�����

������

���������

��������

������

������

��������

���

�

INTR

OD

UC

ER

EC

ON

TAB

ILITATE

A FIN

AN

CIA

R�

VE

RS

US

C

ON

TAB

ILITATE

A M

AN

AG

ER

IAL�

�C

on

cep�iico

ntab

ilead

op

tate�

European

�;�

Anglo-saxon

�

�C

on

cepte

org

anizato

rice:�

mo

nist

–în

cazulîncare

lanivelulentit�

�iiseorganizeaz�

unsingur

circuitcontabil,

decio

singur�contabilitate,

atâtpentru

laturaintern

�,cât�ipentru

ceaextern

�a

întreprinderii;�

du

alist–

dac�

lala

nivelulentit�

�iise

organizeaz�dou

�sec

�iunialecontabilit�

�ii.

Rom

ânia�opereaz

�conceptuldualist

dou�

sec�iuniale

contabilit��ii:financiar�

�imanagerial�

�

�

Contabilitatea financiar�

�D

escrie:circuitul

patrimonial

alîntreprinderii

luatîn

totalitatea�istructuralitatea

sa;

�O

biectiv

prin

cipal:

furnizareade

informa�ii

sinteticeprivind

pozi�iafinanciar�,

performan

�ele�i

modific

�rilepozi�ieifinanciare.

�In

form

a�iaco

ntab

il�:este

destinat�utiliz

�riiinterne

dec�tre

managem

ent,dar

�iutilizatorilorexterni:

investitoriide

capital,bancherii,

angaja�ii,

furnizorii,clien

�ii,guvernul�iinstitu

�iilesale,precum

�ipublicul.

�E

stestan

dard

izat�:se

bazeaz�

penorm

eprivind

produc�ia,prezentarea

�iutilizareainform

a�iilor

contabile.�

Contabilitatea m

anagerial�

�F

urn

izeaz�:toat�

informa�ia

contabil�care

estecuantificat�,

prelucrat��i

transmis�

pentruutilizarea

intern�

dec�tre

managem

ent;

�D

escrie:circuitul

patrimonial

internal

întreprinderii,definit

deactivit�

�ileconsum

atoarede

resurse�i

produc�toare

derezultate;

�O

biective

prin

cipal:

�calcularea

analitic�

(pefeluri,

purt�toride

costuri,locuride

activitate)a

costurilor�irezultatelor,

�bugetarea

intern�

aactivit�

�iiîntreprinderii(pelocuride

activitate);�

controlulde

gestiunesau

managerial

privindcosturile

prestabilite�iabaterile

dela

acestecosturi.

�

Diferen

�e dintre contabilitatea financiar� �i cea managerial�

�

CA

PITO

LUL I

PO

LITICI C

ON

TAB

ILE P

RIV

IND

CA

LCU

LA�IA

C

OS

TUR

ILOR

�I R

EZU

LTATE

LOR

1.D

elimit�ri �i fundam

ent�ri teoretice privind cheltuielile �i veniturile

2.D

efinirea costurilor �i a rezultatelor

3.D

elimit�ri între cheltuieli �i costuri

4.D

elimit�ri între venituri �i realiz

�ri

�

1. Delim

it�ri �i fundament�ri teoretice privind

cheltuielile �i veniturile

�P

rimu

lp

asîn

defin

ireach

eltuielilo

r�i

aven

iturilo

r:activit�

�iledesf�

�uratede

oîntreprindere

�ipropriet�

�ilede

bunuride

�inutede

aceastasunt

consumatoare

deresurse

�iproduc�toare

derezultate

Încondi�iile

încare

consumurile

debog

��ie

ob�inut�

suntevaluate

�im�surate

înunit�

�im

onetare,acestea

cap�t�

expresiavaloric

�de

cheltu

ieli,iarrezultatele,de

venitu

ri.

�

�D

efinirea

cheltu

ielilor

prin

prism

aco

nsu

mu

rilor:

cheltuielilecaracterizeaz

�în

expresieb�neasc

�utilizarea

deresurse/bog

��ie

înscopul

dobândiriiunui

bunm

aterialsau

aunuiserviciu.

�Tratarea

venitu

rilor

prin

prism

arezu

ltatulu

i:V

enitulreprezint�

bog��ia

sauresursa

careîi

revineîntr-o

anumit�

perioad�

uneipersoane

fizicesau

juridicedintr-o

vânzare,dintr-o

activitateprestat�,

dintr-oproprietate

de�inut�

saudintr-o

finan�are

primit�.

�

�A

l do

ilea pas: circum

scrierea la nivelul întreprinderii cu activit�

�i industriale �i comerciale

�A

l treilea pas: perioada de referin

��:

�Ch

eltuieli

�iven

ituri

curen

te:cuprinde

cheltuielile�i

veniturilerecunoscute

derezultatul

perioadeicurente;

(deexem

plu,consumulde

materiiprim

e).

�C

heltu

ieli�i

venitu

riîn

avans

suntconstatate

înperioada

„N”,dar

recunoscutede

rezultatulperioadei„N+

1”;(deexem

plu,plata/încasarea

anticipat�a

chiriilor).

�Ch

eltuieli �i ven

ituri d

e repartizat asu

pra m

ai mu

ltor

perio

ade sunt constatate în perioada „N

” dar recunoscute de rezultatul perioadelor „N

+α

“ , unde α=

1→

n; (de exemplu,

cheltuielile cu repara�iile capitale neprevizibile).

�C

heltu

ielid

ep

lat��i

venitu

rid

erealizat

sunt,dup

�caz,

consumuri

saurealiz

�riconstatate

laînchiderea

perioadeipentru

carenu

s-auprim

it/întocmit

documentele

justificativece

angajeaz�

cheltuielilesau

genereaz�

veniturile.

�

2. Definirea costurilor �i a rezultatelor

A. C

ostu

l:�

reprezint�în

expresiem

onetar�consum

uride

resurseocazionate

derealiz

�rileîntreprinderii;

�reprezint�

ocheltuial�

sauo

sum�

decheltuieli

asociatela

�irecunoscute

deo

resurs�

consumat�,

unloc

deactivitate,

unprodus

realizatsau

operioad

�de

gestiune

�C

aracteristicilen

o�iu

niid

eco

st:

�C

onsumde

resurse;�

Leg�tura

curealiz

�rile;�

Evaluarea

înexpresie

b�neasc

�.��

�C

ostu

l se defin

e�te prin

trei caracteristici:

1.Câm

pu

l de ap

licare -poate fi:

�o

fun

c�ie

sauo

sub

fun

c�ie

econ

om

ic�

deîntreprindere

(aprovizionare,produc�ie,distribu

�iesau

administra

�ie);

�u

nm

ijloc

de

explo

atare,adic�

om

a�in

�,un

postde

lucru,unraion

dem

agazin,uncanalde

distribu�ie;

�o

activitateînsem

nândo

familie

deproduse,

unprodus

sauo

zon�

deactivitate;

�u

ncen

trud

eresp

on

sabilitate,

adic�

unsubsistem

deîntreprindere

dotatcu

unindicator

deperform

an��

�ic�ruia

îieste

l�sat�o

anumit�

latitudineîn

ceeace

prive�te

mijloacele

necesaresatisfaceriiobiectivelor.

��

2.Mo

men

tulcalcu

lulu

i:

�co

stisto

ric-

esteun

costcalculat

posteriorfaptelor

carel-au

generat;se

vorbe�te

totodat�despre

cost

con

statatsau

cost

real.

�co

stp

restabilit

-este

uncost

calculatanterior

faptelorcare

l-augenerat.

Poate

aveacaracter

de„n

orm

�”

saude

simpl�

previziune;se

poatevorbi

despreco

ststan

dard

,d

ed

evizsau,

maisim

plu,de

costu

riprevizio

nale.

��

3.Co

n�in

utu

l:

a)co

sturi

com

plete

-sunt

constituitedin

totalitateacheltuielilor

referitoarela

obiectuldecalcul:

�co

sturi

com

plete

tradi�io

nale

-dac

�cheltuielile

dincontabilitatea

general�suntîncorporate

f�r�m

odific�ri;

�co

sturico

mp

leteeco

no

mice

-dac

�aceste

cheltuielisufer�

anumite

retrat�riîn

func�ie

decea

mai

bun�

expresieeconom

ic�

acosturilor.

��

b)

costu

rip

ar�iale-

suntob

�inuteneîncorporând

decâto

partedin

cheltuielilepertinente,

înfunc

�iede

problema

careeste

tratat�:

�co

stul

variabil

-este

constituitn

um

aid

inch

eltuieli

carevariaz�

cuvo

lum

ul

de

activitateal

întreprinderii�

vorfi

exclusedin

calcula�a-zisele

cheltuieli„d

estru

ctur�”

caresunt

consideratefixe

peparcursulperioadeiconsiderate.

�co

stul

direct

-este

uncost

constituitdin

cheltuielilecare

îipotfidirect

afectate(în

generalcelevariabile)

�idin

cheltuielicare

cuprindco

sturi

f�r�am

big

uitate

(variabilesau

fixe).��

B. R

ezultatu

l:diferen

�a între venitul total al întreprinderii �i costul total.

C. A

naliza co

st –rezu

ltat are în vedere:

�lo

curile

de

activitated

enu

mite

�icen

tred

eg

estiun

e-reprezint�

simultan

locuride

costuri�i

rezultate.E

lese

identific�

custructurile

întreprinderiic�rora

lise

încredin�eaz

�o

func�iune,

oactivitate,

unproces,

olucrare,

unproiect,

unobiectiv

etc.�ipentru

carese

poatedelim

itarela

�iaasociat�

cheltu

ieli-

venitu

ri.

�p

urt�to

riid

eco

sturi

=produsele,

lucr�rile�iserviciile

delimitate

carealiz

�riale

întreprinderiicircum

scriseobiectuluis

�ude

activitate.P

rincom

parareacosturilor

cupre

�urilede

vânzaresau

cupre

�urileinterne

decesiune

încazul

consumurilor

intermediare

sedeterm

in�

rezultatulanaliticpe

purt�toridecosturi.

��

3.Delim

it�ri între cheltuieli �i costuri

A.

Din

pu

nctu

ld

eved

ereal

sfereid

ereferin

��-

distinc�ia

seface

prinprism

arap

ortu

lui

din

treco

ntab

ilitateafin

anciar�

�icon

tabilitatea

intern

�:

�C

on

tabilitate

finan

ciare�

distinc�ia

întrech

eltuielile

pro

priu

-zise�ich

eltuielile

sub

form

�d

ep

ierderi.

�C

heltu

ielilep

rop

riu-zise

-apar

încursul

activit��ilor

curente,norm

aleale

entit��ii,

reg�sindu-se

subform

acostuluivânz�rilor,a

costulconsumuluide

stocuri,salariile�i

amortiz

�rile.�

Ch

eltuielile

sub

form

�d

ep

ierderi

-sunt

redu

cerid

eb

eneficiicare

potsaunu

s�

apar�în

activit��ile

curentesau

normale

aleîntreprinderii

(exemplu:

cheltuielilefinanciare

subform

apierderilor

netedin

cedareainvesti�iilor

financiarepe

termen

scurt,diferen

�elenefavorabile

decurs

valutar,sconturile

acordateclien

�ilor.

��

�C

on

tabilitatea

intern

��

separareacosturilor

înco

stul

perio

adei

�icostu

lpro

du

sulu

i.

�C

ostu

lp

rod

usu

lui

-cuprinde

toatecheltuielile

asociatecu

bunurileachizi�ionate

saucu

produselefabricate

înscopulrevânz

�riisaudestinate

consumuluiintern.

�C

ostu

lp

erioad

ei-

delimiteaz

�cheltuielile

angajatecare

nuau

leg�tur�

direct�cu

achizi�iasau

cuproducerea

deproduse

�iserviciiînvederea

revânz�rii.

Ele

suntrecunoscute

derezultatulperioadeide

referin��

f�r�a

sec�uta

oleg

�tur�cu

stoculcum

p�rat

saucu

produsulrevândut.��

B. P

entru a defini rapo

rtul d

intre ch

eltuieli �i co

sturi p

rin

prism

a con

tabilit��ii fin

anciare �i co

ntab

ilit��ii intern

ese

procedeaz� de regul� la îm

p�r�irea cheltuielilor în:

�C

heltu

ielileîn

corp

orab

ile-

suntde

regul�cheltuielile

angajaterecunoscute

dreptcosturiale

perioadei�icosturiale

produsuluiîn

contabilitateaintern

�.E

lefigureaz�

atâtîn

contabilitateafinanciar�,cât

�iîncea

intern�.

�C

heltu

ielilen

eînco

rpo

rabile

-opereaz

�num

aiîncontabilitatea

financiar�,neform

ândobiectul

înregistr�rii�i

analizeiîn

contabilitateaintern

�,im

plicitnu

suntcosturiale

produsului(deexem

plu,supra-am

ortizarea,supra-aprovizionarea

deorigine

fiscal�).

�C

heltu

ielilead

�ug

atesau

sup

letive-

suntcosturirecunoscuteîn

contabilitateaintern

�f�r�

ase

reg�siîn

calitateade

cheltuieliîn

contabilitateafinanciar�.

Altfel

spus,sunt

costurif�r�

echivalentîn

cheltuieli(de

exemplu:

salariulîntreprinz

�torului,dobânzile

calculatepentru

capitalulpropriu).

�

C.

