Www.ciorna.com a Generala a Firmei Sc Farmec Sa

8/2/2019 Www.ciorna.com a Generala a Firmei Sc Farmec Sa

1/73

Contabilitatea imobilizrilor la S.C. FARMEC S.A..

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALA A S.C. FARMEC S.A.

1.1. Obiectul de activitate al societatii

S.C. FARMEC S.A cu sediul in localitatea Cluj-Napoca, str. H. Barbusse, nr. 16

a fost infiintata prin reoganizarea intreprinderii de produse cosmetice FARMEC din

aceeasi localitate si care este inregistrata in Registrul Comertului la Camera de Comert si

Industrie Cluj- Napoca sub nr. 12/14.1991.Societatea este subordonata Departamentului Industiei Chimice si Petrochimice.

Conducerea societatii este asigurata de directorul general-economistul Turdean

Liviu- in baza contractului de manageriat incheiat la data de 25.07.1994, ca urmare a

concursului organizat conform prevederilor legale si inregistrat la Camera de Comert sub

nr. 1122/0110911994.

In prima parte a anului 2002 societatea a fost cuprinsa in programul de privatizare

pe anul de privatizare 2001. In acest scop s-au depus certifcate de proprietate, s-au adunat

sume de la participanti. Valoarea resurselor interne( carnete si numerar) reprezinta o

pondere mica in valoarea totala a capitalului social.

Capitalul social subscris la societati este de 28 232 950 000 lei si este divizat in 1

129 318 actiuni nominative in valoare de 25 000 fiecare. Actiunile societatii subscrise,

integral de actionari sunt nominative si de valoare egala.

S.C. FARMECS.A. a laut fiinta in anul 1945 la 1 Iunie sub denumirea de

Laborator Mal-Moss. La inceput laboratorul avea doar 6 muncitori si producea numai

apa de colonie si pudra pentru copii.

Incepand cu 31 August 1949 laboratorul isi schimba denumirea in Intreprinderea

de Produse Cosmetice- Cluj si se trece de la productia de tip mestesugaresc, la productia

industiala a articolelor cosmetice, realizandu-se diversificarea sortimentala si trecerea la

1


2/73


produse de calitate superioara, competitive. Apar pe langa apa de colonie si pudra pentru

copii si alte produse ca : creme, rujuri de buze si ulei de par.

In anul 1950 valoarea fondurilor intreprinderii de Produse Cosmetice era de 0.4

mil. lei. Incepand cu anul 1951 se fac investitii mai mari, amenajandu-se un laborator, un

magazin, soproane si birouri, iar numarul de muncitori sporeste la 20.

In anul 1957 intreprinderea s-a comasat cu fabrica de uleiuri vegetale

FLACARA, data la care devine Fabrica de uleiuri vegetale si produse cosmetice

,,FLACARA, avand ca obiect de activitate fabricarea de produse cosmetice si uleiuri

vegetale. Incepand cu acest an s-a infiintat activitatea de fabricare a ambalajelor din

bachelita si celuloid, ambalaje folosite pentru conditionarea produselor cosmetice, iar dupa

doi ani respectiv in anul 1959 ia fiinta activitatea de fabricare a uleiurilor vegetale.

Nomenclatorul de produse al unitatii in perioada 1959-1960 a ajuns la 50 de

sortimente ponderea detinand-o cremele si lotiunile.

In anul 1964 s-a desfiintat activitatea de fabricare a uleiurilor vegetale pentru ca

dupa trei ani, respectiv in anul 1967 sa se puna in functiune o serie mecanizata de

imbutelire a uleiului comestibil, an in care se adopta denumirea de fabrica FLACARA

avand ca profil de activitate producerea de articole cosmetice si imbutelierea uleiului

comestibil. In aceasta perioada valoarea fondurilor fixe ajunge la 13,6 milione lei.

In anul 1968 se pune in functiune actualul atelier de cosmetice I . Din acelas an,1968, s-a inceput pentru prima oara in tara fabricarea produselor cosmetice sub forma de

spray.

In 1970 profilul intreprinderii cuprinde :

activitatea de preparare si ambalare produse cosmetice;

activitatea de confectii matrite;

activitatea de preparare esente si arome alimentare;

activitatea de imbuteliere a uleiului comestibil.

In deceniul 1960-1970 sortimentatia s-a diversificat continuu, aparand noi produse

dintre care amintim : crema Sanda cu biostimulatori, lotiunea si emulsia Litoral, rimel

contur gene, crema Atractiv, creionul dermatograf, spray-uri, crema gerovital H3,

samponul BOB etc, astfel ca in anul 1970 se produceau circa 130 de sortimente.

2


3/73


In anul 1971 sectia mecanizata de imbuteliere a uleiului comestibil este predata

intreprinderii de Morarit si Panificatie Cluj.

Incepand cu anul 1972 s-a dezvoltat activitatea de fabricare a ambalajelor din mase

plastice, unde s-au concentrat toate tehnologiile de prelucrari a maselor plastice

(injectie, suflare, imprimari serii grafice, flexagrafice, fabricarea tuburi din mase plastice).

Tot in acest an unitatea isi schimba denumirea in Fabrica de Produse Cosmetice FARMEC,

pentru ca incepand de la 9 Aprilie 1973 ea sa devina Intreprinderea de Produse

CosmeticeFARMEC avand ca obiect de activitate fabricarea de produse cosmetice,

parfumuri, compozitii de parfumare si produse de sinteza.

Sub aceasta denumire unitatea cunoaste o dezvoltare continua astfel :

in anul 1973 s-a pus in functiune instalatia de suflare a alcoolilor grasi si

instalatia pentru sinteza dipterexului, materii prime folosite la fabricarea sampoanelor si

produselor chimico- casnice;

in anul 1975 activitatea de fabricare a esentelor si aromelor alimentare se

cedeaza la intreprinderea VictoriaBucuresti;

in anul 1978 se da in folosinta pavilionul administrativ, atelierul Mecanic dotat

cu masini de prelucrat prin aschiere moderne, atelierul Cosmetice II( spray-uri) dotat cu

linii moderne de umplere si ambalare a spray-urilor, atelierul de doze cu linii moderne

pentru confectionarea tuburilor de spray din aluminiu, iar in anul 1979 atelierul de produse

chimico- casnice, cantina-restaurant, caminul de nefamilisti, complexul de tratamente

cosmetice si magazinul de prezentare;

in anul 1980 se da in folosinta depozitul de la Dezmir ( cu acces CFR).

Paralel cu dezvoltarea bazei tehnico- materiale perioada 1971-1980 s-a caracterizat

si prin cresterea productiei si diversificarea sortimentala, cu accentuata tenta de

modernizare, produsele tinzand tot mai mult spre nivelul calitativ si competitional al celor

similare de pe piata internationala. Astfel in aceasta perioada apar produse noi ca : gama

spray-urilor Femina si Bob, lacuri de unghii transparent si sidef, dizolvant gras, casetele

Adam si Eva, insecticide, casetele Magnolia, emulsii pentru plaja Mamaia, gama spray-

urilor Farmec Select, Farmec Lux.

La sfarsitul deceniului opt nomenclatorul produselor cosmetice includea circa 3000

de sortimente, de 6 ori mi multe ca in anul 1960.

3


4/73


Daca in perioada trecuta ponderea mare in totalul produselor o detineua cremele si

lotiunile, incepand cu deceniul 1970-1980 ponderea cea mai mare ( apoximativ 60% din

totalul productiei) o detineau produsele cosmetice prezentate sub forma de spray.

Sub aceasta forma unitatea isi desfasoara activitatea pana in 1990 cand se

reorganizeaza si isi schimba denumirea in S.C. FARMEC S.A..

De la data infiintarii august 1949 si pana in prezent societatea a parcurs mai multe

etape de dezvoltare care s-au succedat la intervale scurte, ultimele din perioada 1975-1977

si 1978-1980 fiind determinate pentru potentialul actual al societatii.

In anul 1995 S.C. FARMEC S.A. s-a prezentat in totalitate prin metoda MEBO,

organizandu-se tot in acest an alegeri pentru Consiliul de Administratie. La sfarsitul anului

s-a votat si Statutul societatii si s-a aprobat organigrama si Regulamentul de Organizare

interioara (R.O.I.)

Obiectul de activitate al societatii este cercetarea, producerea si comercializarea

articolelor cosmetice si chimico-casnice, proiectare si fabricarea ambalajelor din mase

plastice pentru acestea, precum si operatiuni de export si servicii pentru terti.

Intreprinderea cu o traditie de peste 45 ani in producerea articolelor cosmetice S.C.

FARMEC S.A. este unul dintre cei mai mari producatori de cosmetice din Romania

estimandu-se ca va ajunge la o cifra de afaceri de apoximativ 2,5 miliarde lei.

Gama sortimentala a produselor realizate in intreprindere este foarte diversificatacuprinzand deodorante, creme,emulsii, sampoane, lacuri, fixative, produse cosmetice

pentru ras si dupa ras, produse de fardare, lacuri de unghii, insecticide si produse de uz

menajer.

Produsele cosmetice FARMEC reprezinta materializarea unei constante

colaborari a colectivului propriu de cercetare cu institutii de profil din toata tara cum sunt :

Fundatia Dr. Ana Aslan din Bucuresti, Facultatea de Farmacie din cadrul Universitatii de

Medicina si Farmacie din Cluj-Napoca, Clinica Dermatologica Cluj-Napoca.

