TEHNOLOGIE LOT1

7/23/2019 TEHNOLOGIE LOT1

http://slidepdf.com/reader/full/tehnologie-lot1 1/44

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE PENTRU LUCRAREA

Consolidare versant, parapet si refacere parte carosaila pe DN !C,

"# $%&'((

I)*A+A DE PREGATIRE A PROIECTULUI

In aceasta faza, se verifica existenta Autorizatiei de construire, a Avizelor necesare,

se realizeaza Predarea primirea amplasamentului si a bornelor de reper si se

primeste Ordinul de incepere a lucrarii.

Se primeste de la Beneficiar Documentatia de executie vizata spre neschimbare,care trebuie sa fie completa – parte scrisa si parte desenata, trebuie sa contina

Proramul de control a calitatii lucrarilor a!unse in faza determinata intocmit de

Proiectant si avizat de Inspectia de Stat in "onstructii, iar plansele trebuie sa fie

stampilate de un verificator de proiecte atestat.

Se intocmesc toate documentele necesare # Planul calitatii, Proramul de control al

"alitatii si $erificari, Proceduri tehnice de executie,Planul de manaement de

trafic,etc.% si se supun aprobarii Beneficiarului.

De asemenea , toate materialele principale, precum si furnizorii&producatorii

acestora, se supun aprobarii Beneficiarului inainte de aprovizionarea lor.

Se realizeaza Oranizarea de santier.

II)EXECUTIA LUCRARILOR

'ucrarile se vor desfasura alternativ pe cate un fir de circulatie, cu aplicarea stricta a

planului de manaement de trafic aprobat.Se executa trasarea lucrarilor cu

pichetarea zonei.

II)%)Eec-tia l-crarilor pe anda I

A)Refacere str-ct-ra dr-#

a%(xecutie minipiloti de indesire si hidratare

Se executa excavatia terenului pana la nivelul cotei superioare a minipilotilorprevazute in proiect.Se amena!eaza platforma de lucru prin operatiuni de nivelare,

1



planeizare si completare cu un strat de material rnular compactat, care sa asiure

stabilitatea si buna circulatie a utila!elor si echipamentelor.

Se realizeaza trasarea axelor principale ale constructiei, trasarea axelor randurilor de

coloane conform planului de amplasare a acestora si se vor materializa pe teren prin

tarusi suficient de luni pentru a se asiura infierea lor stabila in teren.Abaterea de

la poxitie a fiecarei coloane nu trebuie sa depaseasca )* cm.

(xecutia coloanelor de balast stabilizat cuprinde urmatoarele faze tehnoloice +

fixarea pe pozitie a utila!ului de executie a coloanelor si verificarea verticalitatii

catarului

vibratorul de adancime este suspendat de un utila! specializat si apoi coborat pe

pamant

materialul ranular # balast stabilizat -/ cu ciment si var% preparat intro statie

centralizata conform retetei emise de un laborator autorizat este alimentat in

caruciorul atasat carliului

caruciorul de alimentare cu material ranular este ridicat pana la nivelul camerei de

presiune , de unde alimenteaza tubulatura de prelunire, ce se termina cu vibratorul

cu materialul ranular a!uns in zona vibratorului, actionand ca un dop si sub

actiunea combinata a vibratiilor, reutatii proprii si a fortei suplimentare de apasare

data de utila!, vibratorul de adancime penetreaza terenul pana la cota de - m

prevazuta in proiect.

coloana din balast stabilizat -/ cu ciment si var este formata si compactata prin

ridicarea vibratorului aproximativ 0* cm, mentinandul ridicat pentru o perioada

scurta de timp pentru a permite curerea materialului ranular, urmata de

reintroducerea vibratorului aproximativ 1* cm pentru a compacta si impana materialul

ranular in pamantul incon!urator.Prin tubulatura de prelunire se va introduce aer

comprimat pe tot parcursul executiei, ce are rol de impinere a materialului ranular

spre vibrator, cat si de mentinere a stabilitatii aurii pe finalul realizarii coloanei

ciclul de alimentare a caruciorului , impreuna cu pasii de ridicareapasare se repet2a

pana cand se formeaza o coloana de balast stabilizat pana la cota specificata in

proiect #cota superioara%

2



procesul de imbunatatire a terenului este finalizat prin compactarea suprefetei

acestuia cu un cilindru compactor vibrator

Se va aproviziona balast stabilizat preparat de o statie centralizata in cantitati care sa

permita punerea lui in opera intrun interval de maxim ) ore, cat este inceputul prizei

cimentului.Daca acest lucru nu este posibil, in compozitia balastului stabilizat -/

cu ciment si var se va adaua un intarzietor de priza.

b%(xecutie strat de fundatie din pamant stabilizat cu dorosol

Inainte de executia acestui strat se asterne un strat de eotextil anticontaminator,

aprobat in prealabil de catre beneficiar.Se va avea in vedere respectarea modului demontare, petrecere, ancorare prevazute in fisa tehnica a producatorului si asiurarea

unei lunimi corespunzatoare de petrecere pe axul drumului pentru cealalta banda.

Stratul de fundatie din pamant stabilizat cu dorosol este realizat la fata locului, astfel +

se utilizeaza material selectat rezultat din excavatii, pentru care se determina

diarama P3O"4O3 modificat

se asiura aprovizionarea cu dorosol

se stabileste , de catre un laborator autorizat, reteta de preparare a amestecului

se asterne stratul de pamant

se imprastie direct dorosol peste stratul de pamant

se amesteca la fata locului cu utila!e specializate

se profileaza si se compacteaza, astfel incat sa se obtina, dupa compactare, un strat

cu rosimea de minim 5* cm, conform cerintelor proiectului

se realizeaza probe de laborator pentru determinarea radului de compactare, dupa

care se face receptia in vederea trecerii la executia stratului urmator, receptie facuta

de proiectant, beneficiar si executant.

c%(xecutia stratului de fundatie din balast

3



Se va utiliza material de la un furnizor&producator aprobat de catre beneficiar.Se vor

realiza determinari pentru diarama P3O"4O3 modificat.

Inainte de inceperea lucrarilor se va efectua o experimentare pe un tronson de proba

pentru a stabili, in conditii de executie curenta pe santier, a componentei atelierului

de compactare si a modului de actionare al acestuia.

(xecutia se realizeaza prin asternerea balastului intrun sinur strat.Pentru materialul

aprovizionat se va face o determinare a umiditatii.In fuctie de diferenta fata de

umiditatea optima de compactare, se va lasa sa se zvinte sau se va adaua apa prin

stropire.

"ompactarea straturilor de fundatie din balast se va face cu atelierul de compactare

stabilit experimental, respectanduse componenta acestuia, viteza utila!elor de

compactare, tehnoloia si intensitatea de compactare.

Denivelarile care se produc in timpul compactarii sau care raman dupa compactare,

se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.

(ste interzisa asternerea balastului in perioadele cu intemperii, pe pat acoperit cu un

strat de zapada sau po!hite de hiata .(ste interzisa punerea in opera a balastului

inhetat.

In timpul executiei stratului de fundatie din balast se vor face, pentru verificarea

compactarii, urmatoarele determinari +

Incercarea P3O"4O3 modificata – inainte de inceperea lucrarii si la

schimbarea sursei

determinarea umiditatii de compactare – zilnic

determinarea rosimii stratului compactat

determinarea radului de compactare prin determinarea reutatii volumice in

stare uscata – minim 0 puncte

determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie

Straturile de fundatie din balast trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor

rade de compactare, minime din densitatea in stare uscata maxima determinata

prin incercarea P3O"4O3 modificata +

4



67/ in cel cel putin 61/ din punctele de masurare

61/ in toate punctele de masurare

8rosimea stratului de fundatie este de 0* cm dupa compactare.Abaterea limita la

rosime poate fi de maxim 9&)* mm.$erificarea rosimii se face cu a!utorul unei ti!e

metalice radate cu care se strapune stratul.

