Câteva consideraţiuni referitoare la Tabloul Ordinului Avocaţilor

Districtului Ismail-Bolgrad 1878-1879

Stoian Ion – Ciprian, drd. Istorie, an I

În timpul cercetărilor desfăşurate în Arhiva Naţională de la Iaşi, în vederea

adunării materialului pentru un studiu dedicat istoriei baroului Iaşi, am descoperit, mai

întâi, un tablou (listă publică) al ordinului avocaţilor din distictul Bolgrad-Ismail pentru

anii 1878-1879, iar mai apoi, căutând să aprofundez această chestiune au mai apărut

câteva documente referitoare atât la unii dintre avocaţii din acel barou cât şi la un

judecător din Cahul.

Am decis să semnalez prin prezenta comunicare existenţa acestor documente

precum şi posibilitatea includerii lor într-un studiu mai vast dedicat instituţiilor româneşti

în judeţele Cahul, Ismail şi Bolgrad între anii 1856-1878. Sunt îndeobşte cunoscute

eforturile făcute în epocă de autorităţi în vederea îmbunătăţirii stării elementului

românesc din acele regiuni. Întrucât perioada ocupaţiei ţariste, 1812-1856, lăsase urme

adânci şi declanşase procesul de rusificare, autorităţile moldoveneşti, apoi ale

Principatelor Unite, au întreprins o serie de demersuri pentru armonizarea situaţiei pe

ambele maluri ale Prutului.

Drept Cahul, Bolgrad şi Ismail este denumită fâşia de pământ din sud-vestul

Basarabiei care în urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii

(1853-1856), a fost retrocedată Moldovei de către Imperiul Ţarist, acesta pierzând astfel

accesul la gurile Dunării. În urma Unirii Moldovei cu Ţara Românească din 1859, acestea

au intrat în componenţa noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale

Valahiei şi Moldovei"). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost

constrânsă să cedeze Imperiului Ţarist acest teritoriu.

Odată cu reinstaurarea administraţiei moldoveneşti a fost reintrodus

sistemul legislativ moldovenesc. Acesta a fost păstrat de ruşi chiar şi după anexarea din

1878, făcând notă distinctă faţă de restul Basarabiei. În 1864 a fost reînfiinţată vechea

eparhie a Ismailului, aşezând în fruntea ei pe eruditul episcop Melhisedec Ştefănescu,

care deschise pe lângă scaunul său episcopal şi un seminar duhovnicesc pentru

deşteptarea şi luminarea eparhioţilor săi.

Sub administraţia românească a fost un gimnaziu în Ismail

şi 125 de şcoli primare, aici fiind înscrişi 7.000 băieţi şi 944 de fete. Bulgarii şi găgăuzii,

care populau o bună parte din regiune, continuară să beneficieze de toate drepturile şi

libertăţile lor naţionale, având ca centru oraşul Bolgrad. Aici, sub administraţia română a

fost construit un liceu bulgăresc, fiind de altfel primul liceu bulgăresc (în Bulgaria, aflată

sub jugul otoman, înfiinţarea unei asemenea instituţii nu era posibilă)1. Nu ne vom opri

aici asupra tuturor acestor demersuri ci vom încerca o prezentare şi o încadrare în context

a documentului enunţat în titlu.

După realizarea Unirii în persoana Domnitorului unic, de la 1859, şi a celei

instituţionale, în 1862, s-a impus necesitatea creerii unui fond legislativ unic, care să

reglementeze funcţionarea instituţiilor statului de drept modern.

În acest context a fost dată legea 1709/1864, din 06/12/1864, relativă la înfiinţarea

Corpului de Avocaţi.

Organizarea profesiei liberale de avocat s-a realizat pentru prima dată în România

prin Legea din 6 decembrie 1864 pentru constituirea corpului de advocaţi.

            Legea prevede înscrierea avocaţilor în tabloul avocaţilor judeţului, întocmit de

consiliul de disciplină (art. 3)2.

            În capitala fiecărui judeţ unde numărul avocaţilor înscrişi în tablou este de cel

puţin 10 se formează câte un consiliu de disciplină (art. 6). Consiliul de disciplină şi

decanul acestuia sunt aleşi de avocaţi (art. 7). În judeţele în care numărul avocaţilor este

mai mic, atribuţiile consiliului de disciplină sunt îndeplinite de tribunal3.

            Terminologia utilizată de lege pentru ordinul avocaţilor este aceea de "corpul de

advocaţi" (art. 8), cu sensul de avocaţii înscrişi în tabloul avocaţilor.

1 Ion Nistor, Istoria Basarabiei, edit. Humanitas, Bucureşti, 1991.2 Monitorul Oficial, 6/12/1864, Legea no. 1709/1864.3 Ibidem.

            Expresia are un sens larg (totalitatea avocaţilor din România) şi un sens restrâns

(totalitatea avocaţilor înscrişi în tabloul unui judeţ).

            S-a creat, prin lege, ordinul avocaţilor din România, sub denumirea de "Corpul de

advocaţi".

            Înfiinţarea acestuia se face prin lege şi el include obligatoriu toţi avocaţii.

            Ordinul profesional al avocaţilor cunoaşte numai o organizare teritorială

(corpurile de avocaţi cuprinzând toţi avocaţii înscrişi în tablou într-un judeţ), iar nu şi o

organizare naţională4.

            Corpurile judeţene de avocaţi erau conduse de organe alese, cu excepţia cazului în

care, din cauza numărului mic de avocaţi, nu se constituiau organe alese, ci atribuţiile

acestora erau exercitate de instanţele judecătoreşti. Corpurile de avocaţi din judeţe nu au

avut personalitate juridică5. Actul la care facem referire este ultimul tablou al avocaţilor

districtului Ismail-Bolgrad. După 1878 cele trei judeţe au fost preluate de Imperiul Ţarist.

Listele cu avocaţii înscrişi în barourile de pe lîngă Curţile de apel ale judeţelor, aşa

numite tablouri de avocaţi, erau copiate şi trimise, anual, Curţilor de apel din toate

judeţele ţării. Astfel, documentul în cauză, fusese trimis Curţii de apel Suceava6.

Întâmplarea a făcut ca el să ajungă în arhivele din Iaşi. Desigur, existase o asemenea listă

şi la Tribunalul din Iaşi, dar nu despre aceea e vorba.

Revenind la documentul anunţat, în urma cercetarilor efectuate în arhivă am reuşit

să identificăm şi alte câteva documente referitoare la unii din avocaţii prezenţi pe listă.

Insuficienţa fondurilor documentare şi lipsa, încă din perioade vechi, a multor documente

au restrâns numărul celor despre care putem oferi informaţii. Dintre aceştia menţionăm

pe Alexandru Holban7 şi Panaite Holban8, pe Leon şi Petru Crupenschi, pe Constantin

Skeletty (Scheletty) şi pe Theodor (Teodor) Boldur Lăţescu.(anexele 1, 2)

Conform unui dosar9 din fondul Facultăţii de Drept, Leon Crupenschi era student

în an terminal al acestei facultăţi la 1873. El adresase decanului facultăţii juridice o cerere

4 Ibidem.5 Ibidem.6 DJAN Iaşi, Fond Baroul avocaţilor Iaşi, 133/1878-1879, fila 7.7 Familiile boiereşti din Moldova şi Ţara Românească, coord. M. D. Sturdza, Tipografia „Monitorul Oficial”, Bucureşti, 2004, p. 145.8 DJAN Iaşi, Fondul Facultatea de Drept, 7/1869-1870, P. Holban adresează decanului facultăţii o cerere de eliberarea unui certificat de studii pentru anii 1865-1866. Certificatul a fost eliberat pe data de 19 august 1870 şi conţine specificări referitoare la studentul Panaite Holban.9 DJAN Iaşi, Fondul Facultatea de Drept, 16/1873, fila 97 et alii.

pentru a i se permite să dea examenele rămase în cadrul unei singure sesiuni, cea de vară.

Se păstrează încă adresa prin cadre decanul G. A. Urechia îi convoca pe profesorii  : Petru

Suciu, Iacob Negruzzi, Alexandru Gheorghiu, Al. C. Şendrea, Ioan Ciurea, Şt. Şendrea şi

Vasile Conta pentru examinarea numitului student.

Despre George Cnejevici ştim că a fost deputat de Bolgrad10, colegiul II, în 1866,

la fel şi Al. Holban, deputat în anii 1867, 1870, 189211.

Constantin Skeletty, doctor în Drept, cu diplomă eliberată de Facultatea de Drept

a Universităţii din Bruxelles îl regăsim în arhiva Facultăţii de Drept. În anul 1873

depunea cerere de recunoaştere şi validare a diplomei obţinute în străinătate. Consiliul

Facultăţii Juridice, cum mai era numită Facultatea de Drept de la Iaşi pe atunci, i-a

recunoscut diploma, astfel încât a fost apt să profeseze ca avocat. Avea aşadar cam cinci

ani de când se putea fi stabilit în respectivul district12.(anexa 3)

Marea Arhondologie a boierilor Moldovei (1835-1856), Mihai Răzvan Ungureanu, Ed.

Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi, 1997.

p. 81 – Gh. (Iorgu) Boldur Lăţescu.

Alevra Dimitrie, medelnicer, 14 aprilie 1853

p. 8 Revizor la Departamentul Bisericesc

Enache, şătrar, 01 aprilie 1848

Pavăl, sluger, 25 ianuarie 1856

Brănişteanu Gheorghi, comis, samiş a Vistieriei, spătar 26 noiembrie 1837

p. 41 postelnic, 07 iulie 1845.

Iancu, treti postelnic, 25 iunie 1838

Ioniţă, paharnic

Mihalachi, locţiitor de ispravnic Botoşani, paharnic, 21 aprilie 1839

Buter Costachi, clucer 15 aprilie 1853

p. 46 Hristofor, cilen Giudecătoriei ţinutului Putna, serdar, 17 februarie 1843.

Iancu, clucer, 15 aprilie 1853

Moscu, ban.

Carpiş Dimitrie, locţiilor de şef secţiei Logofeţiei, serdar, 25 iunie 1838.

10 M. S. Rădulescu, Elita liberală românească, Ed. All, Bucureşti, 1998, p. 162.11 Ibidem, p. 166.12 DJAN Iaşi, Fond Facultatea de Drept, 15/1873, fila 3.

p. 57 Dimitrie, ban, 17 octombrie 1853.

Carpuzof Dimitrie, clucer, 25 mai 1843.

p. 57

Crupenschi

p. 89

Dimitriu

pp. 99-102

Holban Alecu, pitar, 30 decembrie 1854

p. ? Antonie, paharnic, 22 iulie 1844

Dimitrie, comis, 16 august 1853

medelnicer, 28 septembrie 1855

Iancu, căminar, 01 ianuarie 1853

Iani, medelnicer, 22 iunie 1844, serdar 21 septembrie 1852

Iorgu, căminar, 16 august 1853

Mihalachi, căminar/prezident Giudecătoriei Botoşani, spătar, 21 aprilie

1839.

Teodor, medelnicer.

Ionescu

p. 161-162.

Nutreţianu Costachi, sluger, 14 aprilie 1853, serdar 22 ianuarie 1856.

p. 208

Petrescu Gheorghi, pitar, 22 mai 1853.

p. 221

Petrovan Gheorghi, serdar, 15 aprilie 1853, căminar 25 ianuarie 1856.

p. 222 Vasile, stolnic, 20 martie 1852, paharnic 19 ianuarie 1856

Schilet Alecu, stolonacealnic pe lg. Secretariatul Sfatului, pitar, 23 iulie 1836.

(Scheletti) clucer, 10 iulie 1837, serdar, 13 martie 1842

Grigori, stolonaceanic la Direcţia Curţii gospod, sluger, 02 aprilie 1836,

ispravnic Curţii gospod, căminar, 12 iunie 1840, spătar, 13 ianuarie 1845, agă, 08 mai

1849.

Avocatul Theodor (Teodor) Boldur Lăţescu provenea din familia de boieri Boldur

Lăţescu13. A fost ales deputat liberal în anii 1871, 1876, 1879, 1883 şi senator în 188414.

Se căsătorise, cu mai mulţi ani în urmă cu Ana Albu, din familia de boieri Albu, din

judeţul Neamţ. Familia sa, Boldur-Lăţescu, era de asemenea înrudită cu boierii Ceaur

Aslan. Menţionăm pe Eleonora Ceaur Aslan15 (1836-1898), căsătorită cu Iorgu Boldur

Lăţescu şi pe Eugenia16, născută Boldur Lăţescu, căsătorită cu Constantin, fiul lui Alecu

Ceaur Aslan. Toate aceste căsătorii se făcuseră în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Teodor Boldur Lăţescu:

Istoria unei familii – Costache, Elena Monu, teză de doctorat.

Familia Costache, ramura Lăţescu, la care s-a adăugat, spre mijlocul secolului XIX şi

Boldur. Din aceeaşi familie, alte ramuri, proveneau mitropolitul Veniamin Costachi,

Manolachi Costachi Epureanu, om politic. Familia a avut spiţe şi în Basarabia prin

urmaşii fratelui mitropolitului (cf. Bezviconi în Boierimea din Moldova dintre Prut şi

Nistru)

p. 208 – Gheorghe Costache Lăţescu (1775 - 1842) stăpân al satului Hudeşti (Dorohoi) la

1816, cu rang de spătar, a primit funcţia la începutul domniei lui Scarlat Callimah (1812 -

1819); domnitorul M. Sturdza i-a confirmat titlul de spătar. S-a căsătorit cu Zoe

Crupenschi. A avut trei copii: Alecu, Iordache şi Pulheria.

p. 209: Ramura Costache Lăţescu a continuat prin Iordache (1798 -1857) care şi-a

adăugat numele de Boldur. A urmat în tinereţe Academia Teresiană şi Şcoala de cadeţi

din Sankt Petersburg. În 1830, când s-a întemeiat Miliţia Moldovei, a fost încadrat cu

gradul de colonel. În urma modului în care s-a descurcat în timpul marelui incendiu din

1834 a primit, în anul următor, promovarea la gradul de hatman şi Inspector General al

Miliţiilor Moldovei. A rămas în acest post până în 1842. Tot în 1835 a primit rang de

spătar, iar în 1848 a devenit logofăt. A fost rehătmănit în 1854. În acea perioadă a

participat la înfiinţarea Consiliului Unirii la Iaşi 25 mai/7 iunie 1857 şi la conceperea

proiectului program al mişcării unioniste ce prevedea la primul punct unirea Principatelor

sub prinţ străin, din familiile domnitoare ale Europei, dar nu din rândul celor proveniţi

din statele vecine. Alături de alţi 19 boieri a încercat demiterea caimacamului Teodor 13 Familiile boiereşti din Moldova şi Ţara Românească, p. 49.14 M. S. Rădulescu, op. cit., p. 236.15 Ibidem, p. 14216 Ibidem.

Balş. A semnat Petiţiunea Partidei Unioniste de la 7 / 19 febr. 1857, adresată marelui

Vizir. A fost căsătorit de două ori şi tot de două ori a divorţat. Prima sa soţie a fost

Eufrosina, fata hatmanului Vasile Roset. Din această căsătorie a avut prima fată,

Smaranda. A doua oară s-a căsătorit cu Ana Balş, fata lui Teodor Balş, altul decât

caimacamul. Din această căsătorie a avut doi băieţi, Teodor şi George şi două fete,

Eugenia şi Olga.

p. 212: Fiul cel mare al lui Iordache, Teodor s-a situat departe de înălţimea tatălui său. El

a moştenit, ca şi comportament şi caracter, pe mama sa Ana Balş, boieroaică plină de

ifose, cheltuitoare şi neglijentă de modul în care îşi administra moşia de zestre, Tîrgul

Piatra Neamţ. (vezi şi Familiile boiereşti....p. 51). Caracterizat de contemporani drept un

pierde vară, teodor s-a manifestat ca adversar al menţinerii Unirii Principatelor după

abdicarea lui Cuza, fiind unul din artizanii mişcării separatiste de la Iaşi, împotriva

principelui Carol I. Astfel, în calitate de redactor al ziarului „Moldova”, Teodor a

amplificat, în paginile publicaţiei, incidentul petrecut la Iaşi, în timpul paradei militare,

organizată cu prilejul celei de-a doua vizite a principelui Carol, în vara anului 1876.

(Emanoil Hagi Moscu, Bucureşti, Amintirile unei capitale, Ed. Fundaţiei Culturale

Române, 1995, p. 264. Locotenentul moldovean Dimitrie Donici a executat inntentionat o

mişcare greşită, nerespectând comanda colonelului muntean Cornescu, cei doi s-au lovit

reciproc cu săbiile, tocmai în faţa tribunei oficiale). Teodor l-a provocat la duel pe

ofiţerul muntean dar a refuzat maia apoi să apară pe teren. Într-un număr festiv al ziarului

„Moldova” Teodor Boldur Lăţescu celebra aniversarea mişcării separatiste din Iaşi

(aprilie 1866). S-a căsătorit cu Ana, fata serdarului Nicolae Albu din judeţul Neamţ. (în

Familiile boiereşti....p. 51 anul casatoriei şi al divortului. Tot aici R. Roseti îl cataloga

drept vânător de zestre). Esmeralda, fata sa, s-a căsătorit cu vărul ei primar, Leon Aslan,

fiul Eugeniei Boldur Lăţescu şi a primului ei soţ, C. Aslan. Familiile boiereşti....p. 142.

Informaţii mai găsim şi despre Leon Butter, membru al consiliului de disciplină.

Despre el ştim că fusese acceptat ca audient al cursurilor de Drept de la Universitatea din

Iaşi în 1873. Înainte de aceasta mai funcţionase ca ajutor de grefier şi portărel, astfel că

deţinea experienţă practică în domeniul juridic17.(anexa 4)

17 DJAN Iaşi, Fond Facultatea de Drept, 15/1873, fila 1.

Documentul referitor la judecătorul din Cahul18 reprezintă o cerere adresată de

Vasile Dimitriu, magistrat supleant pe lîngă Tribunalul din Cahul, către Decanul

Facultăţii Juridice, Petru Suciu. Documentul este relevant pentru nivelul instrucţiei

magistraţilor superiori ai vremii. Alte date în legătură cu Vasile Dimitriu nu am reuşit să

identificăm în arhivă. (anexa 5)

Aceste puţine informaţii pot servi, sperăm, ca punct de plecare în eventuale studii,

mai vaste, referitoare la instituţiile juridice româneşti din stânga Prutului, precum şi

pentru cercetări asupra pregătirii intelectualilor şi a elitei româneşti din Cahul, Ismail şi

Bolgrad în perioada 1856-1878. Atragem atenţia însă asupra lipsei studiilor în domeniu

ca şi a stării precare a posibilităţilor de documentare în această chestiune, cel puţin în

stadiul actual19.

Anexa 1

DJAN Iaşi, Fond Baroul avocaţilor Iaşi, 133/1878-1879, fila 7.

18 DJAN Iaşi, Fond Facultatea de Drept, 11/1870, fila 64.19 NOTĂ, însemnările cu litere cursive din cuprinsul anexelor reprezintă adăugiri efectuate de alte persoane, ulterior redactării actelor. De exemplu de către Preşedintele Tribunalului Suceava pe textul anexei 1. De asemenea am păstrat textul actelor din arhivă aşa cum l-am găsit fără a face corectura specifică regulilor contemporane.

România 1878, August, 6

Consiliul de Disciplină

Al

Avocaţilor

Ismail-Bolgrad

No. 52 1878, August, 17

spre întocmai urmare

Domnule President

Conform art. 3 din Legea Avocaţilor am onnore a ve înnainta alăturat d-acesta Tabloul

Ordinului Advocaţilor acestui District, ca se binevoiţi a face se se afişeze în Salla

sedinţelor.

Priimiţi vă rog asigurarea distinsei mele Consideraţiuni!

Domniei Sale

Domnului President al Tibunalului Judeţului Suceava.

Anexa 2

DJAN Iaşi, Fond Baroul avocaţilor Iaşi, 132/1878, 1.

LXXV

Tablou

Ordinului Avocaţilor Districtului

Ismail-Bolgrad

1878-1879

Advocaţi

1. Alexandru Antoniu

2. Alexandru Holban (funcţionar)

3. Aureliu Mureşianu

4. Alexandru M. Petrescu

5. Constantin Scheletti

6. Constantin Jean

7. C. Nutretzianu

8. Costachi Ionescu

9. Dionisie Craifoleanu (funcţionar)

10. Dimitrie G. Dimitriu idem

11. George Carpus idem

12. George Cnejevici -

13. Grigori Christide –

14. Grigorie Petrovan –

15. Ioan M. Grajdeanu

16. Leon Butter

17. Nicolai G. Radulescu

18. Panaite Holban

19. Petru Crupenschi

Stagiari

1. Ion Banescu

2. Ioan Branisteanu funcţionar

3. Ion Javorschi idem

4. Leon Crupenschi -

5. Nicolai Dimitraşcu idem

6. Theodor Alevra idem

7. Teodor Boldur Lăţescu idem

Acest tablou sau format de consiliul de disciplină conform art. 3 din legea constitutivă a

corpului de avocaţi.

Consiliul de disciplină: L. Butter, A. M. Petrescu

Pentru conformitate

Grefier semnătură

Anexa 3

DJAN Iaşi, fond Facultatea de Drept, 15/1873, fila 3

1873, Oct. 23

Domnule Decan

Odată cu aceasta am onore ve presenta Diploma de Doctorat a facultăţii de Drept

a Universităţei de Bruxele, rugânduvă se bine voiţi a o supune Faculteţei ce derijaţi

pentru a se valida.

Priimiţi ve rog asigurarea prea osebitelor mele consideraţiuni

Semnătura: Skeletty

Domniei Sale

Domnului Decan a Faculteţei de Drept de la Universitatea de Jaşi

Anexa 4

DJAN Iaşi, fond Facultatea de Drept, 15/1873, fila 1

Suplicantele va admis ca audientu conformu

procesului verbalu alu consiliului faculteţei no 63 din 31 oct. 1873

1873, Octombrie, 11

Domnule Decan!

Subsemnatul Leon Butteru de Profesiune Avocat vroindu a termina Studiul de

Facultate şi în Consideraţiune că am funcţionat şi pe la multe autorităţi ca ajutoru de

Greffa şi de Portărelu. Vă rogu să bine voiţi a regula de a fi şi eu înscrisu în numerul

Elevilor de la Universitate ca Audient.

Priimiţi Domnule Decan respectul ce vă conservu.

Semnătura: Leon Butter

Domniei Salle

Onorabilului Domn Decan Facultăţii Juridice, Jaşşii

Anexa 5

DJAN Iaşi, Facultatea de Drept, 11/1870, f. 64.

No. 187 Cahulu 1870, Decem. 10

Domnule Decanu !

Terminăndu cinci clase gimnaziale în Academia din Iassi locul natalu al meu,

pentru care posedu attestatu, am începutu cariera de foncţionariu.

După înfiinţarea facultăţii de dreptu, voind ami întări starea intelectuală chear

după înfiinţarea facultăţii pe la 1856./dată ce am constatatu din caetul manuscrisu de

dreptu naturalu ce amu de atunci/ amu începutu a urma la acestu cursu ca audientu căci

serviciul nu mă lăsa de a urma rigurosu spre a depune esamenu şi est felu penă la 1862,

quandu mamu transferatu din Iassi amu urmatu afi ascultatu la facultate, cu întrerupere

une ori din cauza serviciului, însă pe la 1860, 61, 62 am urmatu regulatu tot ca ascultantu.

Pentru care dorindu a ave un certificatu de la D. Voastre pentru frequentare la

acest cursu Ve rogu Domnule Decanu se bine-voiţu a dispune ase cerceta catuloagele de

la 1850 precum (verso) şi cele de la 1860, 61 şi 62 în care trebue se fiu trecutu, şi

constatanduse aceasta se regulaţi liberare unui certificatu pentru timpul ce saru constata

că am frequentatu acestu cursu ca audientu.

Domiciliul meu acuma e în Cahulu ca judecătoru supleantu de Tribunalu.

Bine voiţi Vă rogu Domnule Decanu a prmi asigurările stimei ce vă conservu.

Vasile Dimitriu.

Domniei Selle

Domnului Petru Suciu Decanu Universităţei de Iassi.