tea Operatiunilor de Leasing Reflect Ate in Situatiile re Conform Standardului International de ate

8/8/2019 tea Operatiunilor de Leasing Reflect Ate in Situatiile re Conform Standardului International de ate

1/41

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOVFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICESPECIALIZAREA POLITICI CONTABILE SI AUDIT INTERNMASTER ANUL I

CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE LEASING REFLECTATE N SITUATIILE FINANCIARE CONFORM

STANDARDULUI INTERNATIONAL DE CONTABILITATEIAS 17 LEASING

Master P.C.A.

Anu

BRASOV

2008

1


2/41

CUPRINS

INTRODUCERE 2

1. OPERATIUNILEDELEASING. CONTRACTELEDELEASING 32. CONTABILITATEAOPERATIUNILORDELEASING 8

2.1. Standardul Internaional de Contabilitate nr. 17 (IAS 17) Leasing 8

2.2. Leasing financiar 12

2.2.1.Contabilitatea leasingului financiar la locator 13

2.2.2.Contabilitatea leasingului financiar la locatar 16

2.2.3.Studiu de caz privind contabilizarea unui leasing financiar 18

2.3. Leasing operational 23

2.3.1. Contabilitatea leasingului operational la locotor 24

2.3.2.Contabilitatea leasingului operational la locatar 25

2.3.3. Studiu de caz privind contabilizarea unui leasing operational 25

3. NORMANATIONALAPRIVINDLEASINGUL 28

4. CONCLUZII 36

BIBLIOGRAFIE 40

2


3/41

INTRODUCERE

n orice societate, economiile si investitiile au jucat un rol deosebit de important, att la niv

macroeconomic ct si la nivelul fiecarei persoane sau agent economic. Desigur, exista diversi factori ca

influenteaza deciziile fiecarei persoane sau agent economic de a renunta la un cstig sau avantaj preze

(determinat de utilizarea unor fonduri disponibile n prezent) n favoarea unui avantaj viitor (determinat d

economisirea sau investirea aceptor fonduri, pentru a fi utilizate n viitor), nsa procesele de economisi

sunt prezente ntr-o masura mai mare sau mai mica, pe termene mai lungi sau mai scurte si moduri foar

variate la nivelul fiecarei persoane, fizice sau juridice.

Alegerea cailor celor mai potrivite de economisire si investitie constituie un proces dificil, avn

n vedere multitudinea instrumenetelor disponibile, a instabilitatii economice, etc. Astfel se pun

problema alegerii unui instrument de economisire adecvat, care sa ofere pastrarea n siguranta a acesto

economii, dar si multiplicarea lor n timp. Multiplicarea economiilor trebuie nu numai sa asigure acesto

o protectie la inflatie, ci si sa aduca un cstig real, n conditiile unui risc acceptabil.

Leasingul reprezinta astfel o solutie de compromis n sensul ca investesti cu bani altuia antrenn

o mica parte din fondurile proprii. Astfel, leasingul poate constitui o solutie de castig pentru unii agen

economici care detin resurse financiare o cale de plasament a economiilor si de multiplicare a acestor

prin constituirea unor societati de leasing, dar si pentru utilizatori .

3


4/41

CAP. I OPERATIUNILEDELEASING. CONTRACTELEDELEASING

Conform principiului contabil al prevalentei economicului asupra juridicului, informatii

prezentate n situatiile financiare trebuie sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilo

un numai forma lor juridica. Altfel zis, asa cum stipuleaza IAS 1, evenimentele si tranzactiile trebu

judecate si recunoscute n contabilitate nu numai n raport de determinarea lor juridica, dar nici numai

raport de determinarea lor economica.

Principiul prevalentei economicului asupra juridicului este relativ nou n Romnia (att

formulare si descriere consacrata ct si ca aplicare) aparitia sa a avut loc n 1999 prin Ordinul ministrul

finantelor nr. 403/1999 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a

Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele de Contabilitate Internationale, publicat

Monitorul 8 Oficial al Romniei, Partea I, nr. 480 din 4 octombrie 1999. Aplicarea sa integrala nu s

realizat pna n prezent si probabil nu se va putea realiza un timp ndelungat datorita sistemului de dre

legislativ romnesc.

Acest principiu are mare importanta att n ceea ce priveste modul de cunoastere ct

recunoasterea structurilor situatiilor financiare, conducnd la calcularea valorilor reale din punct d

vedere economic, indiferent de forma juridica sau de valoarea lor aparenta.

Contabilitatea financiara din Romnia, are caracter preponderent juridic, legislativ. Obiectul d

studiu l reprezenta patrimoniul.Patrimoniulexprima att bunurile economice acumulate de societate ct si drepturile si obligatiil

Modelul contabil patrimonial care cere ca valorile contabile sa fie n mod necesar valori patrimoniale es

din ce n ce mai mult contestat si cunoaste numeroase exceptii generate de armonizarea internationala

norme de natura anglo saxona.

n ceea ce priveste leasingul, principiul prevalentei economicului asupra juridicului este u

principiu de baza care permite recunoasterea ca active la locator, n anumite situatii, a bunurilor utiliza

si nchiriate pentru care nu se detine titlul de proprietate. n masura n care se accepta primat

economicului asupra juridicului, beneficiarul contabilizeaza bunul ca activ si recunoaste o datorie, i

proprietarul nu evidentiaza bunul, dar recunoaste o creanta n contrapartida. n situatia n care se acord

prioritate juridicului n raport cu economicul, bunurile preluate de beneficiar, respectiv predate

proprietar nu figureaza n bilantul beneficiarului, ele fiind evidentiate la conturile de ordine si eviden

(extracontabile, de forma Bunuri nchiriate de la terti) dar ramn n bilantul proprietarului de drept, chi

daca acesta nu

4


5/41

le mai controleaza.

Conform abordarii economice, contractele de leasing sunt analizate si contabilizate dupa cu

riscurile si avantajele proprietatii sunt transferate sau nu de la locator la locatar (utilizator). Leasing

financiar transfera locatarului (utilizatorului) majoritatea avantajelor (folosinta exclusiva) si riscuril

(pierderea, distrugerea, avarierea bunului) asociate proprietatii asupra bunului obiect al contractului.

Contractul de leasing operational nu da posibilitatea utilizatorului de a controla bunul, care nu primesprin transfer majoritatea avantajelor si riscurilor legate de dreptul de proprietate.

Leasingul poate fi definit att sub aspect economic ct si juridic. Astfel, din punct de veder

economic, leasingul reprezinta o operatiune de finantare n care finantatorul asigura fondurile necesar

pentru ntreaga investitie (achizitie de mijloace fixe).

Definitiile date de diversi literatura de specialitate arata ca, n esenta, n ciuda unor diferent

exprima unul si acelasi lucru: achizitionarea de la furnizori de catre o societate specializata (financiara)

unor bunuri si nchirierea acestora unor utilizatori (care nu dispun de resursele banesti necesa

achizitionarii lor direct de la furnizor). nchirierea se efectueaza pe o perioada data, pe baza unui contra

care stipuleaza conditiile de plata, cuantumul ratelor, obligatiile partilor si conditiile de transfer a bunulu

n proprietatea utilizatorului la optiunea acestuia.

1 . Privita prin prisma societatii de leasing, operatiunea reprezinta o cumparare a unui bun c

scopul nchirierii, urmata de o nchiriere n scopul vnzarii. La sfrsitul locatiei utilizatorul poa

dobndi n proprietate bunul n baza platii chiriei si a unui pret rezidual (valoare reziduala), ca

constituie ultima transa de plata.

Rezulta ca leasingul este o operatiune de finantare (creditare) pe baza unui contract specific, pr

intermediul caruia utilizatorul poate folosi un bun n schimbul promisiunii de a plati chiria aferenta s

eventual, de a achizitiona n final bunul.

Sub aspect juridic, leasingul reprezinta un contract complex care permite unui agent economic

obtina si sa utilizeze un lucru fara a plati imediat contravaloarea acestuia.

Sub aspect economic, leasingul reprezinta o sursa de finantare, pe baza unui contract specific,

care finantatorul asigura fondurile necesare pentru ntreaga investitie. Pe ntreaga durata a contractulu

nchiriatorul - proprietar permite utilizatorului - chirias sa utilizeze un anumit bun n schimbul promisiunultimului de a efectua o serie de plati (rate de leasing).

Veniturile obtinute prin leasing att de catre finantator ct si de utilizator sunt derivate din

utilizarea bunului, nu din dreptul de proprietate asupra acestuia.

Termenul de leasing include o varietate de tranzactii de la cele n care leasingul reprezinta folosire

proprietatii nchiriate pentru o scurta perioada de timp, pna la cele n care leasingul este, de fapt, u

mijloc de finantare a utilizatorului - chirias pentru a achizitiona bunul nchiriat.

5


6/41

Dintr-un anumit unghi de vedere, leasingul reprezinta o operatiune de vnzare - cumparare cu pla

n rate (daca bunul trece n proprietatea utilizatorului). Asemanarea survine nsa numai prin prism

finalitatii. Deosebirea consta n faptul ca daca prin operatiunea de vnzare a unui anumit bun se obtin

echivalentul ei banesc, prin leasing se cedeaza dreptul de folosinta a unui bun.

2. Din punctul de vedere al utilizatorului, leasingul constituie o forma de creditare n cadr

careia sumele necesare achizitionarii bunului se obtin prin exploatarea acestuia, iar rambursarea lui se faesalonat sub forma ratelor de leasing si, n final, a valorii reziduale. Creditul obtinut este nsa sub forma d

echipamente si nu baneasca.

Rezulta ca pentru utilizator leasingul este o afacere pe banii societatii de finantare, el asigurn

managementul afacerii. Tot din acest punct de vedere, leasingul apare ca o vnzare n rate n cadrul care

dreptul de proprietate se transfera o data cu ultima rata.

Deosebirea fata de vnzarea n rate apare la durata de rambursare a ratelor care in Romania trebu

sa fie de minim un an si maxim sapte ani respectiv sa acopere minim 75% din durata de functiona

normala a bunului.

Contractul de leasing face parte din categoria contractelor de locatie, prezentnd o serie de aspec

specifice ce tin de obiectul si tehnica de realizare a acestei operatiuni comerciale. Particularitatile pe ca

le prezinta diferitele forme de leasing se reflecta si n contractele ce reglementeaza aceste operatiun

neexistnd un tip de contract universal valabil.

Contractul de leasing este reglementat n principal prin Ordonanta Guvernului nr. 51/199

privind operatiunile de leasing si societatile de leasing cu modificarile ulterioare (prin Legea n

90/1998 si prin Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice)

fost republicata n Monitorul Oficial al Romniei Partea I, nr.9/12.01.2000. De asemenea, prin intrarea

vigoare a Codului Fiscal au fost abrogate literele e) si f) ale articolului 2 din Ordonanta Guvernului n

51/1997 si nlocuite cu pct. 7 si 8 art. 7 din Codul Fiscal (Legea nr. 571/2003). Cadrul juridic a fo

perfectionat prin apritia Legii nr. 28 / 26. 01.2006 (legea Institutiilor Financiare Nonbancare)

Contractul de leasing este acel contract prin care o parte, denumita locator sau finantator,

transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun proprietatea sa celeilal

parti, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, n schimbul unei plati periodice (O. G. nr. 51/199republicata, art. 1) denumita rata de leasing, iar la sfrsitul perioadei de leasing locatorul / finantatorul s

obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatoului:

- de a cumpara bunul

- de a prelungi contractul de leasing ori

- de a nceta raporturile contractuale.

6


7/41

Operatiunea de leasing este o tranzactie complexa ce cuprinde, pe lnga contractul de leasing

propriu-zis ncheiat ntre locator / finantator si utlizator, acesta fiind contractul principal n jurul caruia se

formeaza celelalte contracte accesorii, si alte raporturi juridice care au la baza urmatoarele contracte:

- contractul de vnzare-cumparare ncheiat ntre locator / finantatorsi furnizor, care are ca obiect

bunurile ce urmeaza a fi date n leasing

- stipulatia pentru altul care este integrata practic sub forma unei clauze n contractul de vnzare-cumparare ntre furnizor si locator / finantator. Potrivit acestei conventii furnizorul (promitent) se obliga

fata de locator / finantator (stipulant) sa puna la dispozitia utilizatorului (tert beneficiar) bunul ce

constituie obiect al contractului de vnzare-cumparare

- contractul de mandat ncheiat ntre locator / finantatorsi utilizator, n baza caruia mandantul

(locatorul / finantatorul) l mputerniceste pe mandatar (utilizator) sa verifice conformitatea bunului livra

de furnizor. Acest mandat poate fi verbal sau sub forma unei clauze inserate n contractul de leasing,

conform cariea la intrarea n posesie a bunului, utilizatorul este obligat sa ntocmeasca un proces-verbal d

receptie care sa constate starea bunului / bunurilor ce constituie obiect material al contractului de leasing

si care sunt livrate de furnizor. Mandatul mai intervine si n alte etape ale derularii operatiunilor de leasin

cum ar fi: mputernicirea data de utilizator locatorului / finantatorului de a cumpara bunul conform

specificatiilor sale de la furnizorul pe care

Contractul de leasing cunoaste mai multe forme care pot fi clasificate dupa anumite

criterii:

- dupa natura bunului care constituie obiectul material al contractului de leasing:

contractul de leasing mobiliar al carui obiect este un bun mobil; contractele de leasing pot avea c

obiect material .. bunuri mobile de folosinta ndelungata, aflate n circuitul civil, cu except

nregistrarilor pe banda audio si video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor si

drepturilor de autor.

contractul de leasing imobiliar al carui obiect material este un bun imobil, fara ca legea sa impun

alte conditii ca n cazul bunurilor mobil, aceasta nsemnnd ca bunurile imobile, att prin natur

ct si prin destinatia lor, pot forma obiect al unui contract de leasing

- dupa efectele pe care le produce: contractul de leasing financiar care este definit potrivit art. 7 pct.7 din Codul Fiscal care abrog

art. 2 lit e) din O. G. 51/1997 republicata ca fiind: orice contract de leasing care ndeplineste c

putin una dintre urmatoarele conditii:

a) riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului su

transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;

7


8/41

b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiect

leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului;

c) perioada de leasing depaseste 75% din durata normala de utilizare a bunului ce face obiectu

leasingului; n ntelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioada pentru care contract

de leasing poate fi prelungit;

contractul de leasing operational care este definit potrivit art. 7 pct.8 din Codul fiscal care abrogart. 2 lit f) din O. G. 51/1997 republicata ca fiind: orice contract de leasing ncheiat ntre locator

locatar, care nu ndeplineste conditiile contractului de leasing financiar;

- dupa modul de calcul al ratelor:

contractul de leasing cu amortizare integral este acel contract de leasing n care valoarea total

ratelor de leasing platite de catre utilizator finantatorului din care se scade valoarea platita c

titlu de beneficiu amortizeaza integral (sau ntr-o proportie covrsitoare) valoarea bunulu

cuantumul valorii reziduale reducndu-se semnificativ, astfel nct sa reprezinte o suma onorifica contractul de leasing cu amortizare partiala presupune existenta unei valori reziduale considerabi

care da semnificatie dreptului de optiune al utilizatorului.

- dupa apartenenta partilor:

contractul de leasing intern ale carui parti apartin aceluiasi stat, unui asemenea contract aplicndu

i-se legislatia interna n domeniu.

contractul de leasing extern (cross-border) atunci cnd n cadrul lui intervine un element d

extraneitate si anume sediul finantatorului. Consecintele n acest caz sunt att de natura juridica

avnd relevanta sub aspectul normelor de drept International privat - ct si de natura fiscala

vamala

8


9/41

CAP. II CONTABILITATEAOPERATIUNILORDELEASING

2.1. STANDARDUL INTERNAIONALDE CONTABILITATENR. 17 (IAS 17) LEASING

Standardul International de Contabilitate 17 Contracte de leasing nlocuieste IAS 17 Contracde Leasing (revizuit n 1997) iar perioada de aplicare ncepe cu 1 ianuarie 2005, ncurajndu-se totoda

aplicarea anticipata.

Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate a elaborat acest IAS 17 revizuit n

cadrul Proiectului sau pentru mbunatatirea Standardelor Internationale de Contabilitate, datori

nelamuririlor si criticilor ridicate de organismele de reglementare si de profesionistii contabili. Aces

schimbari servesc la clarificarea clasificarii contractelor de leasing, incluznd terenuri si cladiri si d

asemenea la reducerea alternativelor disponibile pentru contabilizarea costurilor directe initiale n situatiifinanciare ale locatorilor. O revizuire anterioara elimina alternativele care fusesera nainte disponibi

pentru recunoasterea de catre locatori a venitului financiar care acum se poate baza doar pe investitia ne

nregistrata.

Deoarece, s-a constata ca ndrumarile oferite de IAS n contabilizarea leasingului nu sunt asa d

detaliate precum unele Norme Nationale, IAS a indicat ca doreste revizuirea n profunzime a regulilor

existente, urmarind rezultatul posibil ca IAS 17 sa fie ori revizuit ori nlocuit cu un nou standard.

A. Obiectiv

Obiectivul acestui Standard este de a stabili, pentru locatari i locatori, politicile contabi

corespunztoare i elementele ce trebuie evideniate cu privire la leasingul financiar i operaional.

B. Aria de aplicabilitate

Acest standard trebuie aplicat n contabilizarea tuturor tranzaciilor de leasing, cu excepia celor d

mai jos:

(a) leasing-uri privind explorarea sau utilizarea mineralelor, petrolului, gazelor i altor resur

non- regenerabile; i

(b) contracte de acordare a licenei pentru bunuri ca: filme cinematografice, nregistrri videpiese de teatru, manuscrise, brevete i drepturi de autor.

Standardul nu se aplic ca pentru evaluarea:

a) de ctre locatari a investiiei imobiliare deinute n baza unui contract de leasing financiar

se vedea IAS 40 Investiii imobiliare)

b) de ctre locatori a investiiei imobiliare nchiriat n baza unui contract de leasing operaion

(a se vedea IAS 40 Investiii imobiliare)9


10/41

c) de ctre locatari a activelor biologice deinute n baza unui contract de leasing financiar (a

vedea IAS 41 Agricultura)

d) de ctre locatori a activelor biologice nchiriate n baza unui contract de leasing operaion

(a se vedea IAS 41 Agricultura)

C. Definiii

Leasingul este un acord prin care locatorul cedeaz locatarului, n schimbul unei pli sau serii dpli, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioad convenit de timp.

Leasingul financiar este operaiunea de leasing care transfer, n mare msur, toate riscurile

avantajele aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de proprietate poate fi transferat,

cele din urm, sau nu.

Leasingul operaional este operaiunea de leasing ce nu intr n categoria leasingului financiar.

Leasingul irevocabil reprezint operaiunea de leasing care este revocabil doar:

(a) dac survine un eveniment contingent a crui producere era puin probabil;

(b) cu permisiunea locatorului;

(c) n cazul n care locatarul contracteaz cu acelai locator un nou leasing privind acelai bu

sau unul echivalent; sau

(d) n momentul pltirii, de ctre locatar, a unei sume suplimentare, astfel nct, la nceputu

contractului de leasing, continuarea lui este cert, ntr-o msur rezonabil.

nc eputul contractului de leasing reprezint cea dinti dat dintre data contractului de leasing s

data angajamentului prilor de a respecta principalele prevederi ale leasingului. La aceast dat:

a) leasingul este clasificat ca operaional sau financiar;

b) n cazul leasingului financiar, sunt determinate sumele ce vor fi recunoscute la da

nceperii duratei contractului de leasing.

Data nceperii duratei contractului de leasing este data de la care locatarul i poate exercita drept

de folosin al bunului. Este data recunoaterii iniiale a contractului de leasing.

Durata contractului de leasing reprezint perioada de timp irevocabil pentru care locatarul

contractat bunul n leasing i orice alte termene suplimentare pentru care locatarul are opiunea decontinua utilizarea bunului n regim de leasing, cu sau fr plat suplimentar, opiune a crei exercita

de ctre locatar este cert, ntr-o msur rezonabil, la nceputul contractului de leasing.

Plile minime de leasing sunt acele pli de-a lungul duratei contractului de leasing pe care locatar

trebuie sau poate fi obligat sa le efectueze, excluznd chiria contingent, costurile serviciilor i impozite

pe care locatorul le va plti i care se vor rambursa acestuia, mpreun cu:

(a) n cazul locatarului - orice sume garantate de locatar sau de o parte afiliat locatarului; sau

10


11/41

(b) n cazul locatorului - orice valoare rezidual garantat locatorului fie de ctre:

(i) locatar;

(ii) o parte afiliata locatarului,. sau

(iii) o tera parte independent, capabil din punct de vedere financiar s satisfac aceasta garanie.

Totui, dac locatarul are o opiune de a cumpra bunul la un pre estimat a fi suficient de sczut fa

de valoarea just la data la care operaiunea devine exercitabil, nct, la nceputul contractului de leasinexist certitudinea rezonabil ca opiunea va fi exercitat, atunci plile minime de leasing includ pli

minime pltibile pe durata contractului de leasing i plata necesar pentru exercitarea acestei opiuni d

cumprare.

Valoarea just este suma la care poate fi tranzacionat un activ sau decontat o datorie, de bun voi

ntre pri aflate n cunotin de cauza, n cadrul unei tranzacii n care preul este determinat obiectiv.

Durata de via economic este fie:

(a) perioada de-a lungul creia se estimeaz ca un bun este utilizabil economic de ctre unul sa

mai muli utilizatori; fie

(b) numrul unitilor de producie sau al unitilor similare care se estimeaz a se obine pr

utilizarea bunului de ctre unul sau mai muli utilizatori.

Durata de via util este perioada estimat care rmne, de la nceputul duratei contractului d

leasing, fr a fi limitat la acesta, pe parcursul creia se ateapt ca beneficiile economice ncorporate

bun s fie consumate de ctre ntreprindere.

Valoarea rezidual garantat este:

(a) n cazul locatarului, acea parte a valorii reziduale ce este garantat de locatar sau de o par

afiliat acestuia (valoarea garaniei constituind valoarea maxim ce devine pltibil, n ori

situaie); i

(b) n cazul locatorului, acea parte a valorii reziduale ce este garantat de locatar sau de o ter

parte neafiliat locatorului ce este capabil, din punct de vedere financiar, s onoreze obligaii

asumate prin garanie.

Valoarea rezidual negarantat reprezint acea parte din valoarea rezidual a bunului n regim d

leasing, a crei realizare, de ctre locator, nu este sigur sau este garantat numai de o parte afilialocatorului.

Costurile directe iniiale sunt costurile suplimentare direct atribuibile negocierii contractului d

leasing, cu excepia costurilor aprute n cazul productorilor i dealerilor de leasing.

Investiia brut n leasing este suma plilor minime de leasing aferente unui leasing financiar, d

punctul de vedere al locatorului, i orice valoare rezidual negarantat acumulat n contul locatorului.

Investiia net n leasing este investiia brut n leasing, actualizat cu rata de dobnd implicit

11


12/41

contractului de leasing.

Venitul financiar nerealizat reprezint diferena dintre:

(a) investiia brut n leasing

(b) investiia net n leasing.

Rata implicit a dobnzii din contractul de leasing este rata de actualizare care, la nceput

contractului de leasing, determin ca valoarea actualizat cumulat (a) a plilor minime de leasing i (b)valorii reziduale negarantate sa fie egala cu valoarea justa a bunului n regim de leasing i costurile iniia

directe ale locatorului.

Rata dobnzii marginale a locatarului este rata dobnzii pe care locatarul ar trebui s o plteas

pentru un leasing similar sau, dac aceasta nu este determinabil, rata pe care, la nceputul contractului d

leasing, locatarul ar trebui s o suporte pentru a mprumuta, pentru aceeai perioad, i cu o garan

similar, fondurile necesare pentru achiziionarea bunului.

Chiria contingent este acea parte a plilor de leasing care nu are o valoare determinata, dar es

stabilit n funcie de un factor, altul dect trecerea timpului (de exemplu, un procentaj din vnzri, grad

de utilizare, indici de pre, ratele dobnzilor practicate pe pia).

Pornind de la definitia leasingului care presupune transferul dreptului de utilizare al unui bun sa

utilaj de la o parte (finantator) catre alta (utilizator), constatam ca la derularea acestuia participa o serie d

actori. Principalii actori sunt :

Furnizorul - poate fi producatorul bunului sau o societate comerciala care l-a achizitionat de

producator.

Finantatorul (locatorul) - poate fi o companie financiara, un holding, o banca de investitii sau comercial

societate de asigurare, o societate de leasing sau chiar furnizorul.

Standardul pune n evidenta trei tipuri de contracte:

- contracte de locatie-finantare sau de leasing financiar (finance leases)

- contracte de locatie simpla, denumite si locatie-exploatare sau locatie operationala (operating leases)

- contracte de vnzare asociata concomitent cu o locatie (lease-back).

12


13/41

2.2. LEASINGFINANCIAR

ncadrarea unui contract de locatie n una din cele doua forme depinde mai degraba de realitate

tranzactiei dect de forma contractului. Norma reprezinta exemple de situatii care ar conduce n m

normal la ncadrarea unui contract n categoria locatiilor-finantare. Indicatorii de situatii care, individusau mpreuna ar putea sa conduca la clasificarea unui contract n categoria locatiilor-finantare sun

urmatorii:

a. Contractul transfera proprietatea activului la locatar, la terminarea duratei de locatie.

b. Contractul confera locatarului optiunea de cumparare a activului la un pret care ar trebui sa fie suficien

de avantajos pentru ca locatorul sa fie practic sigur ca partenerul va exercita optiunea sa.

c. Durata contractului de locatie acopera cea mai mare parte din durata de viata economica a activulu

chiar daca nu apare transferul de proprietate.

d. Valoarea actualizata la nceputul contractului de leasing, a platilor minimale de leasing este cel put

egala cu aproape toata valoarea justa a activului n leasing, fara garantii si credite pentru impozit acordat

locatorului la acel moment. Titlul poate fi transferat locatarului sau nu.

e. Activele primite n locatie au o natura specifica, astfel nct numai locatarul poate sa le utilizeze, fara

le aduca modificari majore.

f. daca locatarul poate sa rezilieze contractul de locatie, pierderile suportate de locutor cad n sarcin

locatarului.

g. Profiturile sau pierderile care rezulta din variatia valorii juste a valorii reziduale sunt n sarcin

locatarului.

h. Locatarul are posibilitatea sa continue locatia pentru a doua perioada, la nivelul unei redevente sensib

inferioare pretului de piata.

Astfel conform IAS 17, o evaluare a tuturor celor opt criterii ar fi necesara pentru a evalua core

daca exista suficiente dovezi pentru a concluziona ca un aranjament dat ar trebui contabilizat ca leasin

financiar. Din cele opt criterii stabilite n standard, primele cinci sunt cele mai importante, adica daca

respecta oricare dintre acestea, ar nsemna n mod firesc ca orice angajament dat este de fapt un leasinfinanciar. Ultimele trei criterii sunt totusi mai sugestive prin natura lor si standardul spune ca acestea

putea duce la clasificarea lor ca leasing financiar.

n general, daca un acord de leasing ndeplineste unul din cele opt criterii de clasificare este foar

posibil sa fie clasificat ca leasing financiar n contabilitatea locatarului. nainte de ultima revizuire a IA

17, contractele de leasing care implica terenuri si cladiri pot fi considerate contracte de leasing financi

doar daca exista asteptarea ca titlul sa fie transferat la sfrsitul duratei de viata a contractului. n preze

13


14/41

tratamentul de capital al componentei cladiri din leasing nu cere ca si portiunea de pamnt sa fie d

asemenea capitalizata. Daca titlul de proprietate asupra pamntului nu este de asteptat sa fie transferab

locatarului, atunci acea componenta va fi tratata ca fiind un leasing operational fapt care nu impun

contabilitatii componentei de cladiri din leasing sa fie doar operationala.

2.2.1. Contabilitatea leasingului financiar la locator

Locatorul, care ofera un contract de locatie-finantare, transfera cvasiintegral riscurile si avantaje

legate de proprietate. El va contabiliza deci suma de primit n numele locatiei, mai nti, ca o componen

a principalului si apoi ca venituri financiare.

El prezinta activele care fac obiectul contractului de locatie-finantare, ca o creanta a carei marim

este egala cu cea a contractului de locatie. Recunoasterea veniturilor financiare trebuie sa se efectueze p

baza unei formule, care exprima o rata de rentabilitate similara cu cea a locatarului, constanta si d

rentabilitate periodica, referitoare la investitia neta reziduala a locatarului asa cum prevede contractul d

locatie-finantare.

Platile n numele locatiei, corespunzatoare exercitiului sunt imputate, excluznd costul serviciil

asupra investitiei brute care rezulta din contractul de locatie, pentru a diminua att creanta imobilizata c

si veniturile financiare neachizitionate.

Valorile reziduale estimate si negarantate retinute pentru calculul investitiei brute a locatorulu

ntr-un contract de locatie, sunt revizuite n mod periodic. Daca se constata o diminuare a valorii rezidua

estimate negarantate, imputarea veniturilor asupra duratei contractului de locatie este revizuita si oricdiminuare n numele marimilor deja constante prin regularizare, este contabilizata imediat.

Cu ocazia negocierii si ntocmirii contractului de locatie, locatarul angajeaza adesea costuri direc

initiale, ca de exemplu comisioanele si onorariile juridice.

La contabilizarea unui leasing tip vnzare este necesar ca locatorul sa determine urmatoare

valori:

1. Investitia bruta

2. Valoarea justa a activului n leasing

3. Costul

Din aceste valori, se pot face si celelalte calcule necesare ramase pentru nregistrarea

contabilizarea tranzactiei de leasing. Primul obiectiv este acela de a determina cifrele necesare

pentru completarea urmatoarei intrari: .

Creanta leasing

Costul bunurilor vndute

14


15/41

Vnzari / Stocuri

Venit din finantare nencasat

Diferenta dintre investitia bruta (creanta leasing) a locatorului si venitul din finantare nencasateste

egala cu suma platilor minime de leasing (n afara de chiria contingenta si de costurile de executie) d

punctul de vedere al locatorului, plus valoarea reziduala negarantata angajata la locator. Investitia bruta

valoarea actualizata a celor doua componente ale investitei brute (adica platile minime de leasing

valoarea reziduala negarantata) este nregistrata ca "venit din finantare nencasat" (denumit si "venit d

dobnda nencasat").

Valoarea actualizata trebuie calculata pe baza duratei contractului de leasing si a ratei dobnzii implicite

IAS 17 stipuleaza ca venitul din finantare nencasat rezultat trebuie amortizat si recunoscut la

venit, prin utilizarea metodei ratei efective a dobnzii, care va avea ca rezultat o rata periodica constanta

restituirii "investitiei nete a locatorului" (care este "investitia bruta a locatorului" minus "venitul d

finantare nencasat"). Alegerea abordarilor amortizarii oferite de standardul inital a fost eliminata, astfnct rata efectiva constanta a valorii de nregistrare (contabile) este n prezent singura metoda acceptabil

IAS 17 solicita sa se tina seama de "prudenta" la recunoasterea venitului din finantare, care este

orice mprejurare o caracteristica sau atribut calitativ de baza al situatiilor de finantare ntocmite confor

IAS. Cadrul general pentru ntocmirea si prezentarea situatiilor de finantare emis de IASB impun

prudenta celor care ntocmesc situatiile de finantare; cu alte cuvinte, el solicita precautie n exercitare

rationamentului. IAS 17 clarifica aceasta n contextul distribuirii venitului pe o baza sistematica, dn

exemplul de recunoastere a incertitudinilor legate de capacitatea de colectare a chiriilor din contractele d

leasing sau fluctuatia ratelor dobnzii n viitor. De exemplu, incertitudinile care privesc capacitatea de

colectare a chiriilor din leasing cresc de obicei cu termenul de leasing (adica cu ct este mai lung termen

de leasing, cu att mai mari sunt riscurile implicate) si astfel, respectand principiul prudentei, modificare

modelului de recunoastere a venitului poate fi solicitata pentru compensare.

De exemplu, un locator poate decide sa amne recunoasterea venitului din finantare pentru

anii urmatori la termenele de la trei la cinci ani, deoarece prevederea cu certitudine a capacitatii d

colectare pe termen lung, care depinde de mai multi factori, cum ar fi pozitia financiara viitoare

locatarului, este o sarcina foarte dificila.Valoarea justa a proprietatii n leasing este prin definitie egala cu pretul normal de vnzare al activulu

ajustat de orice rezultat reportat rezidual (acest rezultat reportat poate fi exemplificat printr-o valoa

reziduala negarantata, un credit de investitie etc.). Conform IAS 17, pretul de vnzare care trebuie utiliz

pentru un leasing de tip vnzare este egal cu valoarea justa a activului n leasing sau, daca este mai mi

15


16/41

suma valorilor actualizate ale platilor minime de leasing si valoarea reziduala negarantata estimata car

este angajata la locator, actualizata cu o rata de piata a dobnzii.

Conform IAS 17, costurile initiale directe aparute n legatura cu un leasing tip vnzare (adica

atunci cnd locatorul este un fabricant sau un comerciant) trebuie sa fie trecute la che1tuieli atunci cn

apar. Astfe1, costurile recunoscute la nceputul unor astfel de angajamente de leasing vor include valoare

contabila a imobilizarilor corporale sau altor elemente n leasing, ct si costurile neasteptate de negociesi executie a leasingului. Venitul recunoscut la nceput va fi venitul brut obtinut din vnzarea activului

leasing, minus toate costurile de exploatare, inclusiv costurile initiale directe de initiere a contractului d

leasing.

Pentru a atrage clientii, fabricantul sau comerciantul ofera uneori rate scazute de dobnda. Ace

lucru are un impact direct asupra recunoasterii profitului ncorporat, care face parte integranta d

tranzactie si este invers proportional cu venitul din finantare generat din tranzactie. Astfel, daca venit

din finantare este scazut n mod artificial, acest lucru are ca urmare recunoasterea unui venit n exces d

tranzactie n momentul vnzarii. n astfel de circumstante, standardul solicita ca profitul din vnzare sa f

limitat la ceea ce ar fi rezultat daca ar fi fost folosita o rata comerciala a dobnzii utilizate n tranzacti

Astfel, fondul tranzactiei ar trebui sa fie reflectat n situatiile de finantare.

Diferenta dintre pretul de vnzare si valoarea calculata ca fiind costul bunurilor vndute es

venitul brut recunoscut de locator la nceperea contractului de leasing (vnzare).

Fabricantul sau comerciantul ofera adesea clientilor lor o optiune privind fie nchirierea activului, f

cumpararea activului pe loc. Astfel, un leasing financiar cu un fabricant sau comerciant, denumit si leasin

tip vnzare, genereaza doua tipuri de venituri pentru locator:

1. Profitul brut sau pierderea din vnzare, care este echivalentul profitului care ar fi rezultat dintr

vnzare pe loc la preturile de vnzare normale.

2. Venitul din finantare sau dobnda ncasata de pe urma creantei de leasing care se distribuie pe dura

contractului de leasing pe baza unui model reflecta o rata constanta periodica de compensare att

investitiei nete de baza a locatorului, ct si a investitiei nete de baza n numerar legate de contractul d

leasing financiar.

Pentru contractele de leasing financiar, locatorul trebuie sa furnizeze urmatoareleinformatii:

- o reconciliere ntre investitia bruta totala, n contractul de locatie, la data nchiderii si valoare

actualizata a platilor exigibile de primit, n numele locatiei;

- la data nchiderii, totalul platilor exigibile, n numele locatiei si valoarea actualizata, pentru fiecare dintr

cele trei perioade urmatoare: mai putin de un an, mai mult de un an si mai putin de cinci ani, mai mult d

cinci ani.

16


17/41

- Venituri financiare nencasate

- Valorile reziduale negarantate ce revin locatorului

- Corectarea valorii cumulate a platilor minimale n numele locatiei neacoperite

- Redeventele conditionate incluse n rezultatul exercitiului

- O prezentare a principalelor clauze ale contractelor de locatie ale locatorului.

2.2.2. Contabilitatea leasingului financiar la locatar

Clasificarea unui contract de leasing financiar trebuie determinata nainte de a lua n considera

tratamentul contabil. Deci, este necesara, n primul rnd evaluarea tranzactiei de leasing fata de cele o

criterii stabilite n IAS 17 si rezumate mai sus. Presupunnd ca acordul de leasing ndeplineste unul dintr

aceste criterii, atunci el trebuie contabilizat ca fiind leasing financiar.

n conformitate cu IAS 17, locatarul trebuie sa nregistreze un leasing financiar ca activ si c

obligatie la o suma egala cu cea mai mica dintre:

- valoarea justa a proprietatii n leasing la nceputul contractului de leasing minus

subventii si credite pentru impozite care pot fi primite de locatori sau

- valoarea actualizata a platilor minime de leasing.

n scopul efectuarii acestui calcul, platile minime de leasing sunt considerate a fi platile pe car

locatarul este obligat a le face sau care i s-ar putea cere sa le faca, excluznd chiria contingenta si costuri

executorii cum ar fi asigurarea, ntretinerea si impozitele.

Platile minime de leasing includ n general platile minime ale chiriei si orice garantie a valorii rezidua

facuta de catre locatar sau de catre un tert legat de locatar. Daca leasingul include o optiune de cumparar

avantajoasa, suma ceruta pentru a fi platita conform optiunii de cumparare avantajoasa este inclusa

platile minime de leasing. Valoarea prezentata va fi calculata utiliznd rata incrementala de mprumut

locatarului, cu exceptia momentului cnd este posibil ca locatarul sa determine rata implicita calculata d

catre locator.

Durata leasingului care va fi folosita pentru calcularea valorii actualizate este durata fix

irevocabila a leasingului, plus orice perioade ulterioare pentru care locatarul are alternativa de a continusa detina activul n leasing, cu sau fara plati viitoare, cu conditia ca locatarul care va exercita aceast

optiune de rennoire sa fie ndeajuns de credibil de la nceputul leasingului.

Conform standardului IAS 17, contabilizarea contractului de leasing financiar, n conturi

locatarului, conduce la:

- nregistrarea bunului n activul bilantier;

- contabilizarea mprumutului, care corespunde pasivului bilantier;

17


18/41

- contabilizarea amortizarii imobilizarii.

El recomanda deci sa se procedeze la o retratare, evalund simultan consecintele investitiilor

cele referitoare la ndatorare. Pentru aceasta trebuie:

- sa se calculeze rata dobnzii implicite i

- sa se calculeze, anual dobnzile datorate privind valoarea bunului contractului, care ramn de rambursa

corespunzatoare acestei valori, nmultite cu rata implicita i;- sa se calculeze amortizarile financiare sau rambursarile de capital, care corespund diferentei: redeven

anuala dobnzi datorate;

- sa se stabileasca tabloul de amortizare contabila a bunului achizitionat, conform metodei care ar fi fo

aplicata n cazul achizitiei.

Astfel, n fiecare an trebuie adaugata n contul de profit si pierdere, valoarea dobnzilor

cheltuielile financiare (ceea ce antreneaza o scadere a rezultatului, deci o diminuare a impozitelor)

degrevata datoria, la nivelul amortizarii financiare (ca si cnd s-ar rambursa capitalul unui mprumut).

Evaluarea si recunoasterea ulterioara a contractului de locatie presupune ca la fincare nchidere d

exercitiu, bunul nscris n activ, n numele contractului de leasing, trebuie sa faca obiectul unei amortizar

conform acelorasi reguli pe care le-am utiliza pe baza standardului IAS 16, pentru active similare. U

atare activ poate eventual sa faca obiectul unui provisin pentru depreciere, conform standardului IAS 3

Deprecierea activelor.

Situatiile financiare ale locatarului trebuie sa contina urmatoarele informatii:

- pentru fiecare categorie de active, valoarea neta contabila, la data nchiderii;

- o reconciliere ntre totalul platilor exigibile, n numele locatiei;

- la data nchiderii, totalul platilor exigibile, n numele locatiei si valoarea lor actualizata, pentru fieca

dintre urmatoarele perioade: mai putin de un an, mai mult de un an si mai putin de cinci ani, mai mult d

cinci an;.

- redeventele conditionate incluse n rezultatul exercitiului;

- totalul la data nchiderii a platilor minimale viitoare de sublocatie, care se asteapta sa fie primite,

numele contractelor de sublocatie nereziliabile;

- o prezentare a principalelor cauze privind contractele de locatie ale ntreprinderii locatare care se refen principal la baza de determinare a platilor, n numele redeventelor conditionate, la existenta optiunilo

de rennoire sau de cumparare, clauza de indexare si termenele lor, clauze contractuale limitative, c

vizeaza n special, dividendele, ndatorarea complementara si alte locatii.

18


19/41

2.2.3. Studiu de caz privind contabilizarea unui leasing financiar

Se presupun urmatoarele:

1. Contractul de leasing ncepe la data de 01.01.2006 pentru imobilizari corporale cu o durata de utlizare

preconizata de 3 aniImobilizarea corporal se restituie locatorului la expirarea angajamentului de leasing.

2. Valoarea intiala a imobilizarilor corporale este de 135.000 RON

3. Sunt datorate trei parti locatorului, n valoare de 50.000 RON pe an, ncepnd de la data de

31.12.2006. O suma suplimentara de 1000 RON trebuie platita catre locatar pentru asigurare.

4. Locatarul garanteaza locatorului 10.000 RON valoareare reziduala la data de 31.12.2008

5. n afara de garantia valorii reziduale de 10.000 RON, activul n leasing este preconizat a

avea o valoare de recuperare de numai 1000 RON la data de 31.12.2008

6. Rata dobnzii marginale a locatarului este de 10%

7. Valoarea actualizata a obligatiei contractului de leasing este urmatoarea:

Valoarea actualizata a valorii reziduale garantate : 10.000 x 0,7513* = 7.513 lei

Valoarea actualizata a platilor anuale: 50.000 x 2.4869 **= 124.345lei

131.858

*Valoarea actualizata a unei sume de 1 RON datorata pe trei perioade este de 0.7513

**Valoarea actualizata a unei anuitati ordinare de 1 RON pe trei perioade la 10% este de 2.4869

Primul pas n tratarea oricarei tranzactii de leasing este acela de a clasifica leasingul.

n acest caz, durata leasingului este de trei ani si este egala cu 100% din durata de utilizare preconizata a

activului. Informatia ca testul valorii juste versus valoarea actualizata este si ea ndeplinita deoarece

valoarea actualizata a platilor minime de leasing (131.858 RON) ar putea fi usor considerata ca fiind egal

n mod substantial cu valoarea initiala (135.000RON) adica cu 97.7% din ea. Astfel, acest leasing ar treb

sa fie contabilizat ca un leasing financiar.

Intrarea necesara pentru nregistrarea leasingului la 01.01.2006 este:Imobilizari corporale n leasing 131.858 lei

Obligatii din contracte de leasing: 131.858 lei

Urmatorul pas este de a determina alocarea corecta dintre dobnda si o reducere a obligatiei de

leasing pentru fiecare plata din contractul de leasing. Acest lucru se face prin utilizarea metodei ratei

efective a dobnzii asa cum se prezinta n tabelul de mai jos.

19


20/41

Tabelul nr. 1 Desfasurarea n timp a dobnzii si obligatiilor aferente

Anul Plata n

numerar

Cheltuiala cu

dobnda

Reducerea

obligatiei de

leasing

Soldul

obligatiei de

leasing

nceputul

contractului de

leasing

2006 50.000 13.186 36.814 95.044 131.8582007 50.000 9.504 40.496 54.5482008 50.000 5.452 44.548 10.000Total 150.000 28.142

Dobnda este calculata la 10% (rata dobnzii marginale) din soldul obligatiei de leasing pentru fiecare

perioada si restul de 50.000 RON din plata este alocat reducerii obligatiei de leasing. Locatarului i se

solicita, de asemenea, sa plateasca 1.000 RON pentru asigurare anuala.Intrarile necesare pentru nregistrarea tuturor platilor legate de leasing pentru fiecare dintre cei tr

ani sunt prezentate mai jos.

Tabelul nr.2 Elemente componente ale platilor aferente contractului de leasing

31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 TotalCheltuieli cu

asigurarea 1000 1000 1000 3000

Cheltuiala cudobnda 13.186 9.504 5.452 28.142

Obligatia dincontractul deleasing

36.814 40.496 44.548 121.858

Plati numerar 51000 51000 51000 153.000

Echipamentul n leasing, nregistrat ca activ, trebuie, de asemenea, sa fie amortizat.

Soldul acestui cont este de 131.858 RON; totusi ca orice alt activ, nu poate fi amortizat sub valoare

reziduala preconizata de 1000 RON. n acest caz, metoda amortizarii liniare este aplicata pe o perioda d

trei ani. Aceasta perioada de trei ani reprezinta termenul de leasing, nu durata de utilizare a activulu

deoarece activul este restituit locatorului la sfarsitul termenului din contractul de leasing.

Prin urmare se va face urmatoarea nregistrare la sfarsitul fiecarui an:

20


21/41

Cheltuieli cu amortizarea : 43.619

Adica (131858 -1000) / 3ani

n sfrsit, la 31.12.2008, trebuie sa recunoastem faptul ca activul a fost restituit posesorului (locatorul

Locatarul a garantat ca valoarea reziduala va fi de 10.000 RON la 31.12.2008; drept urmare, locataru

trebuie sa mentina diferenta dintre valoarea reziduala garantata si valoarea reziduala actualizata cu o pla

n numerar catre locator.Urmatoarea intrare ilustreaza mutarea activului n leasing si obligatia care rezulta d

contabilitatea locatarului:

Obligatia din contractul de leasing 10.000

Amortizare acumulata 130.858

Numerar 9.000

Echipament n leasing 131.858

A ) Inregistrari contabile in situatiile financiare ale locatarului (neplatitor de tva)

1. Primirea mijlocului fix, evidentierea obligatiei si dobanzile aferente:

213 = 167 131.858 leiINSTALATIIL TEHNICE, MIJL. DE

TRANSPORT, ANIMALE, PLANTATII

ALTE IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE

471 = 1687 28142 leiCHELT. INREG . IN A VAN S DOBANZI AFERENTE ALTO R IMPRUMU TURI SI

DATORII ASIMILATE

2. Inregistrarea ratelor de leasing

8036 = - 131.858 leiREDEVENTE, LOCATII DE GESTIUNE, CHIRII SI

ALTE DATORII ASIMILATE

8051 = - 28.142 leiDOBANZI DE PLATA

21


22/41

3. Inregistrarea amortizarii

6811 = 2813 43 619 leiCHELT. DE EXPLOATARE PRIVIND

AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR

AMORTIZAREA INSTALATIILOR, MIJL. DE


4. Primirea facturii emise de finantator reprezentand cotele de leasing:

% = 404 51000 lei167 FURNIZOR DE IMOBILIZARI

ALTE IMPRUMUTURI SI DATORII

ASIMILATE

36814

1687 13.186DOBANZI AFERENTE ALTOR IMPRUMUTURI

SI DATORII ASIMILATE

613 1000CHELTUIELI CU PRIMELE DE ASIGURARE

Concomitent se evidentiaza cheltuiala cu dabanda:

666 = 471 13186 leiCHELT. PRIVIND DOBANZILE'' CHELT. INREG. IN AVANS

5. Diminuarea valorii totale a operatiunii de leasing:

- = 8036 36.814 leiREDEVENTE, LOCATII DE GESTIUNE, CHIRII SI


- = 8051 13.186 lei

DOBANZI DE PLATA

6. Achitarea facturilor catre finantator

404 = 5121 51000 leiFURNIZOR DE IMOBILIZARI CONTURI LA BANCI IN LEI

B ) Inregistrari contabile in situatiile financiare ale locatorului (neplatitor de tva)

22


23/41

1. Inregistrarea creantelor din leasingul financiar:

- pentru bunul predat in leasing

2673 = 213 131.858 leiIMPRUMUTURI ACORDATE PE TERMEN

LUNG

INSTALATIIL TEHNICE, MIJL. DE TRANSPORT,

ANIMALE, PLANTATII

- pentru dobanda aferenta:

2674 = 472 28142 leiDOBANDA AFERENTA IMPRUMUTURILOR

ACORDATE PE TERMEN LUNG

VENITURI INREGISTRATE IN AVANS

8038 = - 131.858 leiALTE VALORI IN AFARA BILANTULUI

2. Inregistrarea facturii emise pentru prima rata:

4111 = % 51000 leiCLIENTI 706

VENITURI DIN REDEVENTE , LOCATII SI CHIRII 368142674 13.186

DOBANZI AFERENTE IMPRUMUTURILOR

ACORDATE PE TERMEN LUNG

7588 1000ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE

3. Inregistratrea veniturilotr din dobanzi

472 = 766 13.186 leiVENITURI INREGISTRATE IN AVANS VENITURI DIN DOBANZI

4. Diminuarea creantei cu valoarea ratei:

658 = 2673 50.000 leiALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE IMPRUMUTURI ACORDATE PE TERMEN LUNG

- = 8038 50.000 leiALTE VALORI IN AFARA BILANTULUI

5. Incasarea ratei de la client

23


24/41

5121 = 4111 51.000 leiCONTURI LA BANCI IN LEI CLIENTI

2.3. LEASINGOPERATIONAL

Leasingul operational este operatiunea de leasing care nu ndeplineste nici una din conditiile d

mai sus. Leasingul operational difera de cel financiar din cel putin trei puncte de vedere:

- ofera servicii de mentenanta

- poate fi reziliat

- nu este amortizat

n cadrul unei operatiuni de leasing poate avea calitatea de finantator o societate de leasinpersoana juridica straina sau romna.

Calitatea de utilizator o poate avea orice persoana fizica sau juridica, romna sau straina. n cadr

operatiunilor de leasing, utilizatorul are dreptul de a-si alege, cu acordul societatii de leasing, furnizor

precum si societatea care va asigura bunul.

In acceptiunea Codului Fiscal se discuta de contractul de leasing si nu de operatiunea n sin

astfel, pentru a defini un contract de leasing operational trebuie ca acesta sa ndeplineasca doar una d

cele trei conditii expres si limitativ enumerate de legiuitor n Codul Fiscal

In concluzie, ca regula este contractul de leasing operational, iar exceptia este cel financiar,

sensul n care contractul de leasing operational care ndeplineste una din conditiile expres prevazute d

Codul Fiscal devine financiar. n atare conditii, un contract daca prezinta toate elementele prevazute d

OG 51/1997 devine contract de leasing, iar daca ndeplineste cel putin una din conditiile expres prevazu

de lege devine leasing financiar.

Exista opinii privind echivalentei contractului de leasing operational cu unul de nchiriere, astf

una dintre acestea porneste de la definitia ratei de leasing operational care reprezinta cota de amortiza

calculata n conformitate cu actele normative n vigoare si un beneficiu stabilit de partile contractante.

Cea de-a doua este de natura fiscala n sensul n care rata de leasing n situatia contractul

operational este integral deductibila - situatie izbitor de asemanatoare cu cea a contractului de nchirier

n ambele cazuri rata de chirie, respectiv de leasing, este integral deductibila. n aceste conditii se justific

interesul din ce n ce mai pronuntat pentru leasing operational - ratiune strict contabila care prezinta si u

avantaj juridic. Avantajul juridic este extrem de important si se refera la dreptul de optiune al utilizatorul

24


25/41

de la finalului contractului de leasing (atentie: dreptul de optiune pentru achizitie trebuie exercitat ulteri

semnarii contractului de leasing - de regula la finalul contractului, important fiind ca optiunea sa nu s

exercite odata cu semnarea contractului acesta devenind prin efectul legii contract de

leasing financiar). Optiunea utilizatorului consta inclusiv n aceea de a deveni proprietar al bunului obie

al contractului de leasing. n situatia contractului de nchiriere aceasta optiune nu exista.

2.3.1. Contabilitatea leasingului operational la locator

Ca si n cazul locatarului, contractul de leasing operational solicita un tratament contabil mai puti

complex dect contractul de leasing financiar. Platile ncasate de locator trebuie nregistrate ca venit d

chirii n perioada n care se ncaseaza plata sau de cnd aceasta devine creanta. Ca n cazul locatarulu

daca att chiriile variaza pe o baza liniara ct si n cazul n care angajamentul contine o crestere planifica

a chiriei pe peritada contractului de leasing, venitul trebuie nregistrat pe baza liniara daca nu exista

alternativa a alocarii sistematice si rationale mai reprezentativa pentru modelul de durata a procesului de

cstig continut n contractul de leasing. n afara de aceasta, daca angajamentul de leasing ofera o creste

planificata, n planificarea utilizarii fizice majorate a proprietatii nchiriate de catre locatar, valoarea tota

a platilor chiriei, inclusiv cresterile planificate este alocata la venit pe durata contractului de leasing p

baza liniara.

Locatorul trebuie sa prezinte proprietatea n leasing n bilantul de la capitolul investitii

proprietatea n leasing". Acest cont va fi cu sau alaturi de imobilizarile corporale ale locatorului, i

amortizarea ar trebui sa fie determinata n acelasi mod ca si pentru restul imobilizarilor corporale a

locatorului, IAS 17 stipuleaza ca atunci cnd o parte semnificativa din activitatea locatorului cuprind

contracte de leasing operational, locatorul ar trebui sa prezinte valoarea activelor dupa fiecare categor

majora de active, mpreuna cu amortizarea acumulata aferenta la fiecare data a bilantului.

continuare, activele detinute pentru exploatare sunt n mod obisnuit incluse n bilant la imobiliza

corporale.

Conform IAS 17, toate costurile initiale directe suportate trebuie sa fie adaugate la valoarea contabila a

activului nchiriat si recunoscute ca o cheltuiala pe durata contraclui, pe aceeasi baza ca si venitul dileasing. Costurile directe initiale apar la locatori la negocierea si stabilirea unui contract de leasin

operational si pot include comisioane, taxe legale si alte costuri interne care sunt de fapt datorate dire

negocierii si stabilirii contractului de leasing.

Logic, orice stimulente oferite de locator trebuie tratate ca reduceri ale chiriei si recunoscute pe baza

liniara pe durata contractului de leasing.

25


26/41

2.3.2. Contabilitatea leasingului operational la locatar

Tratamentul contabil al unui leasing operational este relativ simplu, cheltuiala cu chiria ar treb

nregistrata n cheltuieli pe masura ce sunt facute sau pe masura ce ele trebuie platite. IAS 17 stipuleaza c

n ceea ce priveste cheltuiala cu chiria, aceasta trebuie recunoscuta ca o baza sistematica care sa f

reprezentativa pentru perioadele n care apar beneficiile utilizatorului, chiar daca platile nu sunt facute paceeasi baza. n cazul n care platile de leasing sunt facute pe baza liniara, atunci recunoastere

cheltuielilor cu chiria ar fi facute n mod normal pe baza liniara. n SIC 15 s-a precizat ca toa

stimulentele legate de un leasing operational nou sau rennoit trebuie luate n considerare atunci cnd

determina costul total al contractului de leasing si recunoscute pe o baza liniara pe toata dura

contractului de leasing.

De observat totusi ca n cazul leasingului operational, nu se recunoaste n bilant activul din

leasing deoarece fondul contractului de leasing este doar unul de nchiriere. Nu exista nici un motiv pentr

a ne astepta ca locatarul va avea un beneficiu economic viitor din activul n leasing n afara duratei d

leasing.

2.3.3. Studiu de caz privind contabilizarea unui leasing operational

Se achizitioneaza un mijloc de transport de la un furnizor intern in baza unui contract de leasin

operacional, incheiat intre cele doua parti si care un cuprinde calusa de comparare din partea locatarului

Valoarea de intrare , respectiv costul de achizitie al mijlocului de transport, este 30.000 lei

Durata normala de funmctionare este de 5 ani , conform prevederilor legale.

Durata contractului de leasing este de 2 ani.

Valoarea reziduala la expirarea contractului de leasig este de 18.000 lei

Cota de amortizare lunara este: Ca= 30.000/ ( 5ani*12 luni)= 500 lei/ luna

Beneficiul stabilit prin contract este de 24% pe luna, deci 30.000*24% = 7200 lei

Beneficiul lunar = 7200 /24 luni = 300 lei/ luna

Rata lunara de leasing = cota de amortizare lunara + beneficiul lunar = 500 +300 = 800 lei

A ) Inregistrari contabile in situatiile financiare ale locatarului (neplatitor de tva)

1. Inregistraea primirii mijlocului de transport

8036 = - 19.200 lei

26


27/41

REDEVENTE, LOCATII DE GESTIUNE, CHIRII SI


2. Inregistrarea facturii emite de societatea de leasing

% = 404 800

612 FURNIZOR DE IMOBILIZARI 800CHELTUIELI CU REDEVENTELE LOC. DE

GESTIUNE SI CHIRIILE

612.1CHELTUIELI CU REDEVENTELE PRIVIND

AMORTIZAREA

612.2CHELTUIELI CU REDEVENTELE PRIVIND

BENEFICIUL

3. Diminuarea valorii cu rata de leasing

- = 8036 800 leiREDEVENTE, LOCATII DE GESTIUNE, CHIRII SI ALTE

DATORII ASIMILATE

4.Plata ratei de leasing

404 = 5121 800 lei

FURNIZOR DE IMOBILIZARI CONTURI LA BANCI IN LEI

6. Daca la sfarsitul perioadei de leasing locatarul opteaza pentru cumpararea bunului ce a fo

obiectul contractului de leasing avem urmatoarele inregistrari:

2133 = 404 18.000 leiMIJLOACE DE TRANSPORT FURNIZOR DE IMOBILIZARI

Si diferenta de amortizare:

2133 = 2813 12.000 leiMIJLOACE DE TRANSPORT AMORTIZAREA MIJL. DE TRANSPORT

B ) Inregistrari contabile in situatiile financiare ale locatorului (neplatitor de tva)

1. Facturarea ratei lunare de leasing

27


28/41

4111 = % 800 leiCLIENTI 706

VENITURI DIN REDEVENTE , LOCATII SI CHIRII 800706.1

VENITURI DIN REDEVENTE PRIVIND

AMORTIZAREA

706.2

VENITURI DIN REDEVENTE PRIVINDBENEFICIUL

2. Inregistrarea amortizarii lunare a mijlocului fix predat prin leasing operacional

6811 = 2813 500 leiCHELT. DE EXPLOATARE PRIVIND

AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR



3. Incasarea ratei de leasing

5121 = 4111 800 leiCONTURI LA BANCI IN LEI CLIENTI

4. La expirarea contractului utilizatorul oteaza pentru cumpararea bunului care a fost obiect

contractului la valoarea reziduala

461 = 7583 18.000 leiDEBITORI DIVERSI VENITURI DIN VANZAREA ACTIVELOR SI ALTE

OPERATIUNI DE CAPITAL

Concomitent se scoate din evidenta bunul respectiv

% = 2133 30.0002813 MIJLOACE DE TRANSPORT 12.000



6583 18.000CHELTUIELI CU ACTIVELE CEDATE SI

ALTE OP. DE CAPITAL

CAP III. NORMANATIONALAPRIVINDLEASINGUL

Cadrul legal in domeniul leasingului este reprezentat de Ordonanta Guvernului nr. 51/1997

privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, republicata in Monitorul Oficial nr. 9 din

ianuarie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare ordonanta.

28


29/41

Recent, actul normativ mai sus amintit a suferit amendamente importante prin adoptarea Legii nr. 287 d

6 iulie 2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile d

leasing si societatile de leasing, denumita in continuarea legea. Legea nr. 287/2006 a fost publicata

Monitorul Oficial nr. 606 din 13 iulie 2006. Nota:

1. Dispozitii generale

Potrivit noii reglementari, dispozitiile ordonantei se aplica operatiunilor de leasing prin careparte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asup

unui bun, al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, cont

unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul

obliga sa respecte dreptul de optiune al locatarului/utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelun

contractul de leasing fara a schimba natura leasingului ori de a inceta raporturile contractuale.

Precizare:

Finantatorul, respectiv utilizatorul au primit si denumirea de locator, respectiv locata

Locatarul/utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, d

nu mai devreme de 12 luni, fiind astfel impusa o durata minima a contractului de leasing.

Noua lege extinde aplicabilitatea dispozitiilor referitoare la leasing si la situatia in c

locatarul/utilizatorul unui bun care face obiectul unui contract de leasing incheie cu un a

locatar/utilizator, denumit locatar/utilizator final, un contract de leasing avand ca obiect acelasi bun.

Contractul de leasing incheiat cu locatarul/utilizatorul final se va incheia dupa obtinerea acordul

prealabil scris al locatorului/finantatorului initial.

Observatie:

Desfiintarea titlului locatarului/utilizatorului initial din orice motive va conduce la incetarea de

drept a contractului de leasing incheiat intre acesta din urma si locatarul/utilizatorul final. Operatiunile d

leasing au ca obiect bunuri imobile prin natura lor sau care devin imobile prin destinatie, precum si bunu

mobile, aflate in circuitul civil, cu exceptia inregistrarilor pe banda audio si video, a pieselor de teatru,

manuscriselor, a brevetelor, a drepturilor de autor si a bunurilor necorporale. Fata de vechea reglementar

obiectul operatiunilor de leasing a fost extins asupra bunurilor imobile prin destinatie, respectiv asup

tuturor bunurilor mobile (cu exceptia bunurilor necorporale).Precizare:

Potrivit legii, obligatia de a asigura bunul revine locatorului/finantatorului, costurile asigurarii fiind

sarcina locatarului/utilizatorului, daca prin contract partile nu convin altfel. Locatorul/finantatorul a

libertate in privinta alegerii asiguratorului.

2. Redefinirea unor termeni specifici

29


30/41

Noutatea survenita in urma adoptarii Legii 287/2006 rezida in redefinirea unor termeni specifi

Exemplificam in acest sens:

- valoare reziduala - reprezinta valoarea la care, dupa achitarea de catre utilizator a tuturor ratelor d

leasing prevazute in contract, precum si a tuturor celorlalte sume datorate conform contractului, se fa

transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre locatar/utilizator si care este stabilita de parti

contractante;- rata de leasing - reprezinta:

- in cazul leasingului financiar, cota-parte din valoarea de intrare a bunului si dobanda de leasing, care

stabileste pe baza ratei dobanzii convenite prin acordul partilor;

- in cazul leasingului operational, chiria se stabileste prin acordul partilor.

3. Contractul de leasing

Conform prevederilor legii, contractul de leasing trebuie sa cuprinda, pe langa partile contractant

cel putin urmatoarele elemente:

- clauza privind definirea contractului de leasing ca leasing financiar sau operational;

- denumirea bunului care face obiectul contractului de leasing si caracteristicile de identificare a acestuia

- valoarea ratelor de leasing si termenul de plata a acestora;

- perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului;

- clauza privind obligatia asigurarii bunului;

- valoarea totala a contractului de leasing.

Contractul de leasing financiar trebuie sa cuprinda, pe langa elementele enumerate mai sus, urmatoarele:

- valoarea de intrare a bunului;

- valoarea reziduala a bunului convenita de parti, cand este cazul;

- valoarea avansului;

- rata de leasing.

Observatie;

Noua lege introduce clauzele referitoare la valoarea avansului si la rata de leasing printer clauze

obligatorii ale contractului de leasing financiar. Contractele de leasing, precum si garantiile reale

personale, constituite in scopul garantarii obligatiilor asumate prin contractul de leasing, constituie titluexecutorii. In raport de prevederile initiale, se extinde caracterul de titlu executoriu asupra intregul

contract de leasing, precum si asupra garantiilor.

Legea noua stipuleaza expres obligativitatea incheierii contractului de leasing in forma scrisa. In caz

incetarii contractului de leasing din culpa utilizatorului sau prin disparitia totala a bunului prin furt, daun

totala, distrugere totala, survenita inainte de implinirea unui an de la intrarea in vigoare a contractulu

30


31/41

acesta nu isi schimba natura, iar bunul ce face obiectul contractului de leasing este tratat fiscal si contab

ca bun, obiect al unui contract de leasing.

4. Obligatiile partilor in cadrul unei operatiuni de leasing

In acceptiunea legii, locatorul/finantatorul are urmatoarele obligatii:

- sa respecte dreptul locatarului/utilizatorului de a alege furnizorul de bunuri, potrivit intereselor sale;

- sa contracteze bunul cu furnizorul desemnat de locatar/utilizator, in conditiile expres formulate de catacesta sau, dupa caz, sa dobandeasca dreptul definitiv de utilizare asupra programului pentru calculator;

- sa incheie contract de leasing cu locatarul/utilizatorul si sa transmita acestuia, in temeiul contractului d

leasing, drepturile ce deriva din contract, cu exceptia dreptului de dispozitie, iar in cazul programel

pentru calculator, sa transmita dreptul de utilizare asupra programelor pentru calculator ca

locatar/utilizator, fara a-si mai putea exercita acest drept pe perioada derularii contractului de leasing;

- sa respecte dreptul de optiune al locatarului/utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul d

leasing, fara a schimba natura leasingului, ori de a inceta raporturile contractuale;

- sa ii garanteze locatarului/utilizatorului folosinta linistita a bunului, in conditiile in care acesta a respect

toate clauzele contractuale;

- sa asigure, printr-o societate de asigurare, bunurile oferite in leasing, daca partile nu au convenit altf

prin contractul de leasing.

La randul sau, locatorul/utilizatorul este tinut de urmatoarele obligatii:

- sa efectueze receptia si sa primeasca bunul la termenul si in conditiile de livrare agreate cu furnizorul;

- sa exploateze bunul conform instructiunilor elaborate de catre furnizor si sa asigure instruir

personalului desemnat sa il exploateze;

- sa nu greveze cu sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing decat cu acordul finantatorului;

- sa achite toate sumele datorate conform contractului de leasing - rate de leasing, asigurari, impozit

taxe, in cuantumul si la termenele mentionate in contract;

- sa suporte cheltuielile de intretinere, precum si orice alte cheltuieli aferente bunului sau din contractul d

leasing;

- sa isi asume pentru intreaga perioada a contractului, in lipsa unei stipulatii contrare, totalitat

obligatiilor care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepusii sai, inclusiv riscul pierderdistrugerii sau avarierii bunului utilizat, din cauze fortuite, si continuitatea platilor cu titlu de rata d

leasing pana la achitarea integrala a valorii contractului de leasing;

- sa permita locatorului/finantatorului verificarea periodica a starii si a modului de exploatare a bunulu

care face obiectul contractului de leasing;

- sa il informeze pe locator/finantator, in timp util, despre orice tulburare a dreptului de proprietate veni

din partea unui tert;

31


32/41

- sa nu aduca modificari bunului si sa nu schimbe locul declarat in contract fara acord

locatorului/finantatorului;

- sa restituie bunul in conformitate cu prevederile contractului de leasing.

Drepturile locatorului/finantatorului asupra bunului utilizat in baza unui contract de leasing su

opozabile judecatorului-sindic/lichidatorului, in cazul falimentului/lichidarii locatorului/utilizatorului.

Precizare:

Noua lege instituie opozabilitatea dreptului utilizatorului/locatorului bunului fata de judecato

sindic/lichidator in situatia falimentului/lichidarii finantatorului/locatorului.

5. Raspunderea partilor

In cazul in care locatarul/utilizatorul refuza sa primeasca bunul la termenul agreat cu furnizoru

si/sau in contractul de leasing ori daca se afla in stare de reorganizare judiciara si/sau falimen

locatorul/finantatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing cu dauneinterese.

Totodata, in situatia in care locatarul/utilizatorul nu executa obligatia de plata integrala a ratei de leasin

timp de doua luni consecutive, calculate de la scadenta prevazuta in contractul de leasin

locatorul/finantatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar locatarul/utilizatorul este obligat

restituie bunul si sa plateasca toate sumele datorate, pana la data restituirii in temeiul contractului d

leasing.

Ca element de noutate, notam stipularea posibilitatii instantei de judecata de a pronunta o hotarare care s

tina loc de act de vanzare-cumparare in cazul in care finantatorul nu respecta dreptul utilizatorului de

cumpara bunul la sfarsitul contractului de leasing.

Precizare:

In eventualitatea instrainarii bunului, respectiv a cesionarii dreptului definitiv de utilizare asup

programului pentru calculator altei societati de leasing, dobanditorul este legat de aceleasi obliga

contractuale ca si locatorul/finantatorul.

6. Organizarea si functionarea societatilor de leasing

Societatile de leasing sunt societati comerciale care au ca obiect principal de activitate desfasurar

operatiunilor de leasing si au un capital social minim, subscris si varsat integral in numerar, la infiintar

egal cu echivalentul in moneda nationala - leu - al sumei de 200.000 euro. In vechea reglementacapitalul minim, subscris si varsat integral in numerar era 50.000 de euro.

Legea 287/2006 insereaza obligatia auditarii situatiilor financiare anuale ale societatilor de leasing de cat

persoane fizice sau juridice, persoane active, membre ale Camerei Auditorilor Financiari din Romani

potrivit reglementarilor legale in vigoare.

In cazul leasingului financiar, locatorul/utilizatorul isi inregistreaza amortizarea bunului

contabilitate, pe cand in cazul leasingului operational, aceasta inregistrare este efectuata de catre locator.

32


33/41

Achizitiile de bunuri imobile si mobile, in cazul leasingului financiar, sunt tratate ca investitii, fiin

supuse amortizarii in conformitate cu actele normative in vigoare.

In sensul noii legi, contractele de leasing care au ca obiect utilizarea bunurilor imobile vor

inscrise in cartea funciara.

In cazul in care intervin schimbari in ceea ce priveste sediul locatarului/utilizatorului sau

locatorului/finantatorului ori schimbari cu privire la situatia juridica a bunului, persoana in cauza trebusa procedeze la notificarea celeilalte parti si la rectificare in cartea funciara.

7. Dispozitii tranzitorii si finale

Se stipuleaza posibilitatea utilizarii bunurilor ce fac obiectul unui contract de leasing, in sistem d

leasing de catre mai multe societati comerciale, daca intre acestea si locator/finantator s-a incheiat u

contract in acest sens. Noua lege completeaza aria contractelor de leasing care pot fi incheiate de catr

societatile de leasing. Astfel, contractele pot avea ca obiect:

- realizarea unei constructii pe terenul proprietate a locatarului/utilizatorului, caz in care partile p

conveni ca perioada de rambursare a ratelor de leasing incepe sa curga de la receptionarea constructiei

confera locatorului/finantatorului un drept de proprietate asupra constructiei si un drept de folosinta asup

terenului, daca partile nu au convenit altfel;

- dobandirea dreptului de edificare a unei constructii pe terenul locatorului/finantatorului, caz in ca

partile pot conveni ca perioada de rambursare a ratelor de leasing incepe sa curga de la receptionar

constructiei si confera locatarului/utilizatorului un drept de proprietate asupra constructiei si un drept de

folosinta asupra terenului, daca partile nu au convenit altfel;

- constructiile existente, proprietate a locatorului/finantatorului sau care urmeaza sa fie achizitionate d

acesta, construite pe terenul proprietate a locatorului/finantatorului ori care urmeaza sa fie achizitionat d

acesta sau pe un teren asupra caruia locatorul/finantatorul are un drept de superficie. In acest caz,

locatorul/finantatorul va transfera in sistem de leasing constructiile si, daca este cazul, va finanta cost

terenului ce urmeaza a fi achizitionat si va avea un drept de proprietate asupra constructiilor si un drept

proprietate sau de superficie asupra terenului, dupa caz, in timp ce locatarul/utilizatorul va avea un dre

de folosinta atat asupra constructiilor, cat si asupra terenului.

Observatie:Partile pot conveni stingerea creantelor reciproce prin compensare, in cazul inregistrarii de daune si

incasarii sumelor din asigurarea bunurilor obiect al contractelor de leasing. Bunurile mobile care su

introduse in tara de catre utilizatori, persoane fizice sau juridice romane, in baza unor contracte de leasin

incheiate cu societati de leasing, persoane juridice straine, se incadreaza in regimul vamal de admiter

temporara, pe toata durata contractului de leasing.

33


34/41

Pentru situatia in care utilizatorul, din vina societatii de leasing sau a furnizorului, nu si-a exercitat drept

de optiune prevazut in contract privind prelungirea termenului de leasing sau achizitia bunului, iar bun

nu a fost restituit, legea instituie obligativitatea pentru utilizator de a plati taxele vamale raportat

valoarea reziduala a bunului.

Precizare:

Baza de calcul a taxelor vamale nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de intrare a bunului, indiferedaca partile au convenit o valoare reziduala mai mica. Legat de termenul in care bunurile urmeaza sa f

restituite sau sa primeasca o noua destinatie vamala, acesta nu poate fi mai mare de 7 ani de la dat

introducerii in tara a bunului. Legea noua excepteaza de la acest termen mijloacele destinate transportul

aerian pentru care termenul mentionat mai sus este de 14 ani.

Un aspect novator este cel referitor la obligatia de raportare a societatilor de leasing care functioneaza

Romania si dreptul de consultare a informatiilor de risc bancar la Banca Nationala a Romaniei - Centra

Riscurilor Bancare.

Societatile de leasing trebuie sa se conformeze obligatiilor de raportare, in termen de 6 luni de la data

care Banca Nationala a Romaniei va emite norme cu privire la procedura de raportare.

LEASING FINANCIAR

1. La primirea contractului:

2133 = 167 toata valoarea masinii (pret CIP, conform contract de leasing) la cursul istoric (471 = 168

dispare)

8036=891 valoarea ratelor de platit egala cu c167

8051=891 valoarea dobanzii de plata din contractul de leasing

2. Factura avans

%=404

167 valoarea fara TVA a avansului prevazut in factura

628 valoarea comisionului de administrare fara TVA prevazut in factura

4426 TVA corespunzator avans4426 TVA corespunzator comision

404=5121 la plata facturii avans

613=401 lunar sau trimestrial sau anual (dupa caz)-Pentru RCA

3. De la a 2-a factura, inclusiv

%404

167 rata din capital (evaluata la cursul istoric, chiar daca pe factura apare la cursul zilei)

34


35/41

4426 TVA corespunzator

665 diferenta pret coresp ratei din capital = valoare capital rata (euro) * (curs factura - curs istoric)


666 dobanda din factura, evaluata la curs istoric

665 diferenta pret coresp dobanzii = valoare dobanda rata (euro) * (curs factura - curs istoric)

613 rata asigurare casco4426 TVA corespunzator

891 = 8036 valoarea ratei egala cu D167

891 = 8051 valoarea dobanzii egala cu D666

4. Factura de rata reziduala:

167 = 404 rata reziduala, la curs istoric (aceasta operatie ar trebui sa iti inchida contul 167)

4426 = 404 TVA corespunzator

665 = 404 diferenta pret capital (vezi explicatia de la rate)


628 = 404 taxa de indigenizare (daca apare asa ceva in factura)


Amortizarea se calculeaza si se inregistreaza ca o imobilizare corporala cumparata cu cash. In

cazul in care diferentele pret / curs valutar sunt favorabile se inregistreaza

404 = 758/765 in loc de 658/665 = 404.

Daca inregistrarile au fost corecte, contul 8051 ar trebui sa se inchida cu ultima rata, iar contul 16

cu valoarea reziduala.

Daca cursul din factura e mai mic decat curs istoric se mai poate inregistra factura de rate si asa:

%=404

167 rata din capital (evaluata la cursul istoric, chiar daca pe factura apare la cursul zilei)


473 diferenta pret coresp ratei din capital = valoare capital rata (euro) * (curs factura - curs istoric)

daca curs factura e mai mic decat curs istoric

4426 TVA corespunzator666 dobanda din factura, evaluata la curs istoric

473 diferenta pret corespunzatoare dobanzii = valoare dobanda rata (euro) * (curs factura - curs storic

daca curs factura e mai mic decat curs istoric

613 rata asigurare casco


473=765 ambele sume de mai sus din D473

35


36/41

CONCLUZII, OPINII SI REFLECTII ALE

AUTORULUI

Se stie ca, relansarea oricarui sector de activitate presupune existenta a cel putin doi factor

resursele financiare si piata de desfacere. Resursele financiare sunt destinate att dezvoltarii ct

36


37/41

asigurarii fondului de rulment. Societatile de leasing au meritul de a crea noi segmente ale piet

produselor ntruct se adreseaza unor consumatori insolvabili pentru achizitia cu plata la livrare sau

rate. Noul segment de piata este format din acei consumatori care vor achita produsele pe masu

exploatarii lor.

Daca exploatarea acestora nu va fi profitabila, atunci produsele vor fi returnate societatii d

leasing. Iata ca leasingul permite extinderea pietei produselor dincolo de limitele impuse de cereresolvabila (n contextul procedurilor clasice de vnzare).

Operatiunea de leasing nu trebuie privita doar ca o forma de finantare prin locatie a unei institut

Prin prisma finantatorului, operatiunea poate reprezenta o strategie manageriala aplicabila n diferi

ipostaze ale evolutiei cadrului economic. Astfel, leasingul poate fi abordat ca un mijloc de dezvoltare

firmelor de echipamente.

Un alt unghi sub care poate fi abordat leasingul prin prisma relansarii economice este acela c

modalitate de creare de surse de finantare a unor obiective de investitii. Astfel, faptul ca o societate d

leasing are un portofoliu de bunuri pe care le finanteaza, acesta la rndul lui poate constitui o garant

pentru obtinerea unor credite necesare finantarii unor investitii viitoare. n acest mod se creeaza premize

investirii n cascada. In cazul unor tranzactii mari, n special de leasing financiar, se apeleaza la

tranzactie integrata prin care societatea de leasing foloseste procedura leasingului cu levier pentru

colecta fondurile necesare achitarii bunului. Sunt cazuri n care se va putea constitui o corporatie cu obie

de activitate specifica destinata finantarii de achizitii de fabrici, avioane etc.

n general, un manager va promova finantarea n sistem leasing numai atunci cnd aceas

operatiune i va asigura profit. Identificarea oportunitatilor se va face fie plecnd de la furnizor, deci de

oferta existenta pe piata unui produs, fie de la cerere. Astfel, daca n distributia unui produs s-au cre

strangulari din lipsa de solvabilitate a solicitantilor, se vor analiza conditiile n care leasingul es

profitabil.

O alta situatie posibila este aceea n care cererea unui produs este mare, iar oferta redusa. n ace

caz, compania de leasing va finanta producatorul pentru a-si creste productia Este evident ca leasingul n

s-ar fi putut dezvolta att de rapid, daca societatile de leasing nu l-ar fi considerat avantajos.

Aceasta se traduce, n principal, prin rentabilitatea si securitatea fondurilor investite de catsocietatile de leasing. Ele beneficiaza de garantia reala cea mai puternica, si anume proprietatea asup

bunului. n acelasi timp operatiunile de leasing au ca efect degrevarea acestor societati de orice ri

economic, dar si de alte servicii pe care, n mod normal, le are un proprietar.

Inconvenientele principale pentru societatea de leasing constau n posibilitatea ca dupa prim

locatie, chiar daca nu s-a recuperat valoarea totala, bunul sa nu mai poata fi realocat, precum si riscul c

decurge din utilizarea necorespunzatoare a echipamentelor de catre beneficiari.

37


38/41

n sprijinul leasingului se adauga operativitatea n tranzactii n comparatie cu alte procede

comercial-economice; conditiile de leasing standardizate elimina ndelungatele tratative care se duc, d

regula, la ncheierea unor contracte de credit clasice. Exista firme de leasing care deschid conturi curen

unor

Documents

tea Operatiunilor de Leasing Reflect Ate in Situatiile re Conform Standardului International de ate