Upload
editura-trei-trei
View
1.095
Download
112
Embed Size (px)
DESCRIPTION
The first pages from the book. Copyright © Editura TREI 2011. www.edituratrei.ro
Citation preview
Editori:SILVIU DRAGOMIRVASILE DEM. ZAMFIRESCU
Director editorial:MAGDALENA MĂRCULESCU
Redactor:VICTOR POPESCU
Coperta:FABER STUDIO (MAGDA RADU)
Director producție:CRISTIAN CLAUDIU COBAN
Dtp:RĂZVAN NASEA
Corectură:ELENA BIȚURODICA PETCU
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a RomânieiCRISTEA, DUMITRU Tratat de psihologie socială / Dumitru Cristea. – Bucureşti : Editura Trei, 2015 Bibliogr. ISBN 978-606-719-296-4
316.6
Copyright © Editura Trei, 2015pentru prezenta ediție
O.P. 16, Ghișeul 1, C.P. 0490, BucureștiTel.: +4 021 300 60 90 ; Fax: +4 0372 25 20 20e-mail: [email protected]
ISBN 978-606-719-296-4
„Cel mai frumos sentiment pe care îl poți simți este simțul misterului. Este sursa oricărei arte veritabile, oricărei științe adevărate. Cel care nu a cunoscut niciodată această emoție, care nu are darul de a se minuna și de a se entuziasma, mai bine ar fi mort; oricum ochii îi sunt închiși“.
A. EINSTEIN
„Misterul insondabil al sufletului omenesc.“
M. ELIADE
„Orice carte de psihologie exercită o atracție magică, poate pentru că invită pe cititor la meditație pe tema a ceea ce încă și azi se mai consideră a fi misterul misterelor lumii: spiritul uman“.
L. GAVRILIU
Tratat de psihologie socială n Cuprins
Cuprins
15 Capitolul 1. Psihologiasocialășisocietatea 15 1.1.Generalitățiprivindproblematicapsihologieisociale 15 Introducere 19 Obiectulșiproblematicapsihologieisociale 25 Evoluțiaistoricăapsihologieisociale 28 1.2.Psihologiasocialăînsistemulștiințelordespreom 29 Relațiilepsihologieisocialecualtediscipline
umaniste 15 Constituireasistemuluiștiințelordespreom 35 1.3.Teorieșimetodăînpsihologiasocială 36 Teoriașifuncțiilesale 39 Metodaîncercetareaștiințifică 51 Cercetareaoperaționalăînștiințelesociale 54 1.4.Principaleleorientăriteoreticeînpsihologiasocială 54 Behaviorismul 56 Teoriilecognitive 58 Teoriilefenomenologice 59 Teoriilesimbolice 61 Teoriilesistemic‑structuraliste 64 Teoriilepsihanalitice 66 Teoriilesociometrice 68 Teoriileschimbuluisocial 69 Dialecticaîncalitatedeteoriegeneralăaexistenței 72 Noiorientăriteoreticecontemporane
74 Capitolul 2. Realitateasocială 74 2.1.Realitateasocială—mediulexistențeiumane 76 Distincțiiconceptuale 79 Relațianatură‑societate‑cultură 83 2.2.Construireașicunoașterearealitățiisociale 84 Realitateasocială—întredeterminațiiobiective
șiconstructmental 88 Percepțiarealitățiifiziceșiarealitățiisociale 90 2.3.Reprezentărilesociale 91 Definirea,caracterizareașiclasificarea
reprezentărilorsociale
8
PROF. UNIV. DR. DUMITRU CRISTEA
95 Funcțiilereprezentărilorsociale 97 Structurașidinamicareprezentărilorsociale 102 2.4.Proceseleșifactoriicaremediazăconstruirearealității
sociale 102 Factoridepersonalitate 104 Procesepsihoindividualeșipsihosociale 120 Schemelecognitiveșioperaționaleîncadrul
percepțieisociale 128 Structuricognitivegenerice 131 Operatorisocioculturalicaremediazăconstruirea
realității 142 Factoriistoricicareintervinînprocesulconstruirii
realității 143 2.5.Eroriinterveniteînprocesulconstruiriirealității
sociale 144 Fabricareaevenimentelor 145 Percepțiaautomatăaevenimentelor 145 Gândireailuzorie 146 2.6.Modalitățidecorecțieînprocesulconstruiriirealității 147 Disonanțacognitivă 148 Negociereasocialăarealității 148 Consensulsocial 149 Efectulcorectivalpracticii 150 2.7.Realitateasocialăcasistem 151 Structurageneralăarealitățiisociale 152 Relațiilestructuraleșifuncționaledintre
subsistemelesociale
155 Capitolul 3. Persoana 155 3.1.Personalitateaumanădinperspectivăpsihosocială 155 Distincțiiconceptuale 163 Principaleleteoriișimodeleprivindpersonalitatea 184 Profilulpsihosocialalpersoanei 188 Formareașievoluțiapersonalității 195 3.2.Persoana,Eulșiimagineadesine 196 Eulînstructurapersonalității 199 Eul,sinele,imagineadesineșistimadesine 203 FormareașievoluțiaEuluișiaimaginiidesine 206 Monitorizareadesineșiprezentareadesine 214 MecanismedeapărarealeEului 217 Procesepsihosocialeimplicateînformareaimaginii
desine 224 Mecanismepsihosocialedeautomenținerea
imaginiidesine 226 Eulșiînțelegereaemoțiilor 230 3.3.Niveluldeaspirațieînactivitateapersoanei
9
Tratat de psihologie socială n Cuprins
231 Aspectuldinamicalpersoanei:evaluarea șirealizareadesine
233 Niveluldeaspirațieșireușitasocială 237 3.4.Statutulșirolulsocialîndinamicapersoanei 237 Delimităriconceptuale 241 Nivelurideanalizăarolurilor 244 Conflictelederol 249 3.5.Identitateasocialăapersoanei 250 Definireaconceptuluideidentitatesocială 251 Teoriiprivindidentitateasocială 255 Principaleledimensiunialeidentitățiisociale 260 Disfuncționalitățiapărutelanivelulidentității
sociale
263 Capitolul 4. Relațiileinterpersonale 263 4.1.Generalitățiprivindrelațiilesocialeșipsihosociale 263 Relațiileinterpersonale—formăprincipală
arelațiilorsociale 275 Structurașidinamicarelațiilorinterpersonale 279 Teoriigeneralevizândrelațiileinterpersonale 296 4.2.Relațiiledeintercunoaștere 296 Caracteristicilegeneralealecunoașterii
interpersonale 299 Structuraactivitățiidecunoaștereinterpersonală 307 Procesecognitivespecificeimplicateîncunoașterea
interpersonală 310 Sursealeunoreroriînformareaimpresiilor
interpersonale 311 4.3.Relațiilesocioafective 311 Caracterizaregeneralăarelațiilorpreferențiale 316 Teoriiprivindnaturarelațiilorafective 324 Factoriicarecondiționeazăformarearelațiilor
preferențiale 336 Profunzimearelațiilorafective 350 Singurătateacafenomenpsihosocial
355 Capitolul 5. Relațiiledecomunicareșiinfluență 355 5.1.Comunicareainterpersonală 356 Definireașicaracterizareaactivitățiidecomunicare 357 Teoriigeneralevizândcomunicarea 371 5.2.Factoriiimplicațiînprocesulcomunicării 371 Dimensiunipsihosocialealepersonalitățiiimplicate
înprocesuldecomunicare‑influență 374 Factoriipsihosociali 375 Factoriisocioculturalișiideologici 375 Factoricontextuali
10
PROF. UNIV. DR. DUMITRU CRISTEA
376 Factoricețindecodurișidemesaje 378 Caracteristicilecanaluluidecomunicare 378 5.3.Limbajșicomunicare 381 5.4.Formelecomunicăriiinterpersonale 389 5.5.Analizatranzacționalăacomunicării 397 5.6.Factoriiperturbatoriaicomunicării 402 5.7.Strategiideoptimizareacomunicăriiinterpersonale
408 Capitolul 6. Influențasocială 408 6.1.Influență,atitudinișicomportament 408 Definireașicaracterizarearelațiilordeinfluență 410 Relațiadintreinfluență,atitudinișicomportament 414 Aspecteteoreticeprivindinfluențapsihosocială 416 Clasificareaformelordeinfluență 419 Analizastructuriisituațieideinfluență 421 Mecanismelepsihosocialeimplicateînrealizarea
influenței 426 Factoripsihoindividualișipsihosocialiimplicați
înrealizareainfluenței 429 6.2.Principaleleformealeinfluențeipsihosociale 429 Persuasiuneșicomunicare 440 Manipulareacaformădeinfluențăîncadrul
relațiilorsociale 450 Influențaminorităților 463 6.3.Efecteleinfluențeipsihosociale 463 Uniformitate,conformismșisupuneresocială 470 Putere,autoritateșiinfluențăsocială 475 Rezistențalainfluență
483 Capitolul 7. Relațiilefuncționale 483 7.1.Relațiileinterpersonaleîncadrulactivitățilorsociale 484 Definireașicaracterizarearelațiilorfuncționale 486 Clasificarearelațiilorfuncționale 488 7.2.Structurașidinamicarelațiilorfuncționale 488 Factoriiimplicațiîndesfășurarearelațiilor
funcționale 490 Dinamicageneralăarelațiilorfuncționale 491 7.3.Negociereacaformăarelațiilorfuncționale 492 Definireașicaracterizarearelațiilordenegociere 493 Structurașidinamicarelațiilordenegociere 494 7.4.Optimizarearelațiilorfuncționale
496 Capitolul 8. Microgrupurilesociale 496 8.1.Problematicageneralăastructurilorșigrupurilor
sociale 498 8.2.Microgrupuriledinperspectivăpsihosocială 499 Definiție,caracterizaregenerală,clasificare
11
Tratat de psihologie socială n Cuprins
507 Orientăriteoreticeșimodelevizândmicrogrupurile sociale
514 Dimensiunilepsihosocialealemicrogrupurilor 516 Dinamicașifuncțiilepsihosocialeale
microgrupurilor 522 8.3.Structurișiprocesepsihosocialedegrup 523 Structurasocioafectivăagrupului 533 Structurașiproceseledecomunicareîncadrul
microgrupurilor 543 Structuraautoritățiișiproceseledeinfluență
încadrulmicrogrupurilor 547 Structuraaxiologic‑normativă 551 Structuramotivațional‑atitudinală 553 Structurasarciniișiproceseledecoacțiune 557 8.4.Fenomenepsihosocialedegrup 557 Coeziune,conformismșideviaționism 566 Leadershipulșifenomeneleaferenteconducerii 585 Conflictualitateadegrup 590 Climatulpsihosocialdegrup 598 Dezindividualizarea 600 Culturadegrup 605 Inconștientulșiimaginaruldegrup 608 8.5.Performanțagrupului 608 Definirea,caracterizareașievaluareaperformanței 610 Fenomeneleaferenteinfluențeigrupuluiasupra
performanțelorsale 613 Strategiideoptimizareaperformanțelor
microgrupurilorsociale 614 8.6.Caracteristicileprincipalelortipuridemicrogrupuri
sociale 615 Microgrupurilenaturale 617 Microgrupurileartificiale 621 8.7.Dinamicagrupuluicainstrumentdeacțiune
psihosocială 621 Generalitățiprivindconceptulde„dinamică
agrupului“ 622 Principaleledirecțiideintervențieîncadrul
microgrupurilor
624 Capitolul 9. Organizațiile 624 9.1.Organizațiilecasistemepsihosociale 625 Omulșicomportamentulorganizațional 630 Definireașicaracterizareageneralăaorganizațiilor 633 Clasificareaorganizațiilor 636 Concepțiiteoreticeprivindnaturaorganizațiilor 645 Dimensiunilefundamentalealeorganizațiilor 647 9.2.Structurașifuncțiileorganizațiilor
12
PROF. UNIV. DR. DUMITRU CRISTEA
647 Analizastructural‑funcționalăaorganizațiilor 654 Caracteristicilestructuralealeorganizațiilor 661 Funcțiilepsihosocialealeorganizațiilor 664 9.3.Dinamicaorganizațională 664 Aspectegeneralealedinamiciiorganizaționale 666 Proceselepsihosocialeimplicateîndinamica
organizațională 690 9.4.Conducereaorganizațiilor 690 Definireașicaracterizareageneralăaconducerii 693 Funcțiileconducerii 698 Deciziaînactivitateadeconducere 702 Stilulorganizaționaldeconducere 709 9.5.Resurseleumanealeorganizațiilor 710 Aspecteconceptualeprivindproblematica
resurselorumane 712 Activitateadeasigurareșigestionarearesurselor
umane 716 Carieraprofesională 729 9.6.Fenomenepsihosocialespecificeorganizațiilor 730 Stresulorganizaționalșiobosealapsihofizică 736 Conflicteleorganizaționaleșimobbingul 745 Satisfacțiaprofesionalășipsihosocială 749 Climatulorganizaționalșimoralulpersonalului 753 Culturaorganizațională 766 9.7.Performanțaorganizațională 766 Definireașicaracterizareanoțiuniideperformanță
organizațională 770 Evaluareaperformanțeiorganizaționale 773 9.8.Intervențieșischimbareorganizațională 773 Definireașicaracterizareaconceptelordebază 778 Principaleledirecțiialeintervențieișischimbării
organizaționale 779 Strategiideintervențieșideoptimizare
aproceselorpsihosociale 794 Rezistențalaschimbare 773 9.9.Direcțiiactualedeevoluțieasistemelor
organizaționale
797 Capitolul 10. Mulțimileșifenomeneledemulțime 797 10.1.Generalitățiprivindmulțimilesociale 797 Delimităriconceptuale 800 Clasificareașicaracterizareageneralăamulțimilor 806 Mulțimileînsocietateacontemporană 808 10.2.Principiiledebazăalepsihologieimulțimilor 809 Caracteristicilepsihologicealemulțimilor 821 Dinamicamulțimilor
13
Tratat de psihologie socială n Cuprins
824 Lideriișiconducereamulțimilor 833 10.3.Psihosociologiacomunităților 834 Obiectulșiproblematicapsihologieicomunității 835 Concepteleșiprincipiiledebazăalepsihologiei
comunității 837 Domeniideaplicareapsihologieicomunității 839 10.4.Opiniapublică 839 Definireașicaracterizareageneralăaopiniei
publice 847 Structurașidinamicaopinieipublice 856 10.5.Comunicareademasăcafenomenpsihosocial 856 Definițieșicaracterizaregenerală 862 Comunicareademasășiopiniapublică 869 Principaleleformeparticularealecomunicării
demasă 875 Manipulareaopinieipublice 879 10.6.Evaluareaopinieipublice:sondajeledeopinie 879 Definiție,caracterizaregeneralășifuncții
psihosociale 881 Exigențespecificedeefectuareasondajelor
deopinie
884 Capitolul 11. Socialitateșiconduitesociale 884 11.1.Noțiunigenerale 886 11.2.Conduiteleaferentecoezivitățiisociale 887 Comportamenteleprosociale 895 Comportamentelecosociale 906 Comportamenteleantisociale 917 11.3.Conduitamorală 917 Cadrulconceptualaferentproblematicii
conduitelormorale 920 Procesepsihosocialeimplicateînformarea
conduiteimorale 922 11.4.Familiașiconduitafamilială 922 Definireașicaracterizareafamilieicamicrogrup
social 923 Clasificareașiformelefamiliei 925 Funcțiilefamiliei 926 Procesepsihosocialeîncadrulfamiliei 927 Evoluțiiactualevizândfamilia 929 11.5.Conduitaintersexuală 929 Fundamentelepsihosocialealeconduiteisexuale 933 Asimetriarolurilordesex 935 Dinamicaviețiisexualeînontogeneză 943 Conduitesexualeaberante 948 Evoluțiiactualealerelațiilordecuplu
14
PROF. UNIV. DR. DUMITRU CRISTEA
949 11.6.Conduitareligioasă 949 Fundamentelepsihosocialealefenomenelor
religioase 955 Determinațiipsihoindividualealeconduitelor
religioase 959 Principaleleconfesiunișisectereligioase 965 11.7.Conduitaeconomică 965 Principaleleformealecomportamentelor
economice 966 Conduitadeconsum 973 11.8.Conduitaestetică 973 Formealeconduiteiestetice 974 Modacafenomenpsihosocial 978 11.9.Conduitapolitică 978 Considerațiigeneraleșidelimităriconceptuale 979 Formedemanifestareaconduiteipolitice 982 Comunicareapolitică 983 11.10.Alteformealeconduitelorsociale
985 Capitolul 12. Relațiadintremediulnaturalșicelpsihosocial 985 12.1.Mediulpsihosocialșisănătatea 985 Conceptuldesănătatedinperspectivăpsihosocială 988 Factoripsihici,psihosocialișisocioculturali
cuvalențepatogene 995 Categoriipsihopatologicealeviețiisociale 999 Optimizarearelațieimediupsihosocial–sănătate 1000 12.2.Psihosociologiahabitatului 1000 Dimensiunilepsihosocialealemediului 1007 Fenomenelenegativealeinadecvăriiomului
lamediu 1012 Optimizareaambianțeisocialeșiaraportului
om–natură
1015 Bibliografie selectivă
Tratat de psihologie socială n Psihologia socială și societatea
CAPITOLUL 1
Psihologia socială și societatea
„Psihologia socială sau mașina de fabricat zei.“
S. MOSCOVICI
„Psihologia socială este mai mult decât o știință: este arta prin care oamenii pot ajunge la armonie în plan social și la împlinirea de sine — în plan individual.“
D. CRISTEA
1.1. Generalități privind problematica psihologiei sociale
Printreștiințeleumanisteacărordezvoltarespectaculoasăamarcatultimasutădeani,psihologiasocialăocupăopozițiecutotulaparte,oferindoperspectivăsinteticăasupraexistențeiumaneși,totodată,uninstrumentesențialpentruînțelegereașioptimizareaexistențeinoastredezicuzi.Sau,dupăexpresialuiSerge Moscovici,adevenit„mașinadefabricatzei“,adicăuninstrumentdeformareadestinelorumane,capabilsăseraportezelucid,conștientșiprogramaticlapropriulrostînlume.
1.1.1. Introducere
Preocupărileprivindproblematicaomuluișiaviețiisalesocialeauocupatîntoatetimpurileunloccentralîncâmpulreflexieifilosoficesauștiințifice.DupăgândulpoeticșiprofundalluiEminescu,omulesteopermanentăîntrebarepusăUniversului.Științașifilosofiaautransfor‑mataceastăinterogațiemetafizicăîntr‑opreocupareconstantădestabilireprinomaprincipaluluicriteriuaxiologicdefundamentareapropriilordomeniidecercetare.Antichitateaoferăstrăluciteexempleînacestsens,prinlucrăriledereferințăaleluiSocrate,Platon,AristotelsauCicero. DacăProtagorasconsideraomulcamăsurăatuturorlucrurilor,decicaoideeînafarădecarelumeaîșipierdesensul,laSocrate,cunoașterea de sine
16
PROF. UNIV. DR. DUMITRU CRISTEA
devinepremisasinequanonaoricăruidemersepistemologic.Definindomulcaființăsocialăprinnaturașiesențasa,Aristotelfixeazădejaunaltreperesențialpentruviitoarelecercetăridindomeniulfilosofieișiștiințelorsociale.Deșipreponderentmetafizice,acestorprimedemersuriteoreticenule
lipsescintuițiișiobservațiiremarcabileprinfinețeașipregnanțalor,carevorfipreluateșiaprofundateulterior,încadrulunordezvoltăriștiințificesistematice.Dealtfel,de‑alungulunorperioaderelativmari,moduldeabordareaproblematiciiumaneaevidențiatanumitenotedistinctive,avândatâtuncaractercomplementar,câtșiintegrator.
Antichitateaarelevatdimensiunea metafizicăaexistențeiomului,văzutîntr‑oarmonioasăunitatecuîntregulUniversmaterialșispiritual,unmicrocosmoscarereproducesinteticșiesențialmacrocosmosul.ValorilespiritualealeAntichitățiiorientaleșioccidentaleauîncăoextraordinarăperenitate,culminândcuacelecreațiistrăluciteale„miracoluluielen“.
Evul Mediu,departedeaputeaficonsiderat,întotalitateșipetoatespațiileculturale,aceaîntunecatăperioadăîncarepreocupărilespirituales‑auaflatînregres(afirmațievalabilăînmaremăsurăpentruEuropaOccidentală,aflatăsubanumitederapajeobscurantiste),evidențiazăcuodeosebităforțădimensiunea transcendental‑religioasăaexistențeiumane,aspectfărădecareînțelegereaaceeaces‑anumit„creațiaabsolutăaUniversului“nuarfiposibilă.
Renașterea recupereazăproblematicaomuluicaființămultidimensiona‑lășirațională,deplasândaccentulasupradimensiuniimarcatedeaspirația spre cunoaștere și libertate,valoriceaparținuneimoralelaice,complemen‑tară,darnuopozantă,celeireligioase.
Epoca modernă înscrieexistențaumanăsubsemnulpragmatismului transformator,capabilsăproducămutațiiexistențialeprinintermediulacțiunilorsocialedirijateșitehnologiilorindustriale.
Epoca contemporană estemarcatăînprincipaldecibernetizareșiinfor‑matizare,evoluțiicareproducmajoremutațiipedimensiuneaculturalăaexistențeiumane,darșiînproblematicapsihosocialăarelațiilorumane.Paralelcuaceastăevoluțieistorică,constituireaprogresivăacunoașterii
pozitivevaconduceșilaonecesarămaturizareareflexieiteoreticeîndomeniulcomplexalștiințelordespreom,precumșilaelaborareauneimetodologiispecificedecercetare.Astfel,seasigurăpremiseleaparițieiunorștiințeprecumpsihologia,sociologia,antropologia,politologiaș.a.Înzonadeinterferențăaacestordisciplineseconfigureazășipsihologiasocială,cadomeniuautonomdecunoaștereșicercetareexperimentală.Deobservatcă,maialesînacestedomenii,împletireastrânsădintrecerce‑tareaștiințificășispeculațiafilosoficăs‑adoveditdeosebitdefructuoasă,
17
Tratat de psihologie socială n Psihologia socială și societatea
celedouămodalitățifundamentaledeabordarepotențându‑seșispriji‑nindu‑sereciproc.Acesteînceputurirelevă,totodată,principaleledirecțiideabordare
șiinterpretareteoreticăaesențeiumane,direcțiicufuncțiemetodolo‑gicăce,ulterior,prindezvoltareșinuanțare,vorconduce la formu‑lareaprincipiilordebazăalesociologiei,antropologieișipsihologieisocialemoderne.De‑alungulevoluțieiistoriceaștiințelorumaniste,asupranaturiipro‑
fundeaființeiumaneaufostadoptateșidezvoltatemaimulteperspectiveteoretice,darcareauunevidentcaractercomplementar(v.34;128;254;260;299ș.a.).Astfel:(a)Perspectiva biologică.Încadrulacesteiorientări,accentulsepune
pedimensiuneabiologicăaființeiumane,văzutăcaoverigăterminalăîntr‑unlunglanțevolutiv.Relevându‑seînspecialdeterminațiilenatu‑ral‑geneticealecomportamentului,seipostaziazărolulinstinctelor,alsenzorialitățiișiactivitățiinervoasesuperioareîndinamicaviețiipsihiceșisociale.Aspectelesomaticeșifiziologiceaparcaoveritabilăinfrastruc‑turăapsihologiculuișisociologicului,fiindprincipaleledeterminantealeprocesuluimailargdeadaptarelamediu.Înaceastăopțiunemeto‑dologicăîșivorgăsiînceputurilecercetărilemodernedeneuropsiholo‑gie,psihofiziologie,psihogeneticăsaumorfopsihologie.Fundamentareaexperimentalăaacestorstudiiageneratadevărateparadigmepentruabordărileteoreticeulterioare,cumarficelelegatedemodelareaciber‑neticășiinformaționalăarelațieidintrestructurașifiziologiacreieruluișiprofilulpsihosocialalcomportamentuluiuman.(b)Perspectiva sociologică.Această concepție evidențiazădeter‑
minațiile socioculturale și economice ale conduitei umane,precumșimecanismele prin care socialul, prin structurile și funcțiile sale,condiționeazășimodeleazăînplanistoricșiontogeneticatâtprocese‑lepsihoindividuale,câtșicelederelaționareinterpersonală, intra‑șiinter‑grupale.Principiuldebazăalacesteiorientăripoatefiformulatastfel:nimicnuexistăînpsihiculumancaresănuexprimeoinfluențăsocială,înplanfilogeneticsauontogenetic.Deci,suprastructurasocialăesteconsideratădeterminantulabsolutalviețiiindividualeșidegrup.Cercetăriledeaceastăinspirațieauavutunrolimportantînfundamenta‑reașidezvoltareaunorștiințeprecumsociologia,antropologiaculturală,etnopsihologiasaupolitologia.(c)Perspectiva psihologică.Înacestcaz,accentulsedeplaseazăasupra
subiectivitățiiindividului,acordându‑seprocesualitățiipsihiceroluldedeterminantmajoralconduitelorindividualeșisociale.Cogniția,afecti‑vitatea,motivația,voliția,stareadeconștiințăș.a.suntnunumaidomenii
18
PROF. UNIV. DR. DUMITRU CRISTEA
predilectedecercetare,dar,totodată,șifactoriicarepotexplicaansamblulaspectelorviețiiindividualeșisociale.Încâmpulacesteiorientăriteore‑ticesepotidentificaanumiteconcepțiiștiințificeexcesivpsihologizante,localizatefieîncadrulpsihologieigenerale,fielanivelulunorramurispecializatealeacesteia:psihologiaînvățării,psihopatologia,teoriiasu‑prapersonalitățiiș.a.Însăcercetărileavândaceastăbazămetodologicăaucontribuitsemnificativlafundamentareapsihologieimoderne,aceleiexperimentaleînspecial.(d)Perspectiva sistemică. Depășindevidentaunilateralitateaorien‑
tărilorteoreticemaisus‑amintite,concepțiamodernădespreomșiviațasocialăsebazeazăpeprincipiulinteracțiuniidinamicedintrebiologic,psi‑hologicșisocial.Astfel,personalitateaumanăesteînțeleasăînesențaeicao structură dinamică bio‑psiho‑socială,avândcaprincipalăfuncțieadapta‑reaoriginalășieficientălamediulnaturalșisocial.Dinaceastăperspec‑tivă,analizaoricăruielementalpersonalității,alsistemuluirelaționalalacesteia,precumșialviețiisocialeîngeneraltrebuiesăsefacăținândcontdeinteracțiuneașidecondiționareareciprocădintrefactoriibiolo‑gici,psihologicișisociali,atâtînplanfilogenetic,câtșiontogenetic.Maialesdinperspectivapsihologieisociale,nuproceseleșifenomenelepsihi‑ceînsineconteazăînprimulrând,ciconexiunileșiinteracțiunileîncâm‑pulcăroraacesteaiaunaștereșisemanifestă,înplanulvastalexistențeiindividualeșisociale.Seevidențiazăastfelocondiționarereciprocăîntrepsihologicșisocial,caremarcheazăîntreagafenomenologieapsihologi‑eisociale.Aiciputemidentificarelevanțaremarcabilăamoduluiîncarefuncționeazălegeadinamicăacontradictoriului,desprecarevorbeaS. Lupasco.Dealtfel,viziuneadialectică,dinamicășisistemicăreprezintăunimperativfundamentalalgândiriiștiințificemoderne,predominantinter‑,trans‑șimultidisciplinare.(e)Perspectiva spiritualistă.Încadrulacesteiabordări,spirituleste
consideratcaorealitateprimordialășitranscendentă,careseobiectiveazăistoricsubformaculturiișicivilizațieiuneiepoci.Convergentăcuanu‑miteorientăriculturologice,aceastăviziuneasupraevoluțieiumanitățiisesprijinășipemultedatedeterenoferitedeantropologiaculturală,pri‑vindprofilulspiritualaldiferitelorepociistorice,precumșiasupramodu‑luiîncareseconfigureazăcomportamentulumanîncadrulunorspațiiculturaleparticulare.Sintetizând,amputeaidentificaoseriedeetapemajoreînacestprocesevolutiv:epocabarbară,mitică,religioasă,metafi‑zică,umanistă,științifico‑tehnologicăsauintegralist‑informațională,fie‑caredintreacesteacucaracteristicicareîșipundecisivamprentaasupracomportamentelorindividualeșipsihosociale.
19
Tratat de psihologie socială n Psihologia socială și societatea
1.1.2. Obiectul și problematica psihologiei sociale
Indiferentdinceperspectivăvomabordaproblemacondițieiumane,unfaptesteevident:individulsenaștecuanumitepredispozițiistruc‑turaleșifuncționale,cuanumitevirtualitățicarecapătăconsistențășiseobiectiveazăînconduitespecificenumaiînurmaunuiîndelungatprocesdeînvățareșiintegraresocială.Individulîșidepășeștesimplacondițiebiologică,devenindcuadevăratpersonalitatenumaiînurmasocializăriisale,ainteriorizăriiunorinfluențesistematiceșiorganizate,provenitedinmediulextern.Progresiv,înontogenezăseasimileazășiseinteriorizeazăsistemecomplexedevalori,modele,norme,idealuri,schemecognitiveșiacționaleetc.,toateacesteafiindcondiționatedeoachizițiefundamenta‑lă:limbajul.Instrumentesențialmentedenaturăsocială,fărădecareatâtpercepțiasocială,gândireașiimaginațiacreatoare,câtșitoateformelederelațiiumanenuarfiposibile.
Astfel,toateconduitele,atitudinile,sentimenteleșiacțiunileindividua‑lesuntgenerate,modelateșicondiționateînmodesențialdefactorisocio‑culturali,careauîntotdeauna—prinsimplulfaptalproduceriilor—osemnificațiesocială.Chiaraspectelecelemaiintimealeviețiiindividua‑le,sentimentele,atitudinile,motivațiileșiaspirațiilecelemaiprofundeîșiextragconținutulșisemanifestăînformespecifice,caexpresieaunorrelațiicomplexealepersoaneirespectivecualtepersoane,grupuri,organizațiișiinstituțiisociale.Acestetrăiri,darșiproceselepsihicesubiacentesestructu‑reazăprogresiv,pemăsurăceseconsumăistoriasocialăaindividuluișipemăsurăcesedezvoltăîndiferiteplanurirelațiileinterpersonaleșidegrupaleceluiîncauză.Deșifiltratșicondiționatdefactoriendogeni,geneticisauconstituționali,sistemulrelațiilorsocialeșiinterpersonaledă—înultimăinstanță—conținutșiformăviețiinoastrepsihice.Săconcretizămceleafirmatemaisusprincâtevaexemple.Încădela
naștere,copilul intră într‑unsistemcomplexderelațiicuceiapropiați:părinți,frați,prietenisauvecini.Fiindtratatcudragostesaurăceală,răsplă‑titsaupedepsitpentrufaptelesale,copiluldezvoltălarândulsăuanumitesentimenteșiatitudiniatâtfațădepersoanelecucareintrăîncontact,câtșifațădediferitelecategoriideobiecteșisituațiisociale.Asimilândprogresivlimbajul,încadrulaceluiașisistemrelațional,învață,totodată,săcomunice,folosindmodeleleoferitedeceidinjurulsău.Asistămastfelladezvoltareaunuicomplexprocesdeînvățaresocială,procescareîșivalărgiprogresivsfera,pemăsurăceseextindșirelațiilepsihosocialealesubiectului,procesobiectivatînfinalprinintegrareasubiectuluipediferiteledimensiunialeexistențeisociale.
20
PROF. UNIV. DR. DUMITRU CRISTEA
Crescând,copilulvaparticipa—simultansausuccesiv—laviațamaimultorgrupuri(familial,școlar,dejoacăetc.),formându‑șiototmaicom‑plexărețeaderelațiiinterpersonaleșiasimilândtotmainumeroasemodeleșinormedecomportament.Vafi,poate,unlideralgrupuluisău,vaintraînconflicteșivaformaprietenii,toateacesteareflectându‑seînviațasainter‑năprinformareaunuisistemcoerentdesentimente,motivații,atitudinișicognițiisociale.Cândîșivaalegeoprofesie,ovafacepebazaunormodeleșiinfluențe,
preluatetotdelaceidin jur:deregulă,persoanecareauosemnificațieafectivădeosebităsausebucurădemultprestigiu.Deci,oopțiunecarearputeapăreapursubiectivăexprimădefaptconținutuluneirelațiisociale:aceeadintreunmodelsocial(profesiacamodelocupațional),opersoanăcareconferăvaloaremodelului(prinintermediulprestigiului,pozițieisauascendențeisaleafective),oinstituțiecarepromoveazăocomandăsocialăși—înultimăinstanță—persoanacarefaceopțiunea.Într‑unaltplan,atuncicândtânărulvaapreciaceestebunsaurău,fru‑
mossauurât,utilsauinutil,dreptsaunedrept,cândîșivafaceprietenisaudușmani,cândvaurîsauvaiubi,cândvafiorgoliossauumil—înfiecaredintreacestecazurivorfiimplicateomulțimedeprocesepsihice:percepție,gândire,imaginație,afectivitate,motivațieș.a.Însă,deșidesfășurateînpla‑nuluneiaparenteșipuresubiectivități,conținutulacestorprocesevafidatdemultitudinearelațiilorinterpersonale—anterioaresauactuale,realesauvirtuale—,deexperiențaindividualăconsumatăîntr‑unanumitcâmpsocialșicultural.Formademanifestareaacestoravafi,deasemenea,modelatăpreponderentsocioculturalșiîntr‑omăsurămultmaimicădefactoripsi‑hoindividuali.Multipleleinfluențeeconomice,politice,culturale,religioaseșieducaționalevormodelaîntr‑omăsurădinceîncemaimareconduitaindividuală,structurândșicondiționândintegrareașiparticipareapersoa‑neilaviațasocialăagrupurilor,organizațiilorșiinstituțiilordincarefacepartesaucucareseaflăînrelațiimaimultsaumaipuținprofundeșistabile.
Înconcluzielacelearătatemaisus,viațafiecăruiomcapătăconținutșisemnificațienumaiîncontextulcâmpuluisocioculturalîncaretrăiește,subinfluențarelațiilorinterpersonalepecareledezvoltășiaexperiențeisocialepecareoacumulează.Viața oricărei persoane este esențialmente o viață de relație:relațiacusineînsuși,relațiacualtul,cugrupurileșiorganizațiiledincarefacepartelaunmomentdatsaulacareaspirăsăadere,relațiacuunansambludesistemenormativeșiaxiologicespecificefiecăreisocietățiîntr‑oanumităperioadăistorică,darșicuunîntregsistemde„obiec‑tesociale“semnificatecultural.Proceselepsihicesubiacentefuncționăriiacestuicomplexcâmpderelațiivoraveaconținuturi,dinamicișiforme
21
Tratat de psihologie socială n Psihologia socială și societatea
specificedemanifestareîntr‑unanumitcadrusocioculturalșiistoric;aces‑teaspecte,împreunăcunumeroaseprobleme,proceseșifenomenederi‑vate,vorconstituiprincipalulobiectdestudiupentrupsihologiasocială.Astfel,vomconstatacăperspectivapsihosociologicădepășeșteabor‑
darea„binară“specificăaltordisciplinepsihologice(subiect—obiect),adoptândoperspectivă„triadică“,încareceletreiinstanțe(subiect—obiect—subiectsocial)seaflăîntr‑odialecticărelațiedeunitate‑contra‑rietate,ceeaceleconferăcalitategenerativăpentrutoaterelațiile,condui‑teleșisituațiilesocialepecareleabordează,darșipentrudinamicaEuluicanucleualpersonalității.
Relația triadică „Ego–Obiect–Alter“ nu este una statică, de simplăcoprezență,ciunadeinteracțiunedinamică,condiționareșimodelarereci‑procă,într‑unanumitcâmpistoricșicultural.Termenul„Alter“nutrebuieînțelescaunsimpluAlterEgo,deșipoatecăpătașiaceastăformăparticu‑lară,atuncicând„Alteritatea“esteinteriorizată,devenindautoreferențialșiinstanțăcriticăîndialogulcunoiînșine.Estevorbadeunfenomenmaicomplex,încarecadrulsocialformatdinpersoane,grupuri,organizații,instituții,normeșimodelesocioculturaleseconstituiecaunfactoractivcaremijlocește,condiționeazășistructureazărelația„Subiect(Ego)–Obiect(realsauimaginar)“.EsteceeaceS. Moscovici numea „naratorul“,dinoperaluiProust (În
căutarea timpului pierdut):„Elfixeazăfiecarepersonajîncadrulsăupropriu:Swann,Odette,Charlus,Albertine,iarnoiștimcineestefiecaredintreei,individualizându‑icuprecizieșiînmodnecruțător“.Sau,dupăopinianoas‑tră,estecorul anticdintragediilegrecești,carecomenteazăevenimenteleșipersonajeledinperspectivaCetății,invocăZeii,selamenteazăsauinterpre‑teazăfapteledinperspectivauneiinstanțeaparentabstracte,impersonale,darnumaipuținimplicateîndestinulpersonajelorșiîndesfășurareadra‑meisocialeîncaresuntantrenate.
Definiția și caracterizarea psihologiei sociale. Deșiînliteraturadespecialitatevomîntâlninumeroasedefinițiimaimultsaumaipuțincon‑vergente,oanalizăatentăaacestoraevidențiazăcâtevanotecomune.Sintetizându‑le,vomdefinipsihologiasocialăcaștiința care studiază în mod sistematic interacțiunile umane și fundamentele lor psihologice, fenomenele psihice care se dezvoltă în context relațional, împreună cu legile care le guver‑nează formarea, manifestarea și dinamica.Însăvomconstatacăpsihologiasocialăstudiazănunumairelațiile
interpersonalereale,cișipeceleimaginare,înmăsuraîncareacesteainfluențeazăconduitapersoanelorimplicateîntr‑unanumitcâmpșijoc