TESTUL 5 Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Aş vrea să mărturisesc de la început şi răspicat că niciodată nu m-am gândit la dragoste în cele dintâi luni petrecute în tovărăşia Maitreyiei. Mă ispitea mai mult faptul ei, ceea ce era sigilat şi fascinant în viaţa ei. Dacă mă gândeam adesea la Maitreyi, dacă în jurnalul meu din acel timp se găsesc notate o seamă din cuvintele şi întâmplările ei, dacă, mai ales, mă turbura şi mă neliniştea, aceasta se datora straniului şi neînţelesului din ochii, din răspunsurile, din râsul ei. Este adevărat că spre fata aceasta mă simţeam atras. Nu ştiu ce farmec şi ce chemare aveau până şi paşii ei. Dar aş minţi dacă n-aş spune că întreaga mea viaţă din Bhowanipore – nu numai fata – mi se părea miraculoasă şi ireală. [...] Ceva se schimbase, desigur. Nu mai mă interesa aproape nimic din vechea mea lume, nu mai vedeam pe nimeni în afară de musafirii familiei Sen şi începusem aproape să-mi schimb chiar lecturile. S-a întâmplat însă altceva. Maitreyi mă întrebă într-o zi dacă vreau să învăţ bengaleza, mi-ar da ea lecţii. [...] N-aş fi suportat pentru nimic în lume să-şi bată joc de mine o fată de 16 ani, pentru care nu simţeam niciun fel de dragoste, ci numai delicii intelectuale. De aceea nu i-am luat în seamă multă vreme o serie de acte foarte abile şi discrete, prin care ea poate încerca să mă prindă în cursă şi să mă. facă ridicul. La urma urmelor, gândeam eu, sunt cel dintâi tânăr pe care Maitreyi îl cunoaşte mai de aproape, locuiesc alături de ea, sunt alb, şi ar avea atâtea motive să mă placă. Gândul acesta îmi da curaj. Îmi plăcea să-l cultiv, pentru că mă ştiam imun, simţeam că voi putea rămâne deasupra jocului, implicat în eventuala ei pasiune, dar liber faţă de mine însumi. Jurnalul acelor săptămâni dovedeşte îndeajuns aceasta. Urmăream jocul Maitreyiei cu multă luciditate. (Mircea Eliade, Maitreyi)1. Numeşte câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: sigilat şi dovedeşte. 2 puncte2. Explică rolul cratimei din secvenţa într-o zi 2 puncte3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină substantivul viaţă. 2 puncte4. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte5. Menţionează tipul de perspectivă narativă din textul citat.. 4 puncte6. Selectează două secvenţe din text care conturează dimensiunea spaţială a imaginarului artistic. 4 puncte7. Prezintă valoarea expresivă a verbelor la timpul imperfect din textul citat. 4 puncte8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului epic. 4 puncte9. Comentează, în 6-10 rânduri, secvenţa subliniată din textul dat 4 puncte

TESTUL 6 1. De-atâtea nopţi aud plouând,

Aud materia plângând…Sunt singur şi mă duce-un gândSpre locuinţele lacustre.

2. Şi parcă dorm pe scânduri ude,În spate mă izbeşte-un val – Tresar prin somn şi mi se pareCă n-am tras podul de la mal.

3. Un gol istoric se întinde,Pe-acelaşi vremuri mă găsesc…Şi simt cum de atâta ploaiePiloţii grei se prăbuşesc.

4. De-atâtea nopţi aud plouând,Tot tresărind, tot aşteptând…Sunt singur şi mă duce-un gândSpre locuinţele lacustre. (George Bacovia, Lacustră)

1. Numeşte câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: lacustră şi tresărind. 2 puncte2. Explică rolul cratimei din structura mă izbeşte-un val. 2 puncte3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină substantivul gând. 2 puncte4. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte5. Menţionează două mărci lexico-gramaticale ale eului liric prezente în textul dat. 4 puncte6. Selectează două secvenţe din text care conturează dimensiunea temporală a imaginarului poetic. 4 puncte7. Prezintă semnificaţia a două figuri de stil diferite din poezia citată. 4 puncte8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 4 puncte9. Comentează, în 6-10 rânduri, prima strofă din textul dat, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncteTESTUL 7

Actul I (Către sfârşitul după-amiezii, prin toamna lui 1913, în casa lui Matei Boiu-Dorcani… Clădire veche, cu ziduri groase ca de cetate, în stilul Universităţii vechi. Biblioteca este o încăpere mare, dreptunghiulară, cu uşi înalte, cu fronton triunghiular pe care e aplicat blazonul lucrat în lemn. [...] Andrei Pietraru, eroul celor ce se vor întâmpla, e un tânăr ca de 30 de ani, înalt şi delicat fără să fie slab. Păr castaniu, faţa palidă şi ochii verzi-albaştri, foarte puternici, pătrunzători. Are figura obosită de om mistuit de o frământată viaţă interioară. Fire bolnăvicios de impresionabilă, când prea timidă, când excesiv de violentă…) Scena XIV Culai, Andrei (S-a deschis uşa, apare întâi Culai, trage după el pe Andrei)

Culai (cu nemărginită satisfacţie, înciudat, poruncitor): Vino, vino să-i vezi bine !Andrei (zdrobit): Lasă-mă … Culai (violent): Măi omule, hai puţin după ei… Ei se ceartă ca nişte porumbei şi tu suspini în camera de alături. Dar

nu vezi cât eşti de caraghios? …(cald, prietenos) Hai cu mine, Andrei… Femeia asta nu merită să te sinucizi pentru ea… căci ceea ce faci tu e curată sinucidere … Tu te stingi pe picioare şi ea nici nu te vede măcar …

Andrei (profund convins): Pentru că nu a pătruns niciodată în sufletul meu. S-ar înfiora dacă şi-ar arunca privirea numai, Culai, dacă femeia asta ar şti (crescând), dacă ar şti…

Culai : De şase ani eşti aici în casă şi ea n-a căutat să te cunoască… Nici atâta interes nu ţi-a arătat …( îndârjit ) Nu merită …

Andrei : Pentru că eu n-am vrut să ştie niciodată … pentru că n-am îndrăznit … pentru că n-am vrut să îndrăznesc… E prea sus în mintea mea … dar nici măcar adorarea asta mută, n-am vrut s-o bănuiască. Am închis totul în mine … Adânc… Mi-am comprimat simţirea şi gesturile... N-am ridicat ochii spre ea, decât atunci când nu mă privea...

Culai: Nici nu-ţi era atât de greu, pentru că femeia asta, aristocrata Ioana Boiu-Dorcani, nu te-a privit niciodată.Andrei: Pentru că nu ştie ce rană port în suflet. Crezi tu că poţi iubi, aşa cum iubesc eu, fără…Culai: Te dispreţuieşte… Am ascultat la uşă … Ei bine, fata i-a spus … uită-te la mine, pricepe-mă … I-a spus că nu

trebuie să se bată cu un servitor al tatălui ei (cu o strâmbătură de milă). Şi tu care credeai că-i e frică de viaţa ta.Andrei (năucit, pierit): Servitor? Servitor? (l-a prin sălbatic de haină) Minţi! … minţi…Culai (nădăjduind): Ah! aşa! necăjeşte-te…Andrei (nebun, cu ochii halucinaţi): Culai! are să mă iubească. Are să înţeleagă că sunt mai mult decât toate paiaţele

acestea la un loc are să vadă că am un suflet ca o stâncă (crescând, dar răsfrânt înăuntru…) are să descopere că în umbra ei a fost un prinţ adevărat al sacrificiului şi devotamentului (cade pe un scaun) .

Culai: Bine… bine… dar după ce ai să pleci de aci…Andrei (cu o sălbatecă şi irezistibilă hotărâre. E în pornirea lui ceva elementar de fatalitate şi ceva dintr-un strigăt de

luptă): Dacă astă seară… mă înţelegi, tu, Culai… Ascultă… Dacă astă seară până la ora 12, nu îi voi fi sărutat mâna, la ea în iatac… înţelegi tu? Astă seară la ora 12… îmi sfărâm tâmpla cu revolverul…

Culai (încremenit): Eşti nebun sau caraghios….Andrei (înăbuşit, mânios, cu glas răguşit): Astă seară la douăsprezece! (Camil Petrescu, Suflete tari)Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:1. Numeşte câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: paiaţe şi adevărat. 2 puncte2. Explică rolul punctelor de suspensie în penultima replică a lui Andrei. 2 puncte3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină substantivul seară. 2 puncte4. Precizează tema dialogului dintre personajele din textul dat. 4 puncte5. Transcrie două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care sunt mărci ale adresării directe. 4 puncte6. Menţionează o modalitate de caracterizare a personajului prezentă în text, justificând răspunsul printr-o secvenţă semnificativă. 4 puncte7. Prezintă rolul indicaţiilor scenice din textul dat. 4 puncte8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului dramatic. 4 puncte9. Comentează, în şase – zece rânduri (60 – 100 de cuvinte), secvenţa subliniată. 4 puncteSubiectul al II-lea: Scrie un text de tip argumentativ de 15-30 de rânduri, despre modul în care activităţile practice / munca în echipă / acţiunile civice / excursiile şcolare / schimburile de experienţă / participarea la concursuri şcolare / cooperarea / toleranţa / multiculturalitatea / comunicarea / lectura / cunoaşterea şi protejarea mediului .... contribuie la dezvoltarea personală. TESTUL 5 (FILOLOGIE)Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Aş vrea să mărturisesc de la început şi răspicat că niciodată nu m-am gândit la dragoste în cele dintâi luni petrecute în tovărăşia Maitreyiei. Mă ispitea mai mult faptul ei, ceea ce era sigilat şi fascinant în viaţa ei. Dacă mă gândeam adesea la Maitreyi, dacă în jurnalul meu din acel timp se găsesc notate o seamă din cuvintele şi întâmplările ei, dacă, mai ales, mă turbura şi mă neliniştea, aceasta se datora straniului şi neînţelesului din ochii, din răspunsurile, din râsul ei. Este adevărat că spre fata aceasta mă simţeam atras. Nu ştiu ce farmec şi ce chemare aveau până şi paşii ei. Dar aş minţi dacă n-aş spune că întreaga mea viaţă din Bhowanipore – nu numai fata – mi se părea miraculoasă şi ireală. [...] Ceva se schimbase, desigur. Nu mai mă interesa aproape nimic din vechea mea lume, nu mai vedeam pe nimeni în afară de musafirii familiei Sen şi începusem aproape să-mi schimb chiar lecturile. S-a întâmplat însă altceva. Maitreyi mă întrebă într-o zi dacă vreau să învăţ bengaleza, mi-ar da ea lecţii. [...] N-aş fi suportat pentru nimic în lume să-şi bată joc de mine o fată de 16 ani, pentru care nu simţeam niciun fel de dragoste, ci numai delicii intelectuale. De aceea nu i-am luat în seamă multă vreme o serie de acte foarte abile şi discrete, prin care ea poate încerca să mă prindă în cursă şi să mă. facă ridicul. La urma urmelor, gândeam eu, sunt cel dintâi tânăr pe care Maitreyi îl cunoaşte mai de aproape, locuiesc alături de ea, sunt alb, şi ar avea atâtea motive să mă placă. Gândul acesta îmi da curaj. Îmi plăcea să-l cultiv, pentru că mă ştiam imun, simţeam că voi putea rămâne deasupra jocului, implicat în eventuala ei pasiune, dar liber faţă de mine însumi. Jurnalul acelor săptămâni dovedeşte îndeajuns aceasta. Urmăream jocul Maitreyiei cu multă luciditate. (Mircea Eliade, Maitreyi)1. Numeşte câte un sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor: curaj şi dovedeşte. 2 puncte2. Explică rolul cratimei din secvenţa într-o zi 2 puncte3. Construieşte un enunţ în care să ilustrezi sensul conotativ al cuvântului viaţă. 2 puncte4. Precizează o temă şi un motiv literar identificate în textul dat. 4 puncte5. Menţionează tipul de perspectivă narativă din textul citat.. 4 puncte6. Selectează două secvenţe din text care conturează dimensiunea spaţială a imaginarului artistic. 4 puncte7. Prezintă valoarea expresivă a verbelor la timpul imperfect din textul citat. 4 puncte8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului epic. 4 puncte9. Comentează, în 6-10 rânduri, secvenţa subliniată din textul dat. 4 puncte

TESTUL 6 1. De-atâtea nopţi aud plouând,

Aud materia plângând…Sunt singur şi mă duce-un gândSpre locuinţele lacustre.

2. Şi parcă dorm pe scânduri ude,În spate mă izbeşte-un val – Tresar prin somn şi mi se pareCă n-am tras podul de la mal.

3. Un gol istoric se întinde,Pe-acelaşi vremuri mă găsesc…Şi simt cum de atâta ploaiePiloţii grei se prăbuşesc.

4. De-atâtea nopţi aud plouând,Tot tresărind, tot aşteptând…Sunt singur şi mă duce-un gândSpre locuinţele lacustre. (George Bacovia, Lacustră)

1. Numeşte câte un sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor: gând şi tresărind. 2 puncte2. Explică rolul punctelor de suspensie din stofa finală. 2 puncte3. Construieşte un enunţ în care să ilustrezi sensul conotativ al verbului a (se) plânge. 2 puncte4. Precizează o temă şi un motiv literar identificate în textul dat. 4 puncte5. Menţionează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţii prezente în textul dat. 4 puncte6. Selectează două secvenţe din text care conturează dimensiunea temporală a imaginarului poetic. 4 puncte7. Prezintă semnificaţia a două figuri de stil diferite din poezia citată. 4 puncte8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 4 puncte9. Comentează, în 6-10 rânduri, prima strofă din textul dat, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncteTESTUL 6 (FILOLOGIE)

Actul I (Către sfârşitul după-amiezii, prin toamna lui 1913, în casa lui Matei Boiu-Dorcani… Clădire veche, cu ziduri groase ca de cetate, în stilul Universităţii vechi. Biblioteca este o încăpere mare, dreptunghiulară, cu uşi înalte, cu fronton triunghiular pe care e aplicat blazonul lucrat în lemn. [...] Andrei Pietraru, eroul celor ce se vor

întâmpla, e un tânăr ca de 30 de ani, înalt şi delicat fără să fie slab. Păr castaniu, faţa palidă şi ochii verzi-albaştri, foarte puternici, pătrunzători. Are figura obosită de om mistuit de o frământată viaţă interioară. Fire bolnăvicios de impresionabilă, când prea timidă, când excesiv de violentă…) Scena XIV Culai, Andrei (S-a deschis uşa, apare întâi Culai, trage după el pe Andrei)

Culai (cu nemărginită satisfacţie, înciudat, poruncitor): Vino, vino să-i vezi bine !Andrei (zdrobit): Lasă-mă … Culai (violent): Măi omule, hai puţin după ei… Ei se ceartă ca nişte porumbei şi tu suspini în camera de alături. Dar

nu vezi cât eşti de caracghios? …(cald, prietenos) Hai cu mine, Andrei… Femeia asta nu merită să te sinucizi pentru ea… căci ceea ce faci tu e curată sinucidere … Tu te stingi pe picioare şi ea nici nu te vede măcar …

Andrei (profund convins): Pentru că nu a pătruns niciodată în sufletul meu. S-ar înfiora dacă şi-ar arunca privirea numai. Culai, dacă femeia asta ar şti (crescând), dacă ar şti…

Culai : De şase ani eşti aici în casă şi ea n-a căutat să te cunoască… Nici atâta interes nu ţi-a arătat …( îndârjit ) Nu merită …

Andrei : Pentru că eu n-am vrut să ştie niciodată … pentru că n-am îndrăznit … pentru că n-am vrut să îndrăznesc… E prea sus în mintea mea … dar nici măcar adorarea asta mută, n-am vrut s-o bănuiască. Am închis totul în mine … Adânc…Mi-am comprimat simţirea şi gesturile …N-am ridicat ochii spre ea, decât atunci când nu mă privea...

Culai : Nici nu-ţi era atât de greu, pentru că femeia asta, aristocrata Ioana Boiu-Dorcani, nu te-a privit niciodată. Andrei: Pentru că nu ştie ce rană port în suflet. Crezi tu că poţi iubi, aşa cum iubesc eu, fără…Culai: Te dispreţuieşte… Am ascultat la uşă … Ei bine, fata i-a spus … uită-te la mine, pricepe-mă … I-a spus că nu

trebuie să se bată cu un servitor al tatălui ei (cu o strâmbătură de milă). Şi tu care credeai că-i e frică de viaţa ta.Andrei (năucit, pierit): Servitor? Servitor? (l-a prin sălbatic de haină) Minţi! … minţi…Culai (nădăjduind): Ah! aşa! necăjeşte-te…Andrei (nebun, cu ochii halucinaţi): Culai! are să mă iubească. Are să înţeleagă că sunt mai mult decât toate paiaţele

acestea la un loc are să vadă că am un suflet ca o stâncă (crescând, dar răsfrânt înăuntru…) are să descopere că în umbra ei a fost un prinţ adevărat al sacrificiului şi devotamentului (cade pe un scaun) .

Culai: Bine… bine… dar după ce ai să pleci de aci…Andrei (cu o sălbatecă şi irezistibilă hotărâre. E în pornirea lui ceva elementar de fatalitate şi ceva dintr-un strigăt de

luptă): Dacă astă seară… mă înţelegi, tu, Culai… Ascultă… Dacă astă seară până la ora 12, nu îi voi fi sărutat mâna, la ea în iatac… înţelegi tu? Astă seară la ora 12… îmi sfărâm tâmpla cu revolverul…

Culai (încremenit): Eşti nebun sau caraghios….Andrei (înăbuşit, mânios, cu glas răguşit): Astă seară la douăsprezece! (Camil Petrescu, Suflete

tari)Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:1. Numeşte câte un sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor: paiaţe şi adevărat. 2 puncte2. Explică rolul punctelor de suspensie în penultima replică a lui Andrei. 2 puncte3. Construieşte un enunţ în care să utilizezi sensul conotativ al substantivului viaţă. 2 puncte4. Precizează tema dialogului dintre personajele din textul dat. 4 puncte5. Transcrie două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care sunt mărci ale adresării directe. 4 puncte6. Menţionează o modalitate de caracterizare a personajului prezentă în text, justificând răspunsul printr-o secvenţă semnificativă. 4 puncte7. Prezintă rolul indicaţiilor scenice din textul dat. 4 puncte8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului dramatic. 4 puncte9. Comentează, în şase – zece rânduri (60 – 100 de cuvinte), secvenţa subliniată. 4 puncteSubiectul al II-lea: Scrie un text de tip argumentativ de 15-30 de rânduri, despre utilitatea cunoaşterii principiilor estetice ale artistului / scrierilor teoretice / jurnalelor / studiilor critice / genezei operei... în vederea înţelegerii operei sale.