(istena4c/t 9i din importana lor /n cadrul sistemului. De re7ulă, adjecti2ele 7eneral sau undamental pun /n lumină ie caracterul lor constituţional acela de norme de a0ă ale sistemului4, ieopo0ailitatea erga omnes, ie caracterul lor de norme de jus cogens, ie, /n ine, le7itimitatea lor indiscutailă /n sensul că au ost erm, constant 9i uni2ersal acceptate4. )(emplul clasic /lrepre0intă principiile de DI rele2ate de Carta NH: dreptul statelor la autodeterminareJ dreptulstatelor la su2eranitate 9i independenăJ dreptul statelor la e7alitate juridicăJ dreptul statelor lacomunicaii internaionaleJ oli7aiile erga omnes /n materia respectului drepturilor undamentale.

Transormări ale principiilor 7enerale. n măsura /n care, o dată ormulate de aritrulinternaional sau de judecătorul internaional, principiile 7enerale se consolidea0ă /n practica

suiectelor de drept 9i do/ndesc eicacitate /n raporturile internaionale, ele se pot transorma, 9ide re7ulă o ac, /n norme cutumiare. De pildă, re7ula cutumiară conorm căreia un triunal este/ntotdeauna judecătorul propriei competene Eompeten$-Eompeten$4, au0ul de drept, oli7aia dea indemni0a /n ca0ul naionali0ării, estoppel 9i altele, par să ie re0ultatul unor astel detransormări.

De asemenea principiile se pot transorma /n re7uli con2enionale. De e(emplu, o partedintre principiile de interpretare ale dreptului au de2enit mai /nt/i re7uli cutumiare de interpretare,iar mai apoi au ost inserate ca re7uli de interpretare /n CE din 1&%& pri2ind dreptul tratatelor.Asemenea transormări s-au produs 9i /n dreptul comunitar. De e(emplu, principiul susidiarităii9i cel al proporionalităii, codiicate /n art. 5 e(. art. B4 din Tratatul !" .

(umar! $.1. Teoria 7enerală a i02oarelor de drept internaional. $.$. Cutuma internaională. $..8rincipiile 7enerale de drept.

Bi-liografie modul!

Bilio7raie oli7atorie: Ealentin Constantin, Drept internaţional , )ditura Hni2ersul Guridic,Bucure ti, $#1#, pp. 1#1-1%J Diana Botău,ș plicarea dreptului interna ional în susbsistemul ț !onven iei europene a drepturilor omului. !a$ulț >onono2, )ditura =aman7iu, Bucure ti, $#1,ș pp. 1-$"#.

Bilio7raie acultati2ă: Boio, N., !onsuetudine e fatto normativo, /n !ontributi ad undi$ionario giuridico, Q. Qiappicelli, Torino, 1&&", p. 1J >elsen. =., TCorie du droit international coutumier , 6e2ue internationale de la tUorie du droit, 2ol. F1&&, p. $%5J Năstase,A., Gura, C., Aurescu, B., Drept internaţional public. Sinte$e pentru e+amen, All Bec, Bucure9ti,1&&&, p. $&J ?cOar0ener7er, Q., /nternational 3aw and #rder , ?te2ens V ?ons, Londra, 1&1 , p.

$5


26/139

11 et se9.JA facerea =abrica din !or$ow, otăr/rea din 1 septemrie 1&$3, sUrie A, nr. 1, p. #J facerea onele libere, ordonana din % decemrie 1&#, sUrie A, nr. $", p. 1%J facerea "fecteleotărîrilor T#/T , a2i0ul consultati2 din 1 iulie 1&5", 0ec. 1&5", p. %1.

2ntre-#ri 4e1em$lificati)5!6. Clau0a si omnes:A. 7arantea0ă respectarea normelor din tratatul /n care este inserată, /n orice /mprejurareJB. staile te o cale judiciară prin care se tran ea0ă dierendele născute din interpretareaș șsau aplicarea tratatului /n care este inseratăJC. i(ea0ă condi iile /n care alte suiecte de drept pot participa succesi2 la tratatul /n carețeste inseratăJD. stipulea0ă aptul că renun area unui sin7ur stat-parte la un tratat multilateral atra7e /nțmod automat elierarea tuturor celorlalte păr i de oli7a iile asumate.ț ț

7. 8rintre i02oarele dreptului interna ional se numără:țA. con2en iile interna ionaleJț țB. cutuma interna ionalăJțC. deci0iile Cur ii Constitu ionale a iecărui statJț țD. principiile 7enerale de drept interna ional.ț

8. 8otri2it Con2en iei de la Eiena din 1&%&, la /nceierea unui tratat, deplinele puteri:țA. se pre0umă /ntotdeaunaJB. se pre0umă /n ca0ul anumitor cate7orii de persoane i pentru anumite tratateJșC. nu se pre0umă niciodatăJD. treuie do2edite /n instan ă.ț

$%


27/139

+ODULUL IIITRATATUL INTERNAŢIONAL

(co$ul "i o-iecti)ele modulului

Tratatul internaional este un i02or al dreptului internaional, alături de cutumă 9i de principiile de drept. ;odulul III pre0intă cele două dimeniuni ale tratatului internaional: act juridic 9i normă juridică. )ste in2entariată terminolo7ia utili0ată pentru actele con2enionale 9i este pre0entată opera de codiicare a dreptului tratatelor. Acest capitol anali0ea0ă, de asemenea, etapeleormării tratatelor, pulicitatea tratatelor 9i sistemul de re0er2e al acestora, 2aliditatea materială atratatelor 9i 2iciile lor de consimăm


28/139

.5. ?istemul de re0er2e al tratatelor - eneicii 9i de0a2antaje ale instituiei re0er2eiJ- restricii /n utili0area re0er2eiJ- procedura ormulării re0er2elorJ- cate7orii de re0er2eJ

.%. Ealiditatea tratatelor- distincia dintre capacitatea 9i competena de a /nceia un tratatJ- re7lementări ale Con2eniei din 1&%&J

.. Eiciile de consimămluOer LaO International, Te=a7ueLondonBoston, 1&&, p. 1#.

$3


29/139

/n dreptul intern, judecătorul intern nu este competent să anali0e0e calităile ormale ale tratatuluiatunci c/nd partea ad2ersă ar in2oca 2icii ale tratatului, sau cau0e de e(tincie4 ci doar aplicailitatea normelor in2ocate. Cu alte cu2inte, judecătorul intern nu poate declarainaplicailitatea actului numit tratat, ci doar inaplicailitatea normei al cărei suport este actul.

Terminologia utili$ată pentru actele convenţionale. n aara numelui 7eneric tratat,

acordurile scrise se pre0intă su di2erse alte denominaiuni: !onvenţie, ct general, cord, Declaraţie, Protocol, Scimb de note, @odus vivendi, @emorandum, Pact, !artă sau Statut . Numele su care se pre0intă nu scimă natura juridică a tratatuluiJ el poate pune /n lumină unulsau mai multe aspecte particulare ale coninutului său.

Numele de Tratat pune /n lumină caracterul politic al actului. Con2enie este utili0at pentru acte care re7lementea0ă 0one de interes comun situate /n aara politicului. Atunci c/ndacordul 2rea să pună /n lumină principii politice sau de DI el se poate numi Declaraie, un numeacceptat ca iind solemn. Termenul Act inal indică aptul că tratatul este re0ultatul unui con7ressau al unei conerine internaionale. ;odus 2i2endi indică natura pro2i0orie a acordului iar termeni cum s/nt 8act, Cartă sau ?tatut, indică tratate care s/nt acte constituti2e ale unor I.

n mod e(pres, CE - 1&%& consacră la art. $,1,a, neutralitatea terminolo7ică, adică

irele2ana juridică a numelui su care se pre0intă actul juridic.3.2. Codiicarea dreptului tratatelor. Con2eniile de la Eiena. Lucrările de codiicare

oicială, desă9urate su auspiciile Naiunilor Hnite, au /nceput după 1&5# 9i s-au inali0at prin/nceierea a trei tratate: !onvenţia de la Fiena asupra dreptului tratatelor din $& mai 1&%&,!onvenţia de la Fiena asupra succesiunii statelor în materia tratatelor din $ au7ust 1&3 9i!onvenţia de la Fiena asupra dreptului tratatelor înceiate între state 'i #/ sau între două sau maimulte #/ din 1&3%. 8articiparea la aceste tratate este /nsă dierită. CE K 1&%& are peste 3# de state- pări 9i a intrat /n 2i7oare /n 1&3#. CE K 1&3%, nu a intrat /ncă /n 2i7oare, a ost semnată de & I 9idoar $" de state au de2enit state-pări. n ine, CE K 1&3 are o participare e(trem de redusă. Niciaceastă con2enie nu este /ncă /n 2i7oare 9i poate i comod plasată printre e9ecurile procesului de

codiicare.Con2enia din 1&%& repre0intă dreptul 7eneral /n materia tratatelor, celelalte două con2eniiiind con2enii speciale. n principiu, Con2enia din 1&%& declară dreptul cutumiar e(istent 9i are oaplicailitate restr/nsă, ratione personae, la tratatele /nceiate de state. Conorm art. , Con2enianu se aplică acordurilor /ntre state 9i alte suiecte de DI sau /ntre aceste alte suiecte. Deasemenea, ratione materiae, ea reine /n c/mpul său de aplicare numai tratatele internaionale/nceiate în formă scrisă. n consecină celelalte tratate 9i acorduri răm/n 7u2ernate /n continuarede dreptul cutumiar. n plus, anumite materii sensiile ale dreptului tratatelor au ost lăsate /naara Con2eniei: răspunderea internaională /n ca0ul 2iolării tratatelor, eectul ră0oiului asupratratatelor sau raportul dintre tratat 9i cutumă. Aceste materii răm/n să ie 7u2ernate /n continuare dedreptul cutumiar 9i de principiile 7enerale de drept.

3.3. /ormarea tratatelor. nceierea unui tratat presupune parcur7erea unor proceduriinternaionale.

14 primă a0ă se consumă prin scimul 9i e(aminarea deplinelor puteri. Termenuldepline puteri indică un act care emană de la autorităile statale care dein competena de aconduce relaiile internaionale.

$&


30/139

$4 Aegocierea constă /n esenă /n scimul de propuneri 9i contra-propuneri pentrustailirea te(tului de a0ă, la care se adau7ă e2entual, ulterior, di2erse amendamente.

4 doptarea 'i autentificarea te+tului. Te(tul pre0intă o structură /n 7eneral in2ariailă. ?edescide cu un preambul , /n care se enumeră pările contractante 9i se e(pun moti2ele tratatului.Hrmea0ă dispo$itivul , considerat corpul tratatului, care cuprinde /ntr-o succesiune de articole

7rupate e2entual /n titluri, pări, capitole sau seciuni4 ansamlul normelor primare carelea7ă juridic pările la tratat. Te(tul este /ncis de clau$ele finale, un corp de norme secundare carecircumscriu actul juridic: procedurile de re2i0uire, modalităile de intrare /n 2i7oare, duratatratatului, etc.

Dispo0iti2ul tratatului poate i /nsoit de ane+e. Ane(ele cuprind de re7ulă detalii tenicesau materii complementare. Din punct de 2edere juridic, /n lipsa unei stipulaii contrare, ane(ele auaceea9i 2aloare ca 9i dispo0iiile din corpul tratatelor. 'a0a de elaorare se /nceie cu adoptareate(tului, iar e(presia ormală a adoptării tratatului este autentificarea lui. Autentiicarea te(tuluiare 2aloarea juridică a unei declaraii unilaterale care conirmă că te(tul repre0intă inteniilene7ociatorilor 9i este deiniti2 ne varietur 4. Tratatele se autentiică prin semnare. La art. 1#Con2enia de la Eiena pre2ede alte două modalităi de autentiicare: parafarea se suscriu

iniialele ne7ociatorilor4 9i semnarea ad referendum, adică semnarea cu titlu pro2i0oriu, sucondiia conirmării de autorităile naionale competente."4 Conirmarea 2oinei statului de a se considera le7at prin tratat se e(primă, de re7ulă,

printr-un act solemn numit ratificare 2. infra4. /ntrarea în vigoare a tratatului, adică momentul din care /9i produce eectele oli7atorii /n

raporturile reciproce re7lementate de pări este stailită prin clau0ele inale.." 8ulicitatea tratatelor. 8ulicitatea tratatelor este o cestiune relati2 nouă /n DI8 9i repre0intăun aspect relati2 mar7inal al centrali0ării juridice. )(i7ena pulicităii implică de0a2uareatratatelor secrete. n 8actul ?N a ost introdusă norma de la art. 13 care pre2edea un sistem specialde pulicitate a tratatelor prin /nre7istrarea la secretariatul ?ocietăii. normă asemănătoare a ostintrodusă /n art. 1#$ din Carta NH. Ne/nre7istrarea tratatelor nu ridică /nsă proleme de

2aliditate ci doar proleme de opo0ailitate, /n sensul că un tratat ne/nre7istrat nu este opo0ailor7anelor NH.

3.4. Sistemul de rezer(e al tratatelor. 6e0er2a este deinită /n mod curent ca iinddeclaraia unui stat, produsă ie la semnarea unui tratat, ie /n cadrul procedurilor ulterioare dean7ajament, declaraie prin care el /nele7e să e(cludă, /n ce-l pri2e9te, anumite dispo0iii aletratatului, sau să nu accepte anumite oli7aii care ar inte2eni ca o consecină a tratatului. ;aie(istă un tip de act juridic internaional, pe care doctrina /l asimilea0ă re0er2ei, a9a-numitadeclaraţie interpretativă. )a preci0ea0ă sensul pe care statul an7ajat /nele7e să-l conere unor dispo0iii particulare din tratat. Asimilarea declaraiei interpretati2e cu re0er2a la tratat se produceatunci c/nd declaraia are ca oiect restr/n7erea oli7aiilor asumate sau a oli7aiilor /n curs 9i produce, pe cale de consecină, eecte similare eectelor re0er2ei.

Instituia re0er2ei acilitea0ă e(tensia spaială a c/mpului de aplicare a normelor tratatului, pentru că permite participarea unui număr c/t mai mare de state la tratat, ciar 9i celor care 9i-ar putea considera interesele naionale puse /n discuie de anumite re7lementări particulare dincuprinsul tratatului. )ste sin7ura calitate a instituiei re0er2ei deoarece, a9a cum s-a suliniat,inco2enientele strict juridice s/nt p/nă la urmă cu mult mai redutaile dec/t eneiciile politico-

#


31/139

juridice. Din c/mpul de aplicare al instituiei s/nt e(cluse practic numai două situaii: a4 re0er2ainter0isă de tratat, /n mod 7eneric, atunci c/nd tratatul declară re0er2ele inadmisiile /n 7eneral,sau, /n mod particular, atunci c/nd se declară că la anumite dispo0iii ale tratatului nu pot iormulate re0er2eJ 4 re0er2a care este incompatiilă cu scopul 9i oiectul tratatului.

n principiu dacă nu s/ntem /n situaia unei re0er2e e(pres autori0ate de tratat4, re0er2a

treuie acceptată de celelalte state contractante. ieciunea la re0er2ă, atunci c/nd /n te(tul eieectul se stipulea0ă e(pres, /mpiedică intrarea /n 2i7oare a tratatului /ntre statul care a ormulatre0er2a 9i cel care a ormulat oieciunea la re0er2ă. ieciunea la re0er2ă treuie ormulată /ntermen de douăspre0ece luni de la data la care a ost primită notiicarea re0er2ei. ?tatul notiicattreuie să-9i e(prime, /n mod clar, intenia de a loca intrarea /n 2i7oare a tratatului cu statul autor al re0er2ei. 6etra7erea re0er2elor 9i a oieciunilor la re0er2ă se poate ace oric/nd. )ectele juridice ale retra7erilor se produc /nsă numai de la notiicarea lor către cealaltă parte, mai precis,din momentul /n care această parte a primit notiicarea. Aceea9i procedură a notiicării esteindicată 9i pentru retra7erea oieciunii la re0er2ă. Conorm art. $ CE, re0er2a, acceptarea 9ioieciunea se ormulea0ă /n scris 9i se comunică tuturor părilor la tratat. n situaia /n caretratatele creea0ă un regim juridic obiectiv, a9a cum este, de pildă, re7imul instituit prin C)D,

oieciunile la re0er2e s/nt lipsite de eicacitate. 8entru că statele pări la Con2enie nu pot, cu titlude reciprocitate, să modiice aă de cetăenii statului care a ormulat o re0er2ă ni2elul de proteciea drepturilor 7arantate de tratat.

n practica dreptului tratatelor /nt/lnim două cate7orii de re0er2e: re$ervele libere 9ire$ervele negociate. ?istemul re0er2elor liere cele care s/nt posiile asupra oricărui para7ra dinte(tul tratatului4 disimulea0ă /ntotdeauna o pluralitate de tratate ilaterale care pot i oarte dieriteratione materiae4 /ntr-un sin7ur tratat. n cate7oria re$ervelor negociate, se utili0ea0ă două orme:re$ervele limitate 9i un sistem destul de in7enios, indirect, sistemul nucleului obligatoriu. ?istemulre$ervelor limitate, /n măsura /n care limitea0ă aprioric numărul de an7ajamente ilaterale care s/ntdisimulate /n tratatelele multilaterale, repre0intă indiscutail un pro7res aă de sistemul re0er2elor liere. Sistemul nucleului obligatoriu, utili0at la con2eniile declarati2e de principii politice ale

Consiliului )uropei cum s/nt!arta socială europeană

sau!arta autonomiei locale

, impune douăcondiii de an7ajament. primă condiie este acceptarea unui număr minim general de para7rae

din numărul total 9i o a doua condiie este ca acest minim 7eneral să includă un minim special , alesdintre para7raele considerate de către autorii con2eniilor ca e(presii ale unor norme sau principiiundamentale. Acest sistem, pe l/n7ă că menine intactă le(iilitatea con2eniilor, asi7ur/ndreali0area scopului 7eneral, /nlătură unul dintre incon2enientele majore a sistemului de re0er2eliere, admisiilitatea stipulării unor re0er2e la ratiicarea tratatului.

3.5. 0aliditatea tratatelor. 8rolema 2alidităii tratatelor poate i e2ocată din mai multe prespecti2e: a capacităii suiectelor de drept, a ormei, a consimăm/ntului 9i a oiectului. Am2ă0ut că sin7ura e(i7enă ormală /n DI8 este pulicitatea, 9i că asena ei nu aectea0ă totu9i2aliditatea tratatelor.

!apacitatea de a /nceia un tratat nu treuie conundată cu competenţa de a /nceiatratatul. 8rima se reeră la suiectele de drept, secunda la organele suiectelor care posedăcapacitatea. n ce pri2e9te capacitatea, CE - 1&%& o recunoa9te tuturor statelor art. %4, prin

1


32/139

urmare doar statelor, iar CE - 1&3% suordonea0ă capacitatea I dispo0iiilor pre2ă0ute /n statute.Capacitatea se e(tinde 9i la suiecte primare care o dein conorm dreptului cutumiar, de e(empluSfîntul Scaun. n plus, practica internaională a atestat 9i capacitatea mi'cărilor de eliberarenaţională de a /nceia tratate. )ste ade2ărat că ea a ost limitată la trei cate7orii de acte: acordurilede independenă, tratatele pri2ind conducerea ostilităilor armate 9i anumite acte constituti2e ale

unor or7ani0aii internaionale.CE K 1&%& re7lementea0ă 9i ipote0a actelor ultra vires ale plenipoteniarilor. n aceastăcestiune tratatul consacră principiul conser2ării situaiilor aparente. Numai o notiicare prealailăe(primării consimăm/ntului prin care statul denună depă9irea competenelor de cătrerepre0entanii săi poate produce eectele in2alidării tratatului art. "4.

3.#. 0iciile de consimţăm!nt. CE K 1&%& a urmat linia de inspiraie din dreptul pri2at, acodiicat o serie de 2icii de consimăm/nt 9i a consacrat tenici juridice care s/nt 7reu de acomodat/n sistemul DI.

14 "roarea. 6e7ula codiicată de art. "3.1 este cea a erorii esenţiale, adică a erorii asupraunui element care a costituit ba$a consimţămîntului e(primat. CE - 1&%& a admis numai eroarea

de fapt 9i a suordonat admisiilitatea erorii de apt unor condiii speciale: a4 eroarea să nu ieimputailă comportamentului statului care o in2ocă estoppel 4 9i 4 să nu e(iste circumstane carear i treuit să a2erti0e0e suiectul de drept /n le7ătură cu posiilitatea unei erori art. "3.$4

$4 Dolul . Eoina de a-l plasa pe celălalt /n eroare, asociată cu o conduită rauduloasă, nu are precedente /n DI. Conorm principiului divi$ibilităţii tratatelor, inter2enia dolului lasă pării le0ate posiilitatea de a opta /ntre nulitatea parială 9i cea completă. 'iind /nsă 9i un ilicit internaional,dacă o parte la tratat ar in2oca dolul doar ca simplu apt internaional ilicit nu 9i ca 2iciu deconsimăm/nt4, aceasta ar implica, ca o consecină juridică, nulitatea inte7rală a tratatului.

4 !oruperea repre$entatului unui stat . Hnii autori au maniestat re0er2e /n le7ătură cutratarea acestei ipote0e de in2alidare ca un ca0 distinct de 2iciu de consimăm/nt. Conorm acesteiopinii, ipote0a dolului acoperă 9i situaia coruperii repre0entanilor statali. De altel, re7imul juridic

al corupiei este identic cu cel al dolului, /n sensul că stailirea corupiei produce eecte identice custailirea dolului$5. Nu e(istă o practică internaională nici /n le7ătură cu acest aspect."4 !onstrîngerea e+ercitată asupra repre$entanţilor statali. 6elaiile internaionale

urni0ea0ă e(emple de constr/n7ere. n situaia /n care după semnarea actului de cătrerepre0entantul constr/ns, tratatul este ratiicat de către or7anul constituional competent, 2iciuliniial treuie considerat ca iind /nlăturat.

54 !onstrîngerea e+ercitată asupra unui stat . Ca re7ulă 7enerală, conorm DI cutumiar,constr/n7erea e(ercitată /mpotri2a unui stat nu conduce, ipso facto, la nulitatea tratatelor. Dacă s-ar admite ipote0a contrară s-ar pune /n discuie toate tratatele de pace, ceea ce ar i inadmisiil. Numai constrîngerea ilicită antrenea0ă nulitatea. Art. 5$ din CE K 1&%& reduce ilicitul la douăsituaii: a4 utili0area orei ca mijloc de constr/n7ere 9i 4 utili0area ameninării cu ora.

3.. 0aliditatea materială a tratatelor. Ealiditatea materială a tratatelor este pusă /n discuiede art. 5 CE - 1&%&. )ste 2ora de ipote0a conlictului /ntre normele tratatelor 9i normeleindero7aile ale DI jus cogens4. Conceptul de jus cogens a ost, de apt, marea ino2aie a CE -

$5 n acest sens, 2. ;arian C. ;olea, Ficiile de consimţămînt în dreptul internaţional public, )ditura Wtiiniică,Bucure9ti, 1&, pp. -".

$


33/139

1&%&. At/t cei care au admis conceptul, c/t 9i cei care l-au repudiat, au acu0at /n special impreci0ialui, impreci0ie care pune /n discuie justiiailitatea sa /ntr-un ca0 concret. 6ăspunsul CDI apare /ncomentariul asupra proiectului de articol: soluia optimă constă /n a stipula /n termeni 7enerali căun tratat este nul /n ipote0a /n care el este incompatiil cu o re7ulă de jus cogens, a9tept/nd ca practica statelor 9i jurisprudena triunalelor internaionale să pună la punct /ntinderea acestei

re7uli.$%

n doctrină s-a suliniat că, răm/n/nd o cate7orie descisă, jus cogens este apt să seconi7ure0e sau să se reconi7ure0e /n uncie de transormările care apar /n societateainternaională. Airmarea juridică a cate7oriei normelor indero7aile era necesară 9i este suicientă/n sine. )ste de altel /n deplin acord cu 7radul de centrali0are atins /n pre0ent de sistemul DI 9ilasă descis drumul centrali0ărilor care 2or urma.

Nulităile care decur7 din lipsa de 2aliditate ormală sau materială a tratatelor, nu pot icomod clasiicate /n absolute 9i relative, a9a cum se /nt/mplă /n sistemele de drept intern$.Clasiicarea nulităilor /n DI ar treui să ia /n considerare /n mod strict principiul di2i0iilităiitratatelor. n consecină, statul /ndreptăit să in2oce nulitatea poate /n principiu să opte0e pentruanularea totală sau pentru anularea parială a tratatului. Doar /n ca0urile /n care lipsa 2alidităii este

antrenată de cau0e oarte 7ra2e constr/n7erea asupra statului sau a repre0entantului său, sau2iolarea unei norme de jus cogens4 se impune soluia e(tremă a nulităii inte7rale a tratatului.Consecinele nulităii dieră 9i ele /n uncie de sursa lor. n ca0 de eroare sau atunci c/nd se2iolea0ă normele constituionale normele ultime de recunoa9tere ale 2alidităii /n dreptul intern4care condiionea0ă 2aliditatea consimăm/ntului, actele de e(ecutare a tratatului /ndeplinite cu unăcredină răm/n licite 9i se conser2ă. n celelalte ca0uri pările treuie repuse /n situaia anterioară status 9uo ante4.

3.. )ecutarea tratatelor. Aspectul pe care doresc să-l sulinie0 este cel al garanţiilor dee+ecutare. Instituirea 7araniilor este un aspect important al eicacităii DI, a9a cum este 9i /nsistemele de drept intern. )(emple de 7aranii sunt: 7ajulJ 7arania promisă de una sau mai multe

puteriJ controlul reciproc al /ndeplinirii an7ajamentelorJ instituirea unei comisii internaionale decontrol.

3.. $atiicarea tratatelor. De9i CE - 1&%& enumeră ratificarea printre modurile dee(presie a consimăm/ntului de a i le7at printr-un tratat alături de semnătură, scimbul instrumentelor , acceptare, aderare sau aprobare, /ntr-o enumerare care nu este limitati2ă, /n practica statelor ratiicarea are un rol deoseit de important. Aceasta deoarece majoritateaconstituiilor statale re7lementea0ă ratiicarea ca pe o condiie sine 9ua non pentru ca statul să seconsidere le7at printr-un tratat. Ca act unilateral de drept intern, ratiicarea este discreţionară 9ineuniformă. Treuie suliniat că /n DI 7eneral nu e(istă o pre$umţie în favoarea ratificării.)miterea sau reu0ul ratiicării nu s/nt condiionate de o anumită durată de timp. ?e instalea0ăastel o anumită incertitudine /n le7ătură cu eecti2itatea tratatelor adoptate.

$% nnuaire !D/ , 1&%%, II, p. $#.$ Autorii rom


34/139

8entru statele care de2in pări la tratat /n mod succesi2 eectele juridice ale ratiicării s/nt produse de actele lor de acceptare, accesiune sau aprobare. Ace9ti termeni dierii acoperă osin7ură realitate juridică.

/ntrea7ă cate7orie de tratate, care s/nt numite 7eneric acorduri, se /nceie 2alail /nasena ratiicării. Datorită oiectului lor /n 7eneral au un caracter tenic4 9isau a ur7enei intrării

/n 2i7oare ele nu suportă durata indeinită sau incertitudinea procedurii ratiicării. Acest tip deacorduri, numit acorduri /n ormă simpliicată, se pot /nceia 9i prin scimuri de scrisori sau denote diplomatice. Ealoarea lor juridică nu este inerioară tratatelor ratiicate.

3.1. )ectele tratatelor. 8rolematica eectelor tratatelor cuprinde trei aspecte: a4 eecteletratatului /n raporturile dintre păriJ 4 eectele aă de ter

Documents

Suport de curs Drept International Public