Twinning Project RO2004/IB/EN-09 Ghidularpmsb.anpm.ro/files2/twinning_2004/5300/09_5301_ro.pdf · activităţilor industriale asupra mediului inconjurător in mod „integrat“,

Twinning Project RO2004/IB/EN-09Implementation and Enforcement of the Environmental Acquis at

National Level and Coordination of the 8 Regional Twinning Projects

Ghidul

pentru

Stabilirea si utilizarea BAT in procedura de autorizare

Bucharest, Loerrach April 2006

Ghidul pentru stabilirea si utilizarea BAT in procedura de autorizare

Impresum

Acest manual a fost elaborat de:

Dr. Georg Lutz (Administratia de Mediu Baden-Württemberg, Lörrach)

Ansgar Drost (Administratia de Mediu Baden-Württemberg, Lörrach)

Bucharest, Loerrach

April 2006

Dokument: 2004_09_5240 (www.anpm.ro) Pagina 2 din 30

Structura ghidului pentru stabilirea si utilizarea BAT in procedura de autorizare

0. Descrierea tematicilor

1. Introducere 1.1 Directiva IPPC 1.2 BAT-Reference Documents (BREF)

2. Terminologie

3. Sarcinile in procedura de autorizare 3.1 Sarcinile solicitantului 3.2 Sarcinile autoritatii 3.2.1 Procedura metodica pentru stabilirea BAT 3.2.2 Schema de verificare (specific bransei, locala, evaluarea efectelor) 3.2.3 Evaluarea bunurilor protejate 3.2.4 Luarea in considerare a altor specificatii

4. Stabilirea BAT cu BREF / utilizarea unui BREF 4.1 Structura unui BREF 4.2 Cum se foloseşte un BREF? 4.2.1 Diagrama procesului: Evoluţia proceselor în industria de finisare textilă 4.2.2 Diagrama procesului: Evoluţia proceselor în fabricarea de hârtie 4.2.3 Imaginea de ansamblu a debitelor masice în industria de finisare textilă 4.2.4 Imaginea de ansamblu a debitelor masice în fabricarea de hârtie

4.2.5 Stabilirea BAT fara BREF

5. Utilizarea BAT in procedura de autorizare / Decizia de autorizare conform IPPC 5.1 Generalitati 5.2 Transpunerea concreta a rezultatelor verificarilor intr-o decizie 5.3 Decizia integrata

6. Exemplu pentru masurile desfasurate conform anexei IV din Directiva IPPC 6.1 Fabricarea placutelor conductoare 6.1.1 Situatia initiala 6.1.2 Masuri realizate (de imbunatatire) / anexa IV — criterii de verificare BAT 6.2 Industria de finisare textila 6.2.1 Situatia initiala 6.2.2 Masuri realizate 6.3 Industria chimica 6.3.1 Situatia initiala 6.3.2 Masurile realizate


7. Exemple pentru procesele de evaluare de mediu cuprinzatoare

7.1 Industria hartiei 7.2 Industria pielei 7.3 Epurarea gazelor de ardere 8. Rezumat 9. Literatura


0. Descrierea tematicilor Prin directiva IPPC (directiva council 96/61/EC) a intrat Europa intr-un teritoriu nou. Autorităţile competente cu autorizaţiile instalatiei trebuie să previna şi să reducă efectele activităţilor industriale asupra mediului inconjurător in mod „integrat“, adica cuprinzand intreg mediu si cu ajutorul celor mai bune tehnici disponibile (BAT). Acest ghid ajută autorităţile sa gaseasca BAT din numarul mare de tehnici de productie. Si operatorilor de instalatii poate fi de folos acest ghid, in sensul considerarii celor mai bune tehnici disponibile in cadrul planifi-carilor sau sa poata aprecia tehnicile deja utilizate din punctul de vedere al BAT. 1. Introducere

1.1 Directiva IPPC Directiva IPPC are ca scop prevenirea si reducererea integrata a poluarii mediului ca urmare a categoriilor de activitati industriale si agricole mentionate in anexa I din Directiva. Aceasta prevede masuri pentru prevenirea si, daca aceasta nu este posibila, pentru reducerea emisiilor din aceste activiatati in aer, apa, sol – inclusiv si masurile referitoare la deseuri -, pentru a realiza un nivel de protectie pentru mediu in ansamblu. Corespunzator Directivei trebuie ca activitatile mentionate in anexa I sa fie supuse unei proceduri de autorizare. Autorizatiile integrate trebuie sa contina cerinte si valori limita de emisie, care sa asigure ca vor fi luate toate masurile de prevenire adecvate pentru protectia mediului. Valorile limita de emisie vor fi stabilite pe baza celor mai bune tehnici disponibile. 1.2 BAT-Reference Documents (BREF) Pentru a sprijini Statele Membre la aplicarea Directivei IPPC, are loc intre statele membre si industria aferenta un schimb de informatii referitoare la cele mai bune tehnici disponibile (BAT). Scopul acestui schimb de informatii este de a echilibra inechilibrul la nivel tehnologic in Comunitate (“Armonizarea standardului”) si de a promova la nivel mondial valorile limita stabilite in Comunitate si tehnicile aplicate. Rezultatul schimbului de informatii este publicat in BAT din Documentele de Referinta (BREF). BREF-urile nu sunt obligatorii insa trebuie luate in considerare la stabilirea BAT si in autorizatii la cerintele ce reies din acestea (Anexa IV, cifra 12 Directiva IPPC).


2. Terminologie • „ Cele mai bune tehnici disponibile " ( Directiva IPPC, Articolul 2 aliniat 11):

Cel mai eficient şi avansat stadiu de dezvoltare al activităţilor si metodelor de funcţionare, unde potrivirea tehnicilor speciale este demonstrată prin practică. Cele mai bune tehnici disponibile servesc ca bază pentru stabilirea valorilor de emitere, pentru a putea preveni efectele emisiilor asupra mediului, sau daca aceasta nu este posibilă, să le diminueze. Se face referire cu precădere asupra două puncte: a.) Cele mai bune tehnici disponibile sunt supuse unui continuu proces de îmbunătăţire. Ceea ce astăzi este numită cea mai bună tehnică, poate fi, prin evolutia ştiinţei şi îmbunătăţire tehnologică, mâine deja depăşită. b.) Cele mai bune tehnici disponibile se bazează, referitor la instalatiile de productie şi

emisiile lor, pe de o parte pe masuri de îmbunătăţire integrate in proces si productie. Pe de altă parte aceste “cele mai bune tehnici disponibile” sunt considerate si masuri “End-of-pipe” (la sfarsitul fluxului).

În principiu, aceste tehnici disponibile bune, sunt subordonate unei ierarhii: - In primul rand trebuie ca aceste efecte asupra mediului sa fie prevenite (de ex. prin alegerea unui alt mod de productie). - Apoi emisiile de substanta inevitabile se vor reduce mai intai, si daca este posibil, se vor valorifica (de ex. prin marirea capacitatii de folosire sau prin reciclare interna). - Doar dupa ce au fost desfasurate toate aceste masuri, au voie sa fie indepartate controlat, pe cat posibil fara afectari, emisiile ramase / deseurile.

• „Tehnicile": Tehnica presupune atât tehnologia aplicata cât şi modul şi felul in care instalatia se planifică, se construieste, se revizuieste, se exploateaza şi se scoate din uz.

• “disponibile”: Drept “disponibile” sunt numite tehnicile, atunci când sunt dezvoltate la o anumită scara, care considerand raportul intre costuri şi beneficiu face posibila aplicarea acestora in general in branşa industrială respectiva in conditii viabile din punct de vedere tehnic si economic. Este nesemnificativ, dacă aceste tehnici sunt disponibile in interiorul statelor membre sau sunt fabricate in străinatate. Acestea trebuie sa fie insa accesibile operatorului in conditii rezonabile. Aici pot fi luate in considerare intr-un caz individual concret, pe langa situatia economica a intreprinderii, si varsta resp. durata de viata a (partilor) instalatiei.


• “cea mai buna”:

O tehnica este „cea mai buna“, daca prin ea se realizeaza cel mai eficient un nivel de protectie general ridicat pentru mediu inconjurator, in ansamblu. Anexa IV a Directivei IPPC conţine o listă de criterii, care trebuie luate in considerare la stabilirea celor mai bune tehnici disponibile. Aceste puncte cuprind acele informaţii, care vor fi făcute publice de către Comisie, conform articolului 16, paragraful 2 al Directivei IPPC (deci BREF).

• “integrata”:

Măsurile sunt considerate ca integrate, atunci când se atinge prin ele un nivel ridicat al protecţiei mediului, in ansamblu, iar efectele asupra fiecărui mediu in parte sunt echilibrate cuprinzator una unul fata de celalalt.

• “ Abordare integrată ” ( Directiva IPPC, Articolul 7):

Abordare integrată numită in articolul 7 se referă la o procedura de autorizare coordonata in totalitate, unde expunerea punctului de vedere al diferitelor autorităţi şi diferitele conditii de autorizare se echilibrează reciproc. La final trebuie să se gasească “integrat” si prin “abordare integrată” pentru un amplasament concret instalaţia optima /producţia optima/ felul pentru fiecare activitate industrială în parte.

3. Sarcinile in procedura de autorizare 3.1 Sarcinile operatorului instalatiei / ale solicitantului Operatorul trebuie să pună la dispoziţie documentaţia pentru procedura de autorizare, care sa faca posibila o imagine de ansamblu completa asupra tehnicilor de proces şi a fluxurilor masice rezultate. 3.2 Sarcinile autoritatii de administrate (Administratia Statului si autoritatile responsabile cu verificarile tehnice de specialitate) Sarcinile statelor membre, implicit ale autorităţilor acestora sunt clar definite in articolele 4 si 5 ale Directivei IPPC. Autorităţile asigură că nu va fi exploatata nici o instalaţie IPPC fară autorizaţie, corespunzator specificatiilor Directivei IPPC. Nucleul cerintelor consta in faptul ca la construirea si exploatarea instalatiilor industriale, mediu in ansamblu sa fie poluat pe cat de putin posibil. Aceasta trebuie sa garanteze faptul ca vor fi utilizate doar procedee tehnologice si metode de exploatare conform stadiului tehnicii (cele mai bune tehnici disponibile, BAT) (vezi la 2. Terminologia). Verificarea de specialitate a acestui aspect intra in atribuţiile autorităţilor statdului (autoritatile de specialitate) sau a experţilor mandatati de stat. Autorizatiile sunt emise astfel de autoritatile statului administrative corespunzatoare. 3.2.1 Procedura metodologica a stabilirii BAT Pentru autoritati aceasta inseamna ca aceste informaţii despre procedee tehnologice ş i metode de utilizare să existe pentru bransa respectiva. Aceste informaţii fac


posibilă o comparare a procedeului tehnologic cu aspectul unui minim efect asupra mediului. O listă a aspectelor pentru această comparate se regăşeste in anexa IV a Directivei IPPC. Acolo se află criteriile care trebuie evaluate şi comparate intre ele. In principal se poate folosi pentru evaluare şi comparare o abordare calitativa, semicantitativa sau cantitativa. Din experienta sunt suficiente o evaluare şi o comparare calitativă sau semi-cantitativă. Pentru o reală evaluare si comparare lipsesc – pe lângă metodele corespunzătoare – mai mult sau mai puţin datele, care nu pot fi dobândite decât cu foarte mare efort. Pe de altă parte situatiile reale sunt (aproape) mereu atât de complexe, incât nu se pot cuprinde toţi parametrii de influenţă, dar nici efectul invers al acestora. In principiu este valabilă teoria: cu cât există mai multe date, cu cât acestea sunt evaluate mai corect şi mai obiectiv, cu atât mai mult abordarea se indreaptă in directia “cantitativă”, iar corectitudinea obiectiva a rezultatelor se imbuntateste. Următorul exemplu demonstrează că “doar” prin folosirea unei abordari calitative sau semi-cantitative, se ajunge la un rezultat satisfacător şi precis: Situatie concretă: o fabrica de hârtie vrea ca apa reziduală, dupa ce a fost tratată, sa fie deversata intr-un râu. Simplificat evaluarea pur calitativă a acestei situaţii ar putea să sune astfel:

• Fabrica de hârtie deverseaza doar 5000m³ de apă pe zi, râul are un debit de curgere de 1000m³ pe secundă: deci cantitatea deversata este nesemnificativă.

• Apa deversata de la fabrica de hartie este poluată de obicei cu impuritaţi organice uzuale, necritice. Deci nici din punct de vedere al poluantilor, deversarea nu prezintă un pericol pentru râu. De aici rezultă faptul că: deversarea este autorizată.

O explicaţie atât de simplă nu este mulţumitoare.

Evaluată semi-cantitativ, situaţia ar fi urmatoarea:

• Fabrica de hârtie deverseaza doar 5000m³ de apă pe zi, râul are un debit de curgere de 1000m³ pe secundă: deci cantitatea deversata este nesemnificativă.

• Apa reziduală a fabricii de hartie este poluata dupa cum urmeaza: o temperatură de maxim 28ºC, TOC 2000kg/zi, compusii de azot 70 kg/zi, sulfat 5000 kg/zi, compusi complecsi greu degradabili (EDTA, DTPA) 60 kg/zi.

• Apa râului are o temperatură medie de 15 º C, o concetratie de TOC • de 2 mg/litru ( = 172.800 kg/zi), poluarea initiala cu compusii cu legaturi complexe

este de 10 kg/zi. • Rezultatul: poluantii pe care fabrica de hârtie vrea să ii deverseze, sunt – cu excepţia

cantitatii vizibil crescute ale compusilor complecsu – nesemnificativi. Efectul acestor compusi complecsi, in concentratia prezenta conform informatiilor detinute, asupra florei şi faunei, nu este critic. Deversarea este deci autorizată.

Cu o astfel de explicaţie s-ar declara mulţi specialisti multumiţi, deoarece estimările

sunt realiste iar concluziile au o bază suficient de bine fondată. O evaluare cu adevarat cantitativă ar presupune următoarele:

• Toate datele apei râului să fie cunoscute. • Toate datele apei reziduale a fabricii de hârtie să fie cunoscute.


• Efectele tuturor substanţelor pe care fabrica de hârtie doreşte să le deverseze in apa râului, să fie cunoscute.

Se constată imediat, că această abordare este in realitate iluzorie - o asemenea

bază de date complexă nu se va realiza cu cheltuieli adecvate proportionale. 3.2.2 Schema de verificare (specific branşei, local, evaluarea efectelor) Pentru a putea compara si evalua tehnologiile instalatiilor şi metodele de functionare, se ofera următoarea schemă de verificare. Etapele se desfasoara la rand, incepând mereu cu verificarea specifică branşei. Apoi se continuă cu verificarea aspectelor locale. a.) Verificarea specifica bransei

• Determinarea debitelor masice de intrare si iesire (cantitati absolute) • Compararea debitelor masice de intrare si iesire din diferitele procedee si metode de

exploatare • Evaluarea consumului de resurse inclusiv de energie (Input) a diferitelor procedee si

metode de exploatare • Evaluarea emisiilor (aer uzat, apa uzata, deseuri, caldura cedata, zgomot) prin

efectele lor daunatoare in cazul diferitelor procedee si metode de exploatare cu ajutorul anumitor criterii ponderate (de ex. Protectia sanatatii si a muncii, acidifierea apei si solului, protectia apelor de suprafata si a apelor subterane, relevanta apei potabile,....)

• Prezentarea rezultatului specific bransei b.) Verificarea aspectelor locale

• Determinarea situatiei, in principal: - utilizarea zonei (industrie, zona rezidentiala, agricultura, ...) - calitatea zonei (apa, solul , aerul, natura, ...) - particularitatile zonei (arie naturala protejata/ arie cu ape protejate, zona de recreere, ...)

• Siguranta si protectia impotriva accidentelor, prevenirea avariilor • Alegerea amplasamentului, alternativele de amplasare • Criteriile economice:

- pentru operator (preturile pentru tehnologia instalatiei) - pentru regiune (locurile de munca, utilizarea infrastructurii existente, personal calificat, ...) • Evaluarea posibilelor efecte ecologice:

Gravitatea si complexistatea, probabilitatea, durata, frecventa, reversibilitatea, ... • Evaluarea posibilelor efecte economice • Prezentarea rezultatului verificarii locale

c.) Evaluarea sintetizata Verificarea, evaluarea si compararea intre ele a rezultatelor verificarii locale si specifice bransei ofera rezultatul total.


3.2.3 Evaluarea bunurilor protejate Ca bun protejat se inteleg in general toate obiectele care trebuie protejate in legatura cu efectele asupra mediului / cu emisiile. Pe primul loc se afla bineinteles omul, sanatatea omului. Apoi urmeaza bunurile protejate legate direct de sanatatea omului precum apa potabila curata sau aerul curat. Toate celelalte bunuri naturale (flora, fauna, resursele, stratul intact de ozon....) sunt de asemenea bunuri protejate in sensul numit. În afara priorităţii fără echivoc a omului şi a sănătăţii sale se poate face o evaluare respectiv o apreciere a bunurilor protejate doar în cazuri concrete. 3.2.4 Considerarea specificatiilor internationale De mulţi ani există convenţii internaţionale prin care diferite state s-au obligat să protejeze prin activităţi comune Marea Nordului şi Marea Balitică (OSPAR-COM, HEL-COM), Rinul (IKSR) sau Elba (IKSE). Autorităţile competente trebuie să ia in consideerare astfel de conventii in cadrul procedurilor de autorizare corespunzatoare şi să verifice daca rezulta urmari in cazuri concrete. 4. Stabilirea BAT cu BREF / Utilizarea unui BREF Între statele membre şi industriile în cauză există un schimb de informaţii privind cele mai bune tehnici puse actualmente la dispoziţie (vezi articolul 16 al Directivei IPPC) La acesta se adaugă un birou de experţi internaţionali care a fost amenajat la Sevillia (European Integrated Pollution Prevention and Control Bureau). Experţii trimişi de statele membre în cauză strâng acolo informaţii specifice privind starea tehnică, informaţii ce provin de la administraţiile, asociaţiile naţionale şi internaţionale industriale precum şi alte organizaţii nonguvernamentale (ONG-uri). Rezultatul acestui schimb de informaţii se va publica în „ BAT Documente de Referinţă (BREF). Conform Directivei IPPC prevederile formulate în BREF sunt din punct de juridic neobligatorii, trebuie insa luate in considerare la emiterea autorizatiei. Comisia va reactualiza această informaţie odată la trei ani. (informaţii autentice/ lista de BREF-uri: http://eippcb.jrc.es) Aşadar informaţiile cuprinse în BREF vin să ofere în primul rând sprijin în stabilirea BAT. În stabilirea BAT şi stabilirea clauzelor de autorizare ce se bazează pe BAT, se va porni mereu de la scopul general, adică de la un nivel ridicat de protecţie a mediului. 4.1 Structura unui BREF Primele două capitole („Informaţii generale“ şi „Proceduri şi tehnici aplicate“) oferă informaţii generale despre branşă şi despre procedeele industriale folosite în branşă. Capitolul „Valori obişnuite ale consumului şi de emisie “ conţine date privind valorile de emisii şi de consum în instalaţiile existente. Ele reflectă situaţia în momentul întocmirii documentului. Capitolul „Tehnici, care trebuiesc luate în consideraţie în stabilirea BAT”, descrie în detaliu procedee privind diminuarea emsiilor precum şi alte metode care se consideră a fi cele mai importante pentru stabilirea BAT, atât pe plan general precum şi pentru specificarea sarcinilor de autorizare bazate pe BAT. Această informaţie include valorile de consum şi de


emisii, care se preconizează a fi atinse prin procedura. La acestea se mai adaugă şi date privind costurile corespunzătoare părţii tehnice precum şi aspecte privind alte mijloace. Procedeele care au un caracter vechi şi automat depăşit nu vor fi luate în consideraţie În capitolul „Cele mai bune tehnici (BAT) disponibile“ se vor enumera procedeele cu valorile corespunzătoare de emitere şi consum, care corespund cel mai mult prevederilor privind cele mai bune tehnici disponibile şi care vor fi luate drept de valori de referinţă. Totodată trebuie menţionat că în acest capitol nu se vor aborda propuneri privind valorile limită a factorilor de emisie. În stabilirea obligaţiilor de autorizare a valorilor limită a factorilor de emisie se vor lua în consideraţie factorii specifici de amplasament, structura tehnică a respectivelor instalaţii, amplasamentul geografic, precum şi condiţiile mediului ambiant. În ceea ce priveşte instalaţiile existente se vor mai lua în calcul şi aspectele economice şi tehnice ale modernizărilor. Capitolul „Tehnici în dezvoltare“ descrie noi tehnici foarte promiţătoare care se află încă în dezvoltare şi care pot deveni BAT în viitor. În capitolul „Concluzii şi Recomandări“ sunt cuprinse cele mai importante concluzii şi sugestii. Se vor menţiona domeniile în care lipsesc informaţii şi în care se mai impun cercetări ulterioare. Anexele conţin glosarul care numeşte şi defineşte prescurtările şi termenii de specialitate, bibliografia şi un rezumat al legislaţiei naţionale şi internaţionale în vigoare. 4.2 Cum se utilizeaza un BREF? Se oferă următoarea metodă de aplicare/utilizare a unui BREF. Dintr-o solicitare existenta completă care conţine toate datele se vor prelucra în primul rând două aspecte majore: a) Diagrama de desfasurare a fiecarei etape de proces (compara cifrele 4.2.1 si 4.2.2): De aici se va deduce intregul flux de substante inclusiv ciclurile interne existente si tehnica de proces şi producţie concretă. b) O imagine formalizata a debitelor masice (Input/Output) (a se compara 4.2.3 şi 4.2.4): Pe partea cu substantele de intrare in proces se va face bilanţul între toate materiile prime şi substanţele auxiliare, inclusiv şi energia (Input). Pe partea substantelor iesite (output) se va bilanta pe langa produse si toate emisiile (aer evacuat, apă reziduală, căldură de evacuare, deşeuri, zgomot) codificate în funcţie de importanţa noxelor. c) Apoi urmează o comparaţie a informaţiilor din a) şi din b) cu informaţiile şi datele corespunzătoare din BREF (potrivit 4.1)


4.2.1 Diagrama de desfasurare: derularea proceselor in industria de finisare a textilelor

• Folos

reacti• Limpe

• Inalbi• Merce • Spăla

• Utiliza• Uscar

4.2.2 Diagra

• Şlef• Dez• Dez•

Acoperire • Aco

des• Aco

penterm

Dokument: 2004

Pre-tratare re cu apa oxigenata rizare în hidroxid de sodiure

Finisarea rea emolientilor e

• Imprim• fixare• spala

Produs

ma procesului: Desfasurarea procesului la fabrica

• Oxi• Red• Utili

(DT

uiinin

Produs

perirea cu substante pentru chiderea optica a noantelor perirea cu pasta de acoperire tru aplicatii speciale (a hârtiei ice, şi hârtiei auto-tiparita)

M• For• Usc

_09_5240 (www.anpm.ro)

Vopsire irea semicontinua a vopseleive zire

Imprimare are

prin presare re

rea hartiei

Inalbire dativ cu apa oxigenata uctiv cu Ditionit de sodiu zarea formatiunilor complexe PA)

Pregatirea materialelor / Producerea materialelor

rea lemnului tegrarea celulozei tegrarea maculaturii

aşina de fabricat hârtie marea paginilor area

Pagina 12 din 30

4.2.3 Imagine de ansamblu: Fluxurile masice in industria de finisare a textilelor

1. Finisarea textila cu anumite etape definite de

proces

2.2 Energie

2.3 Apa

2.4 Chimicale /agenti auxiliari

Cantitati [t/a]: - vopsele si pigmenti:........... - Agenti secundari organici:....... - Chimicale de baza:.....................

- consum anual [m3/a]:………………. - fantaniile proprii /alimentare proprie [%]:……... - modul pregatirii apei....................

- pacura [t/a]:…………………………… - carbune [t/a]:……….......................... - gaz [m3/a]:………………………. - electricitate [kWh/a]:…………....... - generare de aburi [kWh/a]:……….

3.5 Apa uzata

Tipuri si cantitati [t/a]: - Co:…… - PES:……... - Co/PES:… - PA:………. - Wo....….. - CV............. - PUR........ - PAN........... - ................................ - ................................ Tipuri de prezentare [%] - tesaturi:…........... - tricotaje:….. - fir textil:…................ - ghem:….............

2.1 Substrate textile

3.4 Deseuri

3.3 Gazul evacuat

Sursele si cantitatile [t/a] von SO2, NOx, org.C, altele: - ............................................................... - ...............................................................

Felul si cantitatile [t/a]: - .................................... - .................................... - ....................................

3.1 Produse

3.2 Caldura cedata

in [kWh/a]: - gaze evacuate: - apa uzata:…….. - altele:………..

Felul si cantitatea [t/a]: - ...........................- ...........................- ...........................

- An de referinta: - Vechimea amplasamentului [a]: - numarul angajatiilor: - Cifra anuala de afaceri [€/a]: - Zilele de lucru [d/a]: - cea mai scurta distanta fata de vecinatate

Informatii generale

- Cantitate [m3/a]: - Poluare [t/a] cu CSB:……. BSB5:……. AOX:……. Cu:…… Ni:……. Cr:……. Abf.St:……. Total-N:…….Total -P:……........ -Deversare directă/indirectă:….........……...... - Evacuarea separată a apei de răcire [da/nu]:..... dacă da [m3/a].................


4.2.4 Imaginea de ansamblu a fluxurilor masice in industria hartiei

2.2 Energie

2.3 Apa

2.4 Chimicale/Agenti auxiliari

Cantitati [t/a]: - Tenside....................... - Agenti de retentie........ - Antispumanti........ - Biocide.................. - Agenti floculanti... - agent de intarire umed... - Coloranti................... - agent de iluminare optica...

- Consum anual [m3/a]:………………. - Apa de proces [m3/a] …… - Apa de racire [m3/a]:.............................

- pacura [t/a]:…………:………………… - carbune [t/a]:………........................... - gaz [m3/a]:……………………….. - electricitate [kWh/a]:…………........ - producerea de aburi [kWh/a]:………..

3.5 apa uzata

3.4 deseuri

3.3 gaz evac.

Surse si cantitati [t/a] - de SO2, NOx, org.C, alte subst. organice............................... - de miros............................... - de fum vizibil..................

Felul si cantitati [t/a]: - namol din epurarea apei uzate - resturi din pregatirea materialelor - deseuri din producerea energiei (pulbere zburatoare, cenusa etc.) -

2.1 substante importante de

introdus - lemn - maculatura - celuloza - substanta de umplere - agent de acoperire - coloranti - lianti - adezivi

3.1 Produse

- An de referinta: - Vechimea amplasamentului [a]:- numarul angajatiilor: - Cifra anuala de afaceri [€/a]: - Zilele de lucru [d/a]: - cea mai scurta distanta fata de vecinatate

Informatii generale

3.2 caldura cedata

in [kWh/a]: - gaz evacuat… - apa uzata:….. -

1. Fabrica de hartie

- desfacerea, curatarea si macinarea materialului - optional: lipire - optional: acoperire - optional: colorare inst. secundare: - hala cazanelor - inst. de epurare a apei uzate

3.6 zgomot

Felul si cantitatea [t/a]: Diverse hartii: De ex. Hartie igienica, har-tie fina, hartie termi-ca...

- cantitate [m3/a]: - poluare [t/a] an CSB:……. BSB5:……. AOX:……. Cu:……. Ni:……. Cr:……. Abf.St:……. total-N:……. total-P:…….


4.2.5 Stabilirea BAT fara BREF Asa cum s-a formulat in capitolul 2, terminologia, stadiul tehnicii si cele mai bune tehnici disponibile aferente acestuia reprezinta mereu un rezultat al dezvoltarii: La inceput sta recunoasterea problemei, apoi urmeaza analiza exacta a problemei. Apoi sunt evaluate in functie de ponderea lor, de greutatea lor aspectele partiale ale problemei. In functie de ponderea lor sunt abordate prioritar aspectele cele mai importante. Emitentul legilor incepe sa sprijine, cateodata chiar prin sa constranga prin legi, dispozitii si alte reglementari solutionarea tehnica a problemei. Alte imbunatatiri / solutii partiale ale problemei se dezvolta. Aici se pot accesa informatiile existente asupra problemelor comparabile si a solutiilor lor din BREF-uri. Stabilirea BAT fara BREF se realizeaza intr-un mod simplu, justificabil. Nu se deosebeste mult de metoda de procedare cu BREF. BREF-ul este de fapt doar o sursa de recunoastere, care – acesta este aspectul nou important – ia in considerare efectele asupra mediului in ansamblu. Aspectele partiale ale acestui fel de abordare a efectelor asupra mediului aferente si a evaluarii reciproce – asa cum arata ambele exemple descrise mai sus – sunt insa cunoscute de mult timp si in abordarea traditioanal de mediu si in prelucrare in statele membre. Importanta – cu sau fara BREF – este o analiza sistematica, transparenta si verificabila a situatiei si a efectelor (posibile) asupra mediului de la o instalatie industriala. Acesteia trebuie sa urmeze o evaluare si apreciere competenta a efectelor. De aici rezulta in final o decizie de autorizare care asigura prin intermediul conditiilor si clauzelor corespunzatoare functionarea conforma si legala a instalatiei. Marele avantaj la procese resp. la instalatiile industriale, pentru care deja exista un BREF, consta in faptul ca deja un numar mare de experti au depus mult efort in prealabil. Acesti experti au adunat, evaluat si comparat una cu cealalata referitor la efectele asupra mediului toate cunostintele disponibile (la nivel european si mondial). Pentru autoritati acesta poate resp. trebuie sa fie o linie directoare.


5. Aplicarea BAT in procedura de autorizare / Decizia de autorizare conform IPPC 5.1 Generalitati La baza deciziei de autorizare se află evaluarea sintetizata care a fost prelucrată după modelul tratat în capitolul 3. Un alt izvor de cunostinţe îl reprezintă rezultatul verificarii impactului asupra mediului. Informaţiile obtinute de aici se vor lua în consideraţie la stabilirea limitelor de emisii / valorilor – limită şi la clauzele pentru o activitate conforma a instalaţiei. Imaginea asupra modalitatii de procedare de la depunerea cererii de autorizare şi până la decizia de autorizare se regăseşte în imaginile nr. 1 şi nr. 2. Imaginea nr. 1 prezintă evoluţia examinării specifice branşei, iar imaginea nr. 2 evoluţia ulterioară cu examinarea aspectelor locale. Din îmbinarea aspectelor specifice branşei, aspectelor locale şi aprecierea lor reciprocă rezultă o evaluare sintetizată care stă la baza deciziei de autorizare. Fiecare etapă a acestui proces trebuie să se sprijine pe o vastă şi transparentă documentare din partea organelor de autorizare care să ia în calcul toate luările de poziţie ale părţilor de specialitate competente, pentru a putea demonstra apoi în baza căror date şi aprecieri s-a întocmit acestă evaluare. O asemenea abordare va permite oricând o vizualizare exactă a modului în care s-a produs în caz concret stabilirea BAT. Cu aceasta se încheie prima rundă importantă a examinării părţii tehnice/de specialitate. După aceasta organul de autorizare trebuie să îşi reprezinte funcţia de coordonare: Într-o procedură – în special într-una cu implicarea publicului – se vor audia şi alte autorităţi competente, cetăţeni şi instituţii (iniţiative civice, organizaţii de protecţie a mediului) care nu au avut nici un fel de implicaţii în această procedură. Acestea se vor exprima în legătură cu proiectul şi vor face propuneri ce privesc aspectele pe care le consideră ei importante (de exemplu în ceea ce priveşte protecţia apelor, importanţa biotopilor şi a protecţiei naturii, aspecte privind protecţia sănătăţii, menţinerea curată a aerului, protecţia solului, întrebări referitoare la (protecţia împotriva incendiului şi a accidentelor), protecţia împotriva poluării fonice şi protecţia monumentelor). Toate aceste informaţii trebuiesc apoi evaluate şi comparate între ele. De aici va rezulta decizia de autorizare care va cuprinde delimitările de emisii, precum şi alte clauze şi condiţii.


Verificarea completivitatii Inapoi pentru completare

Solicitarea

Capitolul „valorile uzude consum si emisie“(Capitolul 3)

a

Dokument: 2004_09_5240 (w

Elaborarea diagramei de proces Elaborarea unei schmee a fluxurilor masice sauBilantul emisiilor raportate un an

u u

Compararea cu alte tehnici / procedura de determinare a BAT

Exista un BREF?

ale

a u

Documentarea abaterilor

a

Instalatia de incercare / pilot Vezi „tehnicile de dezvoltare“ (capitolul 5)

C

BAT echivalent sau

depasit

ww.anpm.ro)

Alte surse de recunoaştere: Compararea branşelor Industriile concurente

Capitolul “Tehnici care trebuie luate în considerare la stabilirea BAT” şi “cele mai bune tehnici disponibile” (Capitolul 4)

d
n
VERIFICARA TEHNICA DE SPECIALITATE

Verificarea aplicabilitatii in situatii concrete Compararea datelor de soliciarea – datele BREF

d

n
n
d

Imag. 1: Schema Deciziei de autorizare: Verificarea specifica bransei

Procedee optime / ea mai bună tehnică

pentru această producţie

Pagina 17 din 30

Imag. 2: Schema de desfasurare Decizia de autorizare: Verificarea aspectelor locale

a

Verificarea aspectelor locale (si a celor economice)

Evaluarea conflictelor

Posibile alternativele in procesul de productie

Do

Evaluarea rezultatelor verificarii impactului de mediu precum şi a altor surse de informaţie

a

a

u

u

Mentionarea punctelor de conflict in cazul bunurilor protejate

Posibila instalatia de epurare (“end-of-pipe”)

Considerarea reglementărilor inted.ex. HELCOM, OS

Nu există conflicte

Rezultabranşe Cel maactivitaamplas

kument: 2004_09_5240 (www.anpm.ro)

Aspecte supraordonate permit totuşi producţia

u

convenţiilor şi rnaţionale PAR, …

Instalaţia nu poate fi autorizată în acest loc

Decizie de autorizare conform-IPPC - cu emisii maxime admise - Planuri de modernizare - Programul pentru desfăşurarea continuă a îmbunătăţirilor - Reglementări privind monitorizarea

Pagina 18 d

d

d

n

d

n

n

Verdict general

t din examenul local şi specific i

i bun procedeu pentru această te industrială pe acest ament

in 30

5.2 Transpunerea concreta a rezultatelor verificarii intr-o decizie Acum după ce BAT s-a hotărât în privinţa instalaţiei propuse ţinându-se cont de aspectele specifice branşei, aspecte locale, specifice firmei precum şi a altor particularităţi, aspectul cel mai important este fixarea în scris a valorilor limită de emisii permise. Transpunerea unelor cerinţe la noile instalaţii se poate prelungi în timp, deoarece nu toate cerinţele rezultate din BAT pot fi îndeplinite în acelaşi timp (având prioritate şi în funcţie de aspectul economic). În cazul instalaţiilor existente adaptarea la BAT necesita timp, pentru a putea de exemplu reorganiza procedee, moderniza părţi de instalaţii sau pentru a putea instala instalaţii de epurare (End-of-pipe). Realizarea măsurilor necesare se va stabili într-un plan de retehnologizare în termeni stabiliti convenabili şi obligatorii.

5.3 Autorizarea integrata O decizie de autorizare constituită pe baza aspectelor şi criteriilor mai sus menţionate – şi care este în conformitate cu Directiva IPPC 96/61/EC şi cu legea tehnică nr. 76/2002 privind evitarea şi diminuarea poluării mediului înconjurător, - trebuie să cuprindă de regulă următoarele puncte:

Partea 1: Felul si marimea autorizatiei • Aici se regăseşte enumerarea principalelor părţi de instalaţii cu datele capacităţii

maxime admise de producţie, precum şi alte informaţii importante despre instalaţii/componentele instalaţiei, inclusiv posibile limitari in timp

Partea 2: Valorile limita de emisie, Cerintele BAT • Stabilirea emisiilor de substanţe poluante, admisibile. În acest context se stabilesc in

scris valorile-limită în concentraţie şi în cantitate (debit masic) ale tuturor poluantilor relevanti (a se compara lista substanţelor din anexa III a Directivei IPPC). Pentru fiecare substanţă este necesară informaţia privind condiţiile de masurare şi de evaluare corespunzătoare.

• Stabilirea emisiilor permise pentru o apele de suprafata sau din canalizarea publică. Aici se vor indica în concentraţie şi cantitate (debit masic) valorile-limită ale tuturor substanţelor importante din apă (a se compara lista substanţelor din anexa III a Directivei IPPC). De obicei se limiteaza si cantitatile de apa uzata maxim admise, temperatura apei uzate maxim admise, valoarea pH si altele, parametrii ce influenteaza apele de suprafata si instalatia de epurare. La fiecare substanta este necesara informatia referitoare la conditiile respective de masurare si evaluare.

• Reglementarile referitoare la deseuri Stabilirea felului şi a cantităţii deşeurilor cu modalităţile admise de salubrizare şi obligaţiile de dovedire, specificatiile minimalizare şi de prevenire

• Stabilirea emisiilor fonice admise. Valori-limită la punctele de masuarare stabilite (chiar la instalaţie sau la locul de producere a imisiilor)

• Reglementări în ceea ce priveşte depozitarea sau utilizarea substanţelor periculoase şi/sau care polueaza apa


• Stabilirea măsurilor de protecţie tehnice şi organizatorice (de exemplu instalaţii de recepţie, rezerve de apa pentru stingerea incendiilor, protecţie împotriva inundaţiilor şi a incendiilor)

Partea 3: Monitorizarea • Stabilirea felului şi a frecvenţei monitorizării externe/de catre autoritate pentru toate

emisiile importante (în principal aerul evacuat, apele reziduale şi deşeurile) • Auto-monitorizarea:

Stabilirea felului şi ai frecvenţei monitorizării interne şi a măsurilor de control pentru documentarea activităţii conforme cu autorizarea şi sesizarea din timp a defecţiunilor.

• Obligaţia de a anunţa şi de a informa în cazul defecţiunilor de functionare.

Partea 4: Obligatiile de raportare • Informarea autorităţilor în privinţa emisiilor pe perioade de timp definite cu evaluarea

rezultatelor măsurătorilor din cadrul propriei monitorizări (rapoarte despre mediu) Partea 5: Reglementari de imbunatatire a situatiei de mediu

• Planuri cronologice si de reabilitate pentru realizarea BAT • Alte masuri, de ex. introducerea sistemelor de management de mediu, desemnarea

de reprezentanti ai intreprinderii (pentru protecţia apelor, siguranţă, calitatea aerului, deşeuri …)

Partea 6: Argumentare

• Prezentarea documentaţiei juridice • Prezentarea documentaţiei de specialitate ( consideraţii, evaluarea şi aprecierea

celor mai relevante aspecte) Partea 7: Reglementarea taxelor Partea 8: Indicatii catre solicitant asupra situatiei legale legata de autorizatia emisa

6. Exemple pentru masurile desfasurate conform anexei IV din Directiva IPPC

referitor la prevenirea si reducerea integrata a poluarii mediului inconjurator La determinarea si stabilirea BAT, Directiva IPPC referitoare la prevenirea si reducerea integrata a poluarii mediului specifica considerarea verificarii si evaluarii prin comparatie a urmatoarelor criterii: 1. Utilizarea tehnologiei cu deseuri rezultate reduse 2. Utilizarea substantelor mai putin periculoase 3. Promovarea recuperarii si revalorificarii substantelor rezultate si utilizate in cadrul

diferitelor procese si dupa caz a deseurilor 4. Procese comparabile, instalatii si metode de functionare, testate la scara industriala cu succes 5. Evolutii in tehnologie si in recunoasterile stiintifice


6. Felul, efectele si cantitatea respectivelor emisii 7. Momentul punerii in functiune al instalatiilor noi si existente 8. Timpul necesar pentru introducerea unei tehnici disponibile mai bune 9. Consumul de materii prime si tipul materiilor prime utilizate in diferitele procese (inclusiv

apa) precum si eficienta energetica 10. Necesitatea, prevenirii pe cat posibil sau reducerii efectului total al emisiilor si al

pericolelor pentru mediu 11. Necesitatea de a preveni accidentele si si de a reduce urmarile lor 12. Informatiile publicate de catre Comisie conform articolului 16 aliniat 2 sau de catre

organizatiile internationale

6.1 Fabricarea placutelor conductoare In exemplu este vorba o instalatie aproape noua completa. Doar in zona de alimentare cu energie si tratarea apei uzate se utilizeaza pe motiv logistic (parti de) instalatii din intreprinderea existenta. Aici se poate vedea bine ce masuri si cerinte pentru intreprindere au reiesit dupa verificarea tuturor celor 12 criterii. La instalatiile existente fiecare masura este derulata la rand de obicei in baza planurilor de reabilitare / termenelor de reabilitare.

6.1.1 Situatia initiala

• Productia existenta a placilor conductoare trebuie sa se dubleze prin capacitate prin intermediul unei constructii noi (7.100 m2/saptamana)

• Alocarea ariei: zona lucrativa, constructii de locuinte invecinate direct (problematica de zgomot deosebita)

• Constructie noua in aria de protectie a apelor (cerinte deosebite pentru manipularea si depozitarea substantelor ce pericliteaza apa)

• Procesele relevante pentru mediu: taiere, ingaurire, presarea straturilor multiple, metalizarea peretelului ingaurit, frezare chimica, imprimare, stratul de lipitura, stratul de nichel/aur, cositorie cu aer fierbinte, cositorie chimica, acoperirea cu un strat de protectie organic, prelucrarea mecanica finala

Efectele asupra mediului: a) Aerul

• Pulberi (fibre de sticla, rasini epoxidice), • Solventi, NOx, CO din incinerarea aerului uzat, • NH3 si NOx din aerul uzat acidifiat si alcalin

b) Deseuri • Deseuri metalice • Deseuri din plastic/ mixtura metal/plastic • Masa de filtrare • Namoluri precipitate cu continut de metale grele • Namoluri din materiale rezistente (cu continut de plastic)


c) Apa uzata

• 260 m3/d (TOC, AOX, Cr, Ni, Cu, Sn, Zn) • Namoluri din precipitare din tratarea apei uzate (comp. b)

d) Zgomotul

• Instalatiile de productie (Ventilatoarele...) • Instalatiile de epurare a aerului uzat/suflanta • Livrarea pe /trimiterea de pe amplasament (trafic, in spec. vehicule de tonaj) • Parcarea (in special noaptea, la rotirea schimbului)

e) Apa subterana/Solul

• Instalatiile de depozitare pentru substantele periculoase/ ce pericliteaza apa, conductele...

• Prin emisiile din aer • Instalatiile de apa uzata

6.1.2 Masuri (de imbunatatire) realizate / Criterii de verificare BAT: 1. Tehnologii ce produc deseuri putine: reciclarea cuprului, reciclarea solventilor (comp. 3.), taiere optima a semifabricatelor 2. Utilizarea substantelor mai putin periculoase: interzicerea EDTA, ca inlocuire sarurile acidului tartric; Inlocuirea unui agent critic de solutie 3. Reciclarea substantelor: recuperarea metalelor (Ni, Au, Cu) din cuve (comp. 1.) 4. Instalatii/ proceduri comparabile (datele puterii): limitat, disponibil din instalatia existenta 5. Evolutiile in tehnologie / recunoasteri stiintifice: doar putine informatii din literatura tehnica/ stiintifica (tehnica de productie este „high-tech“, aproape „secret de exploatare“) 6. Felul, cantitatea, efectul emisiilor: pulberi: 85 kg/a COV: 123 kg/a Apa uzata: 89.000 m³/a (Cu/Ni: 44,5 kg/a, Sn: 178 kg/a, Deseuri: 6000 t/a (valorificarea 5.600, indepartarea 400 t/a) 7. Planul cronologic de transpunere: Pentru instalatia noua imediat. Pentru partea de existenta a instalatiei s-a stabilit un plan de retehnologicare cu termene de realizare 8. Termenul pentru reabilitarea tratarii aerului uzat este de 1 an, reducerea zgomotului la instalatia veche de 6 luni 9. Consumul de materii prime, incl. consumul de apa: marirea timpului de stationare, intretinerea baii, utilizarea multipla a apelor de spalare, tehnica de spalare in cascada, recuperarea substantelor continute in baie, Eficienta energetica: utilizarea caldurii cedate din incinerarea aerului uzat, izolarea caldurii la cladiri 10. Prevenirea si reducerea emisiilor si a pericolelor asupra mediului: Prin BAT precum incinerarea aerului uzat, spalarea gazelor de ardere, instalatia de tratare a apei uzate, aspirarea noua a pulberilor, depozitarea tip BAT a substantelor periculoase / ce pericliteaza apa, economia de energie prin izolarea caldurii si utilizarea caldurii cedate, masurile de reducere a zgomotului (izoloarea fonica a zonelor de productie deosebit de zgomotoase, capsularea masinilor, limitarea traficului de tonaj de livrare de la ora 6 pana la ora 22 /


protectia vecinatatii). 11. Prevenirea accidentelor/prevenirea avariilor (in special protectia apei subterane): recipiente si conducte cu pereti dubli, subsol drept „cuva de captare“ pentru retinerea apei de stingere a incendiilor

6.2 Industria de finisiare a textilelor 6.2.1. Situatia initiala

La intreprinderea descrisa in exemplu in care se finiseaza material textil din viscoza,

procesul de productie se imparte in trei etape esentiale:

a) Pretratatea Reducerea cantitatii de substante organice in apa uzata, re-utilizarea agentilor de incleiere (vezi cap. 6 criteriile 3, 9 si 10)

b) Vopsirea Reducerea poluarii apei uzate prin substante greu degradabile, manipularea economica cu chimicale (vezi capitolul 6, criteriile 5 si 9)

c) Finisarea Determinarea prin calcul a emisiilor de aer, prevenirea in mod orientat a emisiilor provenite din substantele introduse (vezi capitolul 6, criteriile 2, 6 si 9)

Efectele asupra mediului: a) Aerul

• pulberile • compusii organici de carbon din substantele de input de la procesele termice • substantele cancerigene

b) Deseurile

• Namolurile de epurare provenite de la epurarea apei uzate

c) Apa uzata • TOC, AOX, Cr, Ni, Cu… • Slamurile de epurare din tratarea apei uzate (comp. b)

d) Zgomotul

• Instalatiile de productie (Ventilatoarele...) • Instalatiile de epurare a aeruui uzat / Suflanta • Livrarea pe amplasament/de pe amplasement (traficul, in special traficul greu) • Parcarea (in special in noaptea modificarii schimbului de lucratori)


e) Apa subterana/solul

• Instalatiile de depozitare pentru substantele periculoase/ ce pericliteaza apa, rezervoarele, conductele...

6.2.2. Masuri (de imbunatatire) realizate

Se selecteaza aspectele partiale la care este evident ce masuri au condus la imbunatatiri pentru mediu, putand fi dovedite. Aceste masuri au fost de asemenea avantajoase economic.

la a) Pre-tratare

Agentii de incleiere se aplica pe firul textil inainte de procesul de tesut, pentru ca firul textil sa fie protejat in timpul procesului de tesut. Dupa tesatura trebuie ca agentii de incleiere sa fie complet indepartati, deoarece acestia deranjeaza urmatoarele etape de finisare precum vopsirea si imprimarea. La finisarea tesaturilor, agentii de incleiere indepartati cauzeaza 40 – 70% din cantitatea organica (TOC) in apa uzata. La utilizarea agentilor de incleiere sintetici solubili in apa, acestia pot fi spalati utilizandu-se tenside adecvate si recuperati cu ajutorul unei proceduri cu membrana (de obicei prin ultrafiltrare) din apa de spalare a instalatiei de indepartare de agentilor de incleiere si reutilizati in tesatorie. Aceasta reciclare este posibila doar atunci cand tesatoria si unitatea de finisare sunt amplasate spatial una langa cealalta, deoarece agentii de incleiere recuperati nu au voie sa se raceasca (coagulare, lipirea firelor incleiate) si este posibila transportarea doar cu vehicule termice. In acest caz cantitatea TOC evacuata in instalatia de epurare comunala poate fi redusa cu 500 kg/zi (reducerea energiei utilizate pentru aerisire, reducerea cantitatii de namol de epurare). Costurile de investitie a instalatiei de ultrafiltrare se amortizeaza in timp de 2,5 ani.

la b) Vopsitorie La o vopsire semi-continua a tesaturilor, produsele sunt trase printr-o baie in care se afla un preparat apos din coloranti, tenside, agenti de dispersare si egalizare (flota de culoare). La final excesul de flota coloranta este stoarsa. Acest procedeu apare in principal la vopsirea cu coloranti reactivi. Dupa ce colorarea s-a finalizat, trebuie ca flota de culoare neutilizata, inclusiv resturile continute in recipientele de preparate si racorduri se vor evacua in apa uzata. Pentru reducerea acestor pierderi trebuie ca aceasta cantitate de solutie sa corespunda exact consumului preconizat. Ca o prima masura se va reduce volumul baii cu flota de colorare. Apoi recipientele de preparate cu baza conica (resturi mai putine) au fost instalate foarte aproape de masina de vopsire (reducerea continuturilor din racorduri). Prin instalarea unei masuratori online pentru determinarea consumului de flota coloranta si a cantitatii de produse introduse, se determina si stocheaza date care permit ca la urmatoarea cantitate comparabila sa se mentioneze in prealabil consumul si mai exact. O alta imbunatatire posibila prin aceasta, este automatizarea introducerii de solutie de coloranti si agenti


auxiliari, si apoi treptat, prin masurarea consumului, dozarea cantitatilor necesare in procesul de productie aflat in curs (evolutie in tehnologie).

la c) Finisare Pentru ai oferi textilului finit, produsului alb sau produsului vopsit si/sau imprimat,

anumite proprietati (referitoare la imagine, stralucire, atingere, utilitate, intretinere...) se utilizeaza in finisare mai mult de 200 de agenti auxiliari textili diferiti. O mare parte din aceste textilele vin in contact cu produsul prin intermediul unei bai, in care produsele exista in solutie apoasa. Intr-un agregat montat ulterior pentru uscare, asa numitul cadru de tensionare, acestea sunt fixate. Partial reactioneaza diferitele componente ale unei retete una cu cealalta resp. cu textilele datorita caldurii. In final are loc etapa de uscare intr-un alt camp al cadrului de tensionare. Substantele utilizate (“retetele”), aplicate inainte de procesele de tratare termica, au o influenta principala asupra felului si cantitatii de substanta poluanta in gazul de evacuare.

Prin numarul mare de agenti auxiliari textili utilizati este greu sa se recunoasca, la ce

retete apar emisii ridicate si cum poate fi optimizata o astfel de reteta. Pentru aceasta trebuie sa existe informatii asupra comportamentului emisiilor fiecarui agent textil auxiliar resp. in retetele compuse rezultate. Prin optimizarea retetelor prin agenti textili de innobilare, in special prin reducerea compontentelor cu aport ridicat de emisii, poate avea ca rezultat – inclusiv prin imbunatatirile aduse de producator – ca retetele sa devina per ansamblu cu aport de emisii redus si intr-un numar considerabil de cazuri sa devina inutila instalatia de epurare a gazului evacuat.

Ideea asa numitului „concept al etapelor principale“ (etapele principale referitoare la reglementarile pentru mentinerea calitatii aerului in instalatiile de finisare a textilelor si argumentarea lor) consta in calcularea emisiilor preconizate provenite din fiecare reteta. Baza o constituie faptul ca asa numitii “factori de emisie” sunt cunoscuti pentru fiecare agent auxiliar textil. Adunarea factorilor emisiilor de substanta proveniti de la agentilii textili utilizati intr-o reteta va trebui sa descrie cantitatile substantelor emise, care ajung in aerul uzat in timpul conditiilor de proces definite in gram pe kilogram de produs textil finisat. Se face deosebirea intre doua tipuri: - grame de substanta individuala chimica exact definita pro kg de produs textil (substante cancerigene si anumite substante organice conform TA Luft) - grame de carbon organic pro kg de produs textil (parametrul sumelor la substantele organice in general) Factorii de emisie ai substantelor trebuie sa fie declarati de producatorii de agenti textili pentru fiecare agent textil auxiliar.

Astfel ca nu se vor stabili, ca de obicei, concentratiile maxime admise pentru fiecare substanta, ci cantitatile maxim permise raportate la produsul textil finisat.


6.3 Industria chimica Acest exemplu e menit sa arate ce se intreprinde in industria chimica pentru a preveni accidentele si pentru a reduce urmarile pentru mediu (vezi capitolul 6, criteriul nr. 11). 6.3.1 Situatia initiala: Pe amplasamentul descris se produc in diferite cladiri de productie diferite produse. Fiecarei cladiri ii este atribuit un depozit cu rezervoare pentru materii prime lichide. Alimentarea cu energie, apa si abur are loc la nivel central. In cazul unei avarii si/ sau al unui incendiu trebuie sa se impiedice ca substantele periculoase sau/si ce pericliteaza apa sa ajunga necontrolat in apele de suprafata, in sol si in apa subterana. De exemplu, in cazul unei avarii se umplu repede chiar si bazinele cele mai mari, daca trebuie captate toate apele uzate de pe amplasament inclusiv apele de racire din racirea directa. 6.3.2 Masurile realizate: Intregul amplasament se va imparti in sectoare de aproape aceeasi marime. Central, in cel mai jos punct al amplasamentului sunt construite mai multe cuve separate pentru umplere, care sa poata retine toata apa uzata inclusiv apele utilizate la stingerea incendiilor pentru cel putin doua ore. Aceasta presupune, ca in sistemul de canalizare trebuie sa exista niste sibere de blocare corespunzatoare. In cazul unui evenimet mai mare intr-un sector, pot fi umplute si alte cuve sau poate fi utilizat volumul liber din canalizare sau din instalatia de epurare. Rezervoarele sunt protejate prin cuve de captare, care sa poata capta cel putin continutul celui mai mare recipient si 10% din volumul total al depozitului. Recipientele sunt dotate cu sigurante de supraplin si dectoare de scurgeri. Cuvele se devarsa de asemenea in bazinele atribuite sectorului. Metoda de procedare este descrisa in cazul de avarie resp. de incendiu intr-un plan de desfasurare (partea planului de protectie impotriva pericolelor) si va fi aprobat si imbunatati impreuna cu personalul si echipele de interventie si salvare la perioade regulate.

7. Exemplu pentru procese de decizie prin apreciere Asa cum este descris in cap. 3.2.1 mai in detaliu, sunt dificile procesele de apreciere in mod cuprinzator a efectelor asupra mediului, deoarece pe de o parte lipsesc metodele recunoscute, pe de alta parte exista doar in cazuri exceptionale efective de date complete, asigurate. Aceasta este valabila in special pentru domeniul de determinare a BAT specific bransei. Astfel de multe ori se disputa daca capacitatea suplimentara de epurare a unei instalatii de epurare a gazului de ardere costisitoare, in cazul instalatiilor de ardere, este in proportie adecvata fata de costuri si efort. La nivel local, procesele de apreciere sunt deseori mai simple deoarece se iau in considerare prioritar problemele / aspectele concrete. Daca de ex. se doreste a se construi o instalatie relevanta pentru aerul uzat intr-o arie puternic poluata anterior, atunci instalatia va fi dotata cu toate tehnicile disponibile de epurare a aerului uzat. De aceea domeniilor de apa


/ apa uzata sa deseuri nu li se acorda asa de mare importanta “in mod justificabil” iar cerintele se vor diminua (dupa caz chiar pana sub nivelul BAT). Prin exemplele urmatoare se vor prezenta conflicte (de baza si concrete) si caile de solutionare. 7.1 Industria hartiei Intr-o procedura de autorizare pentru devarsarea apelor uzate dintr-o fabrica de hartie a trebuit sa se aprecieze, ce masuri de reducere a emisiilor ar avea ca rezultat solutia cea mai avantajoasa pentru apele de suprafata afectate, considerandu-se efortul tehnic si financiar. Intr-un rau mic cu o cantitate de apa medie de 2 m3/sec sunt devarsate 57 litri/sec. apa uzata din instalatia proprie intreprinderii de epurare a apei uzate si 400 litri/secunda apa de racire. Datorita cantitatilor mari de apa calda, pe timp de vara in zilele foarte calde, mureau pestii. Continutul de oxigen al apelor de suprafata a fost influentat in mod negativ pe de o parte de catre temperaturile ridicate si pe de cealalata parte prin devarsarea substantelor organice. Mai intai s-a propus pentru solutionarea problemei, instalarea unui turn de racire pentru reducerea cantitatii de caldura cedata devarsata. Dezavantajul consta in faptul ca trebuia sa fie pus la dispozitie, cu costuri mari, un dispozitiv cu consum mare energetic doar pentru putine zile critice intr-un an. Urmatoarea solutie alternativa a fost elaborata impreuna, de catre operator si autoritate:

• Reducerea cantitatii de caldura cedata prin instalarea unei instalatii de absorbire la rece, care avea suplimentar avantajul imbunatatirii in productie (constant, temperatura scazuta a masei de aplicare)

• Utilizarea unui bazin tampon pentru apa de stingere a incendiilor ca bazin de rezerva pentru apa rece, ce va fi trimisa in apa inconjuratoare la depasirea unei temperaturi limita

• Imbunatatirea situatiei apelor prin modernizarea digurilor, prin inlaturarea pragurilor si prin masuri de umbrire pentru a reduce incalzirea apei.

• Optimizarea instalatiei de epurare a apei uzate in doua trepte pentru reducerea cantitatii TOC deversate

In ciuda tuturor acestor masuri nu este posibil sa se respecte specificatiile pentru deversarea caldurii cedate, aceasta depinzand in principal de necesarul de abur puternic variabil in productie (generarea fluxului de condensare). In procedura de autorizare a trebuit deci sa se aprecize, daca luandu-se in considerare un raport adecvat al costurilor-beneficiilor, s-ar putea limita emisiile astfel incat efectele deversarii inevitabile a caldurii cel putin sa nu aiba ca urmari moartea pestilor. De aceea a fost admisa in decizia de autorizare o cantitate mai mare de caldura, insa cantitatea maxima admisa de TOC a fost limitata “restrictiv”. Ca BAT, momentan, pentru fabricarea hartiei in acesta intreprindere este data o cantitate de TOC specifica de 1,0 kg/tona hartie. Permise au fost in acest caz concret doar 0,4 kg/tona. Pentru cantitatea de caldura sunt permise 400 litri/sec cu o temperatura de maxim 35C.


7.2 Industria pielei La fabricarea si prelucrarea pielei, in prim plan din punct de vedere al protectiei mediului se afla metalul greu cromul. Intreg procesul de fabricatie, de la pielea animala pana la pielea finisata are loc in mediu apos. O etapa esentiala este aici tabacaria pielor animale pregatite cu saruri de crom-III. In ansamblu, apa uzata de la intreprinderile/tabacariile de productie a pieilor este foarte puternic poluata, ca urmare a productiei, cu substante organice (pana la mai multe mii de miligrame/litru). Tratarea simpla a cromului in apa uzata si chimicalele de precipitare si cuagulare devin astfel problematice: pentru a respecta valoarea limita pentru crom de 1 mg/litru in apa uzata puternic poluata organic, trebuie sa fie utilizate cantitati disproportional de mari de chimicale de cuagulare, deoarece se utilizeaza o parte mare din agentii de precipitare pentru precipitarea substantelor organice. Pentru aceasta trebuie sa fie instalate instalatii costisitoare de tratare (bazine, instalatii pentru preparate si dozare, prese de filtrare...). Ca rezultat se vor produce deci cantitati mari de namoluri de precipitare cu continut de crom, aceste deseuri fiind costisitor de a fi indepartat controlat (partial transportul pe depozitele permanente pentru deseuri speciale aflate la distante mari). Pe de cealalata parte se cunoaste ca apa uzata cu continut de crom provenita din tabacarii se epureaza foarte bine in instalatiile de epurare a apei uzate, comunale, conventionale (instalatii de epurare biologica). Prin aceasta se degradeaza foarte bine biologic substantele organice iar respectarea valorii limita a cromului nu reprezinta o problema, deoarece cromul - pe langa efectul de diluare dat de apa uzata comunala – este adsorbit foarte bine de namolul de epurare. Conflictul de apreciat este astfel urmatorul: Cantitati mari de namoluri de precipitare cu continut de crom la producerea pielii (cantitate mare de chimicale, costuri mari) sau namol de epurare comunal cu continut de crom avand emisii de crom per ansamblu ceva mai mari in apele inconjuratoare. Apreciere/Solutia conflictului: Co-tratarea apei uzate din tabacarii in instalatiile de epurare comunala poate fi acceptata ca BAT. Emisiile de crom ceva mai mari in apele inconjuratoare sunt evaluate ca fiind reduse, fata de consumul mare de resurse (chimicale de precipitare, energie....) cantitati mari de deseuri si costuri ridicate de nesuportat (costuri de transport si depozitare). 7.3 Epurarea gazului de ardere O instalatie de ardere existenta de aproape 20 de ani, ce va functiona cu pacura grea (cu continut ridicat de sulf), va fi conformata la Stadiul Tehnicii resp. va fi modernizata. In special respectarea valorilor limita de emisie noi pentru pulberi si dioxid de sulf este foarte problematica. Pentru reabilitare se vor aborda urmatoarele masuri: • Montarea unei instalatii de epurare a aerului uzat cu filtru textil in vederea reducerii

emisiilor de pulberi si tratarea gazului neepurat cu hidroxid de calciu pentru reducerea componentelor acide (SO2, NOx) in gazul evacuat.


• Trecerea la utilizarea pacurii usoare, cu continut redus de sulf cu montajul unui arzator special pentru reducerea de NOx si modernizarea rezervoarelor existente pentru pacura grea.

• Demolarea instalatiei de ardere existenta si construirea unei noi instalatii cu ardere pe gaz natural

De apreciat au fost urmatoarele aspecte: • Instalatia existenta are un timp de functionare ramas prognosticat de aproximativ 15 ani • Masurile de prevenire a emisiilor au prioritate in fata masurilor de reducere • Considerarea costurilor de reabilitare

Solutionarea conflictului: Deoarece operatorul nu avea posibilitatea realizarii unei modernizari imediate, s-a convenit o modalitate de procedare etapizata. Instalatia poate functiona in continuare maximum inca 5 ani in forma de astazi. Dupa trecerea primilor 2 ani trebuie sa se depuna o cerere de autorizare pentru modificarea instalatiei cu trecere pe ardere cu pacura usoara sau pentru o constructie noua cu ardere pe gaz natural. Timpul constructiei / a modificarii este acordat pentru urmatorii 3 ani. In baza acestui concept de reabilitare s-au aprobat exploatarea in continuare si astfel si emisiile care nu mai corespund stadiului tehnicii.

8. Rezumat Directiva IPPC confrunta statele membre din Europa cu o noua abordare in problemele protectiei mediului: cu transpunerea BAT in activitatile industriale (corespunzatoare anexi I din Directiva IPPC) trebuie sa se atinga un nivel inalt de protectie pentru mediu, in ansamblu („...high level of protection of the environment as a whole...“). BAT sunt publicate ca urmare a unui schimb de informatii sub forma de BREF-uri. In statele membre se vor lua in considerare continuturile BREF-urilor la autorizarea instalatiilor IPPC („standarde unitare“). Ghidul prezent e menit sa ajute la selectarea BAT dintr-un numar mare de instalatii si tehnici de productie utilizate. Aici este vorba pe de o parte de gasirea BAT la nivelul specific bransei. Pentru aceasta se va prezenta in general, ce informatii sunt continute intr-un BREF si cum trebuie sa se utilizeze acestea. Pe de cealalta parte, in ghid se explica cum poate rezulta transpunerea BAT in procedura concreta de autorizare – deci la nivel local. Ghidul contine pe langa indicatiile referitoare la procedarea metodica, propuneri / scheme de desfasurare pentru diferitele etape de lucru si verificare. Prin exemplele din diferitele branse industriale se explica etapele individuale de verificare, apreciere si evaluare. De aici ar trebui sa rezulte clar ce inseamna abordarea “integrata” a efectelor asupra mediului intr-un caz concret. In ghid se afla si un exemplu de propunere a unei decizii de autorizare conform IPPC cu nominalizarea continuturilor importante ale deciziei.


In ansamblu, ghidul impreuna cu continutul prezentat dovedesc ca transpuenrea Directivei IPPC pentru toate statele membre reprezinta o sarcina deosebit de exigenta. Aceasta sarcina poate fi indeplinita in intervalul de timp specificat de UE doar cu personal suficient si mai ales, calificat. 9. Literatura / Adresa de internet a) Council Directive 96/61/EC of 24. September 1996 concerning integrated pollution preven tion and control b) http://eippcb.jrc.es


http://www.eippcb.jrc.es/