Cap.I. Instalatii mecanice pentru transportul continuu al
materialelor solideInstalaiile pentru transport continuu asigur
transportu unui flux continuu de materiale granulare, fie vrsate,
fie n bucai, de la un punct la un alt punct situat pe acelai nivel
sau la nivel diferit. Ele poart numele de transportoare. O
clasificare complet a instalaiilor de transport a materialelor
solide este aratat in tabelul.1.
Tabelul. 1 Felul Transportorului Modul de ac ionare Direc ia
deplasari Tipul utilajului
Mecanic
Transportor cu band Orizontal Transportor cu raclete Transportor
elicoidal Transportor oscilant Vertical Elevatorul Planul nclinat
(jgheabul) Planul nclinat cu role Burlanul telescopic Toboganul cu
icane Toboganul elicoidal
Continuu
Gravitational
Inclinat Vertical
Pneumatic
Prin aspira ie Combinat Prin refulare Rigole pneumatice
Orizontal Crucioarele fr ine Electrocarele Orizontal Vagone ii pe
ine Monoraiuri
Manual Electric Discontinu Mecanic
n societaile comerciale chimice, problema transportului
substanelor solide are o mare important, att din punctul de vedere
al mecanizrii proceselor de producie, ct i din punct de vedere
economic.
Pentru a micora costul produselor si a mbunatai modul de
fabricaie, se iau n vedere urmatoarele reguli generale: - evitarea
transportului materialelor n sens contrar fluxului tehnologic
normal; - eliminarea sistemelor de transport nepotrivite; -
evitarea transportului inutil prin societatea comercial. Alegerea
utilajului de transport depinde n mare masur de natura materialului
de transport. La materialele n bucai se ine seama de greutatea unei
bucai, forma i gabaritele acesteia, natura ei (moale, tare,
elastic, deformabil etc.), rezistena la lovire i suprafaa feei pe
care poate fi asezat. De asemenea, la alegerea utilajului de
transport se va ine seama de caracteristicile materialului i in
funcie de acestea se vor lua masuri de protecie a elementelor
transportorului. 1.1Transportorul cu band. Se compune dintr-o band
continu 1, nfasurat pe doi tamburi, din care tamburul 2 este de
acionare, find pus n micare de un motor electric prin intermediul
unui reductor sau transmisiei prin curele trapezoidale. Tamburul de
acionare este amplasat n faa, la palnia de descrcare, n direcia de
transport a benzii. Tamburul de ntindere 3 este antrenat de band si
el are rolul de ntindere a benzii (fig.1, a). ntinderea benzii prin
intermediul tamburului 3 se face cu ajutorul dispozitivului de
ntindere 4 compus dintr-un carucior cu patru roi ce se deplaseaz pe
un schelet metalic sub aciunea greutatilor 5. Acest lucru se poate
obine si cu doua tije filetate. Banda 7 este susinut de rolele 8 pe
toata lungimea ei, find dispuse mai des sub partea purtatoare 6
pentru a nlatura deformarea acesteia sub greutatea ncrcturii. Tot
sistemul este susinut de o construcie metalic 9 din profile de oel.
Partea purtatoare (activ) poate fi plan (fig. 1, b) sau n form de
jgheab (fig.1, c), avnd rolele 10 inclinate pe ambele laturi.
Materialul 13 este ncrcat pe band cu ajutorul unei plnii de
alimentare 12 ce poate fi fix sau mobil, n funcie de locul de
alimentare. Descarcarea se poate face fix la capatul benzii prin
palnia de descarcare 11 sau la diferite puncte laterale, cu
opritoare de forma unor lame metalice dispuse nclinat fa de direcia
de naintare a benzii sau a carucioarelor de descarcare cu palnie.
Materialele ce adera pe banda sunt ndepartate la intervale de timp
sau continuu cu dispozitive de curaare. Transportoarele cu band pot
fi fixe n procesele continue sau mobile, asezate pe roi, putnd fi
deplasate de la un loc de ncrcare la altul. Materialul solid
transportat cu ajutorul benzilor transportoare poate fi ambalat n
saci, baloturi, lzi, butoaie sau vrsat sub form de pulbere,
granule, bulgri etc.2
n funcie de caracteristicile fizico-chimice ale materialelor
care se transport, se folosesc benzi din: - esatur de cnep sau
bumbac, folosite pentru materiale solide uscate, fara muchii i la
temperaturi sub 80C cu rezisten la rupere de maximum 40MPa; -
esaturi din pr de camil rezistente la materialele mbibate in acizi,
dar care nu suport materialele calde; - pnz cauciucat si cauciuc cu
inserii, fiind cele mai utilizate, care sunt mult mai rezistente la
umiditate, dar la care temperatura materialului transportat nu
trebuie sa depaeasc 65C; - plci sau band din oel laminat, care se
utilizeaz pentru materialele fierbini i umede ( r = 120...150 MPa).
Transportul pe band se face att pe orizontal ct si nclinat, pn la
26, nclinaia fiind in funcie de coeficientul de frecare dintre
materialul transportat si band. La nclinaii mai mari ale benzii se
prevd nervuri pentru a mpiedica alunecarea materialului solid
transportat, lungimea transportorului fiind limitat.3
1.2Transportorul cu raclete. Transportorul cu raclete (fig.2)
este format dintr-un jgheab dreptunghiular fix 1 prin care se
deplaseaz racletele 2, fixate din loc in loc pe un cablu sau lan 3.
Cablul sau lantul se nfasoar pe doi tamburi asezai la capetele
jgheabului. Tamburul de acionare 4 primete micarea de la un motor
electric, antrenand cablul sau lanul pe care sunt fixate racletele.
Pentru ca racletele sa nu frece pereii jgheabului 1 si cadrul de
susinere 9, micarea acestora este dirijat de rolele 5, montate pe
arborii de susinere a racletelor 6 (fig.2, b ). Tamburul de
ntindere 11 are lagare deplasabile care se fixeaz cu dou uruburi
ntinzatoare 10. Alimentarea cu materialul ce se transport se face
la unul din capetele jgheabului prin plnia de alimentare 7, fiind
evacuat prin plnia de descrcare 8 la capatul opus al jgheabului,
deplasarea facndu-se de catre racletele 2 acionat de lantul 3.
Transportorul cu raclete se folosete pentru transportorul
materialelor pulverulente, a materialelor fierbini, ca cenua de
pirit, var ars sau concentrate prjite. Jgheabul poate fi prevazut
cu cmas de racire cu ap, ceea ce poate contribui la rcirea
materialului. Deplasarea materialului se face pe distane relativ
mici, 15...3t cm cu o vitez de 0,2...0,6 m/s, iar debitul
transportorului este de 15 t/h. Transportorul cu raclete prezint
avantajul unei construcii ieftine. Ca dezavantaj, necesit un consum
mare de energie, uzur mare a jgheabului, mai ales pentru
materialele dure i cu muchii ascuite, avnd o funcionare zgomotoas.
Elementele principale ale transportorului cu raclete sunt
confecionate din tabl sau profile din oel sau font turnat.4
1.3Transportorul elicoidal cu melc. Este format dintr-o carcas
nchis 1 cu seciunea transversal in form de U, n care un melc 2 se
rotete cu o turaie mic (fig.3). Melcul se compune dintr-o suprafa
elicoidal, de constructie sudat (executat din tabia) sau turnat din
font sau oel si fixat pe arborele 3. Arborele se sprijin n lagrele
radiale de capt 4 si 5 i n lagrul intermediar 6. La transportoarele
man, arborele se execut din mai multe buci legate prin manoane cu
filet, sau asamblate pe con, cu asigurri severe contra
desfacerii.
Acionarea melcului se face prin angrenajul conic 7 i transmisie
prin curele de la motorul electric 8, obinndu-se la axul melcului
turaii de 20...250rot/min. Lagrele arborelui sunt lagre de
alunecare echipate cu buce din material antifriciune sau font
nodular. Alimentarea transportorului se face cu dozatoare
(alimentatoare) prin plnia 9. Dac acestea lipsesc i transportorul
este alimentat direct din siloz, o poriune din capatul melcului
transporter are diametrul sau pasul mai mic pentru a se evita
nfundarea transportorului. Descrcarea se face prin plnia 10 sau
prin debordarea peste marginea jgheabului, daca transportorul este
de construcie deschis. Uniformizarea micrii de rotaie a melcului se
realizeaz cu ajutorul unui volant 12. Materialul de granulaie mic
sau sub form de past este impins de-a lungul jgheabului de ctre
elicea fixat pe arborele 3 acionat de motorul electric 8, prin
intermediul unui reductor 11 (sau curele trapezoidale) si roi
dinate 7. Alimentarea5
cu material se face prin plnia 9, iar evacuarea se face pe la
capatul opus prin plnia de descrcare 10. Materialele pentru
executarea transportorului elicoidal sunt: tabla de oel pentru
jgheab si elice, eav sau laminate de oel de seciune circular sau
patrat pentru arborele elicei. n figura.4 sunt indicate cteva
tipuri constructive ale elicei transportoare.
n funcie de lungimea transportorului, att cuva ct i arborele i
elicea se execut dintr-o singur bucla sau mai multe, care se
asambleaz ntre ele prin sudur sau flane. Transportul materialului
se poate face n plan orizontal sau nclinat (pana la 20), pe distane
relativ mici de 30.. .40 m. Aceste transportoare prezint avantajul
unei construcii simple, deservit uoar si sigur, pot fi nchise etan
evitndu-se pierderile de material i impurificarea atmosferei. Ca
dezavantaj se menioneaz consumul mare de energie datorit frecrilor
interioare dintre elice, material i jgheab. Se uzeaz rapid jgheabul
i elicea, iar materialul se marunete. 1.4Transportorul oscilant. Se
compune dintr-un jgheab 7 (fig.5), susinut de lamelele elastice 2
nclinate in sens contrar micrii materialului n jgheab. Micarea
rectilinie alternativ este imprimat jgheabului de mecanismul biela
manivel 3 (sau excentric). Alimentarea materialului se face prin
palnia de alimentare 4 evacuarea fcndu-se prin gura de descarcare
5.
6
La micarea jgheabului nainte, materialul din jgheab se deplaseaz
odat cu acesta avand o viteza mai mic, n timp ce, la cursa de
ntoarcere, jgheabul deplasndu-se cu vitez mare, materialul nu mai
poate fi antrenat si continuu s se deplaseze nainte sub actiunea
ineriei. Prezint avantajul unei construci simple i ieftine,
materialul transportat avnd granulaie neuniform, distanele de
transport fiind de pn la 100 m. Capacitatea de transport fiind de
asemenea de maximum 250 t/h, consumul de energie este mare, produce
vibraii i zgomot n timpul transportului. Daca se mrete numarul de
oscilaii ale jgheabului, ntre 1500 3000 micri/min, iar mrimea
cursei se micoreaz, deplasarea materialului se realizeaz n salturi
mici (fig.6), iar transportorul se numete vibrator.
7
1.5Elevatorul . Elevatorul (fig.7) se folosete pentru
transportul materialelor solide n plan vertical. Este compus
dintr-o carcas 1 in interiorul creia se afl doi tamburi pe care se
nfoar fr sfrit o band de cauciuc sau lanturi 2. Tamburul de
acionare 3 este pus in micare cu ajutorul unui electromotor prin
intermediul unui reductor sau curele trapezoidale. Tamburul de
ntindere 4 are lagrele deplasabile pe vertical, sub aciunea
dispozitivului de ntindere cu greuti 5 Elevatorul este alimentat cu
material prin gura de alimentare 7, transportat pe vertical de ctre
cupele 9 i evacuat pe la partea opus, cand cupele ncep s coboare,
prin palnia 8. La turaii si viteze mici, golirea cupei de material
se face gravitaional, prin rasturnarea cupei. n acest caz
elevatorul se monteaz usor nclinat. La turaii i viteze mari,
datorit forei centrifuge ce ia natere la trecerea cupei peste
tamburul motor, materialul este aruncat din cupe. Cand benzile pe
care se fixeaz cupele sunt inlocuite cu lant, tamburul pe care se
nfoar banda este inlocuit cu roi dinate si arbori. Inaltimea de
transport a elevatorului poate s ating 25 m, iar capacitatea de
producie pn la 120 t/h. Cu elevatoarele se pot transporta i sarcini
individuale ca: saci, lzi, baloturi etc. n loc de cupe montndu-se
gheare de prindere, platforme sau leagne .
Cap.II. Utilaje pentru transportul continuu cu ac ionare8
Gravita ional.Planul nclinat cu role (fig.8) este confecionat
dintr-un cadru metallic 1 n interiorul cruia se afl rolele paralele
2, la distane egale. Materialul ce se transport se afl in baloturi,
ladie, saci etc. Transportul se realizeaz datorit gravitaiei. Cu ct
diametrul rolei este mai mare, cu att alunecarea sarcinilor pe
transportor este mai uoar. Totui diametrul rolelor este limitat,
fiind cuprins ntre 65150 mm. Distana ntre role se alege astfel nct
obiectul de transportat s se rezeam simultan pe cel puin dou role.
Este un dispozitiv simplu, nu necesit supraveghere, fiind expus n
mai mic msur la eroziune. Meninerea ntr-o bun funcionare se asigur
printr-o ungere ngrijit si permanent a rulmenilor. Toboganul
elicoidal (fig.9) este format dintr-o elice 1 din tabia montat pe
un arbore 2 inclus intr-o carcas 3.
Cap.III.Instala ii de transport continuu cu ac ionare
Pneumatic.Transportul se realizeaz n plan vertical sub aciunea
gravitaiei. Este un dispozitiv care nu necesit supraveghere i
ntreinere deosebit; se uzeaz datorit eroziunii n timpul
transportului.
9
Transportorul pneumatic are la baz principiul antrenrii
particulelor de material solid de ctre un curent de aer sau alt gaz
care se deplaseaz cu o anumit vitez printr-o conduct. Cu acest tip
de instalaii se transport materiale solide de granulaie foarte mic:
sod calcinat, ciment, cenus, zgur, praf de calcar, carbune mcinat
sau sub form fibroas, achii de lemn, rumegu, celuloz etc.
Deplasarea materialului se face n plan orizontal, nclinat sau
vertical, pe distan de 350...400 m i nlimea maxim de 45 m. Dupa
modul de funcionare, nstalaiile de transport pneumatic se mpart n:
- instalaii prin aspiraie; - instalaii prin refulare; - instalaii
mixte. O instalaie de transport pneumatic este format din: -
conducte prin care se face transportul; - dispozitivul de
alimentare a conductei cu material; - surs de aer comprimat sau de
aspiraie; - dispozitivul pentru separarea materialului de aerul
folosit la transport.
Conductele prin care se face transportul sunt de obicei din oel,
avnd diametrul de 50...250 mm, la montarea lor reducndu-se coturile
la maximum pentru a inlatura pierderea de presiune si eroziuni.
Alimentarea cu material se face cu dispozitive elicoidale,
dispozitive cu camere, dozatoare celulare in transportul pneumatic,
prin refulare si sorb de aspiraie pentru transportul prin aspiraie
care se afund in material. Sursa de aer comprimat este dat de
compresoare cu una sau dou trepte, turbo-suflante si ventilatoare
sau pompe de vid. Separarea materialului antrenat de aer se face n
aparate numite silozuri, cicloane si filtre cu saci.10
Transportoare pneumatice prin aspiraie (fig.10). Transportul
materialului se realizeaz cu un exhaustor montat la capatul
instalaiei pneumatice, astfel c acesta se aria n ntregime sub
depresiune. Exhaustorul 5, montat dupa punctul final al
instalatiei, produce depresiunea necesar (0,5...0,6 bar) aspiraiei
curentului de aer n vederea antrenrii materialului. Materialul
granular este aspirat mpreun cu aerul prin capul de aspiraie 7 si
transportat pe conducta 2 pana la silozul de descrcare 3. Separarea
ultimelor granule antrenate de aer se face n ciclonul 4. Reglarea
depresiunii se face in functie de natur, mrimea granulelor i
pierderile prin frecare care intervin pe ntreaga lungime a
instalaiei. Transportul pneumatic prin aspiraie este eficient n
cazul descrcrii materialelor din vagoane, platforme, remorci etc.
la distane de pn la 120 m.
Transportoare pneumatice prin refulare (fig.11). Transportul
materialului se obine datorit curentului de aer produs de suflanta
1 montat la capatul iniial al instalaiei, naintea zonei de ncarcare
a materialului. Materialul este alimentat din buncrul 3 i este
transportat de curentul de aer in silozul de descrcare 4. Separarea
granulelor antrenate se face in ciclonul 5 si n filtrul cu saci 6.
Presiunea aerului este de 2...5 bar, iar distana de transport
ajunge la 300 m.
11
Cap.IV.BuncreBuncrele (fig.12) sunt vase de form prismatic,
cilindric sau conic n care se depoziteaz, pentru scurt timp,
materiale vrsate. Cand nlimea vasului este de acelai ordin de mrime
cu dimensiunile lui transversale, el poart denumirea de buncr
propriu-zis, iar cnd nlimea este mult mai mare n raport cu
dimensiunile seciunii transversale, vasul poart denumirea de
siloz.
Din punctul de vedere al destinaiei se deosebesc buncre de
primire, care servesc la depozitarea materialelor pn la ncrcarea
lor n mijioace de transport, buncre de alimentare (continua sau
discontinue) cu material a unor maini de lucru (usctoare,
amestectoare, cristalizatoare etc.) i buncre dozatoare, care
servesc la dozarea cantitaii de material din cadrul unei
instalaii.
12
Pentru nchiderea orificiilor de evacuare ale buncrelor se prevad
nchiztoare care pot fi: cu clap cu sector simplu sau dublu sau cu
tablier flexibil, acionarea lor fcndu-se manual (n cazul
orificiilor pn la 600 x 600 mm) sau mecanic. nchiztorul cu clap
const fie dintr-un capac plan oscilant/echilibrat de o
contragreutate (fig.13, a), fie dintr-o poriune de jgheab (fig.13,
b), care poate lua diferite poziii in jurul unui ax de rotaie,
fiind, de asemenea, echilibrat de o contragreutate. Primul tip de
nchizator se ntrebuineaz n buncre cu capaciti reduse i anume n
cazurile cnd, la deschiderea nchiztorului, buncrul se golete
complet ntr-o repriz. Capacul de nchidere 7 este meninut n poziie
nchis cu ajutorul prghiei cu contragreutate 2. Pentru deschidere se
trage manivela 3. Dup golirea buncrului, nemaifiind presiunea
materialului, capacul se inchide uor de ctre contragreutate. Cu
acest nchiztor se poate efectua i o reglare a debitului prin
variaia nclinrii jgheabului.
13
Cap.V.DozatoareDozatoarele sunt dispozitive mecanice montate la
orificiile de evacuare ale buncrelor, avnd drept scop asigurarea
unui debit constant al materialului regulat dupa necesitate. Ele
alimenteaz camerele de capt ale agregatelor cu tambur rotativ i
transportoarele; se prevd cu nchizatoare, pentru a mpiedica
scurgerea de la sine a materialului din buncr.
Dupa principiul de funcionare, dozatoarele pot fi: - cu organ
flexibil de traciune (cu banda textil cauciucat, cu plci cu
lanuri); - cu micare de rotaie (elicoidale, cu disc, cu tambur
celular); - cu micare oscilanta (cu crucior sau cu piston). Ele pot
fi staionare, transportabile si mobile pe roi. Dozatorul cu band
(fig.14) poate fi orizontal (fig.14,) sau puin nclinat n ramp
(fig.14, b). Dozatorul cu band se compune dintr-o band textil
cauciucat fr sfrit 7, tamburul de acionare 2, tamburul de ntindere
3 si rolele de susinere 4. Dozatorul se poate regla cu ajutorul
unui sertar ce modific nlimea stratului de material de pe
transportor. Productivitatea dozatoarelor cu band poate ajunge pn
la 3 000 m2/ha. Dozatorul cu lanuri (fig.15) se compune dintr-un
sistem de lanuri fr frit,4, paralele, antrenate n micare de un
tambur poligonal 3, cu turaia de 7...20 rot/min. Datorita greutaii
lanurilor materialul care iese din buncrul 3 este frnat in caderea
lui pe jgheabul de alimentare 4 i poate aluneca numai cand lanurile
sunt puse n micare prin rotirea tamburului de ctre mecanismul de
antrenare 5. Se folosete la alimentarea cu materiale grosolane (n
bulgri). Dozatorul elicoidal (cu inele) se utilizeaz la materiale
care nu se frmieaz, cu granulaie mic, pentru debit redus. Pentru a
uura funcionarea melcului (cu unul sau dou nceputuri), se prevede
un scut de protecie deasupra sa, pentru a-l feri de aciunea direct
a presiunii materialului din buncar.
14
Dozatorul cu disc (fig.16) se folosete n principal pentru
materiale cu granulaie fin. Dozatorul oscilant cu crucior (fig.17)
se folosete pentru materiale cu granulaie mijiocie, avnd
productivitatea de 10...300 m3/h.15
Dozatorul compartimentat (fig.18) este compus din discul rotativ
1, montat n tamburul cilindric 2 la care sunt atasate jgheaburile
de alimentare 3 i evacuare 4. Prin rotirea discului compartimentat
1. celulele acestuia sunt umplute i descrcate apoi prin jgheabul 4.
Discul 1 se fixeaz pe axul 5, sprijinit pe lagre si acionat prin
angrenajul cilindric de la motorul electric. Turaia discului
compartimentului 1 se regleaz in funcie de debitul de alimentare.
Discul se toarn din font sau oel, fiind cptuit dupa caz, cu
materiale de protecie. Tamburul cilindric 2, turnat din font, este
prevzut cu capace laterale, fixate pe uruburi. Usctoarele rotative
se prevd cu dozatoare amplasate n zona camerei de capt (de
alimentare), prevzute cu jgheab corespunztor, care sa permit
introducerea materialului prin zona captului superior al
tamburului.
16
Cuprins: Cap.I. Instalaii mecanice pentru transport continuu al
materialelor solide.1 Cap.II. Utilaje pentru transport continuu cu
acionare gravitaional .9 Cap.III. Instalaii de transport continuu
cu actionare pneumatic9 Cap.IV. Buncre.12 Cap.V. Dozatoare ..14
17
