11
LEZIUNILE ODONTALE CORONARE ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII MICROPROTEZELOR DENTARE (CS) 1. Coroanele de înveliş fizionomice din acrilat sînt indicate în terapia leziunilor odontale coronare ale dinţilor frontali cînd coroanele lor: A-au o înălţime mică B-sînt abraziate pînă la colet C-au o înălţime normală D-sînt fracturate de la colet E-sînt afectate de carie dentară 2. Grosimea pereţilor coroanei de porţelan (ceramică) trebuie să fie minim de: A-0,5mm B-1,0mm C-1,5mm D-2,0mm E-2,5mm 3. Pentru obţinerea unei retentivităţi satisfăcătoare a coroanei din porţelan (ceramică) bontul preparat trebuie alcătuiască din lungimea coroanei clinice: A- 2/3 B-1/3 C-1/2 D-1/4 E-1/5 4. La prepararea dintelui sub coroană de înveliş din porţelan (ceramică) în zona coletului se va prepara un prag circular cu o lăţime de: A- 0,2-0,3 mm B- 0,4-0,5 mm C- 0,6-0,7 mm D- 0,8-1,2 mm E- 2,0 mm 5. La prepararea dintelui sub coroana de înveliş din porţelan (ceramică) în zona coletului se va prepara un prag circular sub un unghi de: A-50 0 B-60 0 C-70 0 D-80 0 E-90 0 6. Metoda clasică de preparare sau şlefuire a dintelui sub coroane fizionomice din porţelan (ceramică) începe cu suprafeţele: A-vestibulare B-proximale C-orale D-ocluzale E-nu are importanţă 7. Metoda mecanică de retracţie gingivală la confecţionarea coroanelor fizionomice din porţelan (ceramică) sau metalo-ceramică prevede utilizarea: A-coroanelor de substituţie B-capelor din acrilate C-instrumentelor speciale D-frezelor sferice E-frezelor cilindrice 8. Metoda chimică de retracţie gingivală la confecţionarea coroanelor fizionomice din porţelan (ceramică) sau metalo-ceramică prevede utilizarea: A-firelor de bumbac îmbibate cu soluţie de efedrină 5% B-firelor de bumbac îmbibate cu etanol 90 0 C-firelor de bumbac îmbibate cu apă distilată D-firelor de bumbac uscate E-firelor de matasă uscate 9. Modelul de lucru la confecţionarea coroanelor fizionomice din porţelan (ceramică) se va confecţiona: A-din ghips medical cu bonturi nemobilizabili din acelaşi material B-din ghips medical cu bonturi mobilizabili din acelaşi material C-din superghips cu bonturi nemobilizabili D-din superghips cu bonturi mobilizabili E-nu are importanţă materialul

totalizare-3-ortopedie

Embed Size (px)

DESCRIPTION

r

Citation preview

Page 1: totalizare-3-ortopedie

LEZIUNILE ODONTALE CORONARE ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII

MICROPROTEZELOR DENTARE (CS)

1. Coroanele de înveliş fizionomice din acrilat sînt indicate în terapia leziunilor odontale coronare ale dinţilor frontali cînd coroanele lor:

A-au o înălţime micăB-sînt abraziate pînă la coletC-au o înălţime normalăD-sînt fracturate de la coletE-sînt afectate de carie dentară2. Grosimea pereţilor coroanei de

porţelan (ceramică) trebuie să fie minim de:A-0,5mmB-1,0mmC-1,5mmD-2,0mmE-2,5mm3. Pentru obţinerea unei retentivităţi

satisfăcătoare a coroanei din porţelan (ceramică) bontul preparat trebuie să alcătuiască din lungimea coroanei clinice:

A- 2/3 B-1/3C-1/2D-1/4E-1/54. La prepararea dintelui sub coroană de

înveliş din porţelan (ceramică) în zona coletului se va prepara un prag circular cu o lăţime de:

A- 0,2-0,3 mmB- 0,4-0,5 mmC- 0,6-0,7 mmD- 0,8-1,2 mm E- 2,0 mm5. La prepararea dintelui sub coroana de

înveliş din porţelan (ceramică) în zona coletului se va prepara un prag circular sub un unghi de:

A-500

B-600

C-700

D-800

E-90 0 6. Metoda clasică de preparare sau

şlefuire a dintelui sub coroane fizionomice din porţelan (ceramică) începe cu suprafeţele:

A-vestibulareB-proximaleC-oraleD-ocluzaleE-nu are importanţă7. Metoda mecanică de retracţie gingivală

la confecţionarea coroanelor fizionomice din porţelan (ceramică) sau metalo-ceramică prevede utilizarea:

A-coroanelor de substituţieB-capelor din acrilate

C-instrumentelor specialeD-frezelor sfericeE-frezelor cilindrice8. Metoda chimică de retracţie gingivală

la confecţionarea coroanelor fizionomice din porţelan (ceramică) sau metalo-ceramică prevede utilizarea:

A-firelor de bumbac îmbibate cu soluţie de efedrină 5%

B-firelor de bumbac îmbibate cu etanol 900

C-firelor de bumbac îmbibate cu apă distilatăD-firelor de bumbac uscateE-firelor de matasă uscate9. Modelul de lucru la confecţionarea

coroanelor fizionomice din porţelan (ceramică) se va confecţiona:

A-din ghips medical cu bonturi nemobilizabili din acelaşi material

B-din ghips medical cu bonturi mobilizabili din acelaşi material

C-din superghips cu bonturi nemobilizabiliD-din superghips cu bonturi mobilizabiliE-nu are importanţă materialul10. Folia de platină la confecţionarea

coroanei fizionomice din porţelan (ceramică) are o grosime de:

A-0,025mmB-0,25mmC-0,5mmD-0,75mmE-1,0mm11. La prepararea dintelui pentru coroana

tip Jacket din acrilat sau compozite pragul cervical se va realiza:

A-subgingivalB- paralel festonului gingivalC-la dorinţa pacientuluiD-la dorinţa mediculuiE-la decizia consiliului12. Macheta pentru componenta metalică a

coroanei mixte metalo-ceramice se va modela din ceară cu o grosime de:

A- 0,1-0,2mm B- 0,3-0,4mm C- 0,5-0,6mmD- 0,7-0,8mmE- 1,0mm13. Componenta metalică a coroanei mixte

metalo-ceramice se va confecţiona din:A-aur purB-aur cu titlul 900C-oţel inoxidabilD-aliaj crom-cobaltE-nu are importanţă

Page 2: totalizare-3-ortopedie

14. Ceramica dentară se arde:A-în cuptoare speciale cu vidB-în cuptoare speciale fără vidC-la flacăra sursei de căldurăD-cu aparatul de lipireE-ceramica dentară se topeşte15. La confecţionarea coroanei fizionomice

Jacket din porţelan (ceramică) primul strat de ceramică care se aplică pe căpăcelul din platină este:

A-dentinaB-smalţulC-opaculD-cuarţulE-nu are importanţă16. Componenţa metalică a coroanei mixte

metalo-acrilice după I.Postolachi este confecţionată prin tehnica:

A-turnăriiB-ştanţăriiC-mixtăD-polimerizăriiE-arderii17. Placajul din acrilat aderă la

componenţa metalică turnată a coroanei mixte metaloacrilice datorită:

A-lipiriiB-fenomenelor chimiceC-unei perfecte presări a placajuluiD-prezenţei elementelor retentiveE-prezenţei micromagniţilor18. Cercetările efectuate de Gh.Bîrsa şi

I.Postolachi au demonstrat că o adaptare intimă a coroanei metaloceramice la pragul cervical se obţine cînd el este preparat sub un unghi:

A-ascuţitB-dreptC-optuzD-concavE-înalt19. Sablarea componenţei metalice a

coroanei mixte metaloceramice se efectuiază cu pulbere de corund pe baza oxidului de:

A-siliciuB-fierC-aluminiuD-titanE-argint20. Sablarea componenţei metalice a

coroanei mixte metaloceramice se efectuiază în scopul:

A-asigurării aderării ceramicei la metalB-degrasării componentei metaliceC-micşorării grosimei componentei metaliceD-creării microperforaţiilor necesareE-controlului calităţii componentei metalice

21. Coroanele metalice turnate sînt indicate:

A – pe dinţii frontaliB – pe dinţii lateraliC – pe orice dinteD – pe dinţi mobili de gr. IIIE – pe dinţii fragili22. La pregătirea dintelui pentru coroană

fizionomică din ceramică din înălţimea coroanei se şlefueşte:

A – 3/4B – 1/3C – 1/2D – 1/4E – 2/323. Tehnica modernă de confecţionare a

coroanelor fizionomice din compozite (Isosit) prevede:

A – modelarea machetei din ceară incolorB – modelarea machetei din ceară rozC – modelarea machetei din acrilate

autopolimerizabileD – modelarea machetei din ceară calibratăE – modelarea directă strat cu strat a pastei

compozite de culori adecvate24. Coroanele mixte metalo-ceramice şi

metalo-acrilice cu componenta metalică turnată sînt indicate:

A – pe dinţi scurţiB – pe dinţi cu distrucţii mariC – pe dinţi mobili de gr. IIID – indiferent de vîrstăE – ca microproteze unidentare şi ca element de

agregare în punţile dentare25. Grosimea componentei metalice în

coroana M/C este de:A – 1,5 – 2 mmB – 1,0 – 1,2 mmC – 0,5 – 0,8 mmD – 0,3 – 0,4 mmE – 0,1 – 0,2 mm26. Grosimea componentei fizionomice în

coroana M/C este de:A – 0,8 – 2,0 mmB – 2,5 – 2,8 mmC – 3,0 – 3,5 mmD – 3,6 – 3,8 mmE – 3,8 – 4,0 mm

27. Coroana ecuatorială are limitele:A – supraecuatorialB – infraecuatorialC – în limitele ecuatoruluiD – în limitele zonei ocluzaleE – în limitele zonei cervicale

Page 3: totalizare-3-ortopedie

28. Coroana telescopată este indicată:A – ca microproteză unidentarăB – ca element în diferite şini fixeC – ca element de fixare în protezele parţiale

mobilizabileD – ca element de fixare în protezele totaleE – ca microproteză bidentară29. În coroana mixtă după USMM ca

element de retenţie a placajului se utulizează:A – butoniB – şanţuri transversaleC – şanţuri verticaleD – găuri trunchiulare E – găuri cilindrice 30. Pivotul coroanei de substituţie trabuie

să aibă o grosime de:A – 1- 1,2 mmB – 2 – 2,5 mmC – 2,5 – 3,0 mmD – 0,3 – 0,5 mmE – n-are importanţă31. Incrustaţiile (inlay-urile) prezintă

proteze dentare:A-bidentare fixeB-bidentare mobilizabileC-tridentareD-unidentare fixeE-unidentare mobilizabile32. Incrustaţiile (inlay-urile) sînt indicate

în tratamentul:A-pulpitelorB-prezenţei breşelor arcadelor dentareC -leziunilor odontale coronare D-anomaliilor dento-maxilareE-afecţiunilor articulaţiei temporo-mandibulare33. Incrustaţiile după materialele din care

sînt confecţionate pot fi din:A-ceară dentarăB-ceară de albineC-cauciuc vulcanizatD-cauciuc nevulcanizatE-aliajele metalelor inobile34. Inlay-ul prezintă o microproteză:A-extratisularăB-intratisularăC-mixtăD-totalăE-cervicală35. Onlay-ul prezintă o microproteză:A-utilizată numai pe dinţii temporariB-intratisularăC-extratisulară D-punctiformăC-fără extremităţi36. Pinlay-ul prezintă o microproteză:A-de acoperire coronară totalăB-intratisulară cu pivot C-intratisulară fără pivot

D-extratisularăE-intra-extratisulară37. Conform destinaţiei incrustaţiile (inlay-

urile) pot fi:A-ca element de agregare a diferitor lucrări

proteticeB-ca elemente provizorii de protecţie a pulpeiC-ca elemente provizorii de protecţie paradontalăD-ca elemente multidentareE-ca elemente în protezele totale38. Conform numărului suprafeţelor

dintelui ce vin în contact cu incrustaţia extratisulară deosebim incrustaţii:

A- suspendateB- punctiformeC- monofeţe D- tangenţialeE- oblice39. Conform modului de modelare a

machetei incrustaţiei deosebim tehnici:A-directă B-precisăC-în doi timpiD-provizorieE-permanentă40. Din aliajele aurului la confecţionarea

incrustaţiilor (inlay-urilor) se utiliziază titlul:A-1000B-750 cu platinăC-750 fără platinăD-700E-58341. Coroanele de înveliş trebuie să

corespundă următoarelor cerinţe:

A-să refacă funcţia glandelor salivareB-uşor să se deplaseze din cavitatea orală de

către pacientC-să fie uşor înclinate oralD-să reconstituie punctele de contact proximaleE-uşor să se supuie sterilizării42. Coroanele de înveliş sînt indicate:A-la dorinţa pacientuluiB-ca elemente de agregare în punţile dentareC-ca elemente de protecţie a acţiunii nocive a

razelor UVD-ca elemente de profilaxie a afecţiunilor

paradontaleE-pe dinţi mobili de gradul III43. După destinaţie coroanele de înveliş pot

fi:A-de protecţie sau provizoriiB-de refacere a lăţimii arcadei dentareC-de refacere a funcţiei analizatorice a cavităţii

oraleD-de lichidare a proceselor inflamatorii în

periodonţiu

Page 4: totalizare-3-ortopedie

E-de lichidare a proceselor inflamatorii a fibromucoasei

44. Coroanele de înveliş pot fi confecţionate din următoarele metale:

A-AuB-CuC-TiD-AgE-Cr45. La confecţionarea coroanelor de înveliş

din acrilate se utilizează:A-sinma-74B-acrelC-ftoraxD-acronilE-bacril46. Tehnologia confecţionării coroanelor de

inveliş prin tehnica ştanţăriiprevede obţinerea modelului de lucru:A-din aliaje uşor fuzibileB-din supergipsC-din acrilate autopolimerizabileD-din cementuri dentareE-din ghips medical47. La confecţionarea coroanelor de înveliş

metalice prin tehnica ştanţării modelajul bontului pe modelul de lucru va începe:

A-imediat după realizarea modelului de lucruB-după izolarea modeluluiC-după trasarea liniei coletului clinicD-după acoperirea bontului cu metal prin tehnica

galvanoplastieiE-nu are nici o importanţă cînd va începe48. Patricele metalice la realizarea

coroanelor metalice de înveliş se confecţionează din aliajele:

A-uşor fuzibileB-Cr-NiC-Cr-CoD-CuE-Al49. Temperatura de topire a aliagului uşor

fuzibil “Melot” utilizat la confecţionarea coroanelor metalice prin tehnica mixtă de ştanţare este de:

A-11000

B-10000

C-17500

D-1000

E-63 0 50. Avantajele coroanelor confecţionate

prin tehnica turnării şînt:A-fizionomiceB-semifizionomiceC-redau cu o mare exactitate suprafeţele

ocluzaleD-fiziologiceE-igienice

51. Coroanele întreg turnate cu grosimea dirijată au pereţii cu grosimea de:

A- 0,1-0,2 mmB- 0,3-0,4 mm C- 1-1,5 mmD- 2,0 mmE- 2,2 mm52. Coroana de înveliş ecuatorială este

indicată pe:A-incisiviB-caniniC-molariD-dinţi timpuriiE-dinţi mobili de gradul III53. Coroana metalică telescopată prezintă

o lucrare protetică:A-unitarăB-dublăC-triplăD-provizorieE-transparentă54. La confecţionarea coroanelor

fizionomice din ceramică modelul se va realiza cu dinţi:

A-mobilizabiliB-nemobilizabiliC-din ghips medicalD-ceară dentară specialăE-ceară de albine55. Tehnica clasică de confecţionare a

coroanelor din acrilat prevede următoarele etape de laborator:

A-prepararea dintelui stîlp şi amprentareaB-modelarea machetei viitoarei coroanei din

ceară specialăC-modelarea machetei viitoarei coroanei din

acrilat autopolimerizabilD- modelarea machetei viitoarei coroanei din

ceară de albineE- modelarea machetei viitoarei coroanei din

ceară vegetală56. Penrtu confecţionarea coroanei metalo-

ceramice e necesar de un model de lucru confecţionat din:

A- gips medical fără dinţi mobilizabiliB- gips medical cu dinţi mobilizabiliC- supergips cu dinţi mobilizabili D- supergips fără dinţi mobilizabiliE- ceramică57. Pentru confecţionarea coroanei Jacket

din porţelan (ceramică) modelul de lucru se v-a confecţiona din:

A- gips medical cu dinţi mobilizabiliB- supergips fără dinţi mobilizabiliC- gips medical fără dinţi mobilizabiliD- supergips cu dinţi mobilizabili E- aliaje uşor fuzibile

Page 5: totalizare-3-ortopedie

LEZIUNILE ODONTALE-CORONARE ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII

MICROPROTEZELOR DENTARE (CM)196. Etiologia leziunilor odontale coronare

poate fi:A – traumaticăB – fiziologicăC – de acţiuni chimiceD – congenitalăE – artificială197. Leziunile odontale coronare pot fi

produse de factori:A – endogeniB – fiziologiciC – exogeniD – dificiliE – artificiali198. Simptomatologia leziunilor odontale

coronare:A – alterare gustativăB – defecte morfologiceC – alterarea oaselor maxilareD – alterarea masticaţiei şi (s-au) fonaţieiE – alterarea fizionomiei199. Simptomele exobucale în caz de leziuni

odontale coronare depind de:A – modul examinăriB – tehnica palpăriiC – topografia dinţilor lezaţiD – numărul dinţilor lezaţiE – examenul subiectiv200. Pentru a testa vitalitatea pulpară se

utilizaeză:A – palpareaB – teste termiceC – teste funcţionaleD – teste electriceE – endoscopia bucală201. După raportul incrustaţiei cu dintele de

suport deosebim incrusaţii:A – intratisulareB – extratisulareC – bidentareD – biologiceE – intra-extratisulare202. Incrustaţiile sunt indicate:A – pe dinţii temporariB – pe dinţii permanenţiC – până la 18 aniD – după 18 aniE – ca element de agregare203. Etapele pregătirii unei cavităţi pentru

incrustaţii intratisulare:A – deschiderea cavităţiiB – sondarea cavităţiiC – crearea formei de conturD – radiografieE – extensia preventivă

204. Bizotarea marginilor cavităţii pentru incrustaţie urmăreşte scopul:

A – închiderii marginale perfecteB – protecţia prismelor de smalţC – protecţia pulpeiD – protecţia festonului gingivalE – protecţia dinţilor adiacenţi205. Cavităţile preparate pentru incrustaţii

(inlay-uri) intratisulare pot fi grupate în:A – simpleB – dubleC – tripleD – atipiceE – multilaterale206. După tehnologia de relizare coroanele

de înveliş pot fi:A – prin ştanţare sau turnareB – prin polimerizareC – prin îndoireD – prin şlefuireE – prin sculptură207. Coroanele de înveliş sînt indicate:A – pe dinţi cu afecţiuni coronare însă tratate B – pe dinţi mobili de gr. IIIC – pe dinţi integri ca elemente de agregareD – pe dinţi sănătoşi ca element fizionomicE – pe dinţi trataţi incorect208. Avantajele coroanelor de înveliş

metalice ştanţate:A – sacrficiu minim de ţesuturi dureB – o închidere cervicală perfectăC – o redare perfectă ocluzalăD – subţiri şi ieftineE – nu traumează parodontul marginal209. Obeictivele urmărite la prepararea

dintelui pentru coroană de înveliş:A – prepararea în limitele smalţuluiB – deretantivizarea coroaneiC – realizarea spaţiului interocluzal necesarD – prepararea cu dezgolirea insuliţelor de

dentinăE – prepararea cu dezgolirea totală a dentinei210. Coroanele provizorii pot fi:A – prefabricate(standarte)B – confecţionate individualC – confecţionate din ceramicăD – confecţionate din cimenturiE – confecţionate din cauciuc211. Tehnica Scutan de confecţionare a

coroanelor provizorii prevede:A – amprentarea dintelui după preparareB – amprentarea dintelui pînă la preparareC – adaptarea capei standardD – adaptarea coroanei prefabricateE – prepararea acrilatului autopolimerizabil,

aplicarea în amprentă şi întroducerea în cavitatea bucală

Page 6: totalizare-3-ortopedie

212. Cele mai favorabile tipuri de praguri la colet:

A – în unghi ascuţitB – excavatC – în unghi dreptD – convexE – undular213. Coroanele fizionomice ceramice şi

acrilice sînt contraindicate:A – pe dinţii frontaliB – pe dinţii lateraliC – pe dinţi cu coroane înalte D – pe dinţi cu coroane scurteE – pe dinţi frontali214. La confecţionarea coroanelor

fizionomice din acrilate s-au compozite dintele la colet se prepară:

A – fără prag, tangenţialB – cu prag subgingivalC – cu prag juxta gingivalD – cu prag subgingival superficialE – cu prag ecuatorial215. Etapele clinico-tehnice la

confecţionarea coroanelor metalice turnate:A – radiografiaB – prepararea dintelui, amprentarea, protecţiaC – realizarea modelului cu dinţi mobilizabiliD – realizarea modelului obişnuitE – electroodontometria216. Consolidarea dintre componenta

metalică şi ceramică în lucrările metaloceramice se efctuiază prin legături:

A – fiziceB – fiziologiceC – chimiceD – mecaniceE – dure217. În lucrările metaloceramice

componenta metalică turnată pentru retenţia acrilatului se utilizează cu diferite elemente mecanice:

A – aplicarea oxizilor metalelorB – anseC – găuriD – solzi de peşteE – butoni218. Raportul marginei coroanei ştanţate cu

parodontul marginal poate fi:A – să pătrundă în sulcusul dentogingival cu

0,2 – 0,3 mmB – să pătrundă în sulcusul dentogingival cu 3,0

–3,5 mmC – să nu ajungă la marginea gingivală D – să ajungă la marginea gingivalăE – să pătrundă în sulcusul dentogingival cu4,0 –

4,5 mm

219. Ceramica dentară clasică este compusă din:

A – feldspatB – cuarţC – material sinteticD – caolinE – corund220. Coroanele de substituţie sînt indicate

în:A – leziuni odontale coronare parţialeB – leziuni odontale coronare subtotaleC – anomalii de volum ale coroaneiD – anomalii de sediu ale dinteluiE – leziuni odontale coronare totale221. Coroanele de substituţie sînt indicate:A – cînd restul coronar este la nivelul gingieiB – cînd rădăcina este mobilă de gr. IIIC – cînd restul coronar se plasează

supragingival cu 1 – 2 mmD – cînd lungimea rădăcinii este mai mare decît

înălţimea coronarăE – cînd lungimea rădăcinii este mai mică de 3

ori decît înălţimea coronară222. Coroanele de substituţie sînt

contraindicate cînd: A – rădăcina este în profunzimea osului

alveolarB – rădăcina nu este dreaptăC – canalul radicular este obturatD – la mandibulă a rămas numai rădăcina unui

dinteE – în zona apexului este proces patologic

netratat223. Prepararea suprafeţei radicualre la

confecţionarea coroanelor de substituţie poate fi:A – oblicăB – orizontalăC – triunghiularăD – trapezoidalăE – concavă224. După modul de consolidare a

dispozitivului radicular cu cel coronar coroanele de substituţie pot fi:

A – monoliteB – labileC – semilabileD – integranteE – elastice225. Segmentul intradicular al pivotului

coroanei de substituţie trbuie să aibă lungime:A – mai mică decît înălţimea coroaneiB – egală cu înălţimea coroaneiC – mai mare decît înălţimea coroaneiD – egală cu jumătatea înălţimii coroaneiE – nu are importanţă

Page 7: totalizare-3-ortopedie

226. Coroanele de substituţie trebuie să corespundă următoarelor cerinţi:

A – să fie elasticeB – să nu traumeze paradontul marginalC – să închidă ermetic canalul radicularD – să fie dureE – să fie retentive227. Dispozitivul radicular în coroanele de

substituţie trebuie să fie:A – rigidB – elasticC – retentivD – mobilizabilE – cît mai scurt228. Conform tehnicilor de modelare a

machetei incrustaţiei intratisulare (inlay-ului) deosebim:

A-directăB-indirectăC-mixtă D-în doi timpiE-în trei timpi229. Conform destinaţiei deosebim

incrustaţii intratisulare (inlay-uri):A-de refacere morfologică şi funcţională a

dinteluiB-de refacere provizorieC-ca element de agregare a diferitor lucrări

proteticeD-cu destinaţie mixtăE-cu destinaţie pe dinţi temporari407. Ţitrin după localizare deosebeşte

următoarele clase a leziunilor odontale coronare referitoare la tratamentul cu incrustaţii (inlay-uri):

A-pe suprafeţele orizontale ale dinţilorB-pe suprafeţele verticale ale dinţilorC-leziunele dinţilor devitalizaţiD-leziunile dinţilor vitaliE-leziuni mixte-situate pe suprafeţele orizontale

şi verticale ale dinţilor408. Cavitatea pregătită pentru o incrustaţie

(inlay) intratisulară trebuie să corespundăurmătoarelor cerinţe:A-să fie preparată numai în limitele smalţuluiB-să fie preparată nu numai în limitele

smalţului, dar şi în limitele dentineiC-pereţii verticali să fie paraleli sau uşor să

diviezeD-pereţii verticali să fie în convergenţăE-pereţii verticali să fie ondulaţi409. Conform materialelor din care se

confecţioniază incrustaţiile (inlay-urile) pot fi:A-acriliceB-metaliceC-ceramiceD-siliconiceE-din cimenturi

410. La modelarea machetei incrustaţiei (inlay-ului) se utiliziază:

A-gipsulB-acrilatele autopolimerizabileC-acrilatele termopolimerizabileD-ceara stomatologică specialăE-ceară stomatologică lipicioasă411. Etapele clinice de confecţionare a

incrustaţiilor metalice (inlay-urilor) după metoda directă de modelare a machetei:

A-prepararea cavităţii pentru incrustaţie:B-modelarea machetei incrustaţiei din ceară

specialăC-amprentareaD-realizarea modelului de lucruE-ambalarea machetei din ceară pentru turnare412. Etapele de laborator la confecţionarea

incrustaţiilor (inlay-urilor) metalice prin metoda directă:

A-modelarea machetei incrustaţiei din acrilat autopolimerizabil

B-ambalarea machetei incrustaţiei pentru turnare

C-turnarea incrustaţieiD-proba incrustaţiei în cavitatea oralăE-cimentarea incrustaţiei413. Onlay-urile sau coroanele parţiale pot

fi:A- 1 / 4 B-2/4C-2/2D-2/3E-1/3414. Confecţionarea incrustaţiilor (inlay-

urilor) din acrilate moderne fotopolimerizabile prin tehnica indirectă prevede:

A-realizarea modelului de lucru din supergipsB-realizarea modelului de lucru din ghips

medicalC-modelarea machetei incrustaţiei din cearăD-modelarea incrustaţiei din acrilat

fotopolimerizabil strat cu strat direct pe modelE-schimbul machetei din ceară a incrustaţiei în

acrilat415. Din cerinţele către coroanele de înveliş

fac parte:A-uşor să se supuie cimentăriiB-să nu aibă miros neplăcutC-marginea cervicală să aibă contact intim cu

toată suprafaţa bontului dentar s-au cu pragul cervical

D-să restabiliască funcţia gustativăE-să refacă aspectul morfo-funcţional a dintelui

pe care se aplică

Page 8: totalizare-3-ortopedie

416. Coroanele de înveliş sint indicate:A-la prezenţa unor obturaţii mari, întinse în

suprafaţă ce nu asigură o suficientă retenţie a lorB-la prezenţa unor obturaţii mici în suprafaţă C-în caz de prezenţa anomaliilor dentare de

formă, volumD-în caz de prezenţa anomaliilor de formă a

proceselor alveolareE-la prezenţa procesului patologic în zona apex-

ului radicular417. După destinaţie deosebim următoarele

varietăţi de coroane de înveliş:A-de reconstituireB-de agregareC-de autoreglareD-de automenţinereE-de autocurăţire418. Coroanele de înveliş metalice pot fi

realizate din:A-aliajele metalelor uşor fuzibileB-aliajele AlC-aliajele AuD-aliajele Cr-CoE-aliajele Si419. Coroanele fizionomice Jacket pot fi

confecţionate din următoarele acrilate:A-FtoraxB-Superacril-SpofaC-Redont-03D-Sinma-74E-Etacril420. Prepararea ţesuturilor dure în vederea

aplicării coroanelor de învelişse realizează în scopul:A-asigurării durităţii coroanei de învelişB-asigurării elasticităţii coroanei naturale a

dinteluiC-creării spaţiului necesar pentru coroana de

învelişD-creării spaţiului minim de vorbireE-lichidării convexităţilor coroanei naturale a

dintelui421. Realizarea coroanelor metalice se poate

obţine prin următoarele tehnici:A-ştanţareB-ardereC-turnareD-polimerizareE-lipire422. Etapele clinico-tehnice la

confecţionarea coroanelor metalice prin tehnica ştanţării:

A-determinarea indexului igienii cavităţii araleB-prepararea dintelui stîlp, amprentarea şi

protecţia plăgii dentinareC-confecţionarea modelelor şi poziţionarea lor

în simulatoareD-confecţionarea lingurii amprentare individuale

E-confecţionarea şablonului cu borduri de ocluzie423. Coroanele de înveliş metalice

confecţionate prin tehnica turnării pot fi:A-cu grosimea pereţilor dirijatăB-cu grosimea pereţilor nedirijatăC-transparenteD-uşor ştanţateE-uşor fuzibile424. Coroanele fizionomice pot fi

confecţionate din:A-ceramicăB-aliajele auruluiC-acrilateD-aliajele argintuluiE-platină425. La confecţionarea coroanelor

fizionomice Jacket din acrilat dintele stîlp la colet se prepară:

A-cu pragB-ondularC-fără pragD-în trepteE-în zig-zag426. Coroanele fizionomice din acrilate şi

ceramică sînt indicate pe:A-incisiviB-caniniC-premolariD-molari maxilariE-molari mandibulari427. Coroana metalică telescopată prezintă

o lucrare protetică alcătuită din:A-două căpăcele ce gliseazăB-un căpăcel confecţionat pe bontul preparatC-o coroană ce glisează pe căpăcelul fixat pe

bontul dentarD-două coroane ce gliseazăE-o coroană ce glisează pe bontul preparat