Abaterile limita la latime pot fi 9& 1 cm.$erificarea latimii executate se va face in

dreptul profilelor transversale ale proiectului.

Panta transversala este de )/.Abaterea limita la executia pantei transversale este

de 9& *,-/.

Abaterea limita la cota fundatiei fata de cea prevazuta in proiect este de 9& 5* mm.

:u se trece la executia stratului urmator decat dupa ce se face receptia calitativa a

lucrarii de catre comisia formata din beneficiar, proiectant si executant.In masura in

care este stabilita ca faza determinanta de catre proiectant, la receptie va participa si

un reprezentant al Inspectoratului de Stat in "onstructii

d%(xecutie strat balast stabilizat

Stabilirea compozitiei amestecului realizat din areate naturale, ciment si apa se

va face de catre un laborator de specialitate prin efectuarea unor incercari

preliminare , care vor determina +

curba ranulometrica a areatelor

doza!ele de ciment si aditiv

continutul de apa

densitatea in stare uscata de referinta, respectiv caracteristicile de

compactare

De asemenea , testul preliminar va determina variatiile admisibile ale

compozitiei , in vederea adaptarii acesteia la conditiile de santier, pastrand

caracteristicile materialului preparat privind lucrabilitatea si omoenitatea.

Inainte de inceperea lucrarilor este obliatoriu sa se execute un tronson

experimental .'unimea tronsonului de proba va fi de cel putin 0* m si pe intraa

latime a tronsonul in executie.(xperimentarea are drept scop de a verifica pe santier,

5



in conditii de executie curenta, realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului

pus in opera in conformitate cu prevederile "aietului de Sarcini, relarea utila!elor si

dispozitivelor de punere in opera, stabilirea parametrilor compactarii #rosimea de

asternere a amestecului, conditiile de compactare si intensitatea de compactare

necesara%.4oate datele vor fi supuse aprobarii "onsultantului.

Inainte de inceperea executiei stratului de areate naturale stabilizate cu ciment

se va verifica si receptiona stratul suport.De asemenea, inainte de asternere se va

proceda la umezirea stratului suport.

Asternerea si nivelarea amestecului trebuie sa fie executate astfel incat sa se

realizeze urmatoarele obiective+

respectarea tolerantelor de nivelment admise, la fiecare strat in parte

asiurarea rosimii prevazute in proiect pentru fiecare strat, in orice punct al

acestuia

obtinerea unei suprafetari corespunzatoare

Asternerea si nivelarea areatelor naturale stabilizate cu ciment se face cu

autorederul sau cu repartizoare mecanice cu vibrare.asternerea se face, de reula,

intrun sinur strat

O atentie deosebita trebuie acordata la rosturile lonitudinale de lucru.;arinea

stratului asternut anterior trebuie sa fie verticala.4aierea si indepartarea marinilor

interioare# catre axul drumului si acolo unde trebuie executate straturi adiacente

suplimentare% trebuie facute astfel incat sa se asiure o compactare omoena pe

toata latimea partii carosabile a drumului.

Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental va fi respectat pe toata

durata de executie a lucrarilor.In cazul executiei straturilor de areate naturale

stabilizate cu ciment in locuri inaccesibile compactoarelor # in special in lunul

bordurilor%, compactarea se va realiza cu placi vibratoare."ompactarea se va face

astfel + compactorul #fara vibratii% va circula initial cu circa 5&0 din latimea sa pe

acostament si )&0 pe stratul de areate naturale stabilizate< apoi compactorul #tot

fara vibratii% va trece numai pe stratul stabilizat in asa fel incat sal impina sub

acostament, dupa care compactarea se continua normal.Daca compactarea

acostamentelor se va face inainte de asternerea stratului din areate naturale

stabilizate, se vor lua masuri pentru a asiura scurerea apelor de pe intreaa

suprafata a drumului.Pentru evitarea evaporarii apei, suprafata stratului de areate naturale

6



stabilizate cu ciment va fi prote!ata timp de cel putin sapte zile #timp in care nu se

circula pe acest strat% cu nisip 5,1...0 mm rosime mentinut in stare umeda sau cu o

pelicula de protectie din emulsie bituminoasa.

8radul de compactare al straturilor de baza si de fundatie din areate naturale

stabilizate cu ciment trebuie sa fie +

minim 67/ in cel putin 61/ din numarul punctelor de masurare si de minim 61/

in toate punctele de masurare."aracteristicile de compactare #densitatea in stare

uscata maxima si umiditatea optima de compactare% ale straturilor de baza si de

fundatie se determina prin incercarea P3O"4O3 modificata , conform S4AS 5650&50

si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor.

$erificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu a!utorul latei de 0 m lunime,

astfel+

In profil lonitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de

circulatie, toleranta admisa la denivelari fiind de 9& 5* mm

in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor prezentate in

proiect, toleranta admisa la denivelari fiind de 9& 6 mm

Abaterile limita la rosimea stratului sunt + 5*mm < 9)* mm

Abaterile limita la latime pot fi + 9&) cm

Abaterile limita la panta pot sa difere cu 9& *,-/ fata de valoarea pantei indicate in

proiect si se masoara la intervale de )1 m distanta

e%(xecutia stratului de baza din mixturi asfaltice AB 05,1 , stratului de leatura din

beton asfaltic BAD )* si a stratului de uzura din beton asfaltic ;AS 5

'ucrarile pot fi efectuate numai dupa receptia calitativa a stratului de baza.

Pavajele asfaltice de acoperire

Pava!ele asfaltice de acoperire vor cuprinde+

− Stratul de baza de 5* cm rosime din mixturi asfaltice AB 05,1

− Stratul de leatura de cm rosime din beton asfaltic BAD )*

− Stratul de uzura de 1 cm rosime din beton asfaltic ;AS 5

4oate acestea reprezinta straturi de beton asfaltic, dar de o compozitie diferita, in

special in ceea ce priveste compozitia ranulometrica a particulelor de pietris.

Betonul asfaltic amestecat la cald

7



Amestecul de bitum pentru straturile suprafetei se va conforma cerintelor

amestecurilor produse local.

"ompozitia amestecurilor se prezinta de reula astfel+

− =mplutura de praf inert

− 1 > / bitum

− >* >1 / material calcaros ri sau albastru

− )0 )1 / nisip

Amestecurile de bitum vor fi obtinute de la o statie de amestec locala aprobata, in

masura in care este posibil.

$or fi furnizate Beneficiarului numele si adresele producatorilor locali. :ici un mestec

bituminos nu va fi fabricat pana cand formula de fabricatie nu a fost inaintata de Antreprenor si aprobata de Beneficiar, in scris.

?ormula va indica procentul exact de framente cernute si procentul exact al

asfaltului care va fi utilizat la amestec, inclusiv temperatura de amestec. ?ormula de

fabricatie se va incadra in ama etalon specificata si va fi valabila pana cand va fi

modificata in scris de "onsultantul Supervizare.

Limitari determinate de conditiile meteorologice

Straturile de bitum vor fi construite numai atunci cand baza este uscata si vremea nueste ploioasa.

Astfel de straturi nu vor fi dispuse atunci cand temperatura este sub 5* @" si in

scadere, dar pot fi dispuse atunci cand temperatura este de cel putin 7 @" si in

crestere, cu exceptia cazului in care se dispune altfel de catre "onsultantul

Supervizare.

Pregatirea

Imediat inainte de aplicarea pava!ului bituminos, suprafata stratului de dedesubt va fi

curatata cu atentie de materii necompactate sau straine. Stratul de dedesubt va fi

acoperit cu un strat adeziv de asfalt lichid cu maturare rapida. Stratul adeziv care va

fi utilizat va fi supus aprobarii Beneficiarului. Invelisul adeziv va fi aplicat cu suficient

timp inainte de plasarea amestecului de beton asfaltic astfel incat sa asiure o

pelicula subtire adeziva de ciment bituminos care sa ofere o buna leatura.