Clasificarea

cheltu

ielilor

prin

prism

aflu

xurilo

rm

on

etare:

�D

ebu

rs�rid

en

um

erar-

genereaz�

platade

trezorerieprin

casaproprie

sauprin

conturilede

lab�nciindiferent

c�

aufost

ocazionateîn

exerci�iulfinanciar

încurs

sauîn

alteexerci�iifinanciare

�C

heltu

ielicalcu

latorii

-nu

impun

deburs�ri

denum

erar,ele

suntprezum

ateca

echivalental

unorutilit�

�ibine

precizate�i

denecontestat.

Înaceast�

situa�ie

seafl�,

deregul�,

cheltuielilecu

amortiz

�rile�i

provizioanele.�

D.

An

alizatp

rinp

risma

perio

adei

de

referin��,

rapo

rtul

din

trech

eltuieli�ico

sturiim

punedelim

itarea:

�C

heltu

ielicare

înc�

nu

sun

tco

sturi

-sunt

inclusecheltuielile

înavans

�icheltuielile

derepartizat

asupram

aimultor

exerci�iifinanciare.

�C

heltu

ielicare

nu

mai

sun

tco

sturi

-cuprinde

cheltuielilede

plat�.

��

Rela�ia dintre cheltuieli �i costuri:

�C

heltu

ielian

gajate

alep

erioad

eid

ereferin

��legate

defluxurile

monetare,din

contabilitateafinanciar�:

+C

heltuielideexploatare

+C

heltuielifinanciare-

Ch

eltuielin

eînco

rpo

rabile

(neutrale):-

Cheltuielifinanciare

subform

�de

pierderi+

Ch

eltuielisu

pletive:

+S

alariulîntreprinz�torului

+C

hiriacalculat�

laim

obiliz�rile

corporaleîn

proprietate�i

folosin��

proprie+

Dobânda

lacapitalulpropriu

+/-

Diferen

�eled

inevalu

areaactivelo

rco

nsu

mate

-C

heltuielilecare

nusuntînc

�costuri

+C

osturilecare

nusuntînc

�cheltuieli

=C

ostu

riled

inp

erioad

ad

ereferin

��

�C

ostulprodusului�

Costulperioadei

��

4.Delim

it�ri între venituri �i realiz�ri

Diferen

�ierideterm

inatede

sferad

ecu

prin

dere:

venituriletotale

suntechivalente

alerezultatului

deansam

blual

întreprinderii,fiinddelim

itatestructuralprin:

�ve

nitu

rid

inre

aliz�

ri

�ve

nitu

rin

eu

trale

��

A. V

enitu

ri din

realiz�ri

Provin

dinactivitatea

propriu-zis�

aîntreprinderii,

denumit�

�iactivitateproductiv

�sau

activitatede

exploatare.

Se

diferen�iaz

�în

rea

liz�

rid

estin

ate

de

sfa

ce

rii�i

rea

liz�

ri

inte

rne

ale

între

prin

de

rii.

��

Sch

ema d

e ierarhizare �i d

elimitare a

venitu

rilor d

in realiz�ri

�R

ealiz�ri

dinvânz�ri

deproduse,

serviciiprestate

�idin

alteactivit�

�i,înpre

�devânzare

+/-

Realiz

�ridin

varia�ia

stocurilor(realiz

�riînc

�nevândute),

încostde

produc�ie

=R

ealiz�rid

estinate

desfacerii

�R

ealiz�ri din produc

�ia de imobiliz

�ri în costuri de produc�ie

+ R

ealiz�ri interne ale întreprinderii în costuri secundare

(derivate): transportul intern al întreprinderii, energia din produc�ia

proprie, repara�ii în regie proprie

= R

ealiz�ri in

terne ale în

treprin

derii

�R

ealiz�ri destinate desfacerii

+ R

ealiz�ri interne ale întreprinderii

= R

ealiz�ri ale activit�

�ii pro

du

ctive (pro

du

c�ia exerci�iu

lui)

��

B. V

enitu

ri neu

trale

seidentific

�prin

venitu

rilestr�in

e,adic

�venituri

financiare,subven

�iide

exploatare,chirii,

loca�ii

degestiune,redeven

�e�iam

enzi

��

Sch

ema p

rivind

com

po

nen

�a venitu

rilor

neu

trale

●V

enitu

rifinan

ciare:

�V

enituridindividende

�V

enituridindobânzi

�V

enituridininvesti�iifinanciare

peterm

enscurt

�V

enituridindiferen

�elefavorabile

decurs

valutar�

Venituridin

sconturileob

�inute�

Veniturifinanciare

dinajust�ripentru

deprecieri�

Alte

veniturifinanciare+

Venituridin

subven�iide

exploatare+

Venituridin

redeven�e

pentruconcesiuni,

loca�iide

gestiune,chirii

�idinam

enzi=

Ven

ituri

din

activit��ile

externe

aleîn

treprin

derii

(venitu

ristr�in

ed

eîn

treprin

dere)

+A

ltevenituridin

exploatare+

Venituridin

provizioaneprivind

activitateade

exploatare=

Ven

iturin

eutrale

��

CA

PIT

OL

UL

II P

OL

ITIC

ILE

CO

NTA

BIL

E �

I ST

RU

CT

UR

ILE

C

AL

ITAT

IVE

OP

ER

AB

ILE

ÎN C

AL

CU

LA�

IA

CO

ST

UR

ILO

R �

I RE

ZU

LTAT

EL

OR

1.Principiile

calcula�iei

costurilor�i

standardeleetice

alecontabilit�

�iimanageriale

2.Structuri

calitativeoperabile

încalcula

�iacosturilor

�irezultatelor

2.1.Clasificarea

costurilorîn

func�ie

dem

odullor

derepartizare2.2.C

lasificareacosturilor

dup�

dependen�a

lorfa��

deactivitate2.3.C

omport�riale

costurilorunitare

2.4.Costurile

semivariabile

�icosturilem

ixte��

1.Principiile calcula�iei costurilor

�D

eterminarea

obiectuluicalcula�iei

�A

legeream

etodeidecalcula

�ie;

�O

rganizareacalcula

�ieicontabile

înconcordan

��cu

celelalteform

ede

calcula�ie

economic�;

�D

elimitarea

pefeluri

deactivit�

�ia

indicatoriloreconom

ico-financiaricare

facobiectul

calcula�iei

costurilor;

�D

elimitarea

întim

pa

datelor�i

ainform

a�iilor

pebaza

c�rora

secalculeaz

�costurile;

�D

elimitarea

înspa

�iupe

locuri(centre)

decheltuieli

adatelor

�ia

informa�iilor

carestau

labaza

calcula�iei

costurilor.

�

1.S

tandardeleetice

alecontabilit��ii

manageriale

�C

ompeten

�a

�C

onfiden�ialitatea

�Integritatea

�O

biectivitatea

�

2.Structuri calitative operabile în calcula

�ia costurilor �i rezultatelor

2.1.Clasificarea costurilor în func

�ie de modul lor de

repartizare

�C

ostu

riled

irected

ep

rod

uc�ie

(ind

ividu

ale)-

delimiteaz

�cheltuielile

carepot

fiindividualizate

�iatribuite

f�r�am

biguitateunui

produssau

uneiactivit�

�iconsum

atoarede

resurse�i

produc�toare

derezultate

(deexem

plu,consum

urilede

materii

prime

�icheltuielile

cusalariile

muncitorilor

debaz

�din

sec�iile

debaz

�).

�C

ostu

rilein

directe

-suntcheltuielidelim

itatepe

produssau

peactivitate

printr-uncalculinterm

ediarde

repartizare;au

uncaracter

comun

mai

multor

produse,servicii

oriactivit�

�isau

uncaracter

generalîn

raportcu

toateprodusele,serviciile

sauactivit�

�ilepropriiîntreprinderii.

��

Co

sturile d

irecte �i ind

irecte se dezvo

lt� pe

articole d

e calcula�ie.

Artico

leled

ecalcu

la�ie-

reprezint�un

element

saum

aim

ulteelem

entede

cheltuielicu

aceea�i

destina�ie

economic�

saufunc

�ieîn

gestiuneaintern

�a

întreprinderii.

��

No

men

clatura d

e referin�� p

rivind

articolele

de calcu

la�ie:

a)co

stul

pro

du

c�ieiîn

curs

de

execu�ie

(produc�ia

neterminat�

laînceputulperioadei

�ilasfâr�itulperioadei);

b)

cheltu

ieliîn

avans

(cotade

cheltuielipreluate

laînceputul

perioadei,respectiv

cheltuielileîn

avanstransferate

lasfâr�itulperioadei–

recunoscuteca

active);

c)co

sturid

irected

ep

rod

uc�ie:

�m

ateriiprime�im

aterialedirecte;

�rem

unera�iidirecte;

�costuridirecte

privindasigur�rile

�iprotec�ia

social�;�

costurispecificede

fabrica�ie;

��

d)

costu

riind

irecte(com

une)de

produc�ie:

�costuricu

între�inerea

�ifunc�ionarea

utilajului;�

costurigeneraleale

sec�ieide

produc�ie;

e) costu

ri finan

ciare:�

costuricosturicudobânzile;

�costuricom

plementare

(accesorii)dobânzilor;

f) costu

ri gen

erale de ad

min

istra�ie;

g) co

sturi d

e desfacere;

h) co

sturi d

e cercetare �i dezvo

ltare.

��

2.2.Clasificarea costurilor dup� dependen�a lor

fa�� de activitate

�C

ostu

rilevariab

ile-

suntcheltuieli

relativvariabile

fa��

denivelul

deproduc

�iesau

deactivitate

(deexem

plu,consum

urilede

materiiprim

e).

�C

ostu

rilefixe

-sunt

cheltuielirelativ

constantefa��

denivelul

deproduc

�iesau

deactivitate

(deexem

plu,cheltuielile

generalede

produc�ie

alesec

�iilor,cheltuielile

generalede

administra

�ie).

��

�În

trecele

dou�

categoriidecosturise

afl�:

�co

sturile

semivariab

ile–

cuprindatât

elemente

fixe,cât

�ielem

entevariabile

(exemplu,

salariulunui

angajatcare

estepl�tit

�ipesteprogram

)

�co

sturile

semifixe

(„costu

rip��ite”,)

-reprezint�

costurilefixe

carecresc

încadrul

marjei

relevante(exem

plu,num

�rulnoilor

persoaneangajate

pem�sura

cre�teriiproduc

�ieicareatinge

�idep��e

�teun

anumitnivel)

��

2.2.1.Capacitate, activitate �i grad de activitate

A.

Cap

acitatea:

�cantitatea

maxim

�posibil�

deproduc

�ieîntr-o

perioad�,

m�surat�

:�

întreprindereacu

produc�ie

unitar�,om

ogen�:

întone,buc

��i,m

etricubi;�

întreprindereacu

produc�ie

multipl�,

eterogen�:

orede

munc

�sau

orede

func�ionare

am

a�inii.

�lim

itasuperioar�

aoutput-uluiproductiv

aluneisociet��i,

�inândcontde

resurselepe

carele

de�ine.

��

Tip

uri g

enerale d

e capacitate d

e pro

du

c�ie

�C

apacitatea

teoretic�

(ideal�)

-volum

ulm

aximde

produc�ie

finit�pentru

operioad

�dat�

detim

p,înipoteza

c�

toateutilajele

�iechipamentele

func�ioneaz

�la

vitezaoptim

�f�r�

întreruperi.

�C

apacitatea

practic�

-capacitatea

teoretic�

minus

întreruperilenorm

ale�iprobabile

aleactivit�

�ii.

��

!!!!M

ajoritatea

societ��ilo

rn

uo

pereaz�

nici

lacap

acitateaid

eal�,n

icila

ceap

ractic�.A

mb

elem�rim

icu

prin

dcap

acitateasu

plim

entar�

-surplusul

deechipam

ente�iutilaje

men

�inuteca

rezerv�.

!!!!În

loculcapacit�

�iipractice

esteutilizat�

no�iunea

decap

acitaten

orm

al�-

nivelulm

ediuanual

alcapacit�

�iide

produc�ie

necesarpentru

asatisface

cerereapoten

�ial�de

produse.

�

B.

Activitatea

-cantitatea

deproduc

�ieefectiv

realizat�într-o

perioad�.

C.

Rela

�iacantitativ

�dintre

activitate�i

capacitatereprezint�

grad

uld

eactivitate:

Grad

uld

eactivitate

=A

ctivitate/Cap

acitatex

100

Grad

ul

de

activitate=

Nivel

realal

activit��ii/Nivel

no

rmalalactivit��iix

100

�

2.2.2.Com

portarea costurilor totale2.2.2.1.C

osturile fixe totale

Co

sturile

fixeto

tale:

�P

rind

estina�ie

-sunt

costuride

preg�tire

�im

en�inere

aîntreprinderii;

�P

rinco

mp

ortam

ent

-sunt

independentede

gradulde

activitate;

�S

un

td

ereg

ul�:

cheltuielilecom

une�i

generalede

administra

�ie,am

ortizareacl�dirilor,

remunera

�iilefunc�ionarilor,

asigur�ri,chirii,

cheltuielide

iluminare,

înc�lzire,

între�inere

�icur�

�enie.

��

�R

eprezen

tareag

rafic�-

seprezint�

subform

aunei

paralelela

axaO

x

�������

�

�����

����

���������������

������

�

��

2.2.2.2.Costurile variabile totale

Co

sturile variab

ile totale:

�sunt dependente de activitate;

�co

mp

ortam

entu

l-este

liniarîn

raportcu

activitatea�

crescpropor�ionalcu

cre�terea

activit��iidac

�ceilal�ifactoride

influen��

acosturilor

r�mân

constan�i;

�S

un

td

ereg

ul�:

costurileindividuale

directeprivind

materiile

prime

�im

aterialeledirecte,

salariilede

produc�ieîn

acord,costurile

specialeindividuale

deproduc�ie,

costurilespeciale

individualede

desfacere�i

unelecosturi

indirectede

produc�ie(m

aterialeleauxiliare,

energiapentru

produc�ie,am

ortizareaîn

raportcuactivitatea,costurile

deîntre

�inere�irepara

�ie);

�R

eprezentareagrafic

�bazat�

peecua

�iauneidrepte

y=

ax:

��

�������

�

�����

������

���

������������

������

�

��

2.2.2.3.Costurile totale (ansam

blu)

�F

ormula costurilor totale (C

t) divizate în cele dou� categorii,

costuri fixe (Cf) �i costuri variabile (C

v):

Ct =

Cf +

Cv

�D

ac� C

v = Q

x cv, formula devine:

Ct =

Cf +

Q x

cv

Unde: Q

= cantitatea

cv = cost variabil unitar

�R

eprezentarea grafic� a form

ulei prin recurs la func�ia liniar�

de gradul I, y =

ax +

b:

��

�����

������

��

��

�

����������

�������

�

��

2.3. Com

port�riale costurilorunitare

2.3.1.C

osturile fixe

Co

sturiu

nitare

fixe:�

cap�t�

uncaracter

variabil�

odat�cu

cre�terea

activit��iise

produceefectul

dedegresivitate

alcosturilor

fixe,respectiv

revinîn

medie

maipu

�inecosturifixe

peunitatea

deprodus.

�R

ela�ia

de

calcul:

cf=C

f/Qunde:cf =

costuri fixe unitare;C

f = costuri fixe totale;

Q =

volumul activit�

�ii.

�D

ac� Q

→0, atunci c

f→

∞

�D

ac� Q

→∞

, atunci cf→

0�

cf reprezint� o constant� în raport cu volum

ul activit��ii

��

������

���

����

� ���

������

����� ���

����

�����

��

�����

�������

���

������

�

�����

������

�

�

����������

�������

�

��

2.3.2.Costurile variabile

Co

sturile u

nitare variab

ile:

�cap

�t� un caracter con

stant;

�R

ela�ia de calcu

l:

cv=C

v/Qunde:cv

= costuri variabile pe unitate;

Cv

= costuri variabile totale;

Q =

volumul activit�

�ii.

�D

ac� Q

→0, atunci cv →

0�

Dac

� Q →

∞, atunci cv →

∞�

�R

eprezentarea grafic�:

�������

��

��

��

����������

�������

�

�

2.3.3.Costurile unitare totale

�M

odificareavolum

uluiactivit�

�iiatrage

dup�

sinem

odificareacostului

unitartotal

înm

oddirect

�în

cazulcre

�teriivolum

uluiactivit�

�ii,costuriledescresc

asimptotic

însprecosturile

marginale.

�R

ela�ia

de

calcul:

ct=C

t/Q =

Cf/Q

+ C

v/Q =

cf + cv

unde:ct=

costuriunitaretotale;

Ct=

costuritotale;Q

=volum

ulactivit��ii.

�D

ac�

Q→

0,atuncict→

∞→

0�

Dac

�Q

→∞

,atuncict→

0→

∞

��

�R

eprezentarea grafic�:

�������

������

�����

����

�

��

������������

������

�

��

2.4.Costurile sem

ivariabile �i costurile mixte

2.4.1.Costul sem

ivariabil

�poate

aveaatât

componente

variabile,cât

�icomponente

fixe;

�o

partedin

acestcost

sem

odific�

odat�cu

volumul

deproduc

�iesau

cugradul

deutilizare

afacilit�

�ilor,iar

oparte

dincostr�m

ânefix�

peo

perioad�

detim

p;

�exem

plu:costulserviciilor

detelecom

unica�ii.

�m

odelede

evolu�ie

acosturilor

semivariabile:

��

Cost total servicii telecom

unica�ii

0 Convorbiri interna

�ionale

Un

asemenea

graficpoate

reprezentade

asemenea

costu

lo

bi�n

uit

alen

ergiei

electricesuportat

deo

uzin�.

Factura

lunar�con

�inela

începutplata

fix�

pentruservicii

�icre�te

înfunc

�iede

consumulde

Kw

h.

��

��������

�����

����

����������

����������������������������������������������������������������������������������

�������

����

Graficul

dem

aisus

reprezint�un

contractspecial

deînchiriere

aspa

�iilorde

produc�ie,

condi�ionatde

gradulde

ocuparea

for�eide

munc

�specific

pentrurela

�iilecu

administra

�iilem

unicipale.C

hiriaspa

�iilorde

produc�ie

areo

baz�

fix�

pentruîntregul

an,dar

sereduce

înraport

cuplata

orelorde

munc

�pân

�la

osum

�m

inim�

anual�.��

�������

������

��������

�����

�����������������������������������������������������������������

�������

�����������

�����������

�����

Acest

graficreprezint�

deasem

eneaun

contractspecial:

costulanual

alrepara

�iilorcurente

aleechipam

entelorrealizate

deo

alt�societate.

Acesta

estevariabilîn

func�ie

deorele

dem

unc�

derepara

�ii,pân

�la

unnivel

maxim

pentruîntreaga

perioad�.

Dup

�ce

seatinge

limita

maxim

�,repara

�iilecurente

suplimentare

seefectueaz

�gratuit

���

2.4.2.Co

sturile m

ixte

�sunt

deasem

eneaform

atedin

costurivariabile

�ifixe

�iapar

atuncicând

ambele

componente

aleacestora,

respectivcosturifixe

�ivariabile,sunt

înregistrateîn

acela�i

cont(deexem

plu,contul„Repara

�iicurente�icapitale”).

��

CA

PIT

OL

UL

III M

ET

OD

E, M

OD

EL

E, �

I PR

OC

ED

EE

PR

IVIN

D

CA

LC

UL

A�

IA C

OS

TU

RIL

OR

�I

RE

ZU

LTAT

EL

OR

1.Delim

it�ri teoretice privind calcula�ia costurilor

2.Modelul general de calcula

�ie a costurilor pe purt�tori

3.Metode de calcula

�ie a costurilor

4.Procedeele de calcula

�ie a costurilor pe unitatea de produs4.1.D

iferen�ieri

4.2.Calcula

�ia prin diviziune simpl�

4.3.Calcula

�ia prin coeficien�i de echivalen

��

4.4.Calcula

�ia prin suplimentare

4.5.Procedee de calcula

�ie în cazul produc�iei cuplate

5.Calcula

�ia costurilor privind produc�ia în curs de execu

�ie

6.Procedee de separare a costurilor în fixe �i variabile

��

1.Delim

it�ri teoretice privind calcula�ia costurilor

�C

alcula�ia

pe

pu

rt�tori

-pe

bazaunui

ansamblu

deopera

�ii�i

procedeem

atematice

adecvatese

determin�

costurilede

produc�ie,

respectivcosturile

complete,

dup�

caz.

�F

ormula

opera�ional�

încalcu

la�iatrad

i�ion

al�,denum

it��i

calcula�ia

costu

rilor

com

plete,

calcula�ia

costu

rilor

totale

saufo

rma

fun

dam

ental�

acalcu

la�ieico

sturilo

refective

(istorice):

�

�C

osturileprivind

materiile

prime�im

aterialeledirecte

+C

osturileindirecte

(comune)

privindm

ateriileprim

e�i

materialele

=C

ostu

rimateriale

+S

alariidirecte+

Costurispeciale

defabrica

�ie+

Costuriindirecte

(comune)

defabrica

�ie=

Co

sturi d

e fabrica

�ie (prelu

crare)=

CO

ST

UR

I DE

PR

OD

UC�

IE

+ C

osturi generale de administra

�ie+

Costuri directe de desfacere

+ C

osturi indirecte de desfa

ce

re

= C

ostu

ri de ad

min

istra�ie �i d

esfacere+

Costuri de cercetare-dezvoltare

= C

ostu

ri com

plete sau

totale

�

Sistem

ele evolu

tive de calcu

l al costu

rilor:

�C

alcula�ia

costu

rilor

no

rmale

-se

distingeprin

evaluarea�i

introducereaîn

calcula�ie

aco

sturilo

rn

orm

aleca

valorimedii

determinate

pebaza

costurilorefective

dinperioadele

precedente.C

osturilenorm

aleefective

adoptatesunt

folositeca

baz�

pentruevaluarea

�idecontarea

consumurilor

intermediare,

cudeosebire

acheltuielilor

comune,

�icasistem

dereferin

��pentru

determinarea

abaterilor–

sub-sau

supraacoperiri–privind

costurileefective

�C

alcula�ia

costu

rilor

bu

getate

areca

obiectprevederea

subform

�de

bugeta

costurilorfiec

�ruiloc

decosturi

(primare

�isecundare).

Totodat�,pe

bazacosturilor

bugetatese

organizeaz�un

controlprin

compararea

lorcu

realiz�rile

efective.O

asemenea

calcula�ie

realizeaz�sim

ultano

antecalcula�ie

�io

postcalcula�ie

acosturilor

pelocuri

�ipurt�toride

costuri.��

�C

alcula�ia

costu

rilor

stand

ardse

caracterizeaz�

prinstabilirea

decosturi

standardpe

feluride

costuri,pe

locuride

costuripentru

cheltuielilede

regie(indirecte)

�ipe

purt�toride

costuri,inclusiv

peunitatea

deprodus.

Costurile

standardantecalculate

suntfolosite

atâtpentru

evaluarea�i

decontareaconsum

urilorinterm

ediare,cât

�icabaz�

necesar�pentru

controluleficien�ei

economice

autiliz

�riiresurselor.

De

asemenea,

încadrul

acesteicalcula�ii,singura

calcula�ie

acosturilor

pepurt�tori

�ipeunitate

deprodus

estecea

acosturilor

standard.A

baterilecosturilor

efectivefa��

decele

standardsunt

deregul�

imputate

rezultatuluiperioadei.

�C

alcula�ia

costu

rilor

directe

(direct-co

sting

)se

distingeprin

determinarea

lanivelul

fiec�rui

purt�tornum

aia

costurilorvariabile.

Pe

bazaacestuicost

seanalizeaz

��ise

gestioneaz�rela

�iade

eficien��

dintreco

stu

ri,vo

lum

�ip

rofit.

��

�C

alcula�ia

costu

rilor

plan

ificateeste

oantecalcula

�iea

costurilorbazat�

pem�rim

ileplanificate

privindfactorii

deproduc�ie

utiliza�i,

precum�iadoptarea

unorcote

planificateîn

evaluarea�i

decontareaconsum

urilorinterne.

Într-oalt�

viziune,esteo

calcula�ie

acosturilor

standardintegrat�

organicîn

sistemul

planific�rii

întreprinderii.�

iîn

cadrulcalcula

�ieicosturilor

planificate,singura

calcula�ie

pepurt�tori

decosturi

estecea

adim

ension�rii

costurilorplanificate.

Se

men

�inecalcula

�iaefectiv�

pefeluri

decosturi,

iarpentru

costurilecom

une,�ipe

locuridecosturi.

�A

ltesistem

ed

ecalcu

la�ie

-ca

lcu

la�ia

mo

dific

at�

acostu

rilor

co

mp

lete

,ca

lcu

la�ia

costu

rilor

prim

are

,ca

lcu

la�ia

co

stu

rilor

de

pro

ce

s(a

ctiv

it��i)

�ita

rge

t-co

stin

gu

l.

��

2.Modelul general de calcula�ie a costurilor pe

purt�tori

�S

e întemeiaz

� pe gru

parea co

sturilo

r în rap

ort cu

destin

a�ia

sau fu

nc�ia lo

r.

�P

rincip

iu:

Fiecare

cheltuial�de

natura„g

i ”este

descompus

�în

cheltuiala„a

i ”afectat�

directprodusului

„i”�i

încheltuiala

„bi ”

comun

�m

aim

ultorproduse,

saugeneral�

înraport

cutoate

produsele,care

estem

aiîntâi

colectat�într-un

contdistinct

corespunz�torlocului

decheltuial�,

iarapoi

repartizat�asupra

produsului„j”.

Repartizarea

seface

propor�ionalcu

unparam

etrude

referin��

carereprezint�,

deregul�,

ocheltuial�

identificat�directpe

produs(m

ateriaprim

�,salariiledirecte

etc.):g

i = a

i + b

i ; i = 1

→m

�M

odelulgeneral

deeviden

���i

calcula�ie

aco

stulu

ip

rod

usu

luieste

de

form

a:C

j = d

j + k

j ; j = 1

→n

��

•

��

•

��

unde:q

j = cantitatea din produsul „j”;

pj =

pre�ul de vânzare al produsului „j”.

Rezultatul (profit sau pierdere) generat de produsul „j” se

determin� pe baza rela

�iei:

Rj =

Vj –

C(v

)j

unde: C(v)j =

produc�ia vândut� în cost com

plet.

�M

odelul general de calcula�ie a costurilor �i rezultatelor

pentru o sec�ie în care se fabric

� dou� produse se prezint�

astfel:��

��������

�������

�� �

���

�

����

��� �����

� ��

��������

������

��� ��

� ��!

"����"

��

��������

������

��� ��

� ����

!�#��"$���

%��&'

#"�

��������

������

��� ��

� ��"!'���("

��"�

�!')���(*

���'�� '

�%'�"��

��

����

�����

����������������

����

�������

�� ���

���

������

�����

����

��

���'&��

����#����

������%�'

�� $��

�

� !"�#$%"#

���'&��

���+�#��"������"�!�#�&��"

$���

� !"�#$%"#

���'&��

��������&,"

�����

!"�#$%"#

&��

����

���

����'

���������

������

�����(�)�*

��� ���

��� �

������ +��

������

�&

���"#���"

��"����%�'

�� $��

�-.�/

��� ���

��� +������

���'��

�������

� �������

,-

��0��$�

�����12#("

����#��"

�

��"#���"

��"�12#���*�-.

�3�.

�4�&"

��5� �

�.�/

��

�������

��������

��.�'

�������

�����

�'�./'�

��

�� ����

������0

���1

2�� ���

��� �

�����

� �����

��./'��������

�3�1�

4�����

����

��� �

������52

��� ���

���� ����������

����67

897��# :���6;

�5;�:�3��

�

�D

intabelul

dem

aisus

�faptul

c�

pentrucalcularea

costurilor�i

arezultatului

trebuieparcurse

urm�toarele

etape:

E1.

Co

lectareach

eltuielilo

rcu

delim

itarealo

rp

efelu

rid

eco

sturi,

pe

pu

rt�tori

de

costu

ri,iar

pen

truco

sturile

ind

irecte,�ipe

locu

ride

costu

ri;

E2.R

epartizarea

costu

rilor

ind

irecte;

E3.D

etermin

areaco

stulu

itotalalfiec�ru

ipro

du

s;

E4.D

etermin

areaco

stulu

iun

itaralp

rod

usu

lui;

E5.

Determ

inarea

rezultatu

lui

analitic

pe

pro

du

se�i

glo

bal.

NO

T�

:În

situa�ia

încare

s-arfi

folositcele

dou�

structurico

sturi

variabile

�ico

sturi

fixe,m

od

elul

gen

erald

ecalcu

la�iea

costu

luis-ar

fiprezentatastfel:

�

�������

��������

��#"<

�� �

��

������

��� ���

�� � �

�

���'&��

���8"�$"=$< ��

��� ��

� ��!

"����"

����

���'&��

���8"�$"=$< ��

��� ��

� ��

��!�#��"$���%

��&'

#"�

���'&��

���8"�$"=$< ��

��� ��

� ���

"!'���("

��"��!

')���(*

���'�

��

����

���

���.

��&�����

����������

����

�������

�� ���

���

������

�����

����

��

���'&��

���8"�$"=$< ��#

����

����

!"�#$%"#

&��

����

���

���.

��&������

���(

���"#���"

��"����%�'

�� $��

�-.�/

��� ���

��.��&����

'��

����&

,)

��0��$�

�����12#("

����#��"

�

-�+

"�>"��7$#"�?���*

5)

���"#���"

��"�12#���*�-.

�3�.

�4�&"

�5� �

�

.�/

��

��������

�������

��#"<

��.�'

�������

�����

�'�./'�

��

��� ����

������0

���*

��� ���

��.��&���

���� �����

��

./'�������0

����

2�+�@�&���A

�� �

�A����

�5�

4�� ���

���2��

��� �

��6

6

������

�����

�����254

66

��� ���

���� ����������

����67

897��# :�

��6;�5;�:�3��

��

3.Metode de calcula�ie a costurilor

�E

xprim

�m

odulde

organizarea

colect�riicheltuielilor

deproduc

�ieîn

scopuldetermin�riicosturilor

peprodus;

�C

riteriuld

eb

az�în

alegereauneim

etodede

calcula�ie

acosturilor

estecel

alcaracteristicilo

rp

rocesu

lui

tehn

olo

gic

�itipu

lde

pro

du

c�ie.

�D

inpunct

devedere

tehn

olo

gic,

procesulde

produc�ie

poatefi:

�sim

plu

-în

cazulîn

careprodusul

rezult�prin

prelucrareasuccesiv�

am

aterieiprime;

�co

mp

lex-

atuncicând

produsuleste

fabricatprin

combinarea

(asamblarea)

p�r�ilor

componente.

��

�T

ipu

ld

ep

rod

uc�ie

-vizeaz

�organizarea

�irepetabilitatea

produselorfabricate:

�P

rod

uc�ia

de

mas�;

�P

rod

uc�ia

de

sortu

ri;

�P

rod

uc�ia

de

serie;

�P

rod

uc�ia

ind

ividu

al�;�

Pro

du

c�iacu

plat�.

�Intersec

�iadintre

particularit��ile

tehnice�i

organizatoriceale

produc�iei

�im

etodelecalcula

�ieicosturilor

serealizeaz

�prin

intermediul

ob

iectulu

i�i

un

it��iid

ecalcu

la�ie.

�E

talonulnatural,

conven�ional,

b�nesc

saum

unc�

folositpentru

m�surarea

�iexprim

areaobiectului

decalcula

�ieform

eaz�

un

itatead

ecalcu

la�ie.

��

�O

biectu

ld

ecalcu

la�ie-

structuratehnico-econom

ic�

înraport

cucare

sesectorizeaz

�procesul

deproduc

�ieîn

scopulconducerii

luidin

punctde

vederetehnic

�ivaloric,

iarpe

aceast�baz

�calcula

�iacosturilor.

Înm

odconcret,

obiectulde

calcula�ie

sepoate

identificacu

unanum

itprodus,

lucrare,serviciu,

comand

�,loturi

deproduse,

opera�ie

tehnologic�,faz

�tehnologic

�,grupde

ma�inietc.

��

�C

orespunz�tor

criteriuluiar�tat

mai

sus,s-au

conturat,în

principal,urm�toarele

meto

de

de

eviden

���icalcu

la�ieale

costu

rilor:

�M

etod

ag

lob

al�;�

Meto

da

pe

com

enzi;

�M

etod

ap

efaze;

�M

etod

aT

HM

(tarif–

or�-m

a�in�

sauco

st–

or�-

ma�in

�);�

Calcula

�iaco

sturilo

rstan

dard

saun

orm

ateeste

analizat�ca

om

etod�

distinct�.

��

4.Procedeele de calcula

�ie a costurilor pe unitatea de produs4.1.D

iferen�ieri

Pro

cedeele

de

calcula�ie:

�rep

rezint�

tehnicilede

calculcu

ajutorulc�rora

costurileeviden

�iatepe

feluri�i

locuride

costurisunt

delimitate

�idecontate

fiec�ruipurt�tor

decosturi.

�se

individualizeaz�

�io

pereaz

�în

cadrulm

etodelorde

calcula�ie.

�cu

ajutorullorse

deco

nteaz

�co

sturile

pe

tot

traseul(filiera)

form

�riicostu

luip

rod

uselo

r.

�o

biectu

lcalcu

la�iei

-costurile

directe�i

indirecteîn

raportcu

purt�torulde

costuri,respectiv

costurilevariabile

�icele

fixeîn

raportcuacela

�ipurt�tor.

�se

diferen�iaz

�în

raportcu

caracteristicileteh

nice

alep

rocesu

luid

ep

rod

uc�ie

�irepetab

ilitateap

rod

usu

luifab

ricat.

��

�interfa

�a dintre procedeele de produc�ie �i procedeele de

calcula�ie a costurilor:

���B � ��

�!����BC$

���B � ��

�B"<B�<"C$

0�'

�� $�"

����!

"&*

�-%�'

��&�

��#��"

��7�

'!'+�#�/

�"� �

�"$�"

�%��#

���1�(��

#��&�!

%�*�8#

����#"�

&"��!

"��!

����

�,"(�

0�'

�� $�"

����&'

������-!

"��!

����

�

%�'

��&�

�"&�

!*#*�'

"�����%*�#"��

�"��'

�/

�"� �

�"$�"

�%��#

� '�,� ��

#$���

��

� �

�1"��#$*7�&�!

%���&"

�� '

!%�� 9�

0�'

�� $�"

����&�

����9��%

�'�� $�"

�

�#��1���"�*�-!

"��!

����

�%�'

��&�

�

��'&�

)���

���%*�#"��

�"��'

�/

�"� �

�"$�"

�%��#

�&�%��!

�#�"��� �

!��"��1

*�

&"��&�

�� ��1

*7� �

�&"��,*

�*� "

� ��"$�"

�%��

�' �

��

0�'

�� $�"

� �%�"�*�-!

"��!

����

�%�'

��&�

�

"%*��

���&�!

���"

#�9��,'

�����/

:��'

�"�1"�'�����*

!"&*

�&"��"���

&������9��

!��'

�"�1"�'������

%"���("

����

4.2.Calcula�ia prin diviziune sim

pl�

�se

aplic�

încondi�iile

întreprinderilorcu

produc�ie

omogen

��iare

labaz

�raportuldintre

totalulcosturilorde

produc�ie

�icantitateade

produc�ie

ob�inut�.

�se

aplic�

îndou

�variante:

�o

sing

ur�

treapt�

�i�

maim

ulte

trepte

.

�

Calcu

la�ia prin

diviziu

ne sim

pl� în

faz� u

nic� (o

sing

ur� treap

t�)

Presupune

calcululu

nu

isin

gu

rco

stu

nitar

pe

fiecarefu

nc�ie

aîn

treprin

derii:

deexem

plucost

unitarde

aprovizionare,cost

unitarde

produc�ie,

costunitar

dedesfacere,etc.

Form

ulam

atematic

�de

calcul:c

u =

Ct / Q

unde:cu

=costulunitar

alprodusuluicapurt�tor

decosturi;

Ct=

costultotalalperioadeidecalcula

�ie;Q

=cantitatea

deproduc

�iefabricat�.

�

Calcu

la�ia prin

diviziu

ne în

trepte (m

ai m

ulte trep

te)

Presupune

însu

marea

diferitelo

rco

sturi

un

itarecalculate

prinprocedeul

dem

aisus

învederea

ob�inerii

unuicostunitarcâtm

aicomplet.

��

4.3.Calcula�ia prin coeficien�i de echivalen��

�În

cadrulacestuiprocedeu,toate

cheltuielilecolectate

pelocuri

decosturi

serepartizeaz

�pe

fiecarepurt�tor

decosturi

prininterm

ediulunor

coeficien

�id

eech

ivalen��

(ind

icide

echivalen

��).

�C

oeficien

�id

eech

ivalen��

(ind

icid

eech

ivalen��)

-reprezint�

raporturicantitative

stabiliteîntre

produseîn

bazaunor

parametri

dereferin

��com

unicum

sunt:ca

ntita

tea

de

en

erg

ieu

tiliza

t�,

ca

ntita

tea

de

ma

terie

prim

�u

tiliza

t�,

va

loa

rea

ma

no

pe

rei

ne

ce

sa

re,

pre�u

ld

e

vâ

nza

ree

tc.

��

4.3.1.Calcu

la�ia prin

coeficien

�i de

echivalen

�� simp

li

�C

oeficien�ii

deechivalen

��se

calculeaz�

pe

baza

un

ui

sing

ur

param

etrude

referin��,

deexem

plu,co

nsu

mu

l

de

ma

terii

prim

e,

pre�u

ld

evâ

nza

ree

tc.

�V

ariante

de

aplicare:

�C

oeficien�ide

echivalen��

simplicalcu

la�ica

rapo

rtd

irect�

Coeficien

�ide

echivalen��

simpli

calcula�i

carap

ort

invers

��

Etap

e coeficien

�i de ech

ivalen�� sim

pli

calcula�i ca rap

ort d

irect

E1:

alegerea

param

etrulu

icare

serve�te

lacalculul

indicilorde

echivalen��

(deexem

plulungim

eaproduselor,

greutateaproduselor).

E2:

alegerea

un

eibaze

de

com

para�ie.

E3:

Pentru

fiecareprodus

înparte

secalcu

leaz�in

dicele

de

echivalen

��(Ie

i ):

Iei =

Param

etrul p

rod

usu

lui “i”/P

arametru

l bazei d

e co

mp

ara�ie��

E4:

Pentru

fiecareprodus

înparte

pro

du

c�iafab

ricat�se

transfo

rm�

înu

nit��i

de

m�su

r�co

nven

�ion

alesau

echivalen

te(Q

con

vi ):Q

con

vi

= Q

i xIe

i

Unde

Qi=

cantitateade

produsfabricat�

��

•

��

4.3.2.Calcula�ia prin coeficien�i de echivalen��

complec�i

�În

acestcaz

coeficien�ii

(indicii)de

echivalen��

secalcu

leaz�p

eb

azaa

do

isaum

aimu

l�iparam

etri;

�V

ariante

de

aplicare:

�C

oeficien�i

deechivalen

��com

plec�i

calcula�i

carap

ort

direct

�C

oeficien�i

deechivalen

��com

plec�i

calcula�i

carap

ort

invers

�E

tapelesunt

acelea�i

cucele

prezentatem

aisus,

cud

eoseb

ireac�

ind

iceled

eech

ivalen��

secalcu

leaz�

carap

ort

direct

�icarap

ort

invers.

��

Coeficien

�i de echivalen�� com

plec�i calcula�i ca raport direct:

Iei =

Pp

1 x Pp

2 x ... Pp

n / P

b1 x P

b2 x... P

bn

Unde: P

p = P

arametrul produsului

�i Pb =

Param

etrul bazeide com

para�ie

n=num

�rul de parametrii

��

Coeficien

�i de echivalen�� com

plec�i calcula�i ca raport invers:

Iei =

Pb

1 x Pb

2 x ... Pb

n / P

p1 x P

p2 x... P

pn

Unde: P

p = P

arametrul produsului

Pb =

Param

etrul bazeide compara

�ien=

num�rul de param

etrii

�

4.3.3. Calcula�ia prin coeficien�i de echivalen��

agrega�i

�A

gregarea se face prin înmul�irea coeficien

�ilor de echivalen

�� simpli, stabili�i diferen

�iat pe articole de calcula

�ie cu greutatea specific� a fiec

�rui articol de calcula

�ie în costul total de repartizat.

�F

ormula de calcul a coeficientului de echivalen

�� total agregat este:

������

���

unde:K

t=coeficientulde

echivalen��

totalagregat;

µi=

greutateaspecific

�(ponderea)

fiec�rui

articolde

calcula�ie

„i”în

totalulcosturilor;K

ij =coeficientulde

echivalen��

simplu

pefiecare

articoldecalcula

�ie„i”

pentrufiecare

produs„j”.

�O

dat�calcula

�icoeficien

�iide

echivalen��

agrega�i,

repartizareacosturilor

învederea

calcul�riicostului

peunitatea

conven�ional�

�ipe

fiecareprodus

seefectu

eaz�p

otrivit

meto

do

log

ieico

eficien�ilo

rd

eech

ivalen��

simp

li,po

nd

era�imaiîn

ainte.

�

4.4.Calcula�ia prin suplim

entare

•

�

E3: S

e calculeaz� co

ta de ch

eltuieli ce revin

e fiec�rui

ob

iect de calcu

la�ie sau fiec�ru

i pro

du

s “i”(C

i):

Ci =

Ks x bi

�P

rocedeulcoeficien�ilor

desuplim

entarese

poateaplica

înd

ou�

variante:

�P

roced

eul

coeficien

tulu

id

esu

plim

entare

cum

ulativ

�P

roced

eulco

eficien�ilo

rd

esu

plim

entare

selectivi

�

Varianta 1: Procedeul coeficientului de

suplimentare cum

ulativ

Const�

înfolosirea

un

eisin

gu

reb

azeim

plicita

unuisin

gu

rco

eficient

pentrurepartizarea

tuturorstructurilor

decosturiasupra

purt�torilorde

costuri.

Se

poateaplica

prin:�

sup

limen

tarecu

mu

lativ�fa��

de

calcula�ia

pe

locu

ride

costu

ri(coeficientglobalsauunic);

�su

plim

entare

cum

ulativ�

cucalcu

la�iap

elo

curi

de

costu

ri(coeficien�idiferen

�ia�isau

multiplii).

�

Varian

ta 2: Pro

cedeu

l coeficien

�ilor d

e su

plim

entare selectivi

Se

caracterizeaz�

prinutilizarea

mai

mu

ltor

baze

de

repartizare

diferen

�iatep

ecateg

orii

de

costu

ri.(exem

plu,costurile

indirectede

produc�ie

dependentede

materiile

prime

serepartizeaz

�în

func�ie

decosturile

cum

ateriileprim

e,cele

dependentede

salariileindirecte

serepartizeaz

�în

raportdecosturile

cusalariile

directeetc.).

Se

poateaplica

prin:�

Su

plim

entare

selectiv�f�r�

calcula�ia

pe

locu

ride

costu

ri(coeficien�ianaliticiglobali);

�su

plim

entare

selectiv�cu

calcula�ia

pe

locu

rid

eco

sturi.

�

4.5.Procedee de calcula

�ie în cazul produc�iei

cuplate4.5.1.P

rocedeul valorii r�mase (restului, substractiv)

�S

eap

lic�

încazul

uneiproduc�ii

cuplate,unde

dinprocesul

tehnologicrezult�

un

pro

du

sp

rincip

al�i

un

ul

saum

aim

ulte

pro

du

sesecu

nd

are;între

produsulprincipal

�iprodusele

secundareexist�

oputernic

�discrepan

��valoric

�.

�F

orm

ula

de

calcul:

Costul

totalal

produsuluiprincipal

=C

osturitotale

aleprocesului

deproduc�ie

cuplat–

Pre�urile

devalorificare

(vânzare)ale

produselorsecundare

�P

re�urile

devalorificare

(vânzare)ale

produselorsecundare

sun

teven

tual

dim

inu

atecu

costu

rilesp

ecialed

efab

rica�ie

repartizabilepentru

prelucrareasau

preg�tirea

produselorsecundare

dup�

încheiereaprocesuluide

produc�ie

cuplat.

�

4.5.2.Procedeul repartiz�rii

�D

om

eniu

ld

eap

licare-

îlreprezint�

produc�iaunde

rezult�m

aimulte

produsecuplate

aproapeidentice

cavaloare.

�R

epartizareacosturilor

procesuluideproduc�ie

cuplat�se

facedup

�caz,

înrap

ort

cud

ateled

ep

ia��

(pre�uri,

încas�ri)

saucu

param

etriican

titativiori

dup�

criteriiteh

nice

(puterecaloric

�,rezisten

�ala

presiuneetc.).

�E

tape

încazul

repartiz�rii

înraport

cuvaloarea

veniturilorrealizate

(cantitatea×

pre�ul):

E1:

Pentru

fiecareprodus

înparte

“i”se

calculeaz�

venitu

ld

invân

z�riîn

m�rim

iabso

lute

(V):

Vi =

Qi x pui

Unde:

Qi=

cantitateavândut�

aprodusului“i”

pui=pre

�devânzare

unitaralprodusului“i”

�

•

�

5.Calcula�ia costurilor privind produc�ia în curs

de execu�ie

Pro

du

c�ia în cu

rs de execu

�ie:�

cup

rind

eacea

partea

produc�iei

alc�rei

procesde

fabrica�ie

nua

fostterm

inat,prezentându-se

subform

aunor

produseaflate

încurs

deprelucrare

însec

�iilede

produc�ie

�icare

ocup�

ositua

�ieinterm

ediar�între

materia

prim��i

semifabricatsau

întresem

ifabricat�iprodusulfinit.

�in

clud

e�i

aceleproduse

finitenerecep

�ionate�i

pentrucare

nus-au

întocmitform

elede

predarela

magazie.

Înexp

resieb�n

easc�este

form

at�din

valoaream

aterialelor,a

semifabricatelor

�ia

pieselorîn

cursde

prelucrare,precum

�idincosturile

cum

anoperaaferente.În

unelecazuri,

costurileaferente

produc�iei

neterminate

cuprind�io

cot�de

costuriindirectede

produc�ie.

Meto

de

pen

trud

etermin

areaco

sturilo

rde

produc�ie

decontateasupra

produc�ieiîn

cursde

execu�ie:

��������������

����

�����

���������������

� ���

�����

������������

�����������

�

�

Meto

da co

ntab

il� (ind

irect�):

�co

nst�

înstabilirea

costuriloraferente

produc�iei

încurs

deexecu

�iepe

bazadatelor

contabilit��ii

�iale

eviden�ei

operative,f�r�a

seproceda

lainventarierea

ei;

�co

stul

pro

du

c�ieiîn

curs

de

execu�ie

sestab

ile�tepe

fiecareobiect

decalcula

�ie,pe

bazadatelor

dinconturile

decosturi

careau

colectatcheltuieli

peobiect

decalcula

�ie,care

reflect�în

debittotalulcosturilor

efective,iar

încredit

costulproduc

�ieifinite,

solduldebitor

reprezentândcostulefectiv

alproduc�ieineterm

inate;

��

�F

orm

ula

de

calcul:

Costul

produc�iei

încurs

deexecu

�ie=

Totalcosturi

colectatepe

purt�toride

costuri–

(Cantitatea

deproduse

finitepredate

ladepozitx

Costulunitar

deevaluare)

�P

entruevalu

areap

rod

uc�iei

finite

pred

atela

dep

ozit

estefolosit

costu

lstan

dard

sauco

stul

efectival

perio

adeip

receden

te.

��

Meto

da in

ventarierii (d

irect�)

�C

on

st�în

inventariereastocurilor

deproduc

�ieneterm

inat�la

sfâr�itulperioadei�ievaluarea

acestora.

�In

ventarierea

stocurilorde

produc�ie

încurs

deexecu

�ieeste

preced

at�de

restituirea�i

predareala

magazie

am

aterialelorcare

nuau

suferitnicioprelucrare,a

pieselorcom

pletfinisate,

arebuturilor

definitive�i

ade

�eurilorcare

nupotfiasim

ilatecu

produc�ia

neterminat�.

�����������������

������� ���

��� ��

��� ��

�

������

����

���

��������

���

���

���

���

� ����

���������

��

A. E

valuarea an

alitic� pe p

iese �i op

era�ii

Se

aplic�

înindustria

constructoarede

ma�ini.

Rela

�iade

calculeste

ceaa

ponder�riicantit�

�iide

produc�ie

încurs

deexecu

�iecu

normele

deconsum

saude

timp�icu

pre�urile

unitaresau

cutarifele

desalarizare.

Costurile

indirectede

produc�ie

sestabilesc

potrivitprocedeelor

folositela

repartizarealor.

Înacest

scop,se

aplic�

coeficien�ii

desuplim

entarela

bazade

referin��,

deregul�,

remunera

�iiledirecte,

corespunz�toare

produc�iei

încurs

deexecu

�ie.��

B. P

roced

eul evalu

�rii pe b

aza costu

lui

materiei p

rime �i al m

aterialelor d

irecte

costulproduc

�ieiîn

cursde

execu�ie

esteegal

cucostul

materiilor

prime

�im

aterialelordirecte

aflateîn

cursde

prelucrare(pe

ma�ini)

cuocazia

inventarierii.P

entrusim

plificarese

poatefolosi

�ivariantapotrivit

c�reia,

f�r�a

apelala

inventariere,costul

produc�iei

încurs

deexecu

�iese

calculeaz�

pebaza

rela�iei:

Costul produc

�iei în curs de execu�ie =

Total costuri privind m

ateriile prime �i m

aterialele directe determinate pe baza

datelor contabile –C

antitatea de produse finite fabricate ponderate cu norm

ele de consum �i costurile unitare ale

materiilor prim

e �i materialelor directe

��

C.E

valuarea pe baza costului mediu pe or�-

ma�in� sau or�-m

anoper�

Const�

înevaluarea

produc�ieiîn

cursde

execu�ie

pebaza

rela�iilor:

a)exp

rimarea

pro

du

c�ieifabricate

(finit�

�in

etermin

at�)în

ore-m

a�in�

sauo

re-man

op

er�:C

antitateade

produc�ie

înore-m

a�in

�sau

ore-manoper�

=S

uma

cantit��ilor

deproduc

�iefabricat�

ponderat�cu

oranorm

�-ma�in

�sau

norma-m

anoper�din

fi�atehnologic

�sau

re�eta

defabrica

�ie

��

b)

determ

inarea

costu

lui

med

iup

eo

r�-ma�in

�sau

pe

or�-m

ano

per�:

Costul

mediu

peor�

ma�in

�sau

or�m

anoper�=

Totalcosturi

deproduc

�ie/C

antitateade

produc�ie

înore-m

a�in

�sau

ore-manoper�

c)evalu

areap

rod

uc�ieiîn

curs

de

execu�ie:

Produc

�iaîn

cursde

execu�ie

lasfâr�itulperioadei=

Costul

mediu

peor�

ma�in

�sau

or�m

anoper�x

Cantitatea

deproduc

�ieîn

cursde

execu�ie

înore-m

a�in

�sau

ore-m

anoper���

D. P

roced

eul evalu

�rii glo

bale în

fun

c�ie de

grad

ul d

e finisare teh

nic�

Const�

îndeterm

inarea�ievaluarea

produc�ieineterm

inatepornind

dela

gradulde

finisaresau

gradulde

efectuarea

opera�iilor

tehnologicestabilit

procentualde

c�tre

comisia

tehnic�

deinventariere.

Produc

�iafinit�

aregradul

definisare

100%.

Un

asemenea

gradpoate

c�p

�tacaracter

deperm

anen��,

fiindstabilit

cao

norm�

tehnic�

privindproduc

�ianeterm

inat�.

��

Rela�ii d

e calcul:

�)exp

rimarea

pro

du

c�ieifab

ricate(fin

it��i

neterm

inat�)

în„u

nit��ico

nven

�ion

aleg

radd

efin

isare”(Q

con

v):Q

conv=

Cantitatea

deproduc

�iefinit�

exprimat�

îngrad

definisare

100%+

Cantitatea

deproduc

�ieneterm

inat�exprim

at�în

raportcugradulde

finisare(între

0–

100%)

b)

determ

inarea

costu

lui

de

pro

du

c�iep

e„u

nitate

pro

du

c�ieco

nven

�ion

al�g

radd

efin

isare”(C

con

v):C

conv=

Totalcosturideproduc

�iedelim

itatepe

obiectuldecalcula

�ie/Qconv

c)evalu

areap

rod

uc�ieiîn

curs

de

execu�ie:

Produc

�ianeterm

inat�la

sfâr�itulperioadei

=Q

convx

Cantitatea

deproduc

�ieneterm

inat�exprim

at�în

raportcu

graduldefinisare

(între0

–100%

)

�

6.Procedee de separare a costurilor în fixe �i variabile

•

��

•

���

�����

����

�����

����

��

���

��� ��

��

����

��������

��

!�"

��

�����

�

������#

����

� ���

����

����

�����

����

�����

���� ���������������

�������

�������

����

$%���

�&��'

&�

����

#����

���

�������

��

�����

����

���

�����������

����

����

�����������

$��

�����

���'

���

����#����

���

�������

��

�����

����

���

��������������

�� ���

��$

%��(

���

•

���

CA

PIT

OL

UL

IVÎN

TR

E C

AL

CU

LA�

IA C

OS

TU

RIL

OR

, CO

NT

RO

LU

L

DE

GE

ST

IUN

E �

I CO

NTA

BIL

ITAT

EA

MA

NG

ER

IAL�

1.Pragul

derentabilitate

�icalcula

�iacosturilor

1.1.Contulde

rezultatediferen

�ial1.2.Indicatoricalcula

�ipebaza

contuluiderezultate

diferen�ial

1.3.Pragulde

rentabilitate�igestiunea

2.Costurile

par�iale:variabilesau

directe

2.1.Metodele

costurilorpar�iale

2.2.Metoda

costurilorvariabile

�ievaluareastocurilor

3.Costurim

arginale

4.Imputarea

ra�ional�

acosturilor

fixe

4.1.Principiile

metodei

4.2.Aplica

�iilem

etodei4.3

Targetcosting4.4

Tablouldebord

���

1.Pragul de rentabilitate �i calcula�ia costurilor

1.1.Contul de rezultate diferen�ial

�U

tilizareach

eltuielilo

rvariab

ileperm

iteeviden

�iereaunor

rezultateinterm

ediareprin

calcululco

sturilo

rp

ar�iale�ia

marjelo

r.

�M

arja-

estediferen

�adintre

valoareaunuiprodus

�iuncost.

�M

arjaasu

pra

costu

lui

variabil

(MC

V)

-diferen

�aîntre

cifrade

afaceri�i

ansamblul

cheltuielilorvariabile

necesareob

�ineriiprodusului.

���

�R

ela�iad

ecalcu

l:

�C

ifrade

afaceri(CA

)=

p×

Q-

Cheltuielivariabile

(CV

)=

v×

Q=

Marja

asup

raco

stulu

ivariabil(M

CV

)=

(p–

v)×

Q-

Cheltuielifixe

(CF

)=

Rezu

ltat(P

rofit

saup

ierdere)

(R)

���

•

���

•

���

1.2.Indicatori calcula�i pe baza contului de rezultate diferen�ial

•

��

•

��

•

���

1.3.Pragul de rentabilitate �i gestiunea

�P

ragulde

rentabilitateî�i

g�se

�teu

tilitateaîn

în�elegerea

�idem

onstrareaanum

itorcazuri

particulareprivitoare

lagestiune,

�ianume:

�p

rob

lema

întrep

rind

erilor

cup

rod

uc�ie

nereg

ulat�;

�aleg

erean

oilo

rstru

cturi

(mo

dificarea

con

di�iilo

rd

eexp

loatare);

�ip

oteza

un

uiviito

rin

cert.

���

2.Co

sturile p

ar�iale: variabile sau

directe

Sistem

ul

costu

rilor

par�iale

seb

azeaz�pe

cerin�a

potrivitc�reia

înco

sturi

nu

sein

tegreaz�

decât

op

artep

ertinen

t�a

cheltu

ielilor

întrep

rind

erii.

���

2.1.Metodele costurilor par�iale

Ansam

blul cheltuielilor încorporabile poate fi reprezentat prin schem

a de mai jos, diversele m

etod

e ale costu

rilor

par�iale b

azând

u-se p

e privileg

ierea un

eia sau a alteia

din

tre clasific�ri:

�����

�����%

��

����

������

������

�

�����

������

�����

�)

�����

�������

����

��*

+

���

2.1.1.Metoda costurilor variabile

Denum

it��i

meto

da

costu

rilor

pro

po

r�ion

alesau

direct-

costin

g,

const�în

inclu

derea

înco

stul

pro

du

selor

nu

mai

ach

eltuielilo

rvariab

ile,in

diferen

td

ac�su

nt

directe

sauin

directe

(zonele1�i2):

�În

acestcaz

esteindispensabil�

identificareacheltuielilor

variabileale

centrelor;costurile

variabileob

�inuteperm

itcalcululuneim

arjeasu

pra

costu

rilor

variabile

pe

pro

du

s.�

Fiecare

produsî�i

vaaduce

contribu�ia

laacoperirea

cheltuielilornerepartizate,

înacest

cazch

eltuielile

de

structu

r�.P

ebaza

acestuitratam

entse

constat�o

po

rtun

itatead

ea

sup

rima

saud

ea

dezvo

ltavân

z�rileu

nu

iasau

altuia

din

trep

rod

use.

�����

�����%

��

����

�����

����� ���

�����

������

�����

�)

�����

�������

����

��*

+

���

2.1.2.Metoda costurilor directe

�M

etod

aco

sturilo

rd

irecteintegreaz

�în

costulproduselor

nu

mai

cheltu

ielilerep

artizatef�r�

amb

igu

itateacestora,

indiferentdac

�este

vorbade

cheltuielivariabilesau

fixe(zonele

1�i3):

�În

acestcaz,

calcululnu

prezint�niciun

felde

ambiguitate,

deoarecenu

reprezint�decât

oregrupare

acheltuielilor

directeu�or

derealizat.

�M

etodan

uan

alizeaz�ch

eltuielile

ind

irectecare

sun

tim

pu

tateg

lob

alasu

pra

sum

eim

arjeico

sturilo

rd

irecteg

enerate

de

fiecarep

rod

us.

�����

�����%

��

����

�����

����� ���

�����

������

�����

�)

�����

�������

����

��*

+

���

2.1.3.Metoda costurilor specifice

�M

etod

aco

sturilo

rsp

ecifice(m

etod

aco

stulu

ivariab

ilevo

luat,

direct-co

sting

evolu

at,m

etod

aco

ntrib

u�iilo

rsau

aap

ortu

rilor,

costu

lo

pera�io

nal)

esteo

alt�abordare

acostului

par�ial,practicat�de

majoritatea

întreprinderiloranglo-saxone.

�A

cestcostpar�ialcuprindezonele

1,2�i3:

�M

etoda costurilor specifice consider� c� m

etoda costurilor variabile este insuficient� pentru com

pararea costului produselor: este cazul cel m

ai frecvent al întreprinderilor de produc

�ie, în care o parte important� a cheltuielilor fixe este

legat� de ob�inerea produselor.

�����

�����%

��

����

�����

����� ���

�����

������

�����

�)

�����

�������

����

��*

+

���

2.2.Aplicarea costurilor par�iale

2.2.1.Metoda costurilor variabile în analiza deciziilor pe

termen scurt

�A

naliza

marg

inal�

-reprezint�

otehnic

�utilizat�

pentruco

mp

arareap

roiectelo

raltern

ative,prin

eviden�ierea

diferen�elor

dintreveniturile

�icheltuielile

previzionateale

acestora.

�C

ontabilulorganizeaz

�inform

a�iile

relevantepentru

adeterm

inacare

din

trealtern

ativeco

ntrib

uie

celm

aim

ult

lap

rofitu

risau

gen

ereaz�cele

mai

mici

costu

ri.În

raportulîntocm

itapar

numai

datelecare

suntdiferite

pentrufiecare

alternativ�.

���

�D

eciziilem

anag

erialeo

pera�io

nale

(de

explo

atare)-

potfi

analizateprin

utilizareaconturilor

deprofit

�ipierdere

înform

atulmarjeicontribu

�ieigeneratede

metoda

costurilorvariabile

�iaanalizeim

arginale:

�d

eciziide

tip„a

pro

du

cesau

acu

mp�ra”;

�d

eciziiprivin

dco

men

zilesp

eciale;

�an

alizastru

cturiivân

z�rilo

r.

��

Deciziile d

e tip ,,a p

rod

uce sau

a cum

p�ra”:

�S

cop

ul an

alizei -este de a identifica costurile fiec�rei

alternative �i efectele acesteia asupra veniturilor �i cheltuielilor �i a selecta varianta cea m

ai profitabil�.

�F

actoriice trebuie lua

�i în considerare:

��������

���

�� ��

,�%��

��

���

-���

����

��

��#��

����

���

���

�������

����

�

����

����%��

����

����

��

���

��� �

����

����

�

&����

������

�����

�������� ��

�����

���

��

������

�� ���

����

�����

����

������

����

�� ��

�����

���

����� ��

����

���� ���

���

����

&��

��

���

������

���

��-�

����

�������

���

Deciziile p

rivind

com

enzile sp

eciale

�M

anagementul

seconfrunt�

deseoricu

decizii

privin

dco

men

zilesp

eciale,adic

�trebuie

s�

op

tezep

entru

acceptarea

sauresp

ing

ereaunor

comenzi

specialepentru

produse,lapre

�urimaim

icidecâtpre�urile

normale

depia

��.

�C

omenzile

specialeco

n�in

unnum

�rm

arede

produsesim

ilare,ce

urmeaz

�a

fivândute

peloturi

(ambalate

încontainere

mari);

�D

eoarecem

anagementulnu

aprev�zutaceste

comenzi,ele

nu

sun

tin

cluse

înestim

�rilean

uale

privin

dco

sturile

sauvân

z�rile.

�i,

dincauz�

c�aceste

comenzi

reprezint�even

imen

teu

nice,

elen

utreb

uie

inclu

seîn

estim�rile

cheltu

ielilor

�iven

iturilo

rîn

perio

adele

urm

�toare.

Societatea

trebuies�

leia

înconsiderare

numai

dac�

exist�capacit�

�ideproduc

�ieneutilizate.

���

An

aliza structu

rii vânz�rilo

r

�p

resup

un

edeterm

inareacelei

mai

profitabilecom

bina�ii

devânz

�ride

produse,atunci

cândsocietatea

fabric�

maim

ulteproduse

sauofer�

maim

ulteservicii.

���

2.2.2.Metoda costurilor variabile �i evaluarea

stocurilor

�În

cazulunei

întreprindericare

prezint�o

situa�ie

de

stocaj

pe

perio

ada

analizat�,

f�r�u

nsto

cin

i�iald

ep

rod

use,

contulderezultat

alcontabilit��iigenerale

poatefi

redatastfel:

����

������

����� ��

����

���

���

���

����

����

����

�

��� �

����

��

�����

������

����

%.����

'���

����

�%.����

'���

����

����

��

#��

��� �

����

���

%��

�

���

����

������

����� ��

����

���

���

���

����

������

��

����

��

�����

�����

��������

��

���

�R

ezultatulob

�inutprin

metoda

costurilorvariabile

saurezu

ltatuld

eco

ntrib

u�ie

seob

�ineastfel:

�C

ifrade

afaceriaproduselor

vândute–

Costulde

produc�ie

variabilalproduselorvândute

=M

arjaasu

pra

costu

rilor

variabile

ap

rod

uselo

rvân

du

te

–C

heltuielifixeale

perioadei=

Rezu

ltatulco

ntrib

u�iei

���

�C

heltuielilefixe

aleperioadeisunt,în

contabilitateageneral�,

repartizateîntre

produselevândute

�iprodusele

stocate;ori

în„contabilitatea

decontribu

�ie”ele

suntsuportate

întotalitate

dec�tre

produselevândute.

�P

arteacheltuielilor

fixereferitoare

laprodusele

stocatecreeaz

�deci

odiferen

��de

tratament

contabilîntre

celedou

�contabilit�

�i.D

ac�

segeneralizeaz

�aceast�

procedur�de

concordan��

lao

situa�ie

devaria

�iea

stocurilor,rezu

ltatulse

ob�ine

astfel:

�C

ifrade

afaceriaproduselor

vândute–

Costulde

produc�ie

variabilalproduselorvândute

=M

arjaasu

pra

costu

rilor

variabile

ap

rod

uselo

rvân

du

te–

Cheltuielifixe

aleperioadei

=R

ezultatu

lcon

tribu�iei

–C

heltuielifixe

incluseîn

varia�ia

stocurilor(stoc

ini�ial–

stocfinal)=

Rezu

ltatulco

ntab

ilit��iig

enerale

���

3.Costuri m

arginale

Co

stul m

argin

al:

�rep

rezint�

diferen�a între ansam

blul cheltuielilor de exploatare necesare unei produc

�ii date �i ansamblul

cheltuielilor necesare aceleia�i produc

�ii majorate sau

diminuate cu o unitate.

�m

atematic: D

ac� A

n�i A

n+

1reprezint� dou

� niveluri de activitate c

�rora le corespund costurile Cn

�i respectiv C

n+

1,atunci:C

ostul marginal (C

ma) =

Cn+

1 –C

n

�în

sens restrân

s, co

stul m

argin

al -costul ultim

ei unit��i

fabricate pentru a atinge un nivel de produc�ie dat�.

���

�în

sens m

ai larg �i m

ai op

era�io

nal, co

stul m

argin

al -costul

unui ansamblu considerat ca suplim

entar în raport cu o referin��

(de exemplu, cost al unei pie

�e la export).

�prin u

nitate se poate în

�elege un lot, o serie sau un articol.

�co

stul

marg

inal

esteegal

cuch

eltuielile

variabile

un

itaredac�

suntîndeplinite

dou�

condi�ii,respectiv

ostru

ctur�

nem

od

ificat�care

nuproduce

schimb�rila

nivelulcosturilorfixe

�ich

eltuielile

variabile

sun

tstrict

pro

po

r�ion

alecu

cantit�

�ile.

���

�G

rafic curb

a costu

lui to

tal:

u.m

.

R

an

da

men

te

Ra

nd

am

ente

R

an

dam

en

te

cre

sc�

toa

re

con

stan

te

de

scresc

�to

are

C

an

tit��i

�

���

�G

rafic curb

a costu

lui m

argin

al:

u.m.

R

andamente

Randam

ente R

andamente

cresc

�toare constante

descresc�toare

C

antit��i

�

��

Din

analiza g

raficelor se co

nstat� u

rm�to

arele:

�în

zonaran

dam

entelo

rcresc�to

are,fiind

necesarim

aipu

�inifactori

deproduc

�iepentru

ob�inerea

unuiprodus,

costu

lmarg

inaleste

descresc�to

r;

�în

zonaran

dam

entelo

rco

nstan

te,co

stul

marg

inal

esteco

nstan

t,deoarece

fiecareunitate

produs�

consum�

aceea�icantitate

defactori;

�în

zonaran

dam

entelo

rd

escresc�toare,

fiindnecesari

mai

mul�i

factoride

produc�ie

pentruun

produs,co

stul

marg

inaleste

cresc�tor.

��

Asp

ectele matem

atice ale costu

lui m

argin

al

�rela

�iilecostuluim

arginalcucostultotal;

�rela

�iilecostuluim

arginalcucostulm

ediu;

�rela

�iilecostuluim

arginalcuprofitul.

���

4.Imputarea ra

�ional� a costurilor fixe4.1.P

rincipiile metodei

•

���

�A

plicareaunuidem

ersbazat

pecosturile

ra�ionale

arela

baz�

organizareacosturilor

dincontabilitatea

analitic�

�ipresupune

câtevaactivit��isu

plim

entare:

a)determ

inareaactivit�

�iinorm

alepentru

fiecarecentru

principal;

b)

determinarea

coeficien�ilor

deim

putarera�ional�

aleacestor

centre;

c)calculul

coeficien�ilor

deim

putarera�ional�

alcentrelor

auxiliareunde

activitateanu

poatefievaluat�;

d)

prezentareatabloului

derepartizare

acheltuielilor

indirecteîn

condi�iiledistinc

�ieiîntre

cheltuielilevariabile

�icele

fixepentru

fiecarecentru.

���

4.2.Ap

lica�iile meto

dei

�M

etodaim

put�riira�ionale

î�ig�se

�teaplicabilitate

în:

�în

treprin

derile

sezon

iere

�p

olitica

de

fixarea

pre�u

rilor

de

vânzare

�evalu

areasto

curilo

r

�d

egajarea

ind

icatorilo

rd

eeficien

��a

gestiu

nii

înan

alizacen

trelor

de

respo

nsab

ilitate

���

4.3. Metoda

Target Costing

�E

steo

metod

�de

stabilirea

pre�urilor

deîntreprinderi

înfunc

�iede

pia��.

�A

ceastaeste

considerat�ca

fiindun

instrument

dem

anagement

alcosturilor,

pentrureducerea

costuluitotal

deproduc

�ie,pe

totparcursul

cicluluide

via��

cuajutorul

departamentelor

deproduc

�ie,tehnic,

cercetare�i

proiectare.

�M

etodaare

învedere

costulm

aximde

produc�ie

carepoate

fiînregistrat,astfelîncât

societateas�

ob�in

�m

arjade

profitdorit�pentru

unprodus,la

unpre

�impus.

�C

ondi�iileactuale

economice

impun

firmelor

realizareaproduselor

deo

calitatesuperioar�,

într-untim

pcât

mai

scurt�ila

pre�uricâtm

aimici.

���

Co

nd

i�iide ap

licarea m

etod

eiTarget-C

ostin

g:

�realizarea

deproduse

deserie

mai

mic�,

cares�

sepoat�

adaptau�or

lacerin

�elepie

�ei;

�introducerea

metodelor

moderne

decalcula

�iea

costurilor;

�introducerea

detehnologiiautom

atizatede

produc�ie;

�introducerea

unorsistem

ede

gestionarea

bazelorde

date.

���

Ap

licarea acestei meto

de im

pu

ne an

um

ite etap

e

�S

tabilireapre

�ului-�int�,conformstudiilor

depia

��;

�S

tabiliream

arjeiprofitului

dec�tre

administratori,

manageri;

�S

tabilireacostului

�int�prin

calculareadiferen

�eidintre

pre�ulde

vânzare�im

arjade

profit.

���

Abord�ri privind Target C

osting

�D

eterminarea

sirealizareacostuluitinta

�A

bordarestructurala

ptdeterm

inareacostului

lacare

unprodus

propusavand

functionalitatesi

calitatespecificata,

trebuiesa

fiefabricat,

pentrua

generaun

nivelddorit

alprofitului

lapretulde

vanzareanticipatalprodusului.

�Im

plicam

anagementul

costuluiin

primele

fazeale

dezvoltariiprodusuluisiilaplicape

intreagadurata

avietii

produsului,abordandactiv

lantulvaloriiinintregulsau.

�Lantul

valorii=

succesiunede

operatiicreatoare

devaloare

adaugata;cele

debaza

inlantul

valoriisunt

activitatileprim

are,apoicelede

sustinere.���

De re

�inut!

�M

etodade

calculatiea

costurilorcondus

�de

pia��;

�O

rientarespre

client,

�O

rientarespre

proiect;

�U

tilizareade

echipem

ultifunc�ionale

despecialist;

�O

rientat�spre

cicluldevia

��;

�Im

plic�

lan�ulde

crearea

valorii.

��

4.4. TAB

LOU

L DE

BO

RD

(Dash B

oard sauB

alance Scorecard) –

viziunea perform

anteide m

anagement

�B

alance

scorecard

areo

abordarecare

vizeaz�

nevoias�

furnizezem

anagementului

informa�ii

cares�

acoperetoate

ariilerelevante

deperform

an��.

Informa�iile

suntatât

financiarecât

�inon

financiare�i

acoper�sfera

profitabilit��ii,

satisfac�ia

clientului,eficien

�aintern

��i

inovarea.

�B

alance

scorecard

seaxeaz

�pe

4perspective

diferite:clientel�,

gestiuneaintern

�,inovarea

�iînv

��area

�iperform

an�ele

financiare�int�.

��

�Tablourile

debord

suntinstrum

entede

pilotajpe

termen

scurtorientate

spreac

�iune.E

lecuprind

unnum

�rde

indicatoripertinen�i,conci�i,ob

�inu�irapid

�icareexprim

�factorii

decom

petitivitateai

întreprinderiisau

aiunui

centrude

responsabilitate.

�P

rinaspectul

lorsintetic,

tablourilede

bordatrag

aten�ia

responsabililorasupra

punctelorcheie

dingestiunea

lor�i

amelioreaz

�astfel

luareadeciziilor.

Indicatoriipot

fifinanciari,fizicisau

calitativi.

�Tablourile

debord

trebuiescs�

fieadaptate

lafiecare

nivelierarhic.A

legereaindicatorilor

comuniîntre

niveleleierarhice

favorizeaz�

dialogul�i

comunicarea

întresuperiori

�icolaboratoriis

�isubordona�i.

���

CA

PITO

LUL V

OR

GA

NIZA

RE

PR

IVIN

D C

ALC

ULA

�IA C

OS

TUR

ILOR

�I

RE

ZULTA

TELO

R

� ��������

����

���������

�������������

�����������

Contabilitatea m

anagerial� prin conturile de decont�ri interne

2.S

isteme de calcula

�ie a costurilor �i rezultatelor2.1.C

alcula�ia costurilor pe com

enzi de fabrica�ie

2.2.Sistem

ul de calcula�ie a costurilor pe faze de

fabrica�ie

2.3.Calcula

�ia costurilor standard

���

��������

����

��� �����

�����������

����

�������

•���

������

������� ��

������

������

������ ��

�

����

���

•���

������������� ����

����

�����������

�����

�����

��

��

•�

�� ��� �������� ����

!�����������"

Contabilitatea m

anagerial� prin conturile de decont�ri interne

�Toate

conturilenecesare

calcula�iei

costurilorsunt

grupateîntr-o

clas�

distinct�,clasa

9„C

on

turi

de

gestiu

ne”

:

�G

rup

a90

„Deco

nt�ri

intern

e”–

suntconturide

reflectaresau

oglind�

careasigur�

independen�a

contabilit��ii

internede

gestiuneîn

raportcu

contabilitateafinanciar�.

Prin

intermediul

lorse

preiaucheltuielile

deexploatare

dincontabilitatea

financiar��i

setransfer�

înaceea

�icontabilitate

produc�ia

ob�inut�.

���

�G

rup

a92

„Co

ntu

ride

calcula�ie”

–suntconturi

pentrugruparea

costurilorîn

raportcu

destina�ia

lor.În

deb

itul

lorse

înregistreaz�

colectareacosturilor,

iarîn

credit,

decontareacosturilor

efective.Nu

prezint�sold.

�G

rup

a93

„Co

stul

pro

du

c�iei”–

suntconturi

createpentru

asuplini

lipsaconturilor

destocuri

pentrueviden

�aproduc

�ieiob

�inute.E

lese

potdenum

i�ico

ntu

rid

ep

rod

uc�ie.

Se

deb

iteaz�cu

produc�ia

ob�inut�,

secred

iteaz�cu

ata�area

costurilorla

resurseleconsum

ate.���

Tip

urile d

e înreg

istr�ri con

tabile

�C

olectarea costurilor pe baza documentelor justificative:

92x=

901

�O

b�inerea de produse finite în cursul lunii, evaluate la

cost prestabilit (standard sau normat):

931=

902

�C

alcularea �i decontarea costurilor de produc�ie:

���

�circula

�ia intern� fie între între sec

�iile auxiliare pe de o parte, fie între sec

�iile de baz� �i cele auxiliare pe de alt� parte:

922=

922(analitic, sec

�ia primitoare) (analitic, sec

�ia furnizoare)

�i:

921=

922D

e asemenea, pentru activit�

�ile auxiliare furnizate intern se pot debita �i conturile 923 , 924 �i 925 prin creditarea contului 922.

�repartizarea costurilor indirecte incluse în costul produsului:

921=

923922

=%924925

���

�costul efectiv al produc

�iei neterminate:

933=

92x

�costul efectiv al produc

�iei finite:902

=92x(sold debitor)

�stabilirea �i înregistrarea diferen

�ei între costul prestabilit �i costul de produc

�ie:

D902

C

Cost

efectivde

produc�ie

Cost

prestabilitde

produc�ie

Sold

creditor–

economii

Sold

debitor–

dep��iri

���

�S

oldul se poate lichida prin creditarea contului, în ro�u în

cazul economiilor �i în negru în cazul dep

��irilor, dup

� cum

urmeaz

�:903

=902

�închiderea conturilor de costuri neincluse în costul de produc

�ie: 902

=%923

924

925

�închiderea contului 933 pentru costul efectiv de produc

�ie:902

=933

��

�interfa

�a costul produc�iei-costuri ocazionate:

901=

%931

(costul prestabilit)903

(diferen�a de pre

�, ro�u sau negru, dup

� caz)

�în urm

a opera�iilor de m

ai sus, r�mân deschise dou

� conturi care se închid reciproc:

901=

902

��

2. Sistem

e de calcula�ie a costurilor �i rezultatelor2.1.C

alcula�ia costurilor pe comenzi de fabrica�ie

�rep

rezint�

unsistem

decalcula

�iea

costurilorpe

produs,prin

carecheltuielile

privindm

ateriileprim

e,cheltuielile

privindsalariile

�icheltuielile

generaleprivind

produc�ia

suntrepartizate

anumitor

com

enzisau

loturideproduse.

�co

man

da

de

fabrica�ie

-reprezint�

ordinulunui

clientpentru

unanum

itnum

�rde

produsespecial

proiectate,fabricate

înfunc

�iede

cerin�e.

�utilizat

desociet�

�ilecare

fabric�

produsede

seriem

ic�

saupe

baz�

decom

enzispeciale

(deexem

plu,vapoarele

sauutilajele

mari),

acestsistem

areca

scopcalculul

costurilorunitare

aleproduselor

prinîm

p�r�irea

costuluitotal

deproduc

�ieaferent

fiec�rei

comenzi

lanum

�rulde

unit��i

deprodus

executatepentru

comanda

respectiv�.

���

2.2. Sistem

ul de calcula�ie a costurilor pe faze de fabrica�ie

�U

nsistem

de

con

tabilitate

aco

sturilo

rp

efaze

de

fabrica�ie

îlreprezint�sis

tem

ul

de

ca

lcu

la�ie

aco

stu

rilor

pro

du

se

lor,

utiliz

at

de

so

cie

t��ile

care

exe

cu

t�ca

ntit�

�im

ari

de

pro

du

se

sim

ilare

sa

ua

uu

np

roce

sd

ep

rod

uc�ie

co

ntin

u�

.

�S

istemul

decalcula

�iea

costurilorpe

fazede

fabrica�ie

sebazeaz

�pe

oanaliz

�form

at�din

treitablouri:�

Situ

a�ia

pro

du

c�ieiech

ivalente;

�Tab

lou

lde

analiz

�a

costu

luiu

nitar;

�S

itua�ia

recapitu

lativ�

aco

sturilo

r.

���

Principalele caracteristici ale sistem

elor de calcula�ie a costurilor pe com

enzi �i pe faze:

Calcu

la�ia co

sturilo

r pe

com

enzi

Calcu

la�ia co

sturilo

r pe faze

1.C

olecteaz� cheltuielile de

produc�ie �i le repartizeaz

� pe com

enzi sau partide de produse specifice.

1.C

olecteaz� cheltuielile de

produc�ie �i le grupeaz

� pe sec�ii,

centre sau celule de activitate.

2.D

etermin� costurile pentru fiecare

comand

� executat�.2.

Determ

in� costurile pe unit�

�i de produse finisate în anum

ite perioade de tim

p.

3.U

tilizeaz� un cont sintetic

„Pro

du

se

în c

urs

de

fab

rica�ie

”, com

pletat de un registru analitic pentru fi�ele de cheltuieli ale com

enzilor.

3.U

tilizeaz� m

ai m

ulte

co

ntu

ri

„Pro

du

se

în c

urs

de

fab

rica�ie

”, câte unul pentru fiecare sec

�ie, centru sau celul� de activitate.

���

2.3. Calcu

la�ia costu

rilor stan

dard

Etap

e:

EI.S

tabilirea

volu

mu

lui

stand

ardal

activit��ii-

const�în

alegereavolum

uluistandardde

activitatealîntreprinderiiîn

func�ie

decare

suntdim

ensionatecosturile

standard.A

cestvolum

esteexprim

atîn

unit��i

cantitativesau

valorice(ore

unit��i

monetare,

standard,salarii

etc.).D

eregul�

sealeg

orele-execu�ie,

careredau

înm

odreal

volumul

standardal

activit��ii.

EII.S

tabilirea

pe

baza

fi�elor

tehn

olo

gice

saua

re�etelor

de

fabrica�ie

aco

sturilo

rstan

dard

pen

truco

sturile

directe

de

materiale

�iman

op

er�:���

�P

entrudeterm

inareacosturilor

standardde

materiale

sefolosesc:�

stand

ardele

cantitative

,adic�

normele

deconsum

cuprinseîn

documenta

�iatehnic

�de

fabrica�ie,

�i

�stan

dard

eled

ep

re�,

respectivpre

�urilede

achizi�ieprestabilite

alem

ateriilorprim

e,ale

materialelor

debaz

��i

alecelorlalte

feluride

materiale

prev�zutea

seutiliza

înprocesulde

produc�ie.

�����

���

���� ��

������

��

���� �� �

�������

���

�

�����

�×

�������

���

� ��

��������

���

�În

cazulsalariilor,

pre�urile

suntînlocuite

printarifele

desalarizare.

Aceste

pre�uri

prestabilitepot

fiegale,

dup�

caz,cu

pre�urile

medii

deachizi�ie

realizateîn

perioadeleprecedente

actualizateîn

func�ie

deevolu

�iapre

�urilor�ide

al�ifactori.

�����

���

���� ��

��

�����

�

���� �� �

�������

���

�������

�����

�����

×

�����

�����

��

������

�

��������

�

��������

���

���

EIII.S

tabilirea

stand

ardelo

rp

entru

costu

rilein

directe:

�În

vedereastandardiz

�riicosturilor

indirectede

produc�ie

(regiasec

�iilor),generale

deadm

inistra�ie

(regiageneral�)

�ide

distribu�ie

(desfacere)se

potfolosidou

�m

etode:�

meto

da

analitic

��im

etod

asin

tetic�

,implicit

�stan

dard

elein

divid

uale

�istand

ardele

glo

bale

.

���

Stan

dard

ele ind

ividu

ale

Stan

dard

elein

divid

uale

reprezint�norm

evalorice

privindcosturile

indirecte,stabilite

peunitate

dem�sur�

avolum

uluiactivit�

�iiob

�inutîn

cadrullocului

decosturi

(centruluide

gestiune).E

lese

stabilescpe

feluride

costuriindirecte,

apelândla

disocierealor

încosturi

fixe�i

costurivariabile.

�S

tand

ardele

ind

ividu

alep

rivind

costu

rilevariab

ilese

antecalculeaz�

îndou

�etape

principale:

a)determinarea

costurilorvariabile

normale

pebaza

rela�iei:

���

•

��

Exem

plu

:M

edia

anual�

acostu

rilor

indire

cte

de

pro

duc�ie

pe

5ani

ante

riori

este

de

750.0

00

u.m

.

Dife

ren�a

între

volu

mulm

ediu

alpro

duc�ie

ipe

cei5

ani�icelal

pro

duc�ie

ista

ndard

este

de

10

%(d

imin

uare

).

Sta

ndard

glo

balcostu

riin

dire

cte

de

pro

duc�ie

=750.0

00

u.m

.–

750.0

00

u.m

.×

10

%=

675.0

00

u.m

.

�S

intezalucr�rilor

destabilire

astandardelor

pentrucosturile

indirectese

realizeaz�

cuajutorul

bu

getu

lui

de

costu

ri.A

cestase

întocme�te

pefiecare

locde

costuri�i

peîntreprindere,în

ansamblu.

�P

ebaza

standardelorprivind

cheltuielileindirecte

sedeterm

in�

cotele

stand

ardpentru

decontareacosturilor

indirecte.A

cestease

stabilescîn

raportcu

volumulstandard

alactivit�

�iialespentru

loculdecosturi.R

ela�ia

decalculeste:

��

•

���

Mo

delu

l gen

eral de calcu

la�ie a costu

rilor

stand

ard p

e pu

rt�torii d

e costu

ri:

•�����

������

� ��

���

�����

��

��

��

��������

�����

� ��

�

�����

�

�����

���

��������

� ��

�����

�����

��

������

���

����

�����

���

������

������

� ��

����

������

��

��

��������

�����

� ��

�

������

�����

���

��

��������

� ��

�����

�����

�� ���

��������

�

������

��� �

��

�����

���

�����������

� �� ��

�����

�������

�����

��

���� ��

�����

�����

���

���� ��

��

����

������

��� �

��

��

�����������

� �� ��

�����

�������

�����

��

���� ��

�������

���� ��

��

����

���������

�������

� � ��������

����� ����

���

���

EV.E

viden

�a abaterilo

r:

A. A

baterile d

e la costu

l stand

ard p

rivind

materialele:

a) abaterile de cantitate (∆Q

):

∆Q

= [Q

(e)–

Q(s

)]×

pu

(s)

unde:Q

(e)= cantitatea efectiv

� aferent� produc�iei realizate;

Q(s)=

cantitatea standard aferent� produc�iei realizate;

pu(s)=

pre�ul unitar standard.

���

b) abaterea de pre

�uri (∆P

):

∆P

= Q

(e)

×( p

u(e

)–

pu

(s))

unde:pu

(e)= pre

�ul unitar efectiv.sau:

∆P

= (Q

(e)

×p

u(e

)) –(Q

(e)

×p

u(s

))

c) abaterile totale de consum �i pre

�uri ( ∆T

):

∆T

= (Q

(e)

×p

u(e

)) –(Q

(s)

×p

u(s

))���

B.A

baterile

de

laco

sturile

stand

ardd

esalarii:

a) abaterile din folosirea orelor productive (∆H

):

∆H

= (H

(e)–

H(s

)) ×tu

(s)

unde:H

(e)= tim

pul efectiv aferent produc�iei realizate;

H(s)=

timpul standard aferent produc

�iei realizate;tu

(s)= tariful unitar standard.

���

b) abaterile din varia

�ia tarifelor de salarizare (∆S

):∆

S =

H(e

) ×(tu

(e)–

tu(s

))

unde:tu

(e)= tariful unitar efectiv.

Sau:

∆S

= (H

(e) ×

tu(e

)) –(H

(e)×

tu(s

))

c) abaterile totale de folosire a orelor �i din tariful de salarizare ( ∆

T):∆

T =

(H(e

) ×tu

(e)) –

(H(s

) ×tu

(s))

���

C.A

baterile

privin

dco

sturile

ind

irecte:

a) abateri din schimbarea volum

ului costurilor indirecte (∆

G(r)):

∆G

(r)=

G(e

)–

G(r)

unde:G

(e)= costuri efective;

G(r)=

costuri recalculateiar

G(r)

= Q

(e)

×cv

(s)+

Cf (s

)

unde:Q

(e)= volum

ul efectiv al activit��ii;

cv(s)=

costuri variabile unitare standard;C

f (s)= costuri fixe totale standard.

���

b) abateri din activitate (∆

G(a

)):

∆G

(a)=

G(r)

–G

(a)

unde:G

(a)= costuri standard aferente produc

�iei efective (ore efective).

G(a

)=

Q(e

)×

cu

(s)

unde:cu

(s)= costuri standard unitare (variabile �i fixe) sau cota

standard de decontare a costurilor indirecte.

���

c) abateri din varia�ia randam

entului muncii sau de eficien

�� (∆

G(e

)):

∆G

(e)=

G(a

)–

G(w

)

unde:G

(w)=

costuri standard pentru orele standard aferente produc�iei

realizate (efective).

G(w

)=

H(e

)×

cu

(s)

unde:H

(e) = ore standard corespunz

�toare produc�iei realizate.

H(e) =

Cantitate de produc

�ie realizat� x Ore standard pe unitate

de produc�ie

��

Înanaliza

abaterilo

rp

rivind

costu

rilein

directe

sepoate

opera�icu

urm�toarele

rela�iide

calcul:

a) abaterea total� (∆T

):∆T

= G

(e)–

G(s

)

b) abateri de activitate ( ∆

Q(r)):

∆Q

(r) = G

(r)–

G(s

)

c) abateri de eficien�� ( ∆

C(e

)):∆

C(e

)=

G(e

)–

G(r)

unde:G

(e)= costurile efective;

G(s)=

costurile standard;G

(r)= costurile standard recalculate în func

�ie de gradul de activitate calculat pe baza rela

�iei: Nivelul real al activit�

�ii / Nivelul

standard al activit��ii

��

Oalt�

metodologie

deeviden

���ianaliz

�a

abaterilor,aplicabil�

încondi�iile

existen�ei

bu

getelo

rflexib

ile,opereaz

�cu

urm�toarele

rela�ii:

a) abateri totale (∆T

):∆

= G

(e)–

G(s

)

b) abateri de volum

( ∆Q

(r)):∆

Q(r)

= G

(r)–

G(e

)

Încadrulacesteiultim

erela

�ii,recalcu

larease

facen

um

aip

entru

costu

rilevariab

ile,cele

fixepreluându-se

lanivelul

celorînscrise

înbuget.

���

Rela

�iade

calculfolosit�pentru

determinarea

G(r)este:

G(r)

= Q

(e)

×cv

(s)+

Gf (s

)

unde:Q

(e)= volum

ul efectiv al activit��ii centrului de gestiune;

cv = costul variabil standard pe unitate de volum

în standardele financiare cu caracter variabil;G

f = costurile fixe standard.

c) abateri de eficien�� (∆

C(e

)):∆

C(e

)=

G –

G(r)

���

La rândul lor, abaterile de eficien�� se diferen

�iaz� în:

c1) abateri privind modificarea costurilor variabile pe unitate

de activitate ( ∆C

v(e

)):∆C

v(e

)=

Gv

(e)–

Gv

(r)

unde:G

v = costurile efective cu caracter variabil;

Gv

(r)= costurile recalculate cu caracter variabil;

Gv

(r)= Q

(e)×

cv(s)

c2) abateri privind modificarea sum

ei absolute a costurilor fixe ( ∆

Cf (e

)):

∆C

f (e)=

Gf (e

)–

Gf (s

)

unde:G

f = sum

a absolut� a cheltuielilor fixe realizate.

���

E.V

I. Co

ntab

ilitatea costu

rilor stan

dard

:

�M

etod

aco

stulu

istand

ardp

ar�ial;

�M

etod

aco

stulu

istand

ardu

nic;

�M

etod

aco

stulu

istand

ardd

ub

lu.

���

Meto

da în

registr�rii stan

dard

par�ial (p

ar�ial plan

):

�consum

ul de materii prim

e, la cost efectiv:

�����

����

������������

���� ���

�������

������

�����

�

�����

����

�������

����

���

�����

����

������

������

���������

��� ��

�� �����

�����������

��

���

���

��

��

� �� ����

����

���

�����

��������

�������

��

� �����

����� ����

��������� ��

�� ���

�

�����

����

���

�produc

�iafabricat�,evaluat�

lacoststandard:

931=

%

921.1

921.2

921.3

�produc

�ianeterm

inat�determ

inat��i

evaluat�la

închidereaperioadei:

933=

%

921.1

921.2

921.3

���

�înregistrarea

abaterilorde

lacosturile

standard,calculate

casold

debitorsau

creditor,dup

�caz,

alcosturilor

decalcula

�ie:903 (an

alitice)=

%921.1

921.2

921.3

Un

de:

921.1-

Cheltuielile

activit��iide

baz�

–costurim

ateriiprime

921.2-

Cheltuielile

activit��ii

debaz

�–

costurisalarii

directe921.3

-C

heltuielileactivit�

�iide

baz�

–costuri

indirectede

produc�ie

���

Rem

arc�:

�M

etodaînregistr�riistandard

par�ialeeste

conceput�ca

om

etod�

decalcula

�ieglobal�,

caren

uu

rm�re�te

determinarea

costuluipeprodus.

�D

inaceast�

cauz�,

eapune

accentulpe

analiza

abaterilo

rla

sfâr�itullu

nii.

�În

acestecondi�ii,

aplicareaeinu

esteindicat�

decâtîn

produc�ia

continu�,

carefolose

�teo

tehnologiede

fabrica�ie

simpl�

�iîndeajunsde

omogen

�.

���

Meto

da în

registr�rii stan

dard

un

ic (sing

le p

lan):

�consum

ul de materii prim

e:%

=901 (consum

uri efective la cost efectiv)921.1.1

921.2.1

�consum

ul de manoper� direct�:

%=

901 (salarii efective)921.1.2

921.2.2��

�colectarea cheltuielilor indirecte efective:

%=

901

923

924

925

�repartizarea cheltuielilor indirecte standard de

produc�ie:

%=

923

921.1.3

921.2.3�

�Înregistrarea produc

�iei ob�inute în decontarea

abaterilor:-produc

�ia fabricat�, evaluat� �i înregistrat� la cost standard:931

=902

-produc�ia neterm

inat�, evaluat� �i înregistrat� la cost standard:933

=902

-decontarea costurilor standard:902 =

%921.1.1

921.1.2

921.1.3

��

-decontarea abaterilor:903 =

%921.2.1

921.2.2

921.2.3

Un

de:

921.1.1–

Cheltuielile

activit��ii

debaz

�–

costuristandard

materii

prime

921.1.2–C

heltuielileactivit�

�iide

baz�–

costuristandard

salariidirecte921.1.3

-C

heltuielileactivit�

�iidebaz

�–

costuriindirectestandard

921.2.1-

Cheltuielile

activit��iide

baz�

–abaterim

ateriiprime

921.2.2-

Cheltuielile

activit��iide

baz�

–abaterisalariidirecte

921.2.3-C

heltuielileactivit�

�iidebaz

�–

abatericosturiindirectede

produc�ie

��

�������

�

��