1.2.Structura organizatorica

4


5/73


Ca toate unitatile economice S.C. FARMEC S.A. pe langa mijloacele materiale

banesti cu care este dotata cuprinde un numar de 1060 oameni ai muncii care sunt grupati

ierarhizati si fixati pe anumite posturi, ceea ce se reflecta in structura organizatorica a

societatii.

Structura organizatorica oglindeste modul de grupare a tuturor compartimentelor de

munca si a posturilor in vederea transmiterii informatiilor intru-un mod cat mai rational, a

folosirii optime a fortei de munca, atat sub aspect economic cat si din punct de vedere

uman.

Structura organizatorica difera de la o societate la alta, ea fiind conditionata de o

serie de factori cum sunt : procesul tehnologic din unitatea respectiva, varietatea si volumul

productiei, marimea personalului existent.

In functie de acesti factori S.C. FARMECS.A. are o impartire interna compusa

din trei structuri mari de activitate si anume:A. Structura de conceptie

B. Structura functionala

C. Structura de productie

Organizarea societatii combina structura de functionare cu cea de produs.

A. Structura de conceptie data de ansamblul cadrelor de conducere si de executie,

grupate in subdiviziuni organizatorice care desfasoara activitati de cercetare in scopuriproductive. Aceasta structura este realizata de urmatoarele componente:

biroul de cercetare

biroul tehnic design

biroul marketing

biroul proiectare

grup consilieri (inclusiv juridic)

B. Structura functionala se constituie din ansamblul cadrelor de conducere siexecutie grupate in subdiviziuni organizatorice, directii, servicii, birouri care desfasoara

activitati cu caracter functional.

In functie de specificul activitatii fiecare birou si compartiment se subordoneaza astfel:

- director general

biroul C.F.I.

5


6/73


statul major, aparare civila

biroul personal, salarizare

biroul certificarea societatii, CTC, protectia mediului

biroul administrativ

grup consilieri

- director cercetare-productie(vicepresedinte C.A. )

biroul cercetare

biroul proiectare

biroul tehnic

biroul organizarea productiei si a muncii

biroul mecanico- enegetic

biroul programare, pregatirea si urmarirea productiei

- director economic- director financiar

biroul marketing

biroul aprovizionare

biroul import

biroul vanzari

biroul export

biroul distributie; transport

salon cosmetice

restaurant cantina, magazin alimentar

dispensar medical

In societatea comerciala FARMECS.A. Adunarea Generala a Actionarilor este

organul de conducere al societatii si se compune din toti actionarii acesteia. Adunarea

Generala este ordinara si extraordinara.

Adunarea ordinara are urmatoarele atributii :

o aprobarea sau modificarea bilantului si a darii de seama privind

contul de profit si pierdere al societatii pentru anul anterior;

o alegerea administratorilor si cenzorilor;

6


7/73


o fixarea diurnei de deplasare;

o aprobarea salariului minim din societate si a coeficientilor de

ierarhizare pe grupe de functii, salariul minim din societate se va majora conform

idealurilor si in functie de posibilitatile financiare prin hotatrarea Consiliului de

Administratie;

o fixarea remuneratie convenita administratorilor si cenzorilor;

o stabilirea bugetului de venituri si cheltuieli, a programului de

activitate pentru exercitiul economico-financiar urmator.

Adunarea extraordinara pe langa atributiile Adunarii ordinare va hotari in

urmaroarele probleme:

o modificarea duratei de functionare a societatii;

o marimea capitalului social;

o schimbarea obiectului socitatii;

o mutarea sediului;

o fuziunea si asocierea cu alte societati;

o reducerea capitalului social sau reitegrarea sa prin emisie de actiuni;

o dizolvarea anticipata a societatii;

o declararea falimentului;

o numirea lichidatorilor.

Daca majoritatea nu a fost obtinuta numirea se face in instanta, la cererea

administratorilor sau a actionarilor cu citarea societatii sau a celor care au cerut-o,

impotriva acestei sentinte se poate declara recurs in 15 zile de la pronuntare.

Societatea este administrata de un Consiliu de Administratie format din 15

administratori, alesi de Adunarea Generala a Actionarilor pe o perioada de 4 ani, cu

posibilitatea retragerii. Administratorii societatii sunt desemnati in contractul de societate.

In relatiile cu tertii, societatea este reprezentata de catre presedintele Consiliului de

Administratie pe baza si in limitele imputernicirilor date de catre Consiliul de

Administratie sau, in lipsa lui, de catre unul din vicepresedinti desemnat de presedinte.

Presedintele Consiliului de Administratie este obligat sa puna la dispozitia

actionarilor si cenzorilor, la cererea motivata a acestora, toate documentele societatii.

7


8/73


Consiliul de Administratie poate delega o parte din atributiile sale unui comitet de directie,

compus din 3-5 membrii. Presedintele si vicepresedintele Consiliului de Administratie vor

face parte obligatoriu din Comitetul de Directie.

Gestiunea societatii este controlata de actionari si de Comisia de cenzori, formata

din 3 membrii, care trebuie sa fie asociati, cu exceptia cenzorilor contabili. Cenzorii se aleg

de Adunarea Generala a Actionarilor.

Adunarea generala alege de asemenea acelasi numar de cenzori supleanti care vor inlocui

in conditiile legii pe cenzorii titulari.

Structura actionariatului la 31 12 2003 era urmartoarea :

Nr. Crt. Actionari Nr. actiuni Procent

1 Salariati 540 381 47,85%

2 PAS 21 646 1,95%

3 Colaboratori 288 910 25,58%4 Fosti angajati 278 381 24,65%

1.3. Organizarea contabilitatii

Serviciul de contabilitate este organul de lucru al societatii care asigura ducerea la

indeplinire a sarcinilor impuse de Comitetul de Administratie al societatii in domeniul

contabilitatii cu respectarea prevederilor legale.

Conducerea contabilitatii in partida dubla trebuie sa asigure :

inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a tuturor

operatiunilor patrimoniale in functie de natura lor, in mod simultan, in debitul unor conturi

si creditul altor conturi, denumite conturi corespondente ;

stabilirea totalurilor sumelor debitoare si creditoare, precum si a soldului

final al fiecarui cont ;

intocmirea lunara a balantei de verificare care reflecta egalitatea intre

totalul sumelor debitoare si creditoare ale conturilor ;

prezentarea situatiei patrimoniului si rezultatelor obtinute, respectiv a

activelor si pasivelor prin bilant, precum si a veniturilor si cheltuielilor, a beneficiarilor si

a pierderilor prin contul de profit-pierdere .

8


9/73


Pentru realizarea obiectivului sau de activitate, serviciul contabilitate colaboreaza

cu celelalte servicii si birouri din cadrul societatii .

Conducerea eficienta a activitatii economice impune organizarea pe toate treptele a

unei evidente stricte si a unui control sistematic si exigent asupra tuturor mijloacelor

meteriale si banesti, proceselor economice si rezultatelor societatii. Acest lucru este posibil

doar daca grupul financiar- contabil este degrevat de operatiunile de rutina in favoarea

sporirii controlului financiar si obtinerii unor informatii economico- financiare in timpul

cel mai scurt, de calitate superioara si un volum de munca redus .

Biroul contabilitate asigura indeplinirea sarcinilor ce revin societatii comerciale in

domeniul contabilitatii. In activitatea sa raspunde de evidenta contabila a patrimoniului

societatii comerciale, cunoasterea modului de realizare a indicatorilor prevazuti in

metodologiile legale si a modului in care se gospodaresc fondurile materiale si banesti ale

societatii comerciale.

Principalele relatii ale biroului contabilitate cu celelalte birouri sunt :

transmite propuneri de imbunatatire a metodologiei, bilanturilor contabile

si documentarii de scadere din gestiune, primeste instructiuni de lucru specifice

transmite documentele de evidenta primare pentru activitatea proprie,

primeste situatii si rezultate din prelucrarea acestora

transmite bilantul spre aprobare, primeste decizii si aprobari

transmite informatii asupra analizelor econoice, financiare efectuate,

primeste date pentru analiza economica financiara pe baza de bilant

transmite situatia stocurilor supranormative si a consumurilor de produse,

primeste documentele primare privind miscarea valorilor materiale si inventarierea

gestiunii

transmite date contabile privind realizarile, primeste documentele de

livrare a documentelor de livrare a produselor transmite situatiile contabile privind nivelul cheltuielilor si valoarea

productiei realizate, primeste documentele primare privind consumurile de materiale,

inventarele productiei neterminate si ale obiectelor de inventar si echipament de protectie

transmite situatiile contabile privind activitatile de transport, primeste

9


10/73


documentele justificative privind operatiunile acestor activitati.

Organizarea contabilitatii unei intreprinderi industiale este coditionata de structura

organizatorica a fiecarei unitati. Compartimentarea intreprinderii pe ateliere si locuri de

munca are o deosebita importanta pentru organizarea contabilitatii imobilizarilor.

In cadrul societatii comerciale este asigurata in mare parte logistica pentru

introducerea unui sistem informational computerizat fara dotarea cu terminale la factorilor

de decizie la nivelul superior si mediu al managementului. Gestionarea societatii s-a

realizat in proportie de 50%, dispunandu-se de software pentru stocarea si prelucrarea

informatiilor din domeniul gestiunii materiale, contabilitate, comercial si personal

salarizare.

1. Caracterizarea structurii productive actuale ale S.C. FARMECS.A.

Principalele materii prime consumate sunt :

- alcool etilic - rondelele Al. f45

- polietilena - freon 12

- polistiren - valve

- acetat de butil - baza sampon

- vaselina farmaceutica - compozitie parfum

- rondelele Al.f35 - glicerina farmaceutica

2. Particularitati ale procesului tehnologic si implicatiile lui asupra organizarii

contabilitatii

La S.C FARMECS.A. activitatea de baza este prezentata in primul rand prin

activitatea de productie, toate celelalte activitati fiindu-i subordonate.

Tehnologia si organizarea productiei variaza de la o ramura la alta, de la o

intreprindere la alta, in functie de felul produselor care se fabrica, de materialele si

materiile folosite pentru fabricarea produselor respective, de modul de organizare a muncii,

de cantitatea de produse obtinute, de gradul de mecanizare si automatizare al pocesului de

productie.

Dupa gradul de comlexitate al procesului tehnologic de fabricatie si modul de

organizare al productiei, S.C. FARMECS.A. are o productie industriala completa, adica

are atat productie simpla cat si productie de serie si de masa.

10


11/73


Productia societatii este structurata dupa domeniul de utilizare in 15 grupe de

produse cosmetice, de igiena corporala si chimice de uz casnic.

In domeniul cosmetic societatea realizeaza o gama larga de produse : creme,

emulsii, parfumuri si farduri.

In categoria produselor pentru igiena personala se produc : sampoane, creme de

ras, deodorante.

In grupa produselor de uz casnic ponderea principala o detin insecticidele in doze

spray, urmate de detergenti lichizi si paste, detergenti si dezinfectanti, produse de curatat

mobilier si echipamente gospodaresti.

Piata interna de aprovizionare asigura cca. 70% din necesarul de materii prime

printr-un numar restrans de furnizori cu care agentul economic are relatii traditionale

constante.

Furnizorii interni pentru principalele materii prime sunt :

a) S.C. ARPECHIM S.A. Pitesti pentru alcoolul etilic, poietilena de inlta densitate,

polietilena de joasa densitate, polistiren antisoc

b) S.C. ALPROM S.A. Slatina pentru rondele de aluminiu

c) S.C. ROMTENSIT S.A. Timisoara pentru emulgatori

d) S.C. SIN S.A. Bucuresti

e) S.C. BICAPA S.A. Tarnaveni pentru FREON12Importul reprezinta 25-35% din valoarea materiilor prime,o parte din acestea fiind

necesare datorita cantitatilor reduse oferite pe piata interna sau de preturile competitive

practicate de piata interna in raport cu preturile externe.

Principalii furnizori externi sunt : Germania, Italia, Olanda, Egipt.

Societatea dispune de doua magazine proprii in municipiul Cluj-Napoca.

Principalii beneficiari interni ai societatii sunt : S.C. Galic SRL Bucuresti, S.C.

Firela SRL Bucuresti, S.C. Excelsior SRL Arad, S.C. Crescendo SRL Galati.

Principalii beneficiari externi ai societatii sunt : Spania, Italia, Norvegia,

Japonia,Tailanda, Cipru, Danemarca.

Registrul numerelor de inventar se intocmeste intr-un singur exemplar de catre

compartimentul financiar contabil pentru atribuirea de numere de inventar imobilizarilor

corporale intrate in patrimoniu prin achizitionarea, confectionarea, transfer, donatie.

11


12/73


Numerotarea imobilizarilor in cadrul registrului se face pe grupe de mijloace fixe, in

ordinea succesiva a numerelor. In acest scop, fiecarei grupe i se rezerva o anumita serie de

numere, astfel incat prima cifra din serie sa reprezinte grupe din care face parte mijlocul

fix.

Fisa mijlocului fix se intocmeste intr-u exemplar de catre compartimentul

financiar- contabil pentru fiecare mijloc fix sau pentru mai multe mijloace fixe de aceeasi

valoare, care au aceleasi cote de amortizare si sunt puse in functiune in aceesi luna. Se

completeaza pe baza documentelor privind miscarea, modernizarea sau reevaluarea

mijloacelor fixe, precum : procesul verbal de receptie, de punere in functiune, bon de

miscare, proces verbal de scoatere din functiune.

Bonul de miscare a mijloacelor fixe se intocmeste in doua exemplare de catre

persoana desemnata de compartimentul care dispune miscarea mijloacelor fixe

administrativ, mecanico-energetic). Serveste ca :

- document justificativ de predare- primire a mijloacelor fixe intre 2 locuri de munca ale

unitatii

- document de insotire a mijloacelor fixe pe timpul transportului de la sectia sau

subunitatea predatoare la cea primitoare.

Procesul verbal de receptie se intocmeste in 3 exemplare si sta la baza

inregistrarii in contabilitate a intrarilor de imobilizari corporale.Procesul verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe de declansare a

unor bunuri materiale se intocmeste separat pentru mijloacele fixe, obiecte de inventar

in folosinta si bunuri materiale aflate in gestiunea unui singur gestionar, pe baza

documentatiei prevazute in normele legale.

Forma de inregistrare contabila constituie unul din principalele instrumente,

mijloace ale contabiliatii agentilor economici. Ea asigura inregistrarea documentelor

primare centralizatoare in ordine cronologica sistematica, privitoare la toate operatiile

economice ale unitatii.

O forma de inregistrare contabila presupune imbinarea urmatoarelor elemente:

formularele de lucru, modul de completare al formularelor, tehnica de calcul folosita.

12


13/73


In decursul timpului, formele de inregistrare au evoluat, s-au perfectionat

continuu, astfel ca in prezent formele de inregistrare contabila cu cea mai mare raspandire

in unitatile economice din tara noastra sunt :

Forma de inregistrare contabila Maestru-sah

Forma de inregistrare contabila Pe jurnale

Forma de inregistrare contabila adaptata la echipamentele moderne de

prelucrare a datelor.

Forma de inregistrare contabila adoptata de S.C. FARMECS.A. este cea pe

jurnale.

Aceasta forma de inregistrare contabila asigura inregistrarea operatiilor economice

in mod cronologic si sistematic, direct din documentele primare si centralizatoare in jurnal,

care constituie instrumentul de baza in cadrul acestei forme de inregistrare contabila.

Prezinta avantajul ca inregistrarea operatiilor economice se face unilateral, adica o

singura data in creditul conturilor, in corespondenta cu conturile debitoare.

Formularistica de lucru utilzata este formata din : jurnale, registru-jurnal, situatii

auxiliare, fise de cont analitice, balanta de verificare, bilantul contabil, registruinventar.

Conform art. 19 din Legea contabilitatii registrele de contabilitate obligatorii sunt :

Registrul-jurnal, Registrul- inventar, Carte Mare. Acestea se utilizeaza in stricta

concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completat incat sa

permita, in orice moment, identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate.

Registrul Carte Mare este un document contabil obligatoriu in care se inscriu

lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, inregistrarile efectuate in

registrul-jurnal, stabilindu-se situatia fiecarui cont, respectiv soldul initial, rulajele

creditoare, rulajele debitoare si soldurile finale.

Cartea Mare sta la baza intocmirii Balantei de verificare.

In conformitate cu prevederile Legii contabilitatii, art. 21, pentru verificarea

inregistrarii corecte in contabilitate a operatiilor patrimoniale se intocmeste lunar Balanta

de verificare, care este un document contabil folosit la intocmirea Bilantului contabil.

Cu ajutorul Balantei de verificare, se verifica corelatiile dintre egalitatile generate

de dubla inregistrare a operatiilor patrimoniale respectiv concordanta dintre totalul

inregistrarilor din registrul- jurnal si totalul rulajelor debitoare si totalul rulajelor creditoare

13


14/73


din balanata, precum si concordanta dintre totalul soldurilor finale debitoare si creditoare

din balanta. Balanta de verificare se intocmeste atat pentru conturile sintetice cat si pentru

cele analitice.

Prin intermediul balantei de verificare analitice se verifica concordanta dintre

conturile sintetice si conturile lor analitice.

Schema realizarii contabilititatii in forma de inregistrare contabila pe

jurnale

1.4. Analiza situatiei economico-financiara

1.4.1. Analiza echilibrului financiar

La analiza echilibrului financiar se folosesc trei indicatori si anume:

Fie decont

cont

Documenteprimare

Documentecentralizatoare

Evidenaoperativ

Jurnale pt.creditulconturilor

REGISTRUINVENTAR

Balana deverificaresintetic

BILANULCONTABIL

14

Situaii auxiliarept. contabilitatea

analitic

Balana deverificareanalitic

LISTE DE

INVENTARIERE

Registrujurnal

CARTEA

MARE


15/73


1. fondul de rulment;

2. nevoia de fond de rulment;

3. trezoreria neta.

1.Fondul de rulment exprima echilibrarea de investitii din finantari stabilite sau

prin recurgerea la imprumuturi pe termen scurt incluse la resursele de exploatare:

. Fondul de rulment se determina cu ajutorul relatiei:

Cpe capitalurile permanente

Ai activele imobilizate

FR- fondul de rulment

Fondul de rulment este destinat sa acopere nevoile ciclice, reinoibile permanent in

cadrul ciclului de exploatare.

La S.C. FARMEC S.A. situatia fondului de rulment pe perioada analizata este

redata cu ajutorul tabelului urmator:

An 2003 An 2004

15 567 27 564

Din calcule rezulta ca fondul de rulment a fost pozitiv in fiecare an reflectand un surplus

de resurse permenente utilizate pentru alocari ciclice. Cresterea fondului de rulment cu 11

997 in 2004 fata de 2003 a fost determinata de cresterea mai accentuata a capitalurilor

permanente fata de cresterea activelor imobilizate.

2. Nevoia de fond de rulment reprezinta rezultatul compensarii operatiilor de

exploatare nefinalizate inca din punct de vedere financiar sub forma incasarilor, respectiv a

platilor.

Nevoia de fond de rulment se calculeza potrivit relatiei:

NFR = ACex - Dex

NFR nevoia de fond de rulment

ACex active circulante de exploatare

Dex datorii de exploatare

Nevoia de fond de rulment apare in situatia in care sursele temporare sunt mai mici

decat alocarile temporare.

FR = Cpe - Ai

15


16/73


La S.C. FAREMC S.A. situatia nevoii fondului de rulment pe perioada analizata

este redata in tabelul de mai jos:

An 2003 An 2004

76 739 87 442

Din calcule reiese ca nevoia de fond de rulment a fost pozitiva in fiecare an si

semnifica faptul ca activele circulante de exploatare au fost mai mari decat datoriile de

exploatare datorita faptului ca perioada de recuperare a creantelor a fost mai mare decat

perioada de rambursare a datoriilor.

3. Trezoreria neta reprezinta un sold rezultat in urma compararii fondului de

rulment sau a trezoreriei active cu cea pasive.

Trezoreria activa reprezinta un surplus banesc datorat faptului ca fondul de rulment

este mai mare decat nevoia de fond de rulment, iar terzoreria pasiva semnifica un deficit

monetar, datorat faptului ca fondul de rulment eate mai mic decat nevoia de fond de

rulment, deficit ce trebuie acoperit prin recurgerea la imprumuturi pe termen scurt.

Trezoreria neta se poate calcula prin urmatoarele relatii

TN = FR - NFR

TN - trezoreria neta

Fr - fondul de rulmentNFR -nevoia de fond de rulment

Sau

Db disponibilitati banesti

Crt credite de trezorerie

La S.C. FARMEC S.A. situatia trezoreriei nete pe perioada analizata este

prezentata in tabelul :

An 2003 An 2004

- 2 785 68 122

In anul 2003 unitatea s-a confruntat cu o trezorerie neta pasiva adica creditele de

trezorerie au depasit disponibilitatile banesti, aspect negativ in activitatea firmei comparativ

TN = Db - Crt

16


17/73


18/73


S.C. FARMECS.A. mai calculeza alti indicatori financiari spre exmplu in 2004

situatia se prezinta astfel :

1. coeficientul marjei brute care arata probabilitatea vanzarilor, adica profitul brut care se

obtine la 1 leu incasari. Se calculeza dupa relatia :

Mb = Pb/CA

in care: Mb - marja bruta

Pb - profit brut

CA - cifra de afaceri

in 2003 Mb = 31 099 / 308 738 = 0,1

in 2004 Mb = 22 615 / 396 703 = 0,05

- marja bruta este redusa, dar aceasta depinde de conducerea firmei daca fixeaza preturile

astfel incat sa depaseasca cheltuielile planificate.

2. rata randamentului activului care arata capacitatea filialei de a obtine profit prin

utilizarea activelor sale si se calculeza ca raport intre profitul net si suma activelor :

ra = profit net / total active

in 2003 ra = 22 906 / 190 031 = 0,12

in 2004 ra = 15 995 / 214 124 = 0,07

3. rata rentabilitatii economice , calculata ca raport intre profitul de exploatare si total

active, exprima capacitatea societatii de a produce profit din activitatea de baza si masoara

eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate.

in 2003 Rre = 57 601 x 100 = 30,31%

190031

in 2004 Rre = 56 691 x 100 = 26,47%

214 124

4. rata rentabilitatii financiare care se exprima prin capacitatea capitalurilor de a obtine

profit:

Rrf = profit net / Capitaluri proprii x 100in 2003 Rrf = 22 906 / 121 512 x 100= 18%

in 2004 Rrf = 15 995 / 137 534 x 100 = 11%

5. viteza de rotatie a activelor:

Ra = Cifra de afaceri/ Total active

in 2003 Ra = 308 738 / 190 031 = 1,62 rotatii pe an

18


19/73


in 2004 Ra = 396 703 / 214 124 = 1,85 rotatii pe an

6. durata medie de recuperare a creantelor, care estimeaza cate zile sunt necesare unitatii

pentru a incasa prosusele vandute si ne incasate la timp:

Drc = C reante/ Cifra de afaceri x 365 zile

in 2003 Drc = 21 371/308 738 x 365 = 25,26 zile

in 2004 Drc = 29 701/396 703 x 365 = 27,32 zile

7. lichidarea globala reflecta posibilitatile activelor circulante curente de a se transforma

intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile. acestui

Lg = Active circulante / Datorii curente

in 2003 Lg = 84 086/67610 = 1,24

in 2004 Lg = 104 154/70838 = 1,47

8. lichidarea redusa

Lr = Active circulante stocuri / Datorii curente

in 2003 Lr = (84086-54 732) /67 610 = 0,43

in 2004 Lr = ( 104 154 57 323) / 70 838 = 0,66

Daca acest indicator este mai mic decat 1 cu mult exista grave dificultati de plata.

indicatori de risc

9. indicatorul gradului de indatorare

indicatorul gradului de indatorare = K imprumutat / Cp

in 2004 indicatorul gradului de indatorare = 0/137 534 = 010. indicatorul privind acoperirea dobanziideterminata de cate ori societatea poate achita

cheltuielile cu dobanda, astfel cu cat indicatorul e mai mic cu atat e mai riscanta pozitia

societatii.

indicatorul privind = profitul inaintea platii dobanzii / cheltuieli cu

acoperirea dobanzii si a impozitului pe profit dobanda

in 2004 indicatorul privind acoperirea dobanzii = 28 093/5479 = 5,13

CAPITOLUL II

Imobilizarile corporale delimitari conceptuale

19


20/73


2.1. Conceptul de imobilizari corporale

Conform Standardelor Internationale de Contabilitate (IAS 16) imobilizarile

corporale sunt active fizice detinute de o intreprindere pentru productia, furnizarea de

bunuri sau servicii pentru a fi inchiriate tertilor sau in scopuri administrative si a caror

durata de utilizare este estimata ca fiind superioara unui exercitiu.

Se apreciaza ca imobilizarile reprezinta o componenta importanta a activului

patrimonial si constituie baza tehnico-materiala si financiara a activitatii agentilor

economici. Prezinta urmatoarele caracteristici :

a) sunt destinate sa serveasca o perioada indelungata, mai mare de un an;

b) isi pastreaza valoarea de intrare in patrimoniu pe toata durata de folosire;

c) nu se consuma la prima utilizare, ele participand la mai multe cicluri de utilizare;

d) valoarea lor se recupereaza in mod treptat, pe calea amortizarii, prin includerea unor

cote de amortizare in costul activitatii la care participa.

Activele imobilizate sunt denumite si bunuri de investitii, active pe termen lung

ssu bunuri mobile. Ele se caracterizeaza prin:

a) perioada lor de utilizare si lichidare este de regula mai mare de un an ;

b) participa la desfasurarea mai multor circuite economice ;c) sunt fixate in activitatea unitatilor patrimoniale, nefiind destinate direct comercializarii.

2.2 Clasificarea imobilizarilor

La organizarea contabilitatii se tine seama de continutul lor,dupa care se impart in :

a) imobilizari corporale ;

b) imobilizari necorporale ;

c) imobilizari financiare.

A. Imobilizari corporale cuprind acele bunuri materiale (corporale, tangibile) care

participa la procesul muncii cu intreaga lor valoare de utilitate, pentru a fi utilizate in

productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor, sau pentru a fi

folosite in scopuri administrative, dar care se consuma si isi transmit in mod treptat

valoarea asupra costurilor noilor produse.

20


21/73


Nu sunt considerate imobilizari corporale :

a) constructii si instalatii provizorii ;

b) animale tinere, animale de ingrasat, pasarile si coloniile de albine ;

c) echipamente de protectie si de lucru, imbracaminte speciala si accesorii de pat,

indiferent de valoarea si durata lor de utilizare ;

d) scule, instrumentele si dispozitivele folosite pentru fabricarea anumitor produse

de serie sau pe baza unor comenzi.

Din grupa mijloacelor fixe fac parte urmatoarele categorii mai importante :

1. constructii ;

2. instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii ;

3. mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si

materiale si alte active corporale.

B. Imobilizari necorporale sau nemateriale, sunt imobilizari care nu se

concretizeaza in bunuri materiale, fizice ci intr-un document juridic sau comercial care

atesta drepturi ale intreprinderii.

Un activ necorporal este un activ identificabil nemonetar, fara suport material si

detinut pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru

a fi inchiriat altora, sau in scopuri administrative. In mod concret in imobilizarile

necorporale se cuprinde : cheltuieli de constituire a societatii ;

cheltuieli de dezvoltare ;

concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi si valori similare

obtinute cu resurse proprii ;

fondul comercial ;

alte imobilizari necorporale .

C. Imobilizari f inanciare, denumite si investitii financiare sau de portofoliu

cuprind valori financiare investite de intreprindere in patrimoniul altor societati. Se

constituie fie pentru a aduce venituri unitatii care investeste fie pentru a dobandii influente

notabile sau controlul in gestiunea altor unitati, sau pentru ambele scopuri.

Imobilizarile financiare prezinta urmatoarele caracteristici :

21


22/73


nu reprezinta imobilizari materiale ;

imobilizarea unor surse banesti este facuta in afara unitatii ;

sunt de lunga durata ;

nu sunt supuse amortizarii pentru canu sufera deprecieri ireversibile ;

pot apare deprecieri temporare reversibile motiv pentru care se pot constituii

provizioane ;

In functie de modalitatea organizarii contabilitatii, imobilizarile financiare se

pot clasifica astfel :

o titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului ;

o titluri de participare detinute la societati din afara grupului ;

o imobilizari financiare sub forma de interese de participare ;

o alte titluri imobilizate ;

o creante imobilizate.

2.3 Evaluarea si reevaluarea imobilizarilor

Evaluarea consta in cuantificarea si exprimarea prin bani a marimii elementelor

patrimoniale si a operatiilor privind miscarea acestora. Pentru evaluarea imobilizarilor,

sistemul de evaluare se compune din : evaluarea la intrare, evaluarea la iesire, evaluarea

de inventar si evaluarea bilantiera.

1. Evaluarea la intrare.

La intrare in patrimoniu, imobilizarile se inregistreaza in contabilitate la valoarea

de intrare prin care se intelege :

a) costul de achizitie, pentru cele procurate cu titlu oneros, format din pretul de

cumparare negociat de furnizor si de cumparator plus taxele vamale si impozitele

nedeductibile, plus cheltuielile accesorii ;

b) costul de productie, pentru imobilizarile constituite sau produse de unitatea

patrimoniala, este format din totalitatea cheltuielilor de productie;

22


23/73


c)valoarea actuala, estimata la inscrierea lor in activul patrimoniului, tinand seama

de valoarea imobilizarilor cu caracteristici tehnice similare, pentru imobilizarile obtinute cu

titlu gratuit ;

d)valoarea de aport, pentru imobilizarile intrate in patrimoniu cu ocazia asocierii,

fuziunii etc. conform statutelor si contractelor.

2. Evaluarea la iesire

Pentru iesirea imobilizarilor , evaluarea are in vedere recuperarea valorii de intrare

a imobilizarilor si se inregistreaza in contabilitate in functie de modalitatea de iesire din

activitatea unitatii patrimoniale. Evaluarea la iesire se face in principiu, la valoarea lor de

intrare sau contabila.

3. Evaluarea de inventar

Inventarierea se face pentru cel putin doua scopuri :

- verificarea realitatii stocurilor scriptice rflectate in contabilitate, cu care ocazie se

compara stocurile scriptice cu cele faptice constatate la inventariere, ambele evaluate la

valoarea de intrare reflectata in contabilitate ;

- determinarea valorilor de inventar a diferitelor componente patrimoniale.

Valoarea de inventar se stabileste la data inventarierii si este reprezentata de

valoarea actuala sau de utilitate a fiecarui element patrimonial si se stabileste in functie de

utilitatea bunului in unitatea patrimoniala si de pretul pietei.4. Evaluarea bilantiera

Este proprie bilantului contabil. Ea are caracter complex si sta la baza : inchiderii

conturilor, situatiei patrimoniului, determinarii situatiei financiare si calcularii rezultatelor.

Ea are de regula loc, la sfarsitul anului, si reprezinta o aplicare practica a principiului

prudentei.

Evaluarea imobilizarilor corporale:

Intrarea imobilizarilor coroporale intr-o intreprindere se face prin mai multe

madalitati: achizitia clasica, productia in regie proprie, contractele de leasing,

subventionarea, schimb cu alte active, aport de capital social sau donatie.

1. Cea mai frecventa modalitate de a detine imobilizari corporale este prin

achizitie. Costul este valoarea cu care bunul respectiv va fi inregistrat in contabilitate(un

23


24/73


element al imobilizarilor corporale care este recunoscut ca activ trebuie masurat initial la

costul sau- IAS 16)

Costul de achizitie se compune din:

pretul de cumparare;

taxele vamale si taxe nerecuperabile;

reduceri comerciale;

costuri initiale de amenajre a amplasamentului, costuri initiale de livrare si

manipulare;

costurile estimate pentru demontarea si mutarea activului, respectiv costurile de

restaurare a amplasamentului.

2. O alta modalitate este, in productia regie proprie, a imobilizarilor corporale.

Componentele costului de productie sunt :

cheltuieli directe de productie, inclusiv costul indatorarii;

cota de cheltuieli indirecte, alocata sistematic bunului obtinut.

3. Contractele de leasing reprezinta o modalitate din ce in ce mai solicitata pentru

obtinerea de imobilizari corporale. Valoarea de intrare a activului in contabilitatea

locatarului depinde de tipul de contract si trebuie sa ia in considerare:

valoarea reziduala si taxele vamale aferente;

minimul dintre valoarea justa sau valoarea actualizata a platilor minime de leasing.

4. Imobilizarile pot fi subventionate, ca urmare a unor programe de asistenta

guvernamentala. Valoarea de intrare este influentata de valoarea corespunzatoare

subventiilor guvernamentale reprezentate de transferul unui activ nemonetar, unde valoarea

de intrare este data de valoarea justa.

Evaluarea la data bilantului. IAS 16 Imobilizari corporale stabileste

tratamentul de baza si cel alternativ in privinta valorii bilantiere a imobilizarilor corporale.

Tratamentul de baza prevede ca imoilizarile corporale sa fie prezentate in bilant la cost,

ajustat cu valoarea amortizarilor cumulate si a oricaror pierderi cumulate din depreciere.

Retratarea la inflatie OMF 94/2001 prevede, pe langa cele doua tratamente

agregate de IAS 16, inca o posibilitate si anume Evaluarea prin metode care tin cont de

inflatie.

24


25/73


Evaluarea imobilizarilor necorporale

Intrarea imobilizarilor necorporale se poate face prin achizitie, prin productie, prin

aport la capitalul social, prin donatii sau subventii.

Activele necorporale achizitionate separat sunt relativ simplu de evaluat, costul

de achizitie fiind suma tuturor eforturilor de cumparare, transport si punere in functiune.

O alta varianta de obtinere a imobilizarilor necorporale este prin incheierea

contractelor de leasing. Valoarea de intrare a activului in contabilitatea locatarului

depinde de tipul de contract. Trebuie avut in vedere:

o valoarea reziduala si taxele vamale aferente in contractele de leasing;

o minimul dintre valoarea justa sau valoarea actualizata a platilor minie de

leasing.

Imobilizarile necorporale pot intra in intreprindere si pe calea aporturilor in natura

la capitalul; social, evaluarea se face la valoarea justa a actiunilor primite in schimbul

activului, egala cu valoarea justa a activului.

Activele necorporale achizitionate pot face obiectul unor subventii guvernamentale,

pentru valoarea totala sau partiala. Astfel pot fi transferate cu titlu gratuit diferite de

imobilizarile necorporale catre intreprinderi.

O alta modalitate de procurare a imobilizarilor necorporale este prin productie. In

ceea ce priveste inregistrarea contabila : fondul comercial, marcile, emblemele, listele declienti si alte active similare, produse prin efortul propriu al respectivei intreprinderi, nu

sunt recunoscute ca active necorporale.

Reevaluarea. O latura principala a evaluarii o constituie reevaluarea care, in final

duce la modificarea preturilor initiale ale unor elemente patrimoniale.

Reevaluarea elementelor de activ si de pasiv se face pe baza unei dispozitii legale

in acest sens, de obicei o hotarare a Guvernului.

In ceea ce priveste imobilizarile, sunt supuse reevaluarii namai elementele de

natura imobilizarilor corporale si necorporale.

Pentru activele strict specializate, care nu fac obiectul unor tranzactii regulate,

valoarea justa se identifica cu costul de inlocuire. Un activ nu poate sa fie reevaluat in mod

izolat. Reevaluarea trebuie sa se aplice la ansamblul bunurilor din aceeasi categorie, la

25


26/73


toate activele de natura si utilizare identice. Terenurile, constructiile, masinile, vehiculele

cu motor, mijloacele fixe de birou constituie tot atatea categorii diferite de active care pot

sa fie reevaluate independent unele de celelalte.

Diferenta din reevaluare ( valoarea reevaluata minus valoarea net-contabila la

costuri istorice, stabilita la data reevaluarii) trebuie sa fie inscrisa in capitalurile proprii la o

rubrica distincta, astfel incat operatia sa nu conduca la constatarea de profituri.

Pentru reevaluarea imobilizarilor corporale este necesar sa se stabileasca valoarea

ramasa actualizata avandu-se in vedere urmatoarele elemente : valoarea de intrare a

imobilizarilor corporale, amortizarea calculata, evidentierea in contabilitate a coeficientilor

de actualizare determinati in functie de indicii de preturi, grad de utilitate a capacitatilor de

productie si cursul valutar.

Valoarea ramasa = Val. De intrare inregistrata - Amortizarea calculata

in contabilitate

Valoarea ramasa = valoarea ramasa x coeficientul de

actualizata actualizare in preturi

Valoarea de intrare = valoarea ramasa x amortizarea calculata

actualizata actualizata

Diferente din reevaluare = valoarea ramasa - valoarea ramasa actualizata

Potrivit OMFP nr. 306/2002, reevaluarea reprezinta inlocuirea valorii contabile nete

cu valoarea justa, care se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de catre

evaluatori autorizati. In urma reevaluarii imobilizarile amortizabile, li se atribuie acestora

urmatoarele valori:

Valoarea contabila actualizata (VCA) care se calculeza in doua moduri :

VCA = valoarea contabila x valoarea justa / valoarea contabila

neactualizata neta

Sau

VCA = valoarea justa + amortizarea cumulata

Amortizarea actualizata (AA) se calculeaza astfel :

26


27/73


AA = amortizarea calculata x valoarea justa / valoarea contabila neta

Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate astfel incat valoarea contabila

sa nu difere in mod semnificativ de cea care ar fi stabilita folosind valoarea justa la data

bilantului.Activele care fac parte din aceeasi clasa de imobilizari corporale ( terenuri, cladiri,

masini si echipamente etc. ) trebuie sa fie reevaluate simultan, pentru a se evita reevaluarea

selectiva si raportarea in situatiile financiare anulate a unor sume care sunt o combinatie de

valori calculate la date diferite.

CAPITOLUL III

ORGANIZAREA CONTABILITATII

IMOBILIZARILOR

27


28/73


3.1 Contabilitatea imobilizarilor corporale.

Evidenta contabila a acestor valori economice , componente ale activului , se tine

cu ajutorul conturilordin grupa 21 imobilizari corporale dupa cum urmeaza:

211 terenuri si amenajari de terenuri

2111 terenuri

2112 amenajari de terenuri

212 constructii

213 instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii

2131 echipamente tehnologice( masini, utilaje si instalati de lucru)

2133 mijloace de transport

2132 aparate si instalatii de masurare , control si reglare

2134 animale si plantatii

214 mibilier, aparatura birotica, achipamente de protectie a valorilor materiale

si alte active corporale.

Aceste conturi dupa functia contabila sunt conturi de activ.Se debiteaza cu valoarea

imobilizarilor corporale intrate prin cumparare, din productie proprie, primite gratuit, aduse

ca aport la capitalul social, constatate plus la inventariere. Secrediteaza

cu valoareaimobilizarilor corporale iesite prin casare , vanzare, distribuire retrase de asociati,

constatate in minus la inventariere.

O imobilizare corporala, care este contabilizata printre active, trebuie sa fie initial

evaluata la costul sau de achizitie sau, daca este fabricata de intreprinderea insasi, la costul

de productie.

Costul de achizitie cuprinde :

pretul de cumparare din care se deduc reducerile cu caracter comercial (rabat,

remize, risturnuri);

eventuale taxe vamale;

taxe nerecuperabile;

toate costurile directe necesare punerii bunului in stare de utilizare ( cheltuieli de

28


29/73


pregatire a zonei, cheltuieli de transport si de manipulare; cheltuieli de instalare ; onorarii

cuvenite arhitectilor si inginerilor ; costul de lichiditate si transport al activului si de

reinnoire a zonei, in masura in care aceasta este contabilizata ca provizion, in conformitate

cu norma IAS 37 Provizioane, pasive eventuale si active eventuale.

Imobilizarile corporale de natura obiectelor de inventar . Pentru a fi incadrate

in categoria imobilizarilor, bunurile trebuie sa aiba durata de utilizare mai mare de un an si

valoarea de intrare mai mare decat limita minima prevazuta de lege. Ca urmare a faptului

ca aceasta valoare limita se actualizeaza periodic, pot exista situatii in care valoarea de

intrare a imobilizarilor corporale sa ramana mai mica decat aceasta limita minima, caz in

care, acestea vor fi mentinute in contabilitate ca imobilizari corporale de natura obiectelor

de inventar.

Valoarea ramasa neamortizata se va recupera prin includerea in cheltuieli de

exploatare intr-o perioada de maximum trei ani. Dupa amortizarea completa, aceste active

se scot din evidenta imobilizarilor corporale si se transfera in categoria materialelor de

natura obiectelor de inventar.

La scoaterea din folosinta se vor aplica regulile de casare ale obictelor de inventar.

Nu se transfera la obiecte de inventar imobilizarile care nu au insusiri comune obiectelor de

inventar cum ar fi : constructii, mijloace de transport, instalatii, etc...

3.1.1 Contabilitatea terenurilor

Terenurile sunt acea parte a imobilizarilor corporale care este legata de sol si care

prin natura lor sunt in totalitate imobile. In contabilitate ele sunt structurate pe terenuri si

amenajari de terenuri.

Terenurile propriu-zise sunt intinderi de pamant bine delimitate care pot avea

diverse destinatii. Pot fi grupate in : terenuri agricole si silvice, terenuri fara constructii,

terenuri cu constructii si alte categorii de terenuri.

Evaluarea terenurilor in contabilitate se face:

la valoarea stabilita potrivit legii in functie de clasele de fertilitate , suprafata ,

amplasare si alte criterii;

la costul de achizitie;

29


30/73


la valoarea de aport stabilita prin expertze tehnice.

Terenurile pot intra in patrimoniu, in unitatea economica prin achizitie, aport la

capitalul individual sau social si donati. Pot iesi din unitate prin vanzare si retrageri de

capital.

Amenajarile de terenuri reprezinta investitii efectuate pentru punerea in valoare a

terenurilor, lacurilor, baltilor, iazurilor si alte lucrari similare.Tot ca amenajari sunt

considerate sistemele de irigatii, de desecare, racordari la sistemele de alimentare cu

energie, imprejmuiri, drumuri de acces etc. Amenajarile de terenuri pot fi efectuate fie cu

forte proprii ale agentilor economici fie de catre terti.

La S.C. FARMEC S.A.Cluj-Napoca, in perioada de studiu, nu au avut loc

operatii economico- financiare referitoare la terenuri si amenajari de terenuri, dar in

general, acestea se inregistreaza in contabilitate astfel prin urmatoarele operatii si situatii

ipotetice:

- cu prilejul constituirii societatii comerciale se inregistreaza aportul la capitalul social sau

individual:

------------------------------------------------x---------------------------------------------------------

2111 Terenuri = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul

------------------------------------------------x---------------------------------------------------------

sau----------------------------------------------x------------------------------------------------------------

2111 Terenuri = 108 Costul intreprinzatorului

----------------------------------------------x------------------------------------------------------------

- amenajarile de terenuri, executate in regie proprie, incepute si terminate in timpul

exercitiului sau care au fost in curs de executie la inceputul exercitiului, se inregistreaza la

costul de productie, astfel:

----------------------------------------------x-----------------------------------------------------------

2112 Amenajari de terenuri = %

722 Venituri din productia de imobilizari

231 Imobilizari in curs corporale

----------------------------------------------x------------------------------------------------------------

30


31/73


1. Se achizitioneaza un teren cu pretul de 4.000 lei plus TVA, care se achita cu

ordin de plata. Ulterior terenul se vinde cu 6000 lei plus TVA, incasarea facandu-se cu

ordin de plata.

- achizitionare teren :

----------------------------------------------x------------------------------------------------------------

% = 404 Furnizori de 4 760

2111 Terenuri imobilizari 4 000

4426TVA deductibila 760

----------------------------------------------x------------------------------------------------------------

- achitare factura :

----------------------------------------------x------------------------------------------------------------

404 Furnizori de imobilizari = 5121 Conturi la banci in lei 4 760

----------------------------------------------x-----------------------------------------------------------

- vanzarea terenului:

------------------------------------------------x----------------------------------------------------------

461Debitori diversi = % 7 140

7583Venituri din vanzarea activelor 6 000

4427 TVA colectata 1 140

------------------------------------------------x----------------------------------------------------------- scoatrea din evidenta a terenului vandut :

-----------------------------------------------x-----------------------------------------------------------

6583Cheltuieli privind activele = 2111 Terenuri 4 000

cedate si alte operatii de capital

- incasarea creantei :

-----------------------------------------------x-----------------------------------------------------------

5121 Conturi la banci in lei = 461Debitori diversi 7 140

------------------------------------------------x---------------------------------------------------------

2. S.C. FARMEC S.A incheie un contract cu o firma specializata pentru

executarea unor lucrari de desecare a unui teren. Lucrarile de amenajare sunt facturate la

suma de 80 000 000 plus TVA, apoi se face receptia finala. Investitia se amortizeaza intr-

o perioada de 4 ani dupa care se scoate din evidenta.

31


32/73


- inregistarea facturii privind investitia realizata :

--------------------------------------------------x--------------------------------------------------------

% = 404Furnizor de imobilizari 9 520

231 Imobilizari corporale in curs 8 000

4426TVA deductibila 1 520

------------------------------------------------x-----------------------------------------------------------

achitarea facturi cu ordin de plata :

------------------------------------------------x----------------------------------------------------------

404Furnizori de imobilizari = 5121 Conturi la banci in lei 9 520

-----------------------------------------------x---------------------------------------------------------

- receptia lucrarilor de desecare a terenului :

-------------------------------------------------x---------------------------------------------------------

2112 Amenajari de terenuri = 231Imobilizari corporale in curs 8 000

------------------------------------------------x---------------------------------------------------------

- amortizarea lunara a amenajarilor de terenuri :

-------------------------------------------------x---------------------------------------------------------

6811Cheltuieli de exploatare = 2811Amortizarea 166,67

privind amortizarea imobilizarilor amenajarilor de terenuri

------------------------------------------------x----------------------------------------------------------- scoaterea din evidenta a amenajarilor complet amortizate :

------------------------------------------------x----------------------------------------------------------

2811Amortizarea = 2112 Amenajari de 8 000

amenajarilor de terenuri terenuri

3.1.2 Contabilitatea constructiilor, instalatiilor tehnice, mijloacelor de

transport si mobilier, aparatura birotica etc.

Potrivit traditiei contabile Romanesti, cu exceptia terenurilor si amenajarilor de

terenuri, formau o subgrupa distincta, numita mijloace fixe. OMFP nr. 306/2002 nu mai

defineste in mod explicit aceasta notiune.

Nu sunt considerate imobilizari corporale:

32


33/73


-componentele imobilizarilor corporale procurate cu ocazia reparatiilor, care au ca scop

restabilirea parametrilor tehnici initiali ale acestora;

- constructiile si instalatiiiile provizorii;

- animale tinere, animale de ingrasat, pasarile si coloniile de albine;

- padurile;

- echipamente de productie si de lucru, imbracamintea speciala si accesoriile de pat,

indiferent de valoarea si durata lor de utilizare;

- scule, instrumentele si dispozitivele folosite pentru fabricarea anumitor produse de serie

sau pe baza unor comenzi.

Cheltuielile privind reparatiile imobilizarilor corporale se includ integral in

cheltuieli de expoatare fie in luna in care s-au efectuat, fie in mod esalonat pe o anumita

perioada de timp. In schimb, costul lucrarilor de modernizare, care au ca scop cresterea

performantelor tehnice initiale ale imobilizarilor corporale, se adauga la valoarea contabila

a caestora.

Imobilizarile corporale achizitionate cu titlu oneros.

1. S.C. FARMECS.A. achizitioneaza o masina cu pretul de cumparare (de

facturare) de 11 000 lei plus TVA. Cheltuielile de transport facturate de caraus sunt de 1

000 lei plus TVA.Ambele facturi se achita ulterior cu ordin de plata. Durata de utilizare amasinii este de 10 ani. Regimul de amortizare este liniar. Dupa 5 ani de utilizare, masina se

vinde cu pretul de 5 000 plus TVA, factura incasandu-se ulterior prin banca.

- inregistrarea facturii de cumparare a masinii :

-------------------------------------------------x---------------------------------------------------------

% = 404 Furnizori de imobilizari 13 090

2131Echipamente tehnologice 11 000

4426TVA deductibila 2 090

-------------------------------------------------x---------------------------------------------------------

- inregistrarea facturii privind cheltuielile de transport :

-------------------------------------------------x--------------------------------------------------------

33


34/73


% = 404 Furnizori de 1 190

2131 Echipamente tehnologice imobilizari 1 000

4426 TVA deductibila 190

------------------------------------------------x----------------------------------------------------------

- achitarea facturii catre furnizorul de imobilizari

-------------------------------------------------x---------------------------------------------------------

404Furnizor de imobilizari = 5121 Conturi la banci in lei 13 090

--------------------------------------------------x---------------------------------------------------------

achitarea datoriei catre caraus :

--------------------------------------------------x--------------------------------------------------------

404 Furnizor de imobilizari = 5121 Conturi la banci 1 190

---------------------------------------------------x--------------------------------------------------------

amortizarea lunara a masinii 11 000/10/12 :

---------------------------------------------------x-------------------------------------------------------

6811 Cheltuieli de exploatare = 2813 Amortizarea instalatiilor 91,66

privind amortizarea imobilizarilor si mijloacele de transport

---------------------------------------------------x--------------------------------------------------------

vanzarea masinii

-----------------------------------------------------x-----------------------------------------------------

461 Debitori diversi = % 5 950

7583Venituridincedarea 5 000

imobilizarilor

4427 TVA colectata 950

- scoaterea din evidenta a masinii :

-----------------------------------------------------x-----------------------------------------------------

% = 2131 Echipamente tehnologice 11 000

2813Amorizarea instalatiilor 5 499

mijoacelor de transport

6583Cheltuieli privind activele 5 501


34


35/73


----------------------------------------------------x------------------------------------------------------

Investitii realizate de catre terti

2. S.C. FARMEC S.A. incheie un contract cu antreprenorul pentru construirea

unui depozit. La sfarsitul primei luni constructorul factureaza lucrarile de investitii la o

valoare de 5 000 plus TVA. In a doua luna se finalizeaza lucrarile de investitii si se

factureaza lucrarile in valoare de 3 000 plus TVA. Achitarea facturilor se face cu ordin de

plata. Durata de utilizare a depozitului este de 20 ani. Dupa 30 ani de utilizare, depozitul se

vinde cu pretul de 2 000 plus TVA, factura incasandu-se cu ordin de plata.

- inregistrarea imobilizarilor corporale in curs la sfarsitul primei luni :

-----------------------------------------------x-----------------------------------------------------------


231Imobilizari corpo. in curs 5 000


------------------------------------------------x-----------------------------------------------------------

inregistrarea imobilizarilor corporale in curs in luna a doua :

------------------------------------------------x----------------------------------------------------------


231Imobilizari corpo. in curs 3 0004426TVA deductibila 570

-------------------------------------------------x----------------------------------------------------------

darea in expoatare a obiectului de investitii :

---------------------------------------------------x-------------------------------------------------------

212Constructii = 231Imobilizari corporale in curs 8 000

-achitarea datoriei catre antreprenori :

---------------------------------------------------x-------------------------------------------------------


--------------------------------------------------x--------------------------------------------------------

- amortizarea lunara a depozitului 8 000/ 20 ani /12 luni = 33,33

---------------------------------------------------x-------------------------------------------------------

6811Cheltuieli de exploatare = 2812 Amortizarea constuctiilor 33,33

35


36/73


privind amortizarea imobilizarilor

---------------------------------------------------x--------------------------------------------------------

vanzarea depozitului :

---------------------------------------------------x-------------------------------------------------------


7583 Venituri din vanzarea 2 000

activelor si alte operatii de capital


-scoaterea din evidenta a depozitului complet amortizat :

----------------------------------------------------x------------------------------------------------------

2812Amortizarea constructiilor = 212 Constructii 8 000

----------------------------------------------------x-------------------------------------------------------

incasarea creantei cu ordin de plata :

----------------------------------------------------x------------------------------------------------------

5121Conturi la banci in lei = 461 Debitori diversi 2 380

----------------------------------------------------x------------------------------------------------------

Imobilizari corporale luate cu chirie

3.S.C. FARMEC S.A. inchiriaza o cladire pentru comercializarea produselor

cosmetice cu valoare contabila de 5 000 lei, cu chirie lunara de 25 plus TVA S.C.

FARMEC S.A. executa lucrari de modernizare a cladirii efectuandu-se in acest scop

urmatoarele cheltuieli care se amortizeazaa pe o perioada de un an, cand expira contractul

de chirie: cheltuieli cu materiale auxiliare 2 000 lei; cheltuieli cu energia facturata de catre

furnizor, care se achita ulterior in numerar 400 plus TVA.

- preluarea cladirii pe baza de proces verbal de predare- primire :

---------------------------------------------------x-------------------------------------------------------

D 8031 Imobilizari corporale luate cu chirie 5 000

---------------------------------------------------x--------------------------------------------------------

primirea facturii privind chiria lunara :

---------------------------------------------------x-------------------------------------------------------

% = 401 Furnizori 29,75

36


37/73


612Cheltuieli cu redevente, 25

locatii de gestiune si chirie

4426TVA deductibila 4,75

---------------------------------------------------x--------------------------------------------------------

achitarea cu ordin de plata a chiriei lunare :

---------------------------------------------------x-------------------------------------------------------

401Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 29,75

-consum de materiale auxiliare :

---------------------------------------------------x-------------------------------------------------------

6021Chelt. cu mater.auxiliare = 3021 Materiale auxiliare 2 000

---------------------------------------------------x--------------------------------------------------------

cheltuieli cu energia electrica:

-----------------------------------------------------x-----------------------------------------------------

% = 401 Furnizori 436

605Cheltuieli privind energia si apa 400


---------------------------------------------------x------------------------------------------------------

- achitarea facturii privind energia :

---------------------------------------------------x-------------------------------------------------------401Furnizori = 5311 Casa in lei 436

- inregistrare productiei de imobilizari corporale :

--------------------------------------------------x-------------------------------------------------------

231Imobil. corp.in curs = 722 Venituri din productia 2 400

de imobilizari

-receptia lucrarilor de modernizare :

----------------------------------------------------x------------------------------------------------------

212Constructii = 231Imobilizari corporale in curs 2 400

----------------------------------------------------x-------------------------------------------------------

amortizarea lunara 2 400/12 luni = 200

----------------------------------------------------x------------------------------------------------------

6811Cheltuieli de exploatare = 2812 Amortizarea constructiilor 200

37


38/73


privind amortizarea imobilizarilor

---------------------------------------------------x--------------------------------------------------------

scoaterea din evidenta a investitiei complet amortizata

---------------------------------------------------x-------------------------------------------------------

2812Amortizarea constructiilor = 212 Constructii 2 400

--------------------------------------------------x--------------------------------------------------------

-predarea cladirii pe baza de proces verbal de predre- primire :

---------------------------------------------------x-------------------------------------------------------

C 8031 Imobilizari corporale luate cu chirie 5 000

---------------------------------------------------x-------------------------------------------------------

Imobilizari corporale achizitionate din subventii pentru investitii

4. Se primeste in contul bancar suma de 3 000 reprezentand o subventie pentru

achizitionarea unui calculator de la S.C. SISTEC S.R.L. Cluj- Napoca. Dupa

achizitionarea calculatorului cu suma de 3 000 plus TVA, factura se achita cu ordin de

plata . Calculatorul are durata de utilizare 3 ani, perioada in care se amortizeaza liniar.

Dupa expirarea duratei de utilizare se vinde cu 1 000 lei plus TVA incasandu-se in

numerar.

- primirea subventiei :--------------------------------------------------x--------------------------------------------------------

5121Conturi la banci in lei = 131Subventii pentru investitii 3 000

---------------------------------------------------x------------------------------------------------------

- cumparare calculatorului :

---------------------------------------------------x-------------------------------------------------------


2132Aparate si instalatii de 3 000

masurare, control sin reglare

4426 TVA deductibila 570

---------------------------------------------------x--------------------------------------------------------

achitarea facturii cu ordin de plata :

38


39/73


---------------------------------------------------x-------------------------------------------------------


---------------------------------------------------x--------------------------------------------------------

amortizarea lunara 3 570/36 = 99,16

---------------------------------------------------x-------------------------------------------------------

6811Cheltuieli de exploatare = 2813 Amortizarea instalatiilor, 99,16

privind amortizarea imobilizarilor mijloacelor de transport

--------------------------------------------------x---------------------------------------------------------

includerea la venituri a cotei parti din subventie :

--------------------------------------------------x--------------------------------------------------------

131Subventii pentru investitii = 7584 Venituri din subventii 99,16

pentru investitii

--------------------------------------------------x---------------------------------------------------------

vanzarea calculatorului:

---------------------------------------------------x-------------------------------------------------------


7583 Venituri din vanzarea 1 000

activelor

4427 TVA colectata 190-scoaterea din evidenta a calculatorului:

---------------------------------------------------x-------------------------------------------------------

2813Amortizarea instalatiilor, = 2132 Aparate si instalatii 3 000

mijloacelor de transport masurare, control si reglare

---------------------------------------------------x-------------------------------------------------------

- incasarea in numerar a facturii :

---------------------------------------------------x-------------------------------------------------------

5311Casa in lei = 461 Debitori diversi 1 190

---------------------------------------------------x-------------------------------------------------------

Achizitionarea unei imobilizari din import cu plata in devize. Contabilitatea

acestora se face la cursul de schimb in vigoare la data efectuarii lor si sunt supuse TVA.

39


40/73


Stabilirea TVA are ca baza de impozitare valoarea lor in vamaa, la care se adauga taxa

vamala si alte taxe si accize pentru bunurile de import.

Valoarea in vama a bunurilor din import se stabileste prin convertirea in lei a

preturilor la cursul de schimb in vigoare.

5. S.C. FARMECS.A. achizitioneaza din import Germania garnitura la pompa

vid la pretul de 1 500 EURO. Cu ocazia efectuarii livrarii si facturarii s-a facut vamuirea,

plata taxelor vamale si TVA. Operatiunile de transport, manipulare, instalare sunt efectuate

de o intreprindere specializata pentru suma de 200 lei, TVA fiind inclus in pret. Plata

furnizorului extern se face 50 % la sfarsitul aceleasi luni, iar restul ulterior. Cursul de

schimb: la facturare este de 1 EURO= 3,7; la plata primei transe este de : 1EURO = 3,72; la

plata restului este de 1EURO = 3,74.

- inregistrarea facturii furnizorului :

------------------------------------------------x----------------------------------------------------------

2131Echipamente tehnologice = 404 Furnizori de imobilizari 5 550

------------------------------------------------x-----------------------------------------------------------

plata comosioanelor vamale 0,25 % si a TVA

- valoarea in vama 5 550

- comision 0,25 % 13,87

5 563,87- TVA 1057,13

6 607,13

-----------------------------------------------x-----------------------------------------------------------

% = 5121 Disponibilitati la banca 1 071

2131Echipamente tehnologice 13,87


Comisioanele vamale, taxele vamale(sunt scutite la noi) fiind taxe nedeductibile fac

parte din costul de achizitie a imobilizarilor, iar TVA-ul se plateste de importator

concomitent cu plata acestor taxe.

- inregistrarea cheltuielilor de transport

---------------------------------------------x-------------------------------------------------------------

% = 404 Furnizori de imobilizari 200

40


41/73


2123 Echipamente tehnologice 31,93


---------------------------------------------x--------------------------------------------------------------

plata primei transe: 1500x 50%x 3,72= 2 790

5 550 x 50% = 2 775

---------------------------------------------x-------------------------------------------------------------

% = 5121 Conturi la banci in lei 2 790

404Furnizori de imobilizari 2 775

665Cheltuieli din diferente 15

-plata furnizorului intern pentru serviciile prestate :

----------------------------------------------x------------------------------------------------------------

404Furnizori de imobilizari = 5121 Conturi la banci in lei 200

-----------------------------------------------x------------------------------------------------------------

plata celei de-a doua rate

-----------------------------------------------x-----------------------------------------------------------

% = 5121 Conturi la banci in lei 2 800,05

404Furnizori de imobilizari 2 775

665 Cheltuieli din diferente de curs 30

----------------------------------------------x------------------------------------------------------------Iesirea imobilizarilor corporale din patrimoniu poate avea loc prin scoaterea din

functiune, cedare sau vanzare catre tert, restituirea sau retragerea de catre intreprinzatorul

individual, lipsuri constatate la inventariere.

a. Iesirea imobilizarilor corporale prin scoaterea din functiune

1. Odata cu recuperarea integrala a valorii de intrare prin intermediul amortizarii

se inregistreaza scoaterea sa din activ.

-----------------------------------------------x-----------------------------------------------------------

281 Amortizarea privind = 211 Terenuri

imobilizarilor corporale

-----------------------------------------------x-----------------------------------------------------------

sau

-----------------------------------------------x-----------------------------------------------------------

41


42/73


281Amortizarea privind = 212 Constructii

imobilizari corporale

-----------------------------------------------x----------------------------------------------------------

2. Scoaterea din folosinta a unui mijloc de transport amortizat partial

------------------------------------------------x----------------------------------------------------------

% = 213 Instalatii tehnice, mijloace de

2813Amortizarea transport

mijloacelor de transport

6583Cheltuieli privind active cedate

si alte operatii de capital

-------------------------------------------------x---------------------------------------------------------

b. Iesirea imobilizarilor corporale (terenuri) prin cedarea catre terti

1.Vanzarea unei suprafete de teren

-------------------------------------------------x---------------------------------------------------------

461Debitori diversi = %

7583 Venituri din vanzarea activelor


4427TVA colectata------------------------------------------------x----------------------------------------------------------

Concomitent se trece pe cheltuieli valoarea contabila corespunzatoare suprafetei de teren

vanduta.

-----------------------------------------------x-----------------------------------------------------------

6583Cheltuieli privind activelor = 2111 Terenuri


2.S.C. FARMEC S.A. vinde conform facturii o vitrina frigorifica la un pret

stabilit cu beneficiarul SC. Tin- Tin S.R.L. de 2 000 lei, TVA 19 % egal cu 380.

Valoarea de intrare este de 1 620 lei, fiind amortizat integral.

-----------------------------------------------x-----------------------------------------------------------


7583Venituri din vanzarea activelor 2 000

42


43/73



-----------------------------------------------x------------------------------------------------------------

dascarcarea gastiunii de vitrina frigorifica vanduta

-----------------------------------------------x-----------------------------------------------------------

2813 Amortizarea instalatiei, = 2131 Echipamente tehnologice, 1 620

mijloacelor de transport masini, utilaje si instalatii de lucru

------------------------------------------------x----------------------------------------------------------

-daca imobilizarile iesite au fost achizitionate prin subventie ( nu este cazul S.C. Farmec

S.A. ) are loc virarea partii corespunzatoare de subventii la venituri exceptionale din

operatiuni de capital.

3. Vanzarea unei imobilizari care prezinta pentru depreciere, cand provizionul

ramane fara obiect, ca urmare a valorii imobilizarilor, acesta este virat la un cont de

venituri din provizioane.

- inregistrarea vanzarii imobilizari

----------------------------------------------x------------------------------------------------------------

461Debitori diversi = 7583 Venituri din cedarea activelor


----------------------------------------------x-------------------------------------------------------------

scoaterea din evidenta a imobilizarilor vandute---

Documents

Www.ciorna.com a Generala a Firmei Sc Farmec Sa