Invelisul adeziv va fi aplicat intrun strat uniform cu a!utorul unui spra2 manual sub

presiune, in cantitati de cel putin *.) litri pe metru patrat si nu mai mult *.0 litri pe

metru patrat de suprafata, cu exceptia cazului in care se dispune contrar de catre

8



Beneficiar. aloanele pentru controlul aliniamentului vor fi furnizate, montate si

intretinute de catre Antreprenor, supuse verificarii si corectarii Beneficiarului, cu

scopul ca 'ucrarile sa se conformeze traseelor indicate pe planuri.

aloanele vor fi montate in paralel cu axul central al zonei ce va fi pavata, decalate si

spatiate.

Transportul

Amestecurile bituminoase vor fi transportate de la statia de amestec la utila!ul de

imprastire in camioane cu platforme netede si curate care au fost unse cu cantitatea

minima de pelicula de ulei aprobat pentru a se preveni lipirea amestecului de

platforma camionului. Incarcatura va fi acoperita cu prelate sau alt material adecvat

pentru a o prote!a de praf sau ploaie si a impiedica pierderea de caldura. 'ivrarile vor

fi astfel aran!ate incat imprastierea si cilindrarea amestecurilor preatite pentru o zi

sa poata fi finalizata in timpul zilei, cu exceptia cazului in care este asiurata o lumina

artificiala satisfacatoare. Incarcaturile udate in mod excesiv de ploaie vor fi respinse.

Amplasarea

Pava!ul asfaltic va fi construit conform rosimii existente inainte de indepartare si

excavare sau cea indicata pe planuri, avand minimul specificat. 4emperatura fiecarui

amestec la momentul plasarii in utila!ul de imprastiere va fi cea indicata de

standardele in vioare, plus sau minus 5* @".

=tila!ul de imprastiere va fi a!ustat, iar viteza relata, astfel incat suprafata stratului

de asfalt sa fie neteda si cu o asemenea adancime ca, atunci cand este compactata,

sa se conformeze la sectiunea transversala indicata pe planuri. 'unimea fiecarei

benzi amplasate inainte de turnarea benzii adiacente va fi indicata de catre

"onsultantul Supervizare. Atunci cand doua utila!e de imprastiere functioneaza

decalat, benzile nu vor fi amplasate inaintea celei adiacente cu mai mult decat

permite o imbinare lonitudinala la cald, satisfacatoare intre benzi.

In situatia in care se realizeaza o imbinare lonitudinala, o fasie de 51* mm, dea

lunul marinii lana care se va amplasa materialul suplimentar, nu va fi cilindrata

pana cand nu este aplasat materialul suplimentar, cu exceptia cazului cand lucrarea

va fi discontinua. Dupa ce prima banda a fost plasata si cilindrata, va fi amplasata

banda adiacenta in perioada cand fasia de 51* mm necilindrata este fierbinte si in

stare de usoara compactare. "ilindrarea benzii adiacente va incepe dea lunul

imbinarii. Amplasarea amestecului va fi continua pe cat posibil.

9



In zonele unde nu este posibila utilizarea utila!elor de imprastiere, amestecul va fi

imprastiat manual si indreptat cu raclete. Incarcatura nu va fi amplasata mai rapid

decat poate fi manevrata corespunzator de catre muncitorii cu lopeti si raclete.

Suprafetele de contact ale bordurilor pava!elor construite anterior, caminelor si

structurilor similare vor fi acoperite cu un strat adeziv inainte de amplasarea

amestecului de bitum.

Compactarea amestecurilor

"ompactarea va fi realizata cu cilindre cu trei roti si cilindre compresor in tandem.

"ilindrarea amestecului va incepe de indata ce amestecul poate suporta cilindrul fara

o dislocare nedorita. :u va fi permisa intarzierea cilindrarii amestecurilor proaspat

imprastiate. "ilindrarea initiala va fi executata cu cilindre compresor in tandem,

urmata imediat de cea cu cilindre cu trei roti. "ilindrarea va incepe la extremitatile

benzilor si va continua catre centrul pava!ului, suprapunanduse pe fasiile succesive

cu cel putin !umatate din latimea rotii din spate a cilindrului cu trei roti. Pe curbele

suprainaltate, cilindrarea va incepe in partea !oasa si va inainta catre cea inalta.

Drumurile alternative ale cilindrului se vor efectua pe lunimi usor diferite. 4estele de

conformitate in ceea ce priveste netezimea vor fi efectuate imediat dupa

compactarea initiala, iar deviatiile in exces de la tolerantele stipulate vor fi corectate

prin dea!area suprafetei fierbinti cu raclete si indepartare sau adauare de material,

dupa cum se dispune, inainte de continuarea cilindrarii.

In eneral, cilindrarea se va executa astfel incat sa rezulte o suprafata neteda si va fi

continuata pana ce se va obtine o densitate de cel putin 5**/. In timpul cilindrarii,

rotile cilindrului vor fi umezite astfel incat sa se previna lipirea amestecului de

acestea, dar nu se va permite excesul de apa. Antreprenorul va furniza cilindre

aditionale si suficiente daca se constata ca nu se atine densitatea pava!ului. In

zonele care nu sunt accesibile pentru cilindre, amestecul va fi compactat cu atentie

cu batatoare manuale la cald, cu o reutate de cel putin 5* , cu o suprafata de

batere de cel mult 0** cmC. :u va fi permisa repararea stratului superficial al unei

zone cilindrate.

Orice amestec care este amestecat cu materii straine, sau in orice alt mod deficient,

va fi indepartat si inlocuit cu amestec proaspat si recompactat. :u se va permite

stationarea cilindrilor pe pava!ul care nu a fost complet compactat. Se vor lua

masurile de precautie necesare pentru a se preveni scaparea de ulei, rasime, petrolsau alte materii straine pe pava!, indiferent ca cilindrul functioneaza sau stationeaza.

10



Antreprenorul va asiura forta de munca competenta care sa fie capabila sa execute

lucrarile leate de corectarea ireularitatilor pava!ului.

Suprafata finisata nu va varia cu mai mult de 0 mm atunci cand este testata cu o

marine dreapta de 0.** m dispusa in paralel cu linia centrala a pava!ului. Dupa

finalizarea cilindrarii finale, se va verifica netezimea stratului si se va corecta orice

ireularitate care depaseste toleranta sau care rezulta in retinerea apei pe suprafata

prin indepartarea zonei deficiente si inlocuire cu pava! nou, fara costuri suplimentare.

Pava!ul de bitum finalizat va fi testat in privinta rosimii dupa cum dispune

"onsultantul Supervizare. Acolo unde rosimea se dovedeste a fi cu mai mult de 1

mm mai mica decat cea stipulata, pava!ul deficient va fi inlaturat si inlocuit cu unul

satisfacator, fara costuri suplimentare.

4oate imbinarile vor prezenta aceeasi textura, densitate si netezime ca si celelalte

zone ale stratului.

Imbinarile intre benzile noi si cele vechi, sau intre sectiuni, vor fi realizate astfel incat

sa asiure o leatura continua intre pava!ul nou si cel vechi. 4oate suprafetele de

contact batatorite vor fi acoperite cu un strat adeziv subtire si uniform inainte de

plasarea amestecului proaspat. Atunci cand marinile imbinarilor sunt nereulate, in

faure, sau slab compactate, toate sectiunile nesatisfacatoare ale imbinarii vor fi

batatorite astfel incat sa expuna o suprafata uniforma, verticala sau cu panta

abrupta, pe intreaa rosime a stratului. Amestecul proaspat va fi raschetat uniform

la punctul de imbinare, apoi va fi cilindrat. Dupa cilindrarea finala nu va fi permisa

circulatia niciunui vehicul pe pava! pe o perioada de cel putin )- ore.

. I#per#eaili/are acosta#ente

a%(xecutie fundatie din piatra sparta'a executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea

lucrarilor de terasamente sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile

caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. Inainte de inceperea lucrarilor de

fundatie se vor verifica si rela toate utila!ele si dispozitivele necesare punerii in

opera a straturilor de fundatie.

Inainte de asternerea areatelor in straturile de fundatie se vor executa

lucrari pentru drenarea apelor din fundatie.

11



In cazul in care sunt mai multe surse de aprovizionare cu piatra sparta se vor

lua masuri de a se amesteca areatele, de a se limita tronsoanele de drum in lucru,

in functie de sursa folosita, acestea fiindconsemnate in reistrul de santier.

Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obliat sa efectueze

experimentarea executarii straturilor de fundatie.

(xperimentarea se face pentru fiecare tip de strat de fundatiestrat de fundatie

din piatra aparta mai mare de 07*mm pe un strat de balast de min. 5*cm sau

fundatie din piatra sparta amestec optimal *0mm, cu sau fara substrat de nisip in

functie de solutia prevazuta in proiect. In cazul fundatiei din piatra sparta mai mare

07* experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si separat

pentru stratul superior din piatra sparta mare.

In toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lunime

de min.0*m cu latimea de cel putin 0,1*m #dublul latimii utila!ului de compactare%

(xperimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe

santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a

acestuia, pentru realizarea radului de compactare cerut prin caietul de sarcini, daca

rosimea prevazuta in proiect se

poate executa intrun strat sau doua si relarea utila!elor de rspandire, pentru

realizarea rosimii respective cu o suprafata corecta.

"ompactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta

ininerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren,

dupa cum este cazul, stabilite de comun acord.

In cazul in care radul de compactare prevazut nu poate fi obtinut,

antreprenorul va trebu sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea rosimii

stratului sau a componenetei utila!ului de compacatare folosit.

Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume+

• rosimea maxima a stratului ce poate fi executat pe santier<

conditii de compactare #verificarea eficacitatii utila!elor de compactare si

intensitatea de compactare a utila!ului%.

Intenitatea de compactare=Q/S

01volumul materialului pus in opera, in unitatea de timp #ore, zi, schimb%,

exprimat in mc

21suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp.

12



In cazul in care se foloseste tandem de utila!e de acelasi tip, suprafetele

compactate de fiecare utila! se cumuleaza.

Pe terasamentele recepionate, realizate din pEmFnturi coezive Gi pe care nu se

prevEd Hn proiecte HmbunEtEiri ale patului sau realizarea de straturi de formE, se va

executa Hn prealabil un substrat de nisip de > cm.

AGternerea Gi nivelarea nisipului se fac la Gablon, cu respectarea lEimilor Gi

pantele prevEzute Hn proiect pentru stratul de fundaie.

:isipul aGternut se umecteazE prin stropire Gi se cilindreazE.

Pe substratul de nisip realizat, piatra spartE amestec optimal se aGterne cu

un repartizorfinisor de asfalt, cu o eventualE completare a cantitEii optime de

compactare.

AGternerea Gi nivelarea se fac la Gablon cu respectarea lEimilor Gi pantelor

prevEzute Hn proiect.

"antitatea necesarE de apE pentru asiurarea umiditEii optime de

compactare se stabileGte de laboratorul de Gantier inFnd seama de umiditatea

areatului Gi se adauE prin stropire uniformE evitFnduse supraumezirea localE.

"ompactarea stratului de fundaie se face cu atelierul de compactare stabilit

pe tronsonul experimental, respectFnduse componenta atelierului, viteza de

deplasare a utila!elor de compactare, tehnoloia Gi intensitatea &S de compactare.

'a drumurile pe care stratul de fundaie nu se realizeazE pe Hntreaa lEime a

platformei, acostamentele se completeazE Gi se compacteazE odatE cu stratul de

fundaie, astfel ca acesta sE fie permanent Hncadrat de acostamente, asiurFnduse

totodatE Gi mEsurile de evacuare a apelor

DenivelErile care se produc Hn timpul compactErii sau care rEmFn dupE

compactarea straturilor de fundaie din piatrE spartE mare din piatrE spartE amestec

optimal se corecteazE cu material de aport Gi se recompacteazE.

Suprafeele cu denivelEri mai mari de - cm se decapeazE dupE conturi

reulate, pe toatE rosimea stratului, se completeazE cu acelaGi tip de material, se

reniveleazE Gi apoi se cilindreazE din nou.

(ste interzisE execuia stratului de fundaie cu piatrE spartE amestec optimal

HnheatE.

este interzisE de asemenea aGternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul

acoperit cu un strat de zEpadE sau cu po!hiE de heaE.

13






schimbarea sursei











8rosimea stratului de fundatie este de 0* cm dupa compactare.Abaterea limita larosime poate fi de maxim 9&)* mm.$erificarea rosimii se face cu a!utorul unei ti!e





de 9& *,-/.





un reprezentant al Inspectoratului de stst in constructii

b%(xecutia stratului de leatura din beton asfaltic BAD )* si a stratului de uzura din

beton asfaltic ;AS 5

14













"ompozitia amestecurilor se prezinta de reula astfel+− =mplutura de praf inert

− 1 > / bitum


− )0 )1 / nisip




bituminos nu va fi fabricat pana cand formula de fabricatie nu a fost inaintata de

Antreprenor si aprobata de Beneficiar, in scris.





Limitari determinate de conditiile meteorologiceStraturile de bitum vor fi construite numai atunci cand baza este uscata si vremea nu

este ploioasa.




Supervizare.

Pregatirea

15
















spatiate.

Transportul









Amplasarea










16



































acestea, dar nu se va permite excesul de apa. Antreprenorul va furniza cilindreaditionale si suficiente daca se constata ca nu se atine densitatea pava!ului. In

17






zone cilindrate.




masurile de precautie necesare pentru a se preveni scaparea de ulei, rasime, petrol

sau alte materii straine pe pava!, indiferent ca cilindrul functioneaza sau stationeaza.













zone ale stratului.










C)Eec-tie terasa#ente in ra#le-

18



Pentru refacerea terasamentelor in zona afectata de alunecarile de teren se va utiliza

urmatoarea tehnoloie de executie +

Se va executa defrisarea lastarisului si scoaterea eventualelor cioate pe o latime de

0 m.aceasta operatiune se va realiza cu a!utorul unui buldozer prevazut cu

scarificator

Se va indeparta pamantul existent pe o inaltime de aproximativ >* cm

Se va realiza umplutura compactata in straturi, inclusiv intre piloti, pana la -* cm

deasupre intradosului rinzii existenta peste piloti, cu asiurarea taluzarii la o panta

de minim )+0.;aterialul utilizat pentru umpluturi se va procura dintro roapa de

imprumut cu aprobarea beneficiarului."ompactarea se va realiza cu vibrocompactor

cu vibrare , iar aproape de piloti se va folosi o talpa vibranta.

Dupa realizarea umpluturii se vor planta puieti pe toata zona lucrarii, pentru

prevenirea fenomenului de eroziune

D)3ontare parapeti

Parapetii de tip reu J-b vor fi supusi aprobarii Beneficiarului inainte de

aprovizionare.

Se va asiura dotarea cu toate sculele si echipamentele necesare montarii.

Se va demola rinda de beton existenta, care prezinta sereari si fisuri.Se va turna

din nou rinda peste capul pilotilor existenti, cu verificarea existentei pieselor

inlobate.

(xecutarea lucrarilor de betonare nu poate sa inceapa daca nu este verificata

indeplinirea,in detaliu, a urmatoarelor conditii pralabile +

intocmirea planului de turnare pentru obiectul in cauza si acceptarea

acestuia de catre investitor

asiurarea livrarii betonului in mod corespunzator

stabilirea si instruirea formatiilor de lucru in ceea ce priveste tehnoloia

de punere in opera si masurile privind iiena,protectia muncii si PSI

receptionarea calitativa a lucrarilor de cofra!e si armaturi

receptionarea se face in prezenta executantului, proiectantului, investitorului.

Betonul trebuie turnat si compactat astfel incat sa se asiure ca intraa

armatura si piesele inlobate sunt acoperite in mod adecvat, in intervalul tolerantelor

acoperirii cu beton compactat si ca betonul va atine rezistenta si durabilitateaprevazute.

19



4rebuie evitata serearea in timpul turnarii si compactarii betonului

'a turnarea betonului se vor respecta urmatoarele reuli +

cofra!ele din lemn,betonul vechi sau zidariile –care sunt in contact cu

betonul proaspattrebuie sa fie udate cu apa atat )...0 ore inainte cat si imediat

inainte de turnarea betonului, dar apa ramasa in denivelari trebuie sa fie inlaturata

descarcarea betonului din mi!locul de transport se face in bene,

pompe,!heaburi sau direct in cofra!

inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 0

m , in cazul elementelor cu latime de maxim 5 m si 5,1 m in celelalte cazuri, inclusiv

elementele de suprafata # placi, fundatii %

raspandirea uniforma a betonului in lunul elementului, urmarainduse

realizarea de straturi orizontale de maxim 1* cm inaltime si turnarea noului strat

inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior

nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii

si nici asezarea pe armaturi a vibratorului

este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton

proaspat in timpul turnarii

turnarea se face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in

proiect sau in procedura de executare.

"ompactarea betonului se realizeaza dupa cum urmeaza +

betonul trebuie astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de

aer oclus

compactarea betonului este obliatorie si se poate face prin mai multe

procedee, in functie de consistenta betronului, tipul elementului,etc.

compactarea se realizeaza de reula cu vibrator de interior.Se admite

compactarea manuala #cu maiul, verele sau sipci, in paralel,dupa caz,cu ciocanirea

cofra!elor% in cazul in care introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din

cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii armaturii, defectarea vibratorului sau este

prevazuta prin relementari speciale.

vibrarea se utilizeaza ca metoda de compactare si nu ca metoda de

deplasare a betonului pe distante luni

vibrarea cu vibratoare de adancime sau de suprafata se aplica

sistematic dupa turnare pana la eliminarea aerului oclus.

20



in mod normal se recomanda ca rosimea stratului de beton turnat sa

fie mai mica decat inaltimea ti!ei vibratoare,asiuranduse sistematic vibrarea si

revibrarea suprafetei stratului anterior

4ratarea si protectia betonului in perioada imediat urmatoare turnarii au scopul

de a asiura atinerea caracteristicilor cerute pentru betonul respectiv, in functie de

domeniul de utilizare si de conditiile de mediu din aceasta perioada.

"aracteristicile avute in vedere sunt <

rezistentele si deformatiile betonului

evitarea efectului contractiei betonului, a producerii fisurilor si, dupa

caz, impermeabilitatea

durabilitatea, in functie de clasele de expunere

Aceste caracteristici sunt determinate de +

impiedicarea evaporarii apei din beton

evitarea , dupa caz, a actiunilor mecanice daunatoare #vibratii,impact%,

a inhetului sau a contaminarii cu substante daunatoare #uleiuri,aenti aresivi %

Pentru protectia betonului se utilizeaza urmatoarele metode, separat sau

combinat +

pastrarea cofra!ului in pozitie

acoperirea suprafetei betonului cu folii impermeabile la vapori, fixate la

marini si la imbinari pentru a preveni uscarea

amplasarea de invelitori umede pe suprafata si prote!area acestora

impotriva uscarii

mentinerea unei suprafete umede de beton, prin udare cu apa

aplicarea unui produs de tratare corespunzator

(lementele pot fi decofrate in cazul in care betonul are o rezistenta suficienta

pentru a putea prelua, interal sau partial, solicitarile pentru care acestea au fost

proiectate.

In cursul operatiei de decofrare trebuie respectate urmatoarele reuli+

desfasurarea operatiei trebuie supraveheata direct de catre conducatorul

punctului de lucru<in cazul in care se constata defecte de turnare #oluri,zone

sereate% care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate , se sisteaza

demontarea elementelor de sustinere pana la aplicarea masurilor de remediere sau

consolidare

21



decofrarea se face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de

catre elementele care se decofreaza, precum si ruperea muchiilor betonului sau

deradarea materialului cofra!ului si sustinerilor acestuia.

Se vor monta parapetii de tip reu conform specificatiilor producatorului si se vor

receptiona de catre comisia formata din Beneficiar, Proiectant, Antreprenor.

II)4)Eec-tia l-crarilor pe anda a II1a

A)Refacere str-ct-ra dr-#

a%(xecutie minipiloti de indesire si hidratare

Se executa excavatia terenului pana la nivelul cotei superioare a minipilotilor

prevazute in proiect.Se amena!eaza platforma de lucru prin operatiuni de nivelare,

planeizare si completare cu un strat de material rnular compactat, care sa asiure

stabilitatea si buna circulatie a utila!elor si echipamentelor.

Se realizeaza trasarea axelor principale ale constructiei, trasarea axelor randurilor de

coloane conform planului de amplasare a acestora si se vor materializa pe teren prin

tarusi suficient de luni pentru a se asiura infierea lor stabila in teren.Abaterea de

la poxitie a fiecarei coloane nu trebuie sa depaseasca )* cm.

(xecutia coloanelor de balast stabilizat cuprinde urmatoarele faze tehnoloice +

fixarea pe pozitie a utila!ului de executie a coloanelor si verificarea verticalitatii

catarului

vibratorul de adancime este suspendat de un utila! specializat si apoi coborat pe

pamant

materialul ranular # balast stabilizat -/ cu ciment si var% preparat intro statie

centralizata conform retetei emise de un laborator autorizat este alimentat in

caruciorul atasat carliului

caruciorul de alimentare cu material ranular este ridicat pana la nivelul camerei de

presiune , de unde alimenteaza tubulatura de prelunire, ce se termina cu vibratorul

22



cu materialul ranular a!uns in zona vibratorului, actionand ca un dop si sub

actiunea combinata a vibratiilor, reutatii proprii si a fortei suplimentare de apasare

data de utila!, vibratorul de adancime penetreaza terenul pana la cota de - m

prevazuta in proiect.

coloana din balast stabilizat -/ cu ciment si var este formata si compactata prin

ridicarea vibratorului aproximativ 0* cm, mentinandul ridicat pentru o perioada

scurta de timp pentru a permite curerea materialului ranular, urmata de

reintroducerea vibratorului aproximativ 1* cm pentru a compacta si impana materialul

ranular in pamantul incon!urator.Prin tubulatura de prelunire se va introduce aer

comprimat pe tot parcursul executiei, ce are rol de impinere a materialului ranular

spre vibrator, cat si de mentinere a stabilitatii aurii pe finalul realizarii coloanei

ciclul de alimentare a caruciorului , impreuna cu pasii de ridicareapasare se repet2a

pana cand se formeaza o coloana de balast stabilizat pana la cota specificata in

proiect #cota superioara%

procesul de imbunatatire a terenului este finalizat prin compactarea suprefetei

acestuia cu un cilindru compactor vibrator

Se va aproviziona balast stabilizat preparat de o statie centralizata in cantitati care sapermita punerea lui in opera intrun interval de maxim ) ore, cat este inceputul prizei

cimentului.Daca acest lucru nu este posibil, in compozitia balastului stabilizat -/

cu ciment si var se va adaua un intarzietor de priza.

b%(xecutie strat de fundatie din pamant stabilizat cu dorosol

Inainte de executia acestui strat se asterne un strat de eotextil anticontaminator,

aprobat in prealabil de catre beneficiar.Se va avea in vedere respectarea modului de

montare, petrecere, ancorare prevazute in fisa tehnica a producatorului si asiurarea

unei lunimi corespunzatoare de petrecere pe axul drumului pentru cealalta banda.

Stratul de fundatie din pamant stabilizat cu dorosol este realizat la fata locului, astfel +

se utilizeaza material selectat rezultat din excavatii, pentru care se determina

diarama P3O"4O3 modificat

se asiura aprovizionarea cu dorosol

23



se stabileste , de catre un laborator autorizat, reteta de preparare a amestecului

se asterne stratul de pamant

se imprastie direct dorosol peste stratul de pamant

se amesteca la fata locului cu utila!e specializate

se profileaza si se compacteaza, astfel incat sa se obtina, dupa compactare, un strat

cu rosimea de minim 5* cm, conform cerintelor proiectului

se realizeaza probe de laborator pentru determinarea radului de compactare, dupa

care se face receptia in vederea trecerii la executia stratului urmator, receptie facuta

de proiectant, beneficiar si executant.

c%(xecutia stratului de fundatie din balast

Se va utiliza material de la un furnizor&producator aprobat de catre beneficiar.Se vor

realiza determinari pentru diarama P3O"4O3 modificat.

Inainte de inceperea lucrarilor se va efectua o experimentare pe un tronson de proba

pentru a stabili, in conditii de executie curenta pe santier, a componentei atelierului

de compactare si a modului de actionare al acestuia.

(xecutia se realizeaza prin asternerea balastului intrun sinur strat.Pentru materialul

aprovizionat se va face o determinare a umiditatii.In fuctie de diferenta fata de

umiditatea optima de compactare, se va lasa sa se zvinte sau se va adaua apa prin

stropire.

"ompactarea straturilor de fundatie din balast se va face cu atelierul de compactare

stabilit experimental, respectanduse componenta acestuia, viteza utila!elor decompactare, tehnoloia si intensitatea de compactare.

Denivelarile care se produc in timpul compactarii sau care raman dupa compactare,

se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.

(ste interzisa asternerea balastului in perioadele cu intemperii, pe pat acoperit cu un

strat de zapada sau po!hite de hiata .(ste interzisa punerea in opera a balastului

inhetat.

24






schimbarea sursei











8rosimea stratului de fundatie este de 0* cm dupa compactare.Abaterea limita larosime poate fi de maxim 9&)* mm.$erificarea rosimii se face cu a!utorul unei ti!e





de 9& *,-/.






d%(xecutie strat balast stabilizat

25



Stabilirea compozitiei amestecului realizat din areate naturale, ciment si apa se

va face de catre un laborator de specialitate prin efectuarea unor incercari

preliminare , care vor determina +

curba ranulometrica a areatelor

doza!ele de ciment si aditiv

continutul de apa

densitatea in stare uscata de referinta, respectiv caracteristicile de

compactare

De asemenea , testul preliminar va determina variatiile admisibile ale

compozitiei , in vederea adaptarii acesteia la conditiile de santier, pastrand

caracteristicile materialului preparat privind lucrabilitatea si omoenitatea.

Inainte de inceperea lucrarilor este obliatoriu sa se execute un tronson

experimental .'unimea tronsonului de proba va fi de cel putin 0* m si pe intraa

latime a tronsonul in executie.(xperimentarea are drept scop de a verifica pe santier,

in conditii de executie curenta, realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului

pus in opera in conformitate cu prevederile "aietului de Sarcini, relarea utila!elor si

dispozitivelor de punere in opera, stabilirea parametrilor compactarii #rosimea de

asternere a amestecului, conditiile de compactare si intensitatea de compactare

necesara%.4oate datele vor fi supuse aprobarii "onsultantului.

Inainte de inceperea executiei stratului de areate naturale stabilizate cu ciment

se va verifica si receptiona stratul suport.De asemenea, inainte de asternere se va

proceda la umezirea stratului suport.

Asternerea si nivelarea amestecului trebuie sa fie executate astfel incat sa se

realizeze urmatoarele obiective+

respectarea tolerantelor de nivelment admise, la fiecare strat in parte

asiurarea rosimii prevazute in proiect pentru fiecare strat, in orice punct al

acestuia

obtinerea unei suprafetari corespunzatoare

Asternerea si nivelarea areatelor naturale stabilizate cu ciment se face cu

autorederul sau cu repartizoare mecanice cu vibrare.asternerea se face, de reula,

intrun sinur strat

O atentie deosebita trebuie acordata la rosturile lonitudinale de lucru.;arinea

stratului asternut anterior trebuie sa fie verticala.4aierea si indepartarea marinilor interioare# catre axul drumului si acolo unde trebuie executate straturi adiacente

26



suplimentare% trebuie facute astfel incat sa se asiure o compactare omoena pe

toata latimea partii carosabile a drumului.

Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental va fi respectat pe toata

durata de executie a lucrarilor.In cazul executiei straturilor de areate naturale

stabilizate cu ciment in locuri inaccesibile compactoarelor # in special in lunul

bordurilor%, compactarea se va realiza cu placi vibratoare."ompactarea se va face

astfel + compactorul #fara vibratii% va circula initial cu circa 5&0 din latimea sa pe

acostament si )&0 pe stratul de areate naturale stabilizate< apoi compactorul #tot

fara vibratii% va trece numai pe stratul stabilizat in asa fel incat sal impina sub

acostament, dupa care compactarea se continua normal.Daca compactarea

acostamentelor se va face inainte de asternerea stratului din areate naturale

stabilizate, se vor lua masuri pentru a asiura scurerea apelor de pe intreaa

suprafata a drumului.

Pentru evitarea evaporarii apei, suprafata stratului de areate naturale

stabilizate cu ciment va fi prote!ata timp de cel putin sapte zile #timp in care nu se

circula pe acest strat% cu nisip 5,1...0 mm rosime mentinut in stare umeda sau cu o

pelicula de protectie din emulsie bituminoasa.

8radul de compactare al straturilor de baza si de fundatie din areate naturale

stabilizate cu ciment trebuie sa fie +

minim 67/ in cel putin 61/ din numarul punctelor de masurare si de minim 61/

in toate punctele de masurare."aracteristicile de compactare #densitatea in stare

uscata maxima si umiditatea optima de compactare% ale straturilor de baza si de

fundatie se determina prin incercarea P3O"4O3 modificata , conform S4AS 5650&50

si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor.

$erificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu a!utorul latei de 0 m lunime,

astfel+

In profil lonitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de

circulatie, toleranta admisa la denivelari fiind de 9& 5* mm

in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor prezentate in

proiect, toleranta admisa la denivelari fiind de 9& 6 mm

Abaterile limita la rosimea stratului sunt + 5*mm < 9)* mm

Abaterile limita la latime pot fi + 9&) cm

Abaterile limita la panta pot sa difere cu 9& *,-/ fata de valoarea pantei indicate inproiect si se masoara la intervale de )1 m distanta

27



e%(xecutia stratului de baza din mixturi asfaltice AB 05,1 , stratului de leatura din

beton asfaltic BAD )* si a stratului de uzura din beton asfaltic ;AS 5




− Stratul de baza de 5* cm rosime din mixturi asfaltice AB 05,1










− 1 > / bitum


− )0 )1 / nisip











Straturile de bitum vor fi construite numai atunci cand baza este uscata si vremea nu

este ploioasa.

28






Supervizare.

Pregatirea














spatiate.

Transportul









Amplasarea





29



































prin dea!area suprafetei fierbinti cu raclete si indepartare sau adauare de material,dupa cum se dispune, inainte de continuarea cilindrarii.

30











zone cilindrate.


















zone ale stratului.






batatorite astfel incat sa expuna o suprafata uniforma, verticala sau cu pantaabrupta, pe intreaa rosime a stratului. Amestecul proaspat va fi raschetat uniform

31





. I#per#eaili/are acosta#ente

a%(xecutie fundatie din piatra sparta

'a executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea

lucrarilor de terasamente sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile

caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. Inainte de inceperea lucrarilor de

fundatie se vor verifica si rela toate utila!ele si dispozitivele necesare punerii in

opera a straturilor de fundatie.

Inainte de asternerea areatelor in straturile de fundatie se vor executa

lucrari pentru drenarea apelor din fundatie.

In cazul in care sunt mai multe surse de aprovizionare cu piatra sparta se vor

lua masuri de a se amesteca areatele, de a se limita tronsoanele de drum in lucru,

in functie de sursa folosita, acestea fiindconsemnate in reistrul de santier.

Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obliat sa efectueze

experimentarea executarii straturilor de fundatie.

(xperimentarea se face pentru fiecare tip de strat de fundatiestrat de fundatiedin piatra aparta mai mare de 07*mm pe un strat de balast de min. 5*cm sau

fundatie din piatra sparta amestec optimal *0mm, cu sau fara substrat de nisip in

functie de solutia prevazuta in proiect. In cazul fundatiei din piatra sparta mai mare

07* experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si separat

pentru stratul superior din piatra sparta mare.

In toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lunime

de min.0*m cu latimea de cel putin 0,1*m #dublul latimii utila!ului de compactare%(xperimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe

santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a

acestuia, pentru realizarea radului de compactare cerut prin caietul de sarcini, daca

rosimea prevazuta in proiect se

poate executa intrun strat sau doua si relarea utila!elor de rspandire, pentru

realizarea rosimii respective cu o suprafata corecta.

32



"ompactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta

ininerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren,

dupa cum este cazul, stabilite de comun acord.

In cazul in care radul de compactare prevazut nu poate fi obtinut,

antreprenorul va trebu sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea rosimii

stratului sau a componenetei utila!ului de compacatare folosit.

Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume+

• rosimea maxima a stratului ce poate fi executat pe santier<

conditii de compactare #verificarea eficacitatii utila!elor de compactare si

intensitatea de compactare a utila!ului%.

Intenitatea de compactare=Q/S

01volumul materialului pus in opera, in unitatea de timp #ore, zi, schimb%,

exprimat in mc

21suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp.

In cazul in care se foloseste tandem de utila!e de acelasi tip, suprafetele

compactate de fiecare utila! se cumuleaza.

Pe terasamentele recepionate, realizate din pEmFnturi coezive Gi pe care nu se

prevEd Hn proiecte HmbunEtEiri ale patului sau realizarea de straturi de formE, se va

executa Hn prealabil un substrat de nisip de > cm.

AGternerea Gi nivelarea nisipului se fac la Gablon, cu respectarea lEimilor Gi

pantele prevEzute Hn proiect pentru stratul de fundaie.

:isipul aGternut se umecteazE prin stropire Gi se cilindreazE.

Pe substratul de nisip realizat, piatra spartE amestec optimal se aGterne cu

un repartizorfinisor de asfalt, cu o eventualE completare a cantitEii optime de

compactare.

AGternerea Gi nivelarea se fac la Gablon cu respectarea lEimilor Gi pantelor

prevEzute Hn proiect.

"antitatea necesarE de apE pentru asiurarea umiditEii optime de

compactare se stabileGte de laboratorul de Gantier inFnd seama de umiditatea

areatului Gi se adauE prin stropire uniformE evitFnduse supraumezirea localE.

"ompactarea stratului de fundaie se face cu atelierul de compactare stabilit

pe tronsonul experimental, respectFnduse componenta atelierului, viteza de

deplasare a utila!elor de compactare, tehnoloia Gi intensitatea &S de compactare.

33



'a drumurile pe care stratul de fundaie nu se realizeazE pe Hntreaa lEime a

platformei, acostamentele se completeazE Gi se compacteazE odatE cu stratul de

fundaie, astfel ca acesta sE fie permanent Hncadrat de acostamente, asiurFnduse

totodatE Gi mEsurile de evacuare a apelor

DenivelErile care se produc Hn timpul compactErii sau care rEmFn dupE

compactarea straturilor de fundaie din piatrE spartE mare din piatrE spartE amestec

optimal se corecteazE cu material de aport Gi se recompacteazE.

Suprafeele cu denivelEri mai mari de - cm se decapeazE dupE conturi

reulate, pe toatE rosimea stratului, se completeazE cu acelaGi tip de material, se

reniveleazE Gi apoi se cilindreazE din nou.

(ste interzisE execuia stratului de fundaie cu piatrE spartE amestec optimal

HnheatE.

este interzisE de asemenea aGternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul

acoperit cu un strat de zEpadE sau cu po!hiE de heaE.




schimbarea sursei











34



8rosimea stratului de fundatie este de 0* cm dupa compactare.Abaterea limita la

rosime poate fi de maxim 9&)* mm.$erificarea rosimii se face cu a!utorul unei ti!e





de 9& *,-/.






b%(xecutia stratului de leatura din beton asfaltic BAD )* si a stratului de uzura din

beton asfaltic ;AS 5













− 1 > / bitum


− )0 )1 / nisip



35











Straturile de bitum vor fi construite numai atunci cand baza este uscata si vremea nu

este ploioasa.




Supervizare.

Pregatirea














spatiate.

Transportul



minima de pelicula de ulei aprobat pentru a se preveni lipirea amestecului deplatforma camionului. Incarcatura va fi acoperita cu prelate sau alt material adecvat

36







Amplasarea




























o dislocare nedorita. :u va fi permisa intarzierea cilindrarii amestecurilor proaspatimprastiate. "ilindrarea initiala va fi executata cu cilindre compresor in tandem,

37




















zone cilindrate.















mm mai mica decat cea stipulata, pava!ul deficient va fi inlaturat si inlocuit cu unulsatisfacator, fara costuri suplimentare.

38




zone ale stratului.










C)Eec-tie str-ct-ra de retentie din 5aioane

Structura de retentie va fi amplasata la *,1 m de sant si va fi asezata pe saltele

elastice de abioane, cu urmatoarele dimensiuni +

abion 5,**K5,** – 1,** m

abion 5,1*K5,** – 1,** m

saltea *,1*K0,** – 1,** m

Ordinea de executie a lucrarilor este urmatoarea+

lucrari preatitoare

excavarea si nivelarea amplasamentului

amplasarea eotextilului pe fundul saltelei sau in spatele zidului de

abioane,odata cu executarea zidului de abioane

executarea si montarea cutiilor saltelelor de abioaneumplerea cutiilor saltelelor de abioane cu piatra bruta

montarea cutiilor pentru abioane si umplerea lor cu piatra bruta

realizarea umpluturii in spatele apararii de mal acolo unde este cazul.

'ucrarile preatitoare constau in+

curatirea terenului din amplasamentul lucrarii de iarba si buruieni ,frunze si

creni,defrisarea de tufisuri si arbusti

39



inainte de inceperea lucrarilor de baza se va verifica daca in amplasament exista

trasee de cable ,conducte,sau alte obiective care ar putea fi afectate de lucrarile

proiectate

sapaturile pentru pozarea lucrarilor se vor executa pe tronsoane de 5*)* m in

ordinea stabilita in proiect,manual si mecanizat

8abioanele se vor executa dupa verificarea si acceptarea de catre beneficiar a

dimensiunilor si calitatii acestora.Plasa se va monta pe fundul si laturile cutiei,plasa

capacului ramane rulata in partea din fata ,urmand sa se deruleze spre spatele cutiei

si sa se fixeze dupa umplerea cutiei cu piatra.'a learea impletiturii de cadrele

metalice se va face coaserea cu sarma strans ,la fiecare ochi de plasa astfel incat sa

rezulte o structura rezistenta la deformare.

?etele vecine a doua abioane vor fi perfect lipite utilizand in acest scop un levier

de lemn ."ei patru pereti verticali vor fi cusuti cu sarma zincata .De asemenea peretii

vecini a doua abioane vor fi cusuti.

"u sarma de leatura se coase fiecare ochi ,introducerea sarmei de leatura se

va face cu o bara de lemn si un cleste pe care se ruleaza extremitatea firului liber.

Saltelele se vor monta astfel incat intre ele sa nu ramana spatii oale.

Saltelele de abioane vor fi prevazute cu ) randuri de leaturi.

?ata abionului umplut trebuie sa fie orizontala cu o toleranta de )0/."usatura

pe marini nu trebuie sa aiba un pas mai mare de 0* cm.

Se vor lea cu sarma cusand toate laturile abionului de laturile

vecine.Dimensiunile minime ale pietrei trebuie sa fie de 5.1 ori mai mare decat

dimensiunea maxima a ochiului plasei,dar nu mai mare de 75* cm pentru salteaua

de abioane si intre 51-* cm pentru abioane.

=mplarea se va executa manual ,prin asezare,urmarinduse realizarea unei zidarii

uniforme la peretele frontal si impanarea pietrelor si umplerea olurilor astfel incat sa

nu apara deformatii ulterioare.In cazuri exceptionale ,cand la umplere se utilizeaza si

piatra de dimensiuni sub 51 cm,aceasta se va aseza in mi!locul cutiei,contituind

miezul umpluturii.'a suprafata abionului #partea de sus %se vor aseza pietre mici si

plate.

Principalele materiale care intra in alcatuirea abioanelor sunt+

otel beton pentru carcase

40



plase de sarma pentru cutii

areate de cariera –pitra bruta neeliva sau bolovani de rau pentru umplerea

cutiilor de abioane

Otel beton – P" 1) L 5) si L )*

Otelurile beton trebuie sa indeplinesca conditiile tehnice prevazute in

S4AS.'ivrarea se face insotita de +

certificatul de calitate emis de producator

certificatul de arantie corespunzator loturilor care se livreaza

Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat operatia de control a calitatii este

obliatorie si va consta din+

constatarea certificatului de calitate sau arantie

verificarea dimensiunilor sectiunii

examinarea aspectului

verificarea prin indoire la rece

Otelurile vor fi depozitate pe tipuri si diametre si se va urmari

evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea

evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale

asiurarea posibilitatii de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru

Otelul beton livrat in colaci trebu7ie indreptat inainte de taiere si fasonare,fara

deteriorarea profilului.'a intinderea cu troliul,alunirea maxima nu va depasi 5 mm&m.

Barele care se sudeaza se vor curata cu perii de sarma pana la obtinerea unui

luciu metalic pe lunimea inadirii prin sudare,precum si pe suprafetele transversale

ale capetelor care se sudeaza.

Plasa de sarma

Plasa de sarma va fi zincata cu ochiuri patrate sau hexaonale.Dimensiunile

plaselor precum diametrul au o toleranta de 91/.8rosimea sarmei este de 0,1 mm

cu ochiuri de -* mm.Sarma de leatura va fi aceiasi ca si sarma din abioane.Plasa

de sarma trebuie sa nu prezinte omisiuni la impletire.Se admite o sinura ruptura de

sarma pe )1 mp.$arfurile spirelor trebuie sa se aseasca in acelasi plan ,atunci cand

41



plasa este intinsa."apetele spirelor la marinile laterale ale plasei vor fi taiate drept si

indoite spre spirele din care provin.

Plasele din sirma de otel cu ochiuri patrate se livreaza in suluri fara miez.Pentru

latimi ale plasei mai mari de 51** mm ,capatul liber al plasei se leaa cu sarma in

1..> locuri la distante intre ele.

Produsul va fi insotit de un certificat de calitate

Areatele de cariera

Piatra bruta se intrebuinteaza la umplerea abioanelor.Piatra bruta trebuie sa

aiba urmatoarele caracteristici +

porozitatea aparenta la presiune normala

roci foarte putin poroaseporozitate aparenta M 5/

roci putin poroaseporozitate aparenta 50/

absorbtia la apa la presiune normala *.1/0/

rezistenta la compresiune cf.S3 (: 56)&)**5min 55)*:&mmp

rezistenta la soc mecanic >.55*:&mmp

uzura mica prin frecare pe cale uscata max 0*

rezistenta inhet dezhet –nr cicluri min.1*

coef de elivitate ,/max 0

sensibilitate la inhet /max )1

roci semirele cu densitate aparenta intre 5.7 si ).)1 &cmC si roci rele cu

densitatea aparenta cuprinsa intre ).)1 si 0 &cmC

Piatra bruta trebuie sa provina din roci metamorfice sau sedimentare si sa

satisfaca urmatoarelr conditii+

sa nu prezinte urme vizibile de dezareare fizica ,chimica sau mecanica

sa fie omoena in ce priveste culoarea si compozitia mineraloica

42



Piatra folosita la umplerea saltelelor de abioane va avea forma polionala cu

latura cuprinsa intre 751 cm si reutatea maxima de )1 N &buc iar cea folosita la

umplerea abioanelor va fi de max 1*N&buc

Pentru piatra bruta livrata din cariera se vor emite certificate de calitate pentru

fiecare transport in parte .

Se interzice introducerea in lucrare a pietrei brute cu amestec de pamant si steril,a

anrocamentelor ce depasesc sortul prescris.

"ontrolul calitatii lucrarilor se face prin +

verificarea tasarii platformei de lucru si a masurilor luate pentru scurerea apelor

meteorice

verificarea terenului de fundare care consta in verificarea naturii si starii de

consistenta a terenului de fundare

verificarea cutiilor din plasa ,cu dimensiuni,confectionare si asezare pe teren

verificarea pe tot parcursul executiei a dimensiunilor in plan si sectiune,a calitatii

materialelor puse in opera.

D)Eec-tia dren-l-i de f-nd de sant, a sant-l-i si a tal-/-l-i pereat intre sant si

str-ct-ra de retentie din 5aioane

'a marinea acostamentului se va realiza un sant de scurere a apelor.

Dupa trasarea lucrarilor,se excaveaza pana la adancimea de 5,)* m,urmarinduse

asiurarea pantei de scurere, se asterne un strat de eotextil pentru protectia

drenului, avand ri!a sa fie suficient dimensionat pentru a se putea inchide prin

petrecere dupa executia drenului < se asterne un strat de pietris drenant < se

monteaza tubul din P$" neplastifiat cu fante, Dn 55*< se completeaza cu pietris

drenant< se inchide eotextilul< se executa umplutura

Dupa aceea se profileaza santul, se asterne stratul drenant si se monteaza placile

prefabricate.3osturile dintre placi vor fi impermeabilizate.

III)RECEPTIA LUCRARILOR

43



3eceptia lucrarilor se va face in timpul executiei la fiecare faza de realizare, conform

prevederilor Proramului de "ontrol "alitate si $erificari aprobat de beneficiar si

conform Proramului de control a calitatii lucrarilor a!unse la faza determinanta,

intocmit de proiectant si avizat de Inspectia de Stat in "onstructii.Pentru fiecare faza

se vor intocmi inreistrari ale caliatii semnate de persoanele responsabile, la care se

vor atasa documentele ce atesta calitatea lucrarilor executate #certificate de calitate

pentru materiale, rapoarte de incercare,etc.%

'a terminarea lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa anunte Beneficiarul ca a terminat

executia lucrarilor conform prevederilor "ontrctului si sa solicite convocarea "omisiei

de 3eceptie.

3eceptia la 4erminarea 'ucrarilor se va realiza in conformitate cu prevederile J83

)>0&566-, cu modificarile si completarile ulterioare si va consta in verificarea lucrarii

executate si verificarea documentelor ce stau la baza intocmirii "artii tehnice a

constructiei

3eceptia ?inala se va realiza in conformitate cu prevederile J83 )>0&566-, cu

modificarile si completarile ulterioare , dupa expirarea perioadei de arantie a lucrarii.

Documents

TEHNOLOGIE LOT1