Download pdf - Asigurari persoane Ing Romania

7/29/2019 Asigurari persoane Ing Romania

1/27

CAPITOLUL I

Importanta asigurarilor

1.a. Aparitia ideii de asigurare

Putem spune ca asigurarile au aparut odata cu aparitia societatii umane, moment in care avemcunostinta despre doua tipuri de economii care au caracterizat societatea de-a lungul timpului:

schimb (realizate cu elemente corespunzatoare: piete de schimb, bani, instrumente financiarediverse) si economiile naturale, in lipsa acestor elemente, acestea datand din timpuri mult maivechi decat primele.

Intr-o astfel de economie naturala, putem privi conceptul de asigurare ca pe o forma deajutorare intre indivizii din societate. De exemplu, daca o casa sufera un incendiu devastator,membrii comunitatii respective vor ajuta impreuna la reconstruirea casei; altfel, nu vor primi niciei ajutor in viitor. Acest tip de asigurare a suprevietuit pana in zilele noastre in regiunile in careeconomiile de schimb moderne nu au patruns decat superficial (de exemplu in unele tari de peteritoriul fostei Uniuni Sovietice).

Aparitia asigurarilor in adevaratul sens al cuvantului

Spre sfarsitul secolului al XVII-lea, cresterea importantei Londrei ca si centru comercial adus, de asemenea, la aparitia unei cereri reale pentru asigurare (mai precis de asiguraremaritima). La finalul anilor 1680, Edward LLOYD a deschis o cafenea care nu peste mult timp adevenit cel mai popular local printre proprietarii de nave, negutatori si capitanii de nave, si,automat, o importanta sursa de informatii in domeniu. Acesta era locul principal de intalniredintre partile care doreau sa-si asigure navele si cele care erau dispuse sa subscrie riscurile

aferente.

Astazi, LLOYDs of London reprezinta, ca structura, liderul pietei de asigurari maritime sialte tipuri specializate, insa activitatea este destul de diferita fata de segmentul asigurarilor maicomune.

Asigurarea, asa cum este perceputa in zilele noastre are ca izvor de aparitie Marele Incediudin Londra din anul 1666, cand au fost distruse 13.200 de case. In urma acestui dezastru,

~ 1 ~


2/27

Nicholas BARBON a deschis primul birou pentru asigurarea cladirilor. In anul 1680, englezul ainfiintat prima companie de asigurari de incendii din Anglia, denumitaThe Fire Office.

In Statele Unite, prima companie de asigurari a demarat activitatea tot prin incheiereaasigurarilor pentru incendii, cu sediul in Charles Town, (orasul Charleston de astazi, Carolina de

Sud), in anul 1732.

Benjamin FRANKLIN a contribuit la popularizarea si standardizarea practicilor de asigurare,in special pentru asigurarile impotriva incendiilor. In anul 1752, a fondat PhiladelphiaContributionship for the Insurance of Houses from Loss by Fire, prima companie care colectacontributii in vederea prevenirii incendiilor. Aceasta organizatie nu numai ca lansa avertizari incazul unelor incendii, dar, de asemenea, putea refuza asigurarea anumitor cladiri unde riscul deincediu era mult prea mare, ca de exemplu, in cazul caselor de lemn.

Cauzele care genereaza pagube in economie pot fi grupate in 2 categorii:

Independente de vointa omului au caracter obiectiv (cutremure, seceta, furtuni, ploitorentiale, alunecari de teren);

Legate de comportamentul oamenilor nervozitate, lacomie, neglijenta, imprudenta, cepot avea ca urmare accidente, explozii, incendii, etc.

Asigurarile s-au nascut din nevoia imperioasa de protectie a omului si a avutului sau agonisitcu truda, mpotriva fortelor distructive ale naturii, accidentelor si bolilor, din nevoia constituiriiunor mijloace de existenta n conditiile pierderii sau reducerii capacitatii de munca n urmaaccidentelor, bolilor sau atingerii unei anumite vrste.

Astfel, oamenii s-au solidarizat si ajutat reciproc pentru suportarea n comun a efectelorcalamitatilor naturii, accidentelor si bolilor prin asigurare, prin care, pagubele provocate de uneveniment sunt suportate de mai multe persoane fizice si juridice cuprinse n asigurare.

Pentru prevenirea, limitarea, combaterea si mai ales compensarea daunelor, persoanele fizicesi agentii economici si pot constitui individual, din resursele lor, unele rezerve materiale sibanesti. Marimea acestor rezerve trebuie sa fie egala cu valoarea bunurilor pe care le posedacetatenii si agentii economici respectivi, ceea ce practic este neeconomicos si aproape imposibil

de realizat pentru fiecare persoana fizica si agent economic.

De aceea, n vederea ducerii luptei mpotriva fortelor distructive ale naturii, accidentelor,bolilor etc., s-a ivit necesitatea folosirii unei cai mai convenabile si mai eficiente, si anumetrecerea riscurilor (n anumite conditii) asupra unor societati specializate n domeniul asigurarilorsi reasigurarilor. Aceasta lupta mpotriva calamitatilor naturii, accidentelor si bolilor, impunenecestitatea constituirii unor fonduri de rezerva si de asigurare. Fondul de asigurare contribuie la

~ 2 ~


3/27

refacerea bunurilor avariate sau distruse si, ntr-o anumita masura, la extinderea activitatiieconomice. Fondurile de rezerva si asigurare au putut fi constituite numai atunci cnd factorii sirelatiile de productie si productia de marfuri s-au dezvoltat n asa masura nct au facut posibilaacumularea de rezerve.

1.b. Rolul social

Asigurarea are ca scop prin intermediul contributiilor varsate de asigurati sa plateascaindemnizatiile cuvenite persoanelor ce cad victime in fata unor accidente sau evenimentenedorite ( a garanta veniturile vaduvelor si orfanilor, a oferi mijloace banesti pentru construireaunei case, pentru cei care au avut de suferit, a oferi mijloace financiare unui bolnav pentru aputea fi ingrijit in cele mai bune conditii.)

Asigurarile reprezinta functii, evenimente sociale, garantarea veniturilor familiilor saupatrimoniului unei firme indiferent de riscurile ce pot aparea, contribuie la coeziunea, la fericirea

indivizilor, permitand supravietuirea firmelor care sunt victime ale unor evenimente nedorite(falimentul unui debitor important) asigurarea ii salveaza pe salariati, locurile acestora de muncacontribuind la stabilirea relatiilor la locul de munca si a relatiilor sociale.

Totusi limitele asigurarilor stau in faptul ca banul nu va putea inlocui vreodata prezenta unuitata, sot sau nu va putea reda integritatea corporala a unui infirm.

Mai mult, asiguratorii investesc in centre de reducere a accidentatilor pentru recuperareamaxima posibila a functiunilor si capacitatilor corporale in actiuni de prevenire a incendiilor siaccidentelor.

1.c Rolul economic

In prezent, asigurarea reprezinta o ramura importanta a economiei nationale. Nivelul dedezvoltare economica al unei tari este principalul factor ce determina marimea si dinamismulactivitatii de asigurare, garantarea veniturilor familiilor, victime ale unor evenimente nedoritepermit asigurarilor mentinerea unui nivel constant al puterii de cumparare al populatieipermitand supravietuirea formelor dupa un dezastru; asigurarea face posibila continuitateaproductiei, pastrarea retelei economice.

Asigurarea reprezinta un motor esential al dezvoltarii economice prin faptul ca are putereade a garanta investitiile si permit plasamentul primelor.

Garantia investitiilor- putem spune ca nu arhitectii ci asigurarile au facut posibila construireaNew York-ului. Nici un investitor nu ar fi riscat miliarde de dolari necesare construirii Zgarie-Norilor fara sa aiba garantia ca va fi despagubit in cazul unui incendiu sau eroare de constructie.

~ 3 ~


4/27

Aceste lucruri sunt valabile pentru orice investitie, de la o platforma petroliera pana la celmai modest comert de cartier.Orice proiect de investitii necesita participarea asigurarilor; niciuninvestitor si mai ales bancher nu ar risca fondurile necesare proiectului respectiv.

1.d. Plasamentul primelor.

Exista un decalaj in timp intre data platii primelor si producerea unui risc. Asiguratorultrebuie sa gestioneze cat mai bine fondurile ce le are la dispozitie. Aceste fonduri ating azi in taridezvoltate sume foarte importante, iar prin capacitatea lor de investire, asiguratorii joaca un rolde motor in economie.

In Franta, plasamentele sunt constituite in mare parte din obligatiuni, asadar asigurarileabsorb 60% din imprumutul de stat.

In Marea Britanie, plasamentele sunt efectuate mai ales in actiuni, asadar asiguratoriibritanici ajung sa aiba un rol foarte important in cadrul burselor de valori.

Asigurarile fac domeniul finantistilor nu numai pentru ca este nevoie de experti in finante cisi pentru ca s-au dezvoltat tipuri de asigurari precum asigurarea creditelor pentru persoanelefizice/juridice sau asigurarile de capitalizare, de economisire.

1.e Continutul juridic, economic si financiar al asigurarilor

Asigurarea sub aspect juridic

Abordarea sub aspect juridic a asigurrii este necesar i justificat ntruct asigurareatrebuie s fie operant i s capete o form juridic. Forma juridic i-o ofer contractul, careconstituie legea prilor, precum i legea propriu-zis, promulgat de puterea legislativ.Contractul de asigurare si legea cu privire la activitatea de asigurare in calitate de izvoare dedrepturi i obligaii n materie de asigurri, se completeaz reciproc.

Potrivit Legii nr.136/1995, prin contractul de asigurare, asiguratul se oblig s plteasc oprim asiguratorului, iar acesta se oblig ca, la producerea unui anume risc, s plteascasiguratului sau beneficiarului despgubirea sau suma asigurat, denumit n continuareindemnizaie, n limitele i termenele cuvenite .

Contractul de asigurare prezint urmtoarele trsturi caracteristice:

este un contract consensual;

este un contract sinalagmatic ;

~ 4 ~


5/27

este un contract cu titlu oneros;

este un contract aleatoriu;

este un contract succesiv;

este un contract de adeziune;

este un contract de bun credin.

Alturi de contract, legea constituie o alt form juridic de realizare a asigurrii:

Asigurarea ex contractu are la baz principiul facultativitii, adic se ncheie de persoanefizice i juridice din proprie iniiativ, mpotriva diferitelor evenimente care le amenin viaa,bunurile, integritatea corporala, n scop de indemnizare sau fructificare.

Asigurarea ex lege are la baz principiul obligativitii, adic persoanele fizice i juridice

deintoare de anumite bunuri care fac obiectul asigurrii, sunt obligate s le asigure mpotrivariscurilor prevzute de lege, iar asigurtorii care au primit autorizaia s practice o asemeneaasigurare, sunt obligai s le asigure.

Asigurarea contractual constituie o modalitate de dobndire a securitii individuale dectre asigurai. Asigurarea obligatorie ofer protecie de asigurare anumitor categorii de persoanefizice i juridice din considerente de ordin social i economic naional.

Asigurarea obligatorie se aseamn cu asigurarea contractual prin faptul c i procurfondurile de care au nevoie pentru plata indemnizaiilor pe seama primelor ncasate de la

asigurat, ns este mai puin costisitoare dect aceasta.

Asigurarea sub aspect economic i financiar

Acoperirea pagubelor produse de diverse fenomene i evenimente se poate realiza cuajutorul a trei categorii de fonduri bneti:

Fonduri de rezerv financiar reprezint fonduri de autoprotecie sau autoasigurare,constituite de diferite persoane fizice i juridice i sunt destinate s acopere eventualele pagube

provocate de fenomene neprevzute.Fonduri de rezerv i/sau de asigurare se constituie n mod centralizat n bugetul de stat i

n bugetele locale. Asemenea fonduri se prevd n partea de cheltuieli a bugetelor respective, peseama veniturilor generale ale acestora, fr a se solicita contribuii speciale din partea cuiva.

Fonduri de asigurare propriuzise. Aceste fonduri sunt cele mai importante dintre fonduriledestinate acoperirii pagubelor produse de anumite fenomene i evenimente i se realizeaz prin

~ 5 ~


6/27

intermediul societilor comerciale de asigurare sau a organizaiilor de asigurare mutuale. Fondulse constituie n mod descentralizat, pe baza contribuiei persoanelor fizice i juridice asigurate(prime sau cotizaii), dar se utilizeaz n mod centralizat pentru acoperirea pagubelor suferite deasigurai, adic pierderile provocate de diferite fenomene i evenimente sunt repartizate asupratuturor participanilor la constituirea fondului.

Forma n care se constituie fondul de asigurare este bneasc. Exist n practica unororganizaii de asigurare din strintate de a-i ndeplini obligaiile asumate prin prestaii n natur(acordarea de asisten medical n cazul asigurrii de boal sau accidente, organizareafunerariilor, n cazul asigurrii de deces, etc.), ns i n aceste cazuri, fondul se constituie subform bneasc.

Constituirea fondului de asigurare n natur nu este de conceput, deoarece ridic mariprobleme n ceea ce privete stabilirea structurii materiale necesare refacerii bunurilor asigurate,distruse sau avariate, de crearea de depozite pentru pstrarea materialelor, de evitarea pierderilor

datorate manipulrilor sau conservrilor ndelungate a acestora, etc.

Fondul de asigurare se constituie n vederea acoperirii unor pagube provocate de evenimenteviitoare i nesigure. Din acesta nu se suport pierderile datorate consumrii bunurilor respectiven procesul de producie, nu se suport pierderile datorate diminurii valorii bunurilor respectivedin diferite motive, etc.

Asigurarea presupune un anumit risc, un anumit pericol. Persoanele fizice i juridiceameninate de aceleai riscuri formeaz, prin intermediul unei societi de asigurare, ocomunitate care consimte s contribuie la suportarea n comun a pagubelor ce se pot produce din

cauza anumitor fenomene. n momentul n care unul sau mai muli membri ai comunitiirespective sunt afectai de producerea riscului asigurat, vor primi din fondul de asigurare, cu titlude indemnizaie (despgubire) de asigurare, sume care pot ntrece de cteva ori cuantumulcontribuiei acestora la fondul de asigurare. Acest lucru este posibil datorit faptului c pagubaprovocat de producerea riscului asigurat se mparte ntre membrii comunitii dup principiulmutualitii, adic la constituirea fondului de asigurare particip toi asiguraii care au suferitprejudicii de pe urma producerii riscului asigurat.

Fondul de asigurare se utilizeaz n mod centralizat pentru: finanarea unor aciuni legate deprevenirea pagubelor; acoperirea pagubelor provocate de diferite fenomene asigurate la

asigurrile de bunuri i la cele de rspundere civil, respectiv plata sumelor asigurate laasigurrile de persoane; constituirea de fonduri de rezerv la dispoziia societii din domeniul deasigurare.

n procesul formrii i utilizrii fondului de asigurare se nasc anumite relaii economice ntreparticipanii la asigurare. ntr-o prim faz, banii sub forma primelor de asigurare, pornesc de lapersoanele fizice i juridice asigurate ctre organizaiile de asigurare. ntr-o a doua faz, banii

~ 6 ~


7/27

sub forma indemnizaiilor de asigurare (despgubiri sau sume asigurate) pornesc de laorganizaiile de asigurri ctre persoanele fizice i juridice afectate de producerea fenomenuluiasigurat.

Asigurarea exprim relaii de distribuire i redistribuire a valorii adugate brute, relaii ce

apar n procesul constituirii i utilizrii fondului de asigurare n vederea desfurrii nentreruptea activitii economice, pstrrii integritii bunurilor asigurate, protejrii persoanelor fizice ijuridice fa de teri .

CAPITOLUL II

Notiuni generale in domeniul asigurarilor de persoane

~ 7 ~


8/27

2.a Asigurarile de persoane au ca obiect garantarea platii unei sume de bani de catreasigurator, in cazul producerii unui eveniment legat de persoana fizica a asiguratului, si anume:vatamare corporala, imbolnavire, decesul sau supravietuirea acestuia.

In cazul asigurarilor de bunuri, asiguratorul se angajeaza sa dezdauneze pe asigurat pentru

paguba suferita prin avarierea sau distrugerea bunurilor asigurate ca urmare a producerii risculuiasigurat. Avand caracter reparator, indemnizatia datorata de asigurator nu poate fi mai maredecat dauna suferita de asigurat si, fireste, nici decat suma asigurata.

In cazul in care o persoana fizica sau juridical si-a asigurat un bun oarecare, din eroare saucu intentie, pentru o suma mai mare decat valoarea reala a acestuia, si a achitat primele deasigurare aferente acestei sume supraestimate, la distrugerea acelui bun de catre un sinistru,asiguratul are dreptul la o despagubire limitata la valoarea daunei inregistrate, fara ca aceasta sadepaseasca suma asigurata.

Altfel stau lucrurile la asigurarile de persoane. Aici suma asigurata se stabileste in modforfetar de catre asigurat, in functie de nevoile si de posibilitatile sale financiare. Asiguratulpoate sa incheie mai multe contracte de asigurare impotriva aceluiasi eveniment (complex deevenimente) si pentru sume diferite, fara sa fie impiedicat de lege sau de asigurator. Laproducerea riscului asigurat, asiguratul sau beneficiarul asigurarii are dreptul sa incasezedrepturile de asigurare de la toti asiguratorii, deoarece aici nu mai este vorba de dauna ca laasigurarile de bunuri. Neavand caracter reparator, asigurarea de persoane nu sufera restrictiile lacare este supusa asigurarea de bunuri.

Daca in urma producerii riscului asigurat, asiguratul a suferit o vatamare corporala sau a

contractat o maladie care i-a afectat capacitatea de munca, el are dreptul la o indemnizatie deasigurare care sa faca posibila refacerea situatiei sale financiare existente inaintea produceriiaccidentului sau contractarii bolii.

2.b. Clasificarea asigurarilor de persoane

Asigurarile de persoane se pot clasifica in functie de riscul asigurat, de momentul achitariiprimei, de momentul incasarii sumei asigurate si de forma pe care acestea o imbraca. Astfel, infunctie de riscul acoperit, asigurarile de persoane pot fi:

asigurari de supravietuire

asigurari de deces

~ 8 ~


9/27

asigurari mixte de viata

asigurari de accidente

asigurari de boala

alte forme

La asigurarile de supravietuire, asiguratorul se angajeaza sa plateasca asiguratului, laexpirarea contractului, suma asigurata, cu conditia ca acesta sa fie in viata. In perioada devalabilitate a asigurarii, asiguratul, platind primele datorate, acumuleaza o suma de bani ladispozitia asiguratorului si care devine exigibila la expirarea contractului. Suma astfeleconomisita urmeaza sa fie folosita de asigurat, la momentul potrivit, pentru cele mai diversescopuri: sa-si achizitioneze un imobil, un automobil sau alte bunuri de valoare mare ori de

folosinta indelungata; sa se mute cu familia intr-o alta regiune sau alta tara; sa efectueze ocalatorie de agrement, de afaceri etc.

Potrivit conditiilor contractuale, asiguratul intra in posesia sumei asigurate numai in cazul incare este in viata la expirarea contractului. Daca insa acesta a decedat anterior expirariitermenului de valabilitate a contractului, asiguratorul se considera eliberat de angajamentul luatprin contract si, ca urmare, nu are nici o obligatie fata de mostenitorii asiguratului. Sumaacumulata de asigurat pe parcursul valabilitatii contractului ramane de drept asiguratorului, dupadecesul prematur al asiguratului.

O alta asigurare de supravietuire este asigurarea de renta , potrivit careia suma asigurata estepusa la dispozitia asiguratului sub forma unor plati periodice cu titlu de renta.

Fondul din care se suporta renta se constituie fie pe seama unei prime unice platita deasigurat la incheierea contractului, fie pe seama primelor achitate treptat(anual, semestrial,trimestrial sau lunar) de asigurat pe perioada de valabilitate a contractului. Si plata rentei se poateefectua in doua maniere distincte, si anume: plata rentei incepe fie imediat dupa perfectionareacontractului de asigurare, fie de la o data ulterioara (spre exemplu, dupa iesirea la pensie aasiguratului).

Aceasta este forma cea mai frecvent intalnita in practica: o perioada de timp, mai lunga saumai scurta, asiguratul varsa primele datorate asiguratorului pentru constituirea fondului, din careaceste din urma va suporta renta, numai in cazul in care asiguratul va fi in viata la data expirariicontractului. Decesul anterior al asiguratului il dezleaga pe asigurator de orice obligatie fata demostenitorii asiguratului.

Pentru a evita pierderea primelor achitate de asigurat, in cazul decesului acestuia in perioadade valabilitate a contractului, in practica internationala se iau diverse masuri. De exemplu, de

~ 9 ~


10/27

scriere in contract clauza contaasigurarii, care permite rambursarea primelor aferente riscului desupravituire; asiguratorul isi retine evident prima aferenta riscului de deces. Daca la expirareatermenului de asigurare, asiguratul este in viata, el incaseaza suma asigurata, in timp ce primapentru riscul de deces ramane de drept asiguratorului.

Asigurarile de deces protejeaza asiguratul impotriva riscului de deces. Cum decesul este uneveniment viitor si sigur, dar incert ca data, asiguratorii folosesc diverse forme de asigurare caresa satisfaca cele mai diferite preferinte. Astfel, intr-o formula asigurarea acopera riscul de decesla orice data ar surveni acesta. In acest scop, pentru a putea beneficia de o asemenea protectie,asiguratul se angajeaza sa plateasca prime toata viata. Este cunoscuta si solutia care limiteaza,totusi, plata primelor la o anumita perioada de timp: pe o durata de n ani, pana la data x, pana laiesirea la pensie a asiguratului etc. In toate aceste cazuri, avem de-a face cu o asigurare de decestemporara.

Asigurarea de deces incheiata pe termen limitat obliga pe asigurator sa achite suma inscrisain contract, daca decesul asiguratului a avut loc in perioada de valabilitate a acestuia. Daca laexpirarea contractului asiguratul este in viata, asiguratorul este exonerat, fata de asigurat, deorice obligatie decurgand din contract. Asadar, asigurarea de deces nu este o asigurare deeconomisire(capitalizare), ci una de protectie impotriva unui risc determinat.

Asigurarile mixte de viata. Pentru a face mai atractive raporturile sale cu asiguratii sipentru a le simplifica sub raport organizatoric, asiguratorul ofera un produs care acopera ambeleriscuri intr-un contract , denumit asigurare mixta de viata. Prin cuprinderea a doua riscuri

alternative intr-un contract de asigurare unic, nu dispare caracterul contradictoriu al celor douariscuri, ci se creeaza impresia ca asiguratii castiga in cazul producerii oricarui risc: in cazuldecesului asiguratului, beneficiarul asigurarii intra in posesia sumei asigurate, iar in caz desupravietuire, asiguratul incaseaza personal suma asigurata prevazuta in contract. Este adevaratca asiguratul castiga in ambele imprejurari, dar acest lucru il obtine cu pretul aferent acopeririicelor doua riscuri, adica cu suportarea primelor datorate atat pentru riscul de deces, cat si pentrucel de supravietuire. Daca nu ar taxa fiecare risc preluat asupra sa, daca nu ar vinde fiecaregarantie impotriva unui risc - pe care o ofera unui asigurat -, asiguratorul nu si-ar putea echilibraprimele incasate cu indemnizatiile datorate, veniturile realizate cu angajamentele asumate fata deasigurati.

Asigurarile de accidente urmaresc protejarea persoanelor fizice de consecintele nefaste aleunor evenimente neprevazute care le afecteaza viata, integritatea corporala ori capacitatea demunca. Persoanele accidentate primesc, cu titlu de indemnizatie, fie o suma forfetara, fie maimulte plati fractionate pentru acoperirea cheltuielilor de ingrijire medicala, refacere a sanatatii sicompensarea pierderii de venit. In caz de invaliditate permanenta, asiguratorul datoreaza

~ 10 ~


11/27

asiguratului intreaga suma asigurata sau o parte din aceasta, in functie de gradul de invaliditatestabilit de comisia de expertiza medicala.

La expirarea contractului, asiguratorul poate sa accepte reinnoirea acestuia pentru o nouaperioada, eventual cu o prima majorata, sau sa o refuze, daca persoana accidentata a suferit un

grad ridicat de invaliditate care i-a redus total sau in parte capacitatea de munca.

Asigurarea de boala are drept obiectiv protejarea persoanelor care au surferit o incapacitatetemporara de munca determinata de boala.

Asigurarea de sanatate permanenta urmareste sa elimine saracia, adesea asociata cu oincapacitate de munca de durata, provocata de un accident sau de o boala. Din momentul in careun asigurat a fost examinat medical si acceptat pentru o asigurare de sanatate permanenta,contractul de asigurare isi pastreaza valabilitatea un anumit numar de ani (de exemplu, pana lavarsta pensionarii) si nu poate fi reziliat de catre asigurator.

Primele se platesc anual si de obicei nu se modifica de la un an la altul. Daca asiguratul acontractat o incapacitate de munca in urma unei boli sau a unui accident, el are dreptul la oindemnizatie de asigurare(compensatie), care se acorda periodic atat timp cat se mentine stareade incapacitate sau pana cand asiguratul a atins varsta de pensionare ori a decedat.

Asiguratii salariati beneficiaza de indemnizatie pe linia asigurarii de sanatate permanenta peperioada de timp cat au fost bolnavi si care variaza intre o luna si un an. Aceasta limitare seproduce pe motiv ca in perioada de boala salariatii au dreptul la o parte din salariu. Marimeaindemnizatiei acordate de asigurator pe perioada de incapacitate de munca se stabileste deasigurat, impreuna cu asiguratorul, la incheierea contractului, dar nu poate depasi 75% din

castigul asiguratului realizat inainte de imbolnavire, din care se deduce suma primita dinfondurile publice.

Aceasta forma de asigurare se practica in Marea Britanie.

Asigurarea dotala este conceputa ca o modalitate de constituire treptata a dotei unui copilpana cand acesta ajunge la majorat. Asiguratorul onoreaza aceasta asigurare, daca beneficiarulasigurarii este in viata la data atingerii majoratului, cand asigurarea devine exigibila. In ipotezain care beneficiarul asigurarii a decedat anterior acestei date, asiguratorul este exonerat de oriceraspundere legata de acel contract. Daca contractul respectiv prevede clauza contraasigurarii,

in cazul mortii premature a beneficiarului asigurarii asiguratorul este obligat sa restituie primeleincasate.

Asigurarea de nuptialitate este o asigurare de viata, in baza careia asiguratorul seangajeaza sa plateasca o anumita suma de bani asiguratului, daca acesta se casatoreste inainte dea implini o anumita varsta.

~ 11 ~


12/27

Asigurarea de natalitate prevede obligatia asiguratorului de a plati o suma de baniasiguratului, caruia i s-a nascut un copil, intr-un anumit termen.

Ultimele doua forme de asigurare prezentate sunt in continuu regres, ca urmare a modificariiconditiilor demografice si a comportamentului oamenilor fata de institutia casatoriei si de

planingul familial.

Pe parcursul executarii unor contracte de asigurare de viata, adesea apar situatii critice, careii pun pe unii asigurati in imposibilitatea de a-si onora angajamentele asumate(plata primelor)sau au nevoie imperioasa de a incasa cu anticipatie suma asigurata(sau o parte din aceasta)pentru a iesi dintr-un impas financiar. In scopul solutionarii unor astfel de probleme, contractulde asigurare se completeaza cu anumite prevederi, care ofera asiguratilor garantii suplimentare.Spre exemplu, cun sa se procedeze in situatia in care asiguratul a ajuns in imposibilitatea de a nu-si plati primele de asigurare din cauze independente de vointa acestuia (somaj, imbolnavire,accidente etc.).

Asigurarea care cuprinde asemenea prevederi este denumita asigurare complementara.

Formele concrete ale asigurarilor de viata difera de la o tara la alta si chiar de la o perioada laalta. Asigurarile de viata se incheie in mod individual sau in grup(asigurari colective). In fiecaretara exista legi speciale care reglementeaza modul de incheiere si de executare a contractului deasigurare, incrimineaza abaterile de la prevederile legale si stabilesc sanctiunile aplicate celorvinovati de incalcarea dispozitiilor legale.

Aspectele concrete ale relatiilor dintre asigurat si asigurator isi gasesc reflectarea in contractulde asigurare, care cuprinde numele, prenumele si data nasterii asiguratului, riscul asigurat,

termenul de valabilitate a contractului, prima de asigurare datorata si data la care aceasta devineexigibila, suma asigurata si modul de achitare a acesteia etc. Asigurarea de viata poate fiincheiata cu sau fara examinarea medicala a asiguratului, in functie de suma asigurata si deobiectul asigurarii. Pe baza rezultatelor examenului medical, asiguratorul accepta(cu plata uneiprime normale sau a uneia majorate) ori respinge cererea de asigurare, din cauza riscului tarat, devaloare ridicata, pe care il prezinta.

CAPITOLUL III

SOCIETATEA ING

~ 12 ~

3.a. Istoria grupului ING


13/27

Istoria ING ncepe la jumtatea secolului trecut, cnd asigurrile i operaiunile bancare aujucat un rol important n dezvoltarea sectorului financiar din Olanda.

Grupul a fost creat n 1991 prin fuziunea celei mai mari companii de asigurri olandeze,Nationale Nederlanden, cu una dintre cele mai mari bnci comerciale olandeze, NMB Postbank

Group, compania care a rezultat fiind numit Internationale Nederlanden Group, pe scurt I-N-G.Formarea ING Group a fost rezultatul primei fuziuni depline din Europa ntre o banc i ocompanie de asigurri. Ulterior, compania i-a schimbat numele, devenind ING Groep N.V.

Din 1991, ING a evoluat de la stadiul de companie olandez cu cteva activitiinternaionale la cel de companie multinaional de origine olandez. Acest lucru a fost realizatnu doar printr-o cretere organic, dar i prin numeroase achiziii importante, prima dintreacestea avnd loc n 1995, cnd ING a preluat Barings Bank. Aceast achiziie a dus larecunoaterea brandului ING n toat lumea i a ntrit prezena diviziei de servicii bancarecorporative pe pieele emergente.

De-a lungul anilor, ING s-a transformat ntr-o companie internaional, cu o mare capacitatede adaptare la pieele n care funcioneaz. ING va continua acest drum, furniznd serviciiexcelente prin intermediul diviziilor existente dar i concentrndu-se asupra unor noi domenii deactivitate.

ING Group este o companie orientat ctre client, avnd o organizare clar i o strategiebazat pe managementul valorii. ING deine o poziie puternic pe pieele mature, acolo unde sedorete generarea creterii prin aplicarea corect a principiilor sale de business (satisfacereaclientului, controlul costurilor i managementul riscului)

Misiunea ING este: Implementarea unui standard pentru a ajuta clienii s-i administrezeviitorul financiar

DOMENII DE ACTIVITATE

ING i desfoar activitatea n mai multe domenii, n centrul aciunilor sale aflndu-seorientarea ctre client i principiile solide de business.

Asigurri n Europa, America i regiunea Asia/Pacific

Desfoar activiti operaiuni de asigurri i alte activiti importante n mai multe ri dinEuropa, America de Nord i de Sud i regiunea Asia-Pacific.

Servicii bancare pentru persoane juridice (Wholesale Banking)

~ 13 ~


14/27

Desfoar la nivel global operaiuni bancare pentru companii. Are 5 divizii: Clieni, Reea,Produse, Corporate Finance& Equity Markets i Piee Financiare. Aceast divizie ofer o gamcomplet de produse i servicii pentru corporaii i instituii.

Servicii bancare pentru persoane fizice (Retail Banking)

Desfoara operaiuni bancare pentru persoane fizice n Romnia, Olanda, Belgia, Polonia iIndia. Aceast divizie ofer servicii de private banking n piee selectate: nu doar n Romnia cii n Olanda, Belgia, Elveia, Luxembourg i mai multe ri din Asia.

ING Direct

Desfoar activiti de retail banking direct pentru clienii si individuali din Australia,Canada, Europa i Statele Unite. Principalele produse oferite sunt cele de economisire i crediteimobiliare. O activitate separat este constituit de ING Card, care administreaz portofoliul decarduri de credit din Benelux.

ING Romnia face parte din ING Group, unul dintre cele maiputernice grupuri financiare din lume. De-a lungul anilor, ING i-a

ctigat i pe piaa romneasc reputaia de grup financiar ce ofer cele mai complexe produse iservicii pentru o larg palet de clieni: corporaii, instituii i persoane fizice.

Istoria ING n Romnia a nceput n 1994. Atunci, ING Bank a fost prima banc strin care

a dechis o sucursal n Romnia, dup 1989. n prezent, ING Romnia ofer o gam complet deservicii financiare destinate tuturor categoriilor de clieni: companii, instituii financiare i clienipersoane fizice.

ING Romnia are peste 1000 de angajai n cele 27 de orae n care sunt deschise 24 desucursale pentru companii i 120 uniti ING SelfBank, pentru personae fizice. De asemenea,ING Romnia beneficiaz de cea mai mare for de vanzari de produse de asigurare: aproape2200 de consultani in 60 de orae.

ING deine o poziie foarte solid pe toate segmentele pe care activeaz: lider pe piaa de

brokeraj i pe piaa financiar primar si secundar; este cea mai mare banc custode si esteliderul pieei de asigurri de via. n plus, ING a fost prima institutie bancar care a oferitcompaniilor i persoanelor fizice o gam complet de servicii electronice: ING OnLine,SelfBank i HomeBank.

~ 14 ~

3. b. ING ROMANIA


15/27

ING Bank Romnia este singura banc de pe pia care beneficiaz de ratingul `AA`,acordat de agenia internaional Standard & Poor`s. Acesta confer ING Bank statutul deinstituie financiar care furnizeaz clienilor o securitate financiar excelent.

Domenii de activitate:

n prezent, ING Group desfoar o gam variat de operaiuni n Romnia, oferind unpachet complet de servicii:

Servicii bancare pentru persoane fizice i juridice - ING Bank

Servicii de leasing - ING Lease

Servicii de factoring - ING Commercial Finance

Servicii de real estate- ING Real Estate Investment Management

Asigurri de via - ING Asigurri de Via

Pensii- ING Fond de Pensii

Suntem la dispoziia clienilor notri, fie ei persoane fizice, familii, ntreprinderi mici imijloci, corporaii i instituii financiare.

Experiena noastr internaional dar i cea de pe piaa local ne ofer posibilitatea de aaborda ntr-o manier profesionist mai multe sectoare de activitate: construcii, telecomunicaii,energie, etc.

ING RomniaMembrii Comitetului de ar

Miu Negrioiu

Preedinte al Comitetului de arCEO Wholesale Banking

Albert Roggemans

Vicepreedinte al Comitetului de arCEO Retail Banking

Bram Boon

Vicepreedinte al Comitetului de arCEO Life Insurance

~ 15 ~3.c. ING GROUP


16/27

ING Group este o instituie financiar internaional de origine olandez care ofer serviciibancare, de asigurri i de management al activelor unui numr de peste 60 de milioane de clieniindividuali, companii sau instituii din 50 de ri. Cu un personal de peste 120.000 de angajai,

grupul deservete o gam foarte variat de clieni: indivizi sau familii, mici afaceri sau maricorporaii, instituii sau guverne. Lund n considerare capitalizarea de pia, ING se numrprintre cele mai puternice 20 de instituii financiare din lume i printre primele 10 din Europa.

n clasamentul celor mai puternice instituii financiare din Europa, difuzat de Bloomberg nluna septembrie 2006, ING Group se situeaz pe locul 6, cu o valoare de pia de 73,5 miliardeEuro, i pe locul 12 n rndul celor mai puternice instituii financiare din lume.

n 2006 ING a urcat pentru al treilea an consecutiv in clasamentul Best Global Brands alcelor mai puternice companii din lume din punct de vedere al valorii brandului, realizat de

Business Week i Interbrands. n comparaie cu anul trecut ING a urcat nc dou locuri,ajungnd astfel pe locul 85

ING Asigurri de Via este parte integrant a Grupului ING, cel mai mare grup financiarolandez i una dintre primele zece instituii financiare din lume.

nfiinat n ianuarie 1997, sub numele de Nederlanden Asigurri de Via Romnia,compania i-a nceput activitatea cu cinci agenii i un numr de 200 de consultani. ApariiaNederlanden Asigurri de Via reprezint consecina fireasc a unui amplu proces de evaluare apieei financiare romneti, realizat de Grupul ING. La acea dat, primul pas al dezvoltrii

Grupului ING n Romnia fusese deja realizat, prin lansarea n 1994 a ING Bank, prima bancstrin n Romnia.

n 1999 ING Nederlanden a devenit liderul pieei asigurrilor de via din Romnia, cu unvolum al primelor brute subscrise n 2002 de aproape 79,3 mil Euro i o cot de pia de 59,4%.

~ 16 ~

3.d. ING Asigurri de Via


17/27

Cu un capital social de 450,4 miliarde lei (echivalentul a 28,8 milioane USD), INGAsigurri de Via este cea mai puternic capitalizat companie de pe piaa asigurrilor, ocupndprimul loc i din punctul de vedere al atragerii de noi clieni. La sfritul anului 2004, INGNederlanden a devenit ING Asigurri de Via.

n prezent, ING Asigurri de Via deine 41,2% din piaa asigurrilor de via din Romnia.Permanent la dispoziia clienilor notri, 2200 de consultani de asigurare i desfoaractivitatea n cele 64 de birouri deschise n 59 de orae din ntreaga ar.

ING Asigurri de Via ofer clienilor si persoane fizice i companii produse i serviciide asigurri la cele mai nalte standarde de calitate i profesionalism, n conformitate cuexigenele stabilite la nivelul Grupului ING, pe baza bunei cunoateri a pieei locale, precum i atradiiei i forei sale financiare internaionale.

Date identificare

S.C. ING Asigurri de Via S.A.

Societate pe aciuni

Sediul social: Str. Costache Negri, nr. 1-5, Sector 5, codul 050552, Bucureti, Romnia

nregistrat la Oficiul Registrului Comerului de pe lng Tribunalul Municipiului Bucureti subnr. J40/475/1997

Cod Unic de nregistrare: 9100488

Capital social subscris i vrsat: 45.042.794 leinregistra ca operator de date cu caracter personal cu numarul 160

DATE FINANCIARE

Pentru anul 2006 ING Asigurri de Via a anunat rezultate solide, cu o cretere de 21,3% aprofitului, care a atins 41,8 milioane RON la sfritul anului trecut. ING i-a consolidat i n2006 poziia de lider pe piaa asigurrilor de via din Romnia, deinnd n prezent o cot de

pia de 41,2%.ING Asigurri de Via a nregistrat un venit net din prime de 434 milioane RON n 2006, n

cretere cu 11% fa de anul trecut, cnd acesta a fost de 391,1 milioane RON. n acelai timp,venitul total a atins 541,8 milioane RON n 2006, cu 9,7% mai mult fa de 493,9 milioane RONn 2005.

~ 17 ~


18/27

ING Asigurri de Via a ncheiat anul 2005 cu o cot de 37% din piaa asigurrilor de via,reconfirmnd poziia de lider al acestei piee pe care o deine ncepnd cu 1999.

Rezultate financiare

Prime brute subscrise Active totale Numr de consultani i numr debirouri

2004

307.188.402 RON 671.186.584 RON 2500 de consultani de asigurare69 de birouri deschise n 63 deorae (din care 32 de agenii)

2005

392.924.224 RON 953.274.306 RON 2150 de consultani de asigurare66 de birouri deschise n 61 deorae (din care 30 de agenii)

2006

435.841.709 RON 1.213.566.058 RON 2200 de consultani de asigurare64 de birouri deschise n 59 orae

(din care 30 de agenii)

CAPITOLUL IV

Planul de protectie ACTIV PLUS

~ 18 ~


19/27

4.a. Caracteristicile Planului de asigurare cu investiii ACTIV Plus

n cazul n care, pe lng valoarea proteciei financiare conferite de asigurarea de via,

dorii s avei acces la oportuniti de investiii unice i performante, atunci avei nevoie deplanurile de asigurare cu investiii oferite de ING Asigurri de Via.

Aceste planuri financiare v permit s investii n programe cu portofolii diversificate -administrate cu profesionalism de ctre experii Grupului ING - prin intermediul unei strategiicare s v asigure o cretere potenial optim, pe termen mediu i lung, a sumelor iniialealocate de dumneavoastr.

V putei totodat implica activ n alctuirea propriului portofoliu de investiii, care poatevaria n funcie de gradul de risc pe care suntei dispus s vi-l asumai i de performanele pe carele ateptai.

- Planurile de asigurare cu investiii ING sunt construite sub forma unor produse de tip UnitLinked, incluznd n cadrul aceluiai contract i protecia oferit de o asigurare de via. Astfel,acest tip de asigurare v ofer:

* beneficiu n cazul decesului persoanei asigurate pe parcursul perioadei de plat a primelor,constnd n maximum dintre suma asigurat i valoarea contului;

* beneficiu n cazul decesului persoanei asigurate dup ncheierea perioadei de plat aprimelor, dar nainte de mplinirea vrstei de 95 de ani, constnd n valoarea contului;

* accesul la sumele acumulate n cont pe ntreaga perioad a contractului de asigurare;

* posibilitatea creterii sumei investite prin plata de prime suplimentare;

Programele de investiii n care sunt investii banii dumneavoastr reprezint portofolii deactive financiare n lei administrate exclusiv n scopul asigurrii. Prin intermediul acestorprograme v este oferit accesul la cele mai eficiente plasamente pe piee financiare interne iinternaionale.

Durata de plat a primelor este flexibil, ea putnd fi cuprins ntre minimum 5 ani i pn lamplinirea de ctre persoana asigurat a vrstei de 75 de ani.

n cazul n care contractul iniial expir nainte de mplinirea vrstei de 75 de ani, existpobilitatea prelungirii acestuia pentru perioada rmas pn la 75 de ani ai persoanei asigurate.

Frecvena de plat a primelor poate fi: lunar, trimestrial, semestrial sau anual.

~ 19 ~


20/27

Planurilor de asigurare cu investiii Activ Plus li se pot ataa o serie de asigurrisuplimentare, precum asigurrile de sntate sau asigurrile n caz de accident, precum iopiunea de scutire de plat a primelor.

Flexibilitate

Dumneavoastr suntei cel care alegei:

- Gradul de risc cu care dorii s fie administrat portofoliul dumneavoastr de investiii;

- Valoarea primelor ealonate i a primelor suplimentare

- Durata contractului de asigurare

n funcie de nevoile dumneavoastr putei retrage o parte din sumele deja investite.

Transparen

- Oricnd pe durata contractului putei decide modificarea structurii portofoliului dumneavoastrde investiii, precum i suplimentarea sumelor investite.

- Zilnic putei urmri evoluia programelor de investiii accesnd www.ing.ro/Programe deInvestiii

Activ Plus se nscrie n categoria produselor Unit Linked, reprezentnd, n acelai timp, oasigurare de viat i un produs de investiii n cadrul unui contract unic. Astfel, primele pltite decontractant sunt investite n programele de investiii ING Asigurri de Via (Bonuri de Tezaur iMixt), iar n cazul producerii evenimentului asigurat, reprezentat de decesul persoanei asigurate,pe toat perioada de plat a primelor, beneficiarul desemnat va primi maximul dintre sumaasigurat i valoarea contului.

Pe lang primele ealonate pltite, contractantul asigurrii poate face i pli de primesuplimentare n scopul investirii.

Astfel, n contul contractantului vor exista:

- Unituri iniiale cumprate din primele ealonate pltite n primul an de asigurare, precum idin creterile de prim aferente acceptrii proteciei la inflaie pe toat durata de plat aprimelor;

~ 20 ~


21/27

- Unituri de acumulare din primele ealonate pltite ncepnd cu al doilea an de asigurare;- Unituri de loialitate acestea se cumpr lunar dintr-un procent din taxa de administrare a

poliei i contractantul are acces la ele dup expirarea perioadei de plat a primelor sau laplata indemnizaiei de asigurare; n cazul n care contractantul decide rezilierea contractuluinainte de expirarea perioadei de plat a primelor ealonate, uniturile de loialitate se pierd;

- Unituri de investiie acestea se cumpr din primele suplimentare.

Activ Plus este un produs flexibil, la care se pot face diverse modificri pe duratacontractului. Pe lng posibilitatea de pli de prime suplimentare deja amintit, se pot efectuamodificri de sum i prim de asigurare, rscumprri pariale (din uniturile de investiie),transferuri de unituri ntre programe de investiie i redirecionri de prime ealonate.

Pe durata contractului se deduc urmtoarele cheltuieli i taxe:- Cheltuieli iniiale se deduc din uniturile iniiale, la fiecare aniversare a contractului, pe

toat durata de plat a primelor i reprezint 5% din uniturile iniiale existente n cont;- Taxa de administrare a poliei se deduce lunar din uniturile de acumulare existente n cont;

n cazul n care n contul contractantului nu exist unituri de acumulare, cunatumul acesteiase va acumula ca debit;- Costul asigurrii de via se deduce lunar din uniturile de acumulare existente n cont; n

cazul n care n contul contractantului nu exist unituri de acumulare, cuantumul acesteia seva acumula ca debit.

Durata minim a perioadei de plat a primelor este de 5 ani. Plata primelor se face in lei, iarvaloarea primei minime anuale este de 1.000 lei.

4.b. ASIGURARI SUPLIMENTARE la planul financiar de investitie ACTIV PLUSAsigurrile suplimentare se adaug poliei dumneavoastr de asigurare de baz pentru a v

oferi n plus alte cteva avantaje pe care le vei considera importante n schimbul plii unorsume foarte mici.

Este important de reinut c toate aceste asigurri suplimentare sunt disponibile numai ncazul contractelor cu o plat ealonat a primelor de asigurare.

Asigurarea suplimentar temporar flexibil

n cazul n care dorii un plus de protecie, aceast opiune v permite suplimentarea pentruun anumit numr de ani a sumei asigurate pentru care ai optat iniial.

Perioada de asigurare pentru aceast clauz poate fi mai scurt sau egal cu ceacorespunztoare poliei de baz. Suma asigurat va fi pltit beneficiarului poliei dac persoanaasigurat va deceda pe perioada de valabilitate a clauzei.

~ 21 ~


22/27

Asigurri suplimentare de accident

O protecie suplimentar o reprezint i posibilitatea de asigurare a riscului de deces iinvaliditate din accident, prin ncheierea Asigurrii suplimentare de invaliditate permanent ideces din accident. n funcie de nevoile dumneavoastr specifice, putei alege suma asigurat pe

care o considerai necesar pentru protecia dorit.

Putei alege una dintre urmtoarele variante:

1. Asigurarea suplimentar de deces din accident

2. Asigurarea suplimentar de invaliditate permanent i deces din accident

3. Asigurarea suplimentar de invaliditate permanent din accident

1. Asigurarea suplimentar de deces din accident

- Aceast asigurare suplimentar permite mrirea sumei corespunztoare beneficiului n caz dedeces din accident, pentru contractele cu plat ealonat a primelor.

- Clauza poate fi reziliat la cererea Contractantului asigurrii, oricnd pe durata contractului.

- Asigurarea suplimentar de deces din accident nu are valoare de rscumprare sau participare laprofit.

2. Asigurarea suplimentar de invaliditate permanent i deces din accident

- Aceasta clauz combin prevederile corespunztoare celorlalte dou tipuri de asigurri

suplimentare de accident menionate anterior: Asigurarea suplimentar de invaliditatepermanent din accident i Asigurarea suplimentar de deces din accident.

- Suma asigurat va fi pltit dac persoana asigurat decedeaz ca urmare a unui accidentsurvenit pe perioada de valabilitate a clauzei.

- Dac un accident provoac o invaliditate permanent, persoanei asigurate i se va achita o sumforfetar, n funcie de gradul de invaliditate asociat pierderii suferite.

- Asigurarea suplimentar de deces din accident nu are valoare de rscumprare sau participare laprofit.

3. Asigurarea suplimentar de invaliditate permanent din accident

- Dac un accident are ca urmare o invaliditate permanent, persoanei asigurate i se va achita osum forfetar n funcie gradul de invaliditate asociat pierderii suferite (aceste procente seregsesc n condiiile contractuale aferente acestei clauze).

~ 22 ~


23/27

- Se acoper invaliditatea permanent survenit nu mai trziu de un an de la data accidentului.

Asigurri suplimentare de sntate

Dac avei deja o asigurare de via de la ING Asigurri de Via sau dac aceasta reprezintn acest moment prima dumneavoastr opiune, dar suntei n egal msur interesai debeneficiile unei asigurri de sntate, putei aduga poliei dumneavoastr o Asiguraresuplimentar de sntate.

Putei alege una dintre urmtoarele variante:

1. Asigurarea de sntate pentru spitalizare n caz de mbolnvire sau accident

2. Asigurarea de sntate pentru spitalizare n caz de accident

3. Asigurarea de sntate pentru intervenii chirurgicale n caz de mbolnvire sau accident

4. Asigurarea de sntate pentru intervenii chirurgicale n caz de accident.

1. Asigurri pentru spitalizare n caz de accident

Dac starea sntii dumneavoastr este excelent i considerai c riscul unei mbolnvirieste nesemnificativ, putei alege doar asigurarea de sntate care acoper riscul de spitalizareexclusiv din accident. Aceasta presupune ca n decursul unui an de asigurare s putei beneficia,pentru fiecare persoan asigurat n parte, de o indemnizaie corespunztoare unui numr maximde 60 de zile de spitalizare.

2. Asigurri pentru spitalizare n caz de mbolnvire sau accident

n fiecare an n Romnia, una din 5 persoane este spitalizat. n cazul nefericit al uneimbolnviri sau al unui accident care necesit spitalizarea dumneavoastr sau a unuia dintremembrii familiei dumneavoastr, printr-un astfel de plan de protecie financiar putei beneficiade acordarea unei sume de bani pentru fiecare zi de spitalizare. Nivelul acestei sume este laalegerea dumneavoastr!

3. Asigurrile pentru intervenii chirurgicale n caz de accident

Anual se nregistreaz un milion de intervenii chirurgicale ca urmare a unui accident. nastfel de situaii este esenial un tratament de urgen n cele mai bune condiii pentrudumneavoastr i familia dumneavoastr. Prin intermediul unui astfel de plan de proteciefinanciar putei beneficia de acordarea unei sume de bani care sa v ajute n acoperireacheltuielilor provocate de un astfel de eveniment.

~ 23 ~


24/27

4. Asigurrile pentru intervenii chirurgicale n caz de mbolnvire sau accident

Orice intervenie chirurgical implic o serie ntreag de cheltuieli care poate afecta petermen mediu bugetul familiei dumneavoastr.

Protecia conferit de o sum important de bani pus la dispoziie printr-o astfel deasigurare de sntate poate fi de un real folos, dei nu poate compensa stresul sau grijile iminenteunei intervenii chirurgicale.

4.c. OPTIUNI SUPLIMENTARE

Opiunea de protecie automat mpotriva inflaiei

ING Asigurri de Via ofer opiunea de protecie a sumei asigurate, meninndu-sevaloarea real prin ajustarea ei anual - la alegere - cu rata inflaiei. Aceast facilitate estevalabil numai pentru contractele de asigurare cu plata ealonat a primelor.

Opiunea de protecie mpotriva inflaiei presupune ajustarea primei de asigurare, precum icreterea corespunztoare a sumei asigurate.

Aceast corectare se face la fiecare aniversare a poliei, n funcie de opiuneadumneavoastr. Suplimentul de prim de asigurare se va utiliza pentru adugarea unei sumeasigurate adiionale care se calculeaz pe baza vrstei asiguratului n anul respectiv i a perioadeirmase pn la expirarea poliei.

Opiunea pentru scutirea de plat a primelorAlegnd aceast opiune v putei proteja pentru cazul n care, ca urmare a ncadrrii ntr-un

grad de invaliditate dobndit din accident sau mbolnvire, v-ai gsi n imposibilitatea de acontinua plata primelor corespunztoare asigurrii dumneavoastr.

n aceste cazuri, compania noastr va prelua plata primelor dumneavoastr de asigurare,garantndu-v continuarea proteciei prevzute n contractul dumneavoastr.

Opiunea pentru cretere garantat a primei i a sumei asigurateV este oferit posibilitatea ca la fiecare a 3-a aniversare a poliei dumneavoastr s mrii

cu maximum 30% primele de asigurare ale contractului dumneavoastr, determinnd astfelcreterea corespunztoare a sumei dumneavoastr asigurate. Suplimentul de prim astfel pltit vafi folosit pentru achiziionarea unei sume asigurate adiionale ce are la baz rata de primaferent vrstei curente a asiguratului i perioadei rmase pn la expirarea asigurrii.

~ 24 ~


25/27

BIBLIOGRAFIE

~ 25 ~


26/27

1. Asigurri i reasigurri: abordri teoretice i practici internaionale , VioletaCiurel, anul 2000

Asigurari. Ghid practic , Negru Titel, anul 2006

Asigurari, clasa a XI-a, filiera tehnologica, profil servicii, Suzana Camelia Ilie,

editura Oscar Print

2. Asigurari si reