ŢŢESUTURILE CARTILAGINOASEESUTURILE CARTILAGINOASECARACTERE GENERALE ALE CARACTERE GENERALE ALE ŢŢESUTURILOR CARTILAGINOASEESUTURILOR CARTILAGINOASE

Au origine mezenchimală. Se caracterizează prin predominenţa substanţei

fundamentale, care este semidură şi elastică. Caracterul substanţei fundamentale determină rezistenţa

cartilajului la tensiune şi presiune, precum şi funcţia de suport. Fibrele nu se disting în masa substanţei fundamentale-matrice Conţin două tipuri de celule: formatoare de cartilaj şi

distrugătoare de cartilaj. Sunt ţesuturi ordonate, avasculare. Cartilajele cresc prin apoziţie şi diviziune interstiţială

• Clasificare:– ţesuturi cartilaginoase de tranziţie– ţesuturi cartilaginoase permanente

• În funcţie de natura fibrelor din substanţa fundamentală, se disting trei tipuri de cartilaj:

– cartilaj hialin, conţine fibrile de colagen tip II;

– cartilaj elastic, conţine fibre elastice;

– cartilaj fibros, conţine fibre colagene tip I.

ŢŢESUTUL CAESUTUL CARRTILAGINOS HIALINTILAGINOS HIALIN

• Este varietatea de cartilaj cea mai răspândită.• În viaţa intrauterină, formează scheletul embrionului şi al fătului, fiind

înlocuit apoi de ţesut osos.

• Localizare:– la nivelul articulaţiilor;– la nivelul coastelor;– în trahee şi bronhiile mari;– în septul nazal.

ŢŢESUTUL CAESUTUL CARRTILAGINOS HIALINTILAGINOS HIALIN◦ Celule

◦ Matricea cartilajului

Substanţă fundamentală Fibre

Celulele cartilaginoaseCelulele cartilaginoaseCelulele formatoare de cartilaj sunt:◦ condroblastele ◦ condrocitele.

Condroblastele

Sunt celule tinere De formă turtită, lenticulară Se dispun la periferia cartilajului, cu axul lung paralel cu suprafaţa

acestuia. Au dimensiuni de 10- 20 . Sunt celule tinere, active metabolic, care elaborează substanţa

fundamentală şi fibrele.CondrociteleCondrocitele Sunt celulele adulte. Se dispun în porţiunea centrală a cartilajului. Au dimensiuni de 15- 40 . Au formă neregulată. ME : invaginaţii şi evaginaţii, mai exprimate la celulele adulte tinere.

◦ Această formă măreşte suprafaţa de contact cu mediul extracelular, ca o adaptare la localizarea lor într-o matrice nevascularizată.

Condrocitele mai tinere sunt dispuse în zonele periferice, au nuclei eucromi şi citoplasma, palid bazofilă, cu organite de sinteză bine dezvoltate: RER, Ap. Golgi, vezicule de glicogen şi lipide.

Condrocitele mature sunt situate în centrul cartilajului. Au organite de sinteză mai reduse, acumulări mari de glicogen. Nucleul este hipercrom, iar citoplasma, eozinofilă.

Condrocitele continuă să sintetizeze glicozaminoglicani şi colagen tip II.

Sunt situate în cavităţi numite condroplaste.

Deşi celule mature, condrocitele sunt celule care se divid. Celulele rezultate din diviziune sunt delimitate de o capsulă comună şi

formează grupe izogene.◦ grupe izogene axiale( diviziunile au loc în planuri paralele) se

întâlnesc în cartilajele care se osifică ◦ grupe izogene coronare( diviziunile au loc în planuri diferite) apar în cartilajele

costale, unde forţele de presiune se exercită în toate direcţiile

Celulele distrugCelulele distrugăătoare de cartilajtoare de cartilajCondroclaste/ condrocite

Sunt celulele distrugătoare de cartilaj.

Aceste celule sunt greu vizibile pe preparatele histologice.

Intervin în procesele de resorbţie ale cartilajului.Matricea cartilajuluiMatricea cartilajului Este formată din substanţă fundamentală şi fibrile.

În MO matricea este omogenă- fibrilele de colagen au indice de refracţie identic cu al substanţei fundamentale în care sunt incluse, astfel încât nu se pot distinge.

Fibrilele de colagen tip II sunt orientate pe direcţia de acţiune a forţelor mecanice

Colagen tip VI - la periferia condrocitelor

Colagen tip IX- asigură interacţiunea proteoglicanilor cu fibrilele de colagen

Colagen tip X - organizează fibrilele într-o reţea tridimensională

Colagen tip XI- reglează mărimea fibrilelor

Substanţa fundamentală Este un gel puternic hidratat. Conţine

Glicozaminoglicani Condroitin 4 şi 6 sulfat Acidul hialuronic Keratan sulfat

Proteoglicani Glicoproteine structurale

Ancorina C II Tenascina Fibronectina

O parte din proteoglicani se asociază necovalent cu acidul hialuronic, formând molecule care interacţionează cu colagenul.

Proporţia de colagen, acid hialuronic şi proteoglicani diferă în funcţie de localizare şi vârstă.

Proteoglicanii cu multe grupări sulfat determină bazofilia substanţei fundamentale, fiind caracteristici cartilajelor tinere. ◦ Proteoglicanii sunt hidrofili, asigurând flexibilitatea cartilajului şi

transportul substanţelor nutritive în matricea nevascularizată spre celule.

La vârste înaintate, creşte cantitatea de colagen, apărând aspectul eozinofil al SF

La adult, substanţa fundamentală are un aspect mozaicat; matricea teritorială. matricea interteritorială.

ŢŢESUTUL CAESUTUL CARRTILAGINOS HIALINTILAGINOS HIALIN

PericondrulPericondrul

Cu excepţia cartilajului articular, cartilajele hialine sunt învelite de un ţesut conjunctiv dens, numit pericondru:

◦ strat extern fibro- vascular, bogat în colagen tip I, cu rol nutritiv şi de protecţie.

◦ strat intern, celular, fertil, cu celule de tipul fibroblastelor sau al celulelor mezenchimale, care se pot diferenţia în condroblaste. Acest strat asigură creşterea în grosime a cartilajului.

Nutriţia cartilajului se realizează prin difuziune de la nivelul vaselor din pericondru. În cartilajele articulare, care nu au pericondru, celulele se hrănesc din lichidul sinovial.

Regenerarea cartilajului este redusă şi depinde de integritatea

pericondrului.

Odată cu înaintarea în vârstă pot apare calcifieri senileCreCreşşterea cartilajuluiterea cartilajului Creşterea în grosime a carilajului se realizează prin apoziţie, cu formarea

de noi celule cartilaginoase de la nivelul stratului intern al pericondrului.

Creşterea în lungime se realizează prin mitoze ale celulelor cartilaginoase- creştere numită interstiţială.

Osteoartritele◦ Dureri articulare◦ Deformări articulare◦ Distrucţii ale cartilajului

◦ Patogeneză Condrocite- interleukina 1 şi TNF α

ŢŢESUTUL CARTILAGINOS ELASTICESUTUL CARTILAGINOS ELASTIC

Localizare:◦ conductul auditiv extern;◦ trompa lui Eustache◦ epiglotă.

Este un ţesut opac, friabil, de culoare galbenă.

Condrocitele sunt fie izolate, fie dispuse în grupe izogene mici( 2- 3 celule).

Substanţa fundamentală este în cantitate mai redusă, decât în ţesutul catilaginos hialin.

Fibrele elastice sunt numeroase, dens dispuse pericelular. ◦ Pot fi evidenţiate prin coloraţii speciale: rezorcină- fuxină Weigert

sau orceină.

Nu suferă modificări degenerative. Nu se calcifică.

ŢŢESUTUL CARTILAGINOS ELASTICESUTUL CARTILAGINOS ELASTIC

ŢŢESUTUL CARTILAGINOS FIBROSESUTUL CARTILAGINOS FIBROS

Localizare:

◦ discurile intervertebrale;◦ simfiza pubiană.

Acest ţesut prezintă caractere intermediare între ţesutul conjunctiv dens şi ţesutul cartilaginos hialin.

Condrocitele sunt rare, izolate sau grupate în grupe izogene mici.

Fibrele sunt colagen tip I, se grupează în fascicule groase, orientate pe direcţia forţelor de presiune care se exercită asupra lor.

Matricea amorfă, este redusă cantitativ, se colorează eozinofil, datorită prezenţei colagenului tip I în cantitate mare.

Cartilajul fibros nu prezintă pericondru.

ŢŢESUTUL CARTILAGINOS FIBROSESUTUL CARTILAGINOS FIBROS

RecapitulareRecapitulare Ţesuturi epiteliale Ţesuturi conjunctive

◦ De tranziţie◦ Permanente◦ Specializate