3
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Facultatea de Istorie Istoria congreselor şi conferinţelor internaţionale Curs special -programa analitică- Titular curs: Lect.univ. dr. Claudiu-Lucian Topor Istorie An de studiu III, semestrul II Nr. de ore de curs: 28, nr. de ore de seminar: 14 Obiectivele cursului: Cursul îşi propune să răspundă unor întrebări legitime cu privire la organizarea, durata, complexitatea şi însemnătatea principalelor reuniuni diplomatice din istoria modernă, fie ele congrese sau conferinţe internaţionale. Obiectivele sale vor urmări : înţelegerea deosebirilor dintre congrese si conferinţe internaţionale; identificarea unei tipologii a conferinţelor internaţionale; înţelegerea particularităţilor organizatorice; stabilirea agendei de lucru ( problematica organizarii păcii si a cooperării internationale); iniţiative, principii şi strategii, prezentarea „marilor actori”, personalităţile congreselor, dar şi a oraşelor ce au găzduit principalele reuniuni ale diplomaţiei europene. Metode de predare: prelegerea, problematizarea Mod de evaluare: examen scris Tematica cursului I Introducere la problematica generală a congreselor internaţionale. I.1. Despre război şi pace în lumea modernă II Organizarea congreselor diplomației moderne II.1 Context istoric. Posteritate istoriografică

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Facultatea de Istorie Istoria

  • Upload
    donga

  • View
    220

  • Download
    2

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Facultatea de Istorie Istoria

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”

Facultatea de Istorie

Istoria congreselor şi conferinţelor internaţionale

Curs special

-programa analitică-

Titular curs: Lect.univ. dr. Claudiu-Lucian Topor

Istorie

An de studiu III, semestrul II

Nr. de ore de curs: 28, nr. de ore de seminar: 14

Obiectivele cursului: Cursul îşi propune să răspundă unor întrebări legitime cu privire la

organizarea, durata, complexitatea şi însemnătatea principalelor reuniuni diplomatice din istoria

modernă, fie ele congrese sau conferinţe internaţionale. Obiectivele sale vor urmări : înţelegerea

deosebirilor dintre congrese si conferinţe internaţionale; identificarea unei tipologii a conferinţelor

internaţionale; înţelegerea particularităţilor organizatorice; stabilirea agendei de lucru (

problematica organizarii păcii si a cooperării internationale); iniţiative, principii şi strategii,

prezentarea „marilor actori”, personalităţile congreselor, dar şi a oraşelor ce au găzduit

principalele reuniuni ale diplomaţiei europene.

Metode de predare: prelegerea, problematizarea

Mod de evaluare: examen scris

Tematica cursului

I Introducere la problematica generală a congreselor internaţionale.

I.1. Despre război şi pace în lumea modernă

II Organizarea congreselor diplomației moderne

II.1 Context istoric. Posteritate istoriografică

Page 2: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Facultatea de Istorie Istoria

II.2 Orașe reședință de congres

II.3 Agenda tratativelor

II.4 Personalităţile congreselor

III Hotărârile congreselor internaționale. Geopolitica Europei moderne

III. 1 Pacea din Westfalia (1648)

III. 2 Pacea de la Utrecht (1718)

III.3 Congresul de la Viena (1815)

III. 4 Europa sistemului de congrese. Aachen, Troppau, Leibach și Verona

III. 5 Congresul de la Paris (1856)

III. 6 Congresul de la Berlin (1878)

IV Diplomaţia de conferinţă

IV. 1 Conferinţe ale ambasadorilor

IV. 2 Conferinţe de pace

IV. 3 Conferinţe ale dezarmării

IV. 4 Conferințe coloniale

Tematica seminarului

Documentele diplomației moderne. Tipologia actelor internaționale

1. Tratate internaţionale

2. Convenţii şi acorduri

3. Protocoalele reuniunilor diplomatice

4. Instrucţiunile miniştrilor de externe

5. Rapoartele diplomatice

6. Schimbul de note

6. Scrisori și telegrame

7. Memorandum-ul

8. Redactarea unui ultimatum si declarația de razboi

Page 3: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Facultatea de Istorie Istoria

Bibliografie

Jean Brunhels, La geographie de l'histoire. Geographie de la paix et de la guerre sur terre

et sour mer, Paris, Felix Alcan, 1921.

H.W.V. Temperley, (ed.), A History of the Peace Conference of Paris, London, Oxford

University Press, 1921

W.N. Medlicott, The Congress of Berlin and after. A diplomatic History of the Near-

Eastern Settlement, London, 1938.

M. S. Anderson, The Eastern Question. 1774-1923. A Study in international Relations,

Macmillan, London-Toronto, St. Martin's Press, 1966.

Gaston de Monicault, La Question d ' Orient. Le traité de Paris et ses suises.( 1856-1871),

Paris, 1898, în vol. Românii la 1859: Unirea Principatelor Române în conştiinţa europeană, II,

Bucureşti, 1984.

A.J. P. Taylor, The Struggle for Mastery in Europe, 1848-1918, Londra, 1984.

Gh. I. Brătianu, Formules d' organisation de la paix dans l' histoire universelle, Editura

Universităţii „ Al. I. Cuza” Iaşi, 1987.

Daniela Buşă, Modificări politico-teritoriale în sud-estul Europei între Congresul de la

Berlin şi Primul Război Mondial (1878-1914), Bucureşti, Paideia, 2003.ipriano Giachetti,

Congresul de la Viena, Timişoara, Editura Helicon, 1999.

Raymond Aron, Paix et guerre entre les nations les nations, Paris, Calman- Levy, 2004.

Gh. Cliveti, Concertul european. Un experiment în relaţiile internaţionale din secolul XIX,

Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2006.

Mircea Maliţa, Între război si pace, Editura C. H. Beck, 2007.