Tanatologie Medico-Legala-studiul complex al mortii-tanatos= moarte, logos= stiinta-studiaza :-fenomenele ce preced instalarea mortii= stari intermediare-fenomenele ce succed instalarii mortii= moartea-importanta :pt. medicul legist->pt. elucidare corectapt. medicul curant (medicul de familie)->pt. diagnosticul corect de moarte; selectionarea cazurilor de moarte suspecta pt. a anunta organele de urmarire penalapt. medicul de reanimare si terapie intensiva->stabilirea momentului instalarii mortii pentru a ntreruperea manoperelor ATIrecoltarea de organe pt. transplant -> stabilirea momentului mortii cerebraleMoartea :ncetarea ireversibila a functiilor vitale, respiratie si circulatie, cu ncetarea consecutiva aproceselor metabolice-conventional moartea se considera n momentul ncetarii batailor cordului-moartea de obicei se instaleaza progresiv (stari terminale)-stari intermediare sunt n functie de rezistenta tesuturilor la lipsa de O2 (proces fiziopatologic ce produce insta 848f55i larea mortii)-neuronii rezista la anoxie 3-5 minute; dupa se produce pierderea starii de constienta;neuronii pontini 10-20-30 minute->persistenta functiilor respiratorii si cardio-vasculare, apoi moarte corticala-muschii scheletici rezista cteva oreAgonia :trecerea de la viata la moartea clinica-agon= lupta-etapa de trecere->functiile vitale sunt subliminale (exista subnivele de eficienta)-stare preagonala= stare de excitatie psihomotorie cu nceputul deprimarii functiilor vitale-etapele agoniei :1.euforica : agitatie, logoree, miscari necontrolate, tahipnee cu respiratie superficiala, aritmie cardiaca cu scaderea amplitudinii pulsului2.scaderea functiilor de relatie : respiratii superficiale, rapide, cu perioade de apnee, batai cardiace cu puls scazut, facies hipocratic, privire fixa, transpiratii reci, extremitati cianotice3.corpul imobil : extremitatile se racesc, simturile dispar progresiv (primul dispare vazul, ultimul auzul)-fazele se pot succeda-debutul poate fi marcat de orice faza-forme clinice de agonie :agonie cu delir ->stari de agitatie cu episoade delirante-> pna la acte de violenta; se ntlneste n boli febrile, unele forme de meningoencefalitaagonia lucida ->n decese prin afectiuni cardio-vasculareagonia alternanta ->episoade alternante cu stari de luciditate-> boli psihice grave, boli acute-durata agoniei n functie de cauza decesului :fulgeratoare-> zdrobirea craniului, continutului, decapitare, intoxicatii supraacutescurta durata-> asfixii mecanice, intoxicatiilunga durata-> ore, zile, afectiuni croniceMoartea clinica :trecerea de la viata la moartea biologica-dispar functiile respiratorii (dispare prima) si cardio-vasculare n aproximativ 3-5 minute-dupa acest interval apar modificari morfo-functionale ireversibile ->moarte cerebrala (ncetarea oricarei activitati cerebrale-> trasee izoelectrice pe EEG; corticala-aparitia modificarilor ireversibile a neuronilor corticali-> reanimarea functiilor cardio-respiratorii inutila, dar nu imposibilaStari particulare :Moarte aparenta :

-imobilitate corporala completa-anestezie-rezolutie musculara completa-ROT abolite-functiile cardio-respiratorii forte mult diminuate, nu pot fi puse n evidenta prin mijloace clasice (palpare, auscultatie)Viata vegetativa = coma depasita-> moarte corticala cu mentinerea spontana a functiilor de baza

Supravietuire artificiala= coma depasita cu mentinerea functiilor de baza prin met. de reanimare si TI

- Stadiul de moarte biologica -> ncetarea proceselor metabolice celulare cu modificari progresive ireversibilela nivelul tesuturilor-apar semnele mortii reale-pt. un timp-> manifestari postvitaleDiagnosticul mortii :-semne clinice->semne negative de viata-> au valoare orientativa :1.lipsa respiratiilor :-inspectie-> absenta miscarilor respiratorii-auscultatie-> nu exista murmur vezicular-semne empirice :semnul fulguluisemnul oglinziivas cu apa pe piept2.lipsa activitatii cardio-vasculare :-nu exista puls la palpare-nu exista zgomote cardiace la auscultatie-TA= 0-ECG izoelectric-semne empirice- semnul ligaturii (nu exista cianoza)- transluminarea minii-> opacitate- incizia pielii -> nu exista sngerare3.disparitia reflexelor-> ultimul care dispare este reflexul corneean; nu este un semn sigur putnd aparea si n coma profunda4.suspendarea activitatii cerebrale corticale-> nu exista activitate EEG-modificari cadaverice :semnele mortii reale-> semne pozitive de moarte1.modificari precoce-> primele 24 de orea.racirea :-e determinata de oprirea circulatiei , stoparea proceselor metabolice si pierderea caldurii n mediul nconjurator-e influentata de temperatura mediului nconjurator :15-20C-racire 1/h n primele 4h apoi 2/h-dupa 10-12 h de la deces temperatura centrala este de 20C =semn sigur al mortii-se face mai rapid la nivelul zonelor descoperite si mai lent la nivelul plicilor-pierderea caldurii (iradiere, conductie, convectie) se face de la suprafata corpului spre interior-importanta medico-legala:determinarea timpului scurs de la decessemn precoce de moarteb.deshidratarea :-consecinta stoparii circulatiei si evaporarii apei n mediu-ncepe n zonele cu epiderm subtire (buze, scrot, vulva, vrful degetelor)-se usuca, se ntareste, cu o nuanta galbuie, apoi bruna asemanatoare cu pergamentul ("zone de pergamentare", "pergamentari")-zone de pergamentare pot aparea si dupa leziuni traumatice :exfoliatii recente, rani superficiale, sant de strangulare-pt. a diferentierea pergamentarii plagilor produse n viata de cele postmortem se produce o incizie cu bisturiul-> daca apare o infiltratie sanguina ce nu dispare prin spalare sau la formol nseamna ca a fost produsa intra vita-alte modificari :oglobii oculari se nmoaie, pierd starea de tensiuneocorneea opaca si n dreptul pupilei la 6-8 ore de la deces apare o pata albicioasa-> pata lui Liarch-importanta medico-legala ->semn de moarte reala, dar are o valoare mai scazuta n aprecierea instalarii decesuluic.lividitatea :-consecinta ncetarii circulatiei si migrarii sngelui n zonele declive si necomprimate, n virtutea legii gravitationale-n stadiile avansate extravazarea plasmei ncarcate cu pigment hematic n tesuturile adiacente vaselor sanguine-apare dupa 30 minute de la instalarea decesului si devin manifeste n 3-6h-apar pete de culoare roz-violacee, imprecis delimitate-culoarea poate sa furnizeze uneori cauza mortii :orosu viu-> intoxicatie cu CO, HCN, cianuri, expunere la frigocafenie-> intoxicatii cu substante MetHbocianotice-> asfixie-n evolutie apar mai multe faze-> aprecierea timpului scurs de la instalarea decesului :1.faza de hipostaza(pna la 15 h de la deces)-la nceput petele sunt mici, treptat se extind, conflueaza, dispar la digitopresiune, apoi reapar-la modificarile pozitiei cadavrului, dispar si se formeaza n zonele declive2.faza de difuziune(15-24 h)-petele devin extinse, confluante-se formeaza si pe partile laterale ale cadavrului-la digitopresiune palesc-daca modificam pozitia, nu dispar si apar altele n zonele declive3.faza de imbibitie(>24 h)->corespunde cu debutul putrefactiei-petele sunt extinse, intens colorate-nu se modifica la digitopresiune-la schimbarea pozitiei ramn n zonele initiale-nu se mai formeaza n zonele declive, ramn fixe-importanta medico-legala-cel mai sigur si mai precoce semn de moarte reala-aprecierea timpului scurs de la momentul decesului + schimbarea pozitiei-dupa culoare-> cauza mortii-probleme de diagnostic diferential cu o leziune posttraumatica asemanatoaremorfologic (echimoza)-> pt. a le diferentia se face o sectiune cu bisturiul=> daca e echimoza apare infiltratie sanguina ce nu dispare la spalare si formol (la ex. microscopic ->fibrina); daca e lividitate avem infiltrat ce dispare la presiune si spalare, nu se evidentiaza fibrinad.rigiditatea :-contractura musculara puternica cu ntepenirea articulatiei; apare dupa o perioada de relaxare musculara (2-4h); initial apare la nivelul muschilor masticatori apoi se extinde cranio-caudal (legea lui Nysten); ordinea se poate inversa la cadavrele n pozitie Trendelenburg-n evolutie apar trei faze:1.faza de instalare(->12h)-> rigiditatea se nvinge greu, dar dupa nvingere se instaleaza din nou; fata-> gt si prinde si membrele superioare2.faza de stare (generalizata)->12-24 h-> cuprinde treptat toate grupele musculare; daca se ncearca o manopera de nvingere, se nvinge greu apoi nu se reinstaleaza3.faza de rezolutie->dupa 24-48h-> rigiditatea dispare progresiv n acelasi sens n care s-a instalat; coincide cu debutul putrefactiei-intensitatea si rapiditatea instalarii variaza n functie de cauza mortiiorapid, intensitate crescuta,durata crescuta : boli convulsivante (tetanos), intoxicatii cu substante convulsivante (stricnina)otardiv, intensitate scazuta, durata scazuta : persoana casectica, copii mici, anemii acute, septicemii, intoxicatie cu P si ciuperci-forma particulara ->rigiditatea cataleptica= spasm cadaveric (intensa,brusc, ce fixeaza cadavrul n pozitia n care a fost surprins n momentul mortii); apare n leziuni grave encefalice : zdrobire, mpuscare, intoxicatii cu substante convulsivante, leziuni grave bulbare si medulare.-mecanism de instalare :oscade ATP muscularoATP->ADPoblocarea sintezei ATP din ADPocreste concentratia de acid lactic muscular (anaerobioza)-> coagularea proteinelor musculare-rezolutia rigiditatii e determinata de autoliza fibrelor musculare-importanta medico-legala :osemn sigur de moarte reala corelata cu lividitateaotimpul scurs de la decesopastreaza pozitia cadavrului dupa decesoindicii asupra cauzei medicale a mortiie.autoliza :-modificare cadaverica distructiva, precoce, ce are loc sub actiunea enzimelor proprii (hidrolaze lizozomale) n absenta florei microbiene-precede putrefactia-principalele modificari macroscopice :-la nivelul suprarenalelor-> medulara se nmoaie (magma brun-negricioasa) contrastnd cu corticala de culoare galbena-ficat, rinichi, inima (miocardul)-> se nmoaie, devin mai palide, iau aspectul de intumescenta tulbure-splina se nmoaie-> aspect noroios pe suprafata de sectiune=> dg. diferential cu splina septica-mucoasa esofagiana-> intumescenta, cu pliuri estompate-stomac-> pliurile devin sterse, pe mucoasa peretelui posterior apar pete brun-rosietice, sub actiunea HCl pot apare mici perforatii pe peretele posterior=>dg. diferential cu perforatia intravital-intima vaselor mari-> culoare visinie murdara-mucoasa cailor respiratorii superioare-> culoare visinie murdara-examenul microscopic :-modificari asemanatoare celor de distrofie granulara (vacuolara) vizibila n hepatocite celulele tubilor renali, fibrelor miocardice-snge :dupa 2-3h postmortem=> difuzeaza Hb n plasmadupa 10-20h conturul hematiilor devine stershemoliza completa= masa omogena eozinofila cu fin detritus de culoare cafenie la suprafata2.modificari tardive-> dupa 24 de orea.modificari distructive :distrugerea de catre animaleputrefactia-modificare cadaverica de natura microbiana (substanta organice-> substante anorganice)-debut la 24 h de la deces-semne de exteriorizare apar la 48-72h de la instalarea decesului-ncepe la nivelul intestinului grosn special unde exista o flora microbiana bogata; sub actiunea florei de putrefactie (mai ales n cec) se formeaza hidrogen sulfurat ce difuzeaza n peretele anterior abdominal si se combina cu Hb=> sulfura de Hb (culoare verde) = pata verde de putrefactie. Apare initial n fosa iliaca dreapta-> fosa iliaca stnga-> tot abdomenul si la baza toracelui.-plaga suprainfectata sau colectie purulenta profunda (abces, flegmon)-> pata se formeaza n jurul plagii sau n dreptul colectiei-n septicemie putrefactia e rapida=> coloratie verzuie a pielii, muschilor, organelor=> cadavre verzi-circulatia postuma-> localizata la nivelul membrelor->se produce prin difuziunea sngelui hemolizat prin peretii vaselor superficiale=> impregnarea tesuturilor adiacente; prin transparenta pielii ->dungi de culoare cafenie pe traiectul vaselor superficiale-n evolutia putrefactieiprin degajare de gaze, abdomenul se destinde, fata devine de nerecunoscut (probe de identificare), apare emfizem subcutanat si visceral, pe tegument apar flictene de putrefactie (lichid spumos,tulbure,sngele devine spumos)-prin presiunea gazelor asupra organelor interne=> expulzie de materii fecale si urina, expulzie de secretie gastrica prin nas si gura, secretie spumoasa rosiatica n caile respiratorii asemanatoare edemului pulmonar acut-la femei decedate n stare de graviditate-> expulzia fatului=> nasteri n sicriu-apar flictene pe pielea capului, cade parul-faza de topire, lichefiere=> masa negricioasa si urt mirositoare, cartilajele laringiene si traheale se separa; n conditii obisnuite de nhumare separarea scheletului se face ntre 7-10 ani; e influentata de factorii de mediu-> temperatura crescuta si excesul de O2 favorizeaza putrefactia.-mediul n care sta cadavrul (regula lui Casper) : modificarile de putrefactie ce se produc ntr-o saptamna la un cadavru expus la aer= modificarile ce se produc n 2 saptamni n apa= 8 saptamni n solofelul solului-cu granule mari, permeabilitate pentru aer, apa creste viteza putrefactiei-solul nisipos, argilos scade viteza de putrefactieoadncimeanhumarii mici-> putrefactie mai rapidab.conservari naturale :n conditii particulare de moarte care au rol negativ asupra evolutiei putrefactiei conserva n buna masura cadavrulmumificarea-se poate realiza n mediu cu temperatura crescuta, umiditate scazuta, ventilatie buna-foarte des n conditii desertice-n aria noastra geografica-> podul casei vara, cadavru nhumat n pamnt nisipos, afnat-deshidratarea masiva scade evolutia putrefactiei-aspect morfologic : mumie egipteana-> cadavrul se usuca, pierde n volum, greutate, tegumente pergamentoase, brun nchis-importanta medico-legala :identificarea cadavrelor dupaperioade de timp maripastrarea trasaturilor fetei, aprecierea datei mortiinu conserva leziunile traumatice si patologiceadipoceara :saponificarea grasimii cadavrului n ape neaerate, fntni parasite, balti, nhumare n sol umed si argiloshttp://www.scritub.com/files/medicina/2844_poze/image001.gifhttp://www.scritub.com/files/medicina/2844_poze/image002.gifgrasimiAGglicerinahttp://www.scritub.com/files/medicina/2844_poze/image003.gifsaruri de Ca, Mgsapunuri insolubile->protejeaza cadavrul deactiunea putrefactiei-morfologic :zone de culoare albicioasa, cenusie, galbuie, consistenta moale, miros de brnza rnceda; aceste zone expuse la aer, uscare=> sfarmare, cu aspect cretos-importanta medico-legala:identificarea cadavrului dupaperioade lungi de timpconserva leziunile cu caracter patologic, n mare masura traumaticeaprecierea datei-> dificilalignificarea :-foarte rara-n soluri bogate n turba, mlastini cu reactie intens acida-piele dura, culoare bruna asemanatoare pielii tabacite-deshidratare-> cadavru scade n greutate si volum-oase brune, moi (pierd Ca)congelarea naturala :-zone cu temperatura foarte scazuta-zone polare, munti cu altitudini mari-la noi iarna n perioadeextrem de reci-la temperatura scazuta putrefactia este oprita, cadavrul nu sufera modificari de volum-dupa dezghetare putrefactia are evolutie rapidac.conservare artificiala :mbalsamareacongelarea artificialaModificari postvitale-viata reziduala a unor celule, tesuturi, parti ale organismului dupa ncetarea vietii din organism ca ntreg-structurile mai putin diferentiate filogenetic-> mai rezistente la anoxie-astfel:a)cilii cailor respiratorii si pastreaza miscarile aproximativ 5h postmortemb)poate persista peristaltismul intestinal pe o perioada nedeterminata-> invaginatii intestinale; fara modificaricirculatoriin peretele intestinalc)spermatozoizii-> mobilitate 2-3 ziled)pupila-> reactivitate la atropina 4h iar la pilocarpina 8he)activitate mitotica a leucocitelor 5-8hf)m. scheletica-> excitabilitateelectrica 2-6hg)m. cardiac->excitabilitateelectrica 15-20minuteh)la decapitare-> contractura muschilor fetei cu nchiderea/deschiderea gurii, clipireStabilirea momentului mortii-ncadrarea ntr-un anumit interval cu att mai restrns cu ct se face mai rapid examinarea cadavrului-deosebit de importanta n omucidere-diferite categorii de criterii pt. stabilire:1)Studiul morfologiei cadaverice :-criteriul cel mai vechi si cel mai valoros-semnele mortii reale devin manifeste n 3-6 h-> dezv. completa n 12-24h-cele mai importante sunt lividitatea si rigiditatea2)Studiul modificarilor oculare :-foarte utilizate-> indicii destul de importante-aparitia petei Liarch>6-8 h-persistenta reflexului pupilar: 4h la atropina, 8h la pilocarpina3)Studierea unor procese fiziologice :-aspirarea continutului gastric :odate orientative-> stomac gol deces >6-8hodin momentul consumului ultimului prnz (ancheta reconstituirii datelor referitoare la ultimul prnz-> data, n ce a constat), timpul de stationare digestia diferitelor alimente n stomac se pot obtine date extrem de precise->ex. carne 5-6 ore(tabele)-gradul de plenitudine al vezicii urinare-> n conditii obisnuite vezica urinara se umple pe parcursul noptii->pna spre dimineata4)Metode de tanatochimie :-modificari pe care le sufera diferite substante n snge, LCR, alte umori, unele org. dupa moarte-supusa erorii-> valoroasa n primele 15h, valoare relativa 15-30h, >30h nu pot fi luate n considerare5)Metode moderne de tanatoenzimologie6)Alte criterii :-modificari de pH-> pH-ul scade brusc dupa deces (24h)->alcalin(amine de putrefactie, amoniac)-glicogen hepatic (coloratie Carmin best)-> n mod normal dispare la 10h de la instalarea mortii-cadavru cu plagi->aspectul microscopic al plagilor (al fragmentelor recoltate din buzele plagilor)-ventricolul stng si goleste continutul n 18-24 h de la decesTanatocronologie-clasificarea medico-legala a mortii :1)moarte violenta:-se datoreaza actiunii brutale a unor factori traumatici externi asupra org. de natura: mecanica, fizica, chimica, biologica, psihica-sub aspect judiciar: sinucidere, omucidere, accident, euthanasie, executie, suicid asistat medical2)moarte neviolenta->datorita unor cauze intrinseci org. :-moarte patologica-> urmare a diferitelor boli cronice\acute-moarte naturala-> nu e recunoscuta de toti autorii, vrste foarte avansate, autopsia nu demonstreaza existenta unei cauze tanatogeneratoare3)moarte prin inhibitie:-prin actiunea unui factor extern de intensitate foarte scazuta asupra unei zone reflexogene, prin declansarea unui reflex inhibitor-ex. traumatism minor n regiunea laterala a gtului (zona sinocarotidiana)-> cazuri foarte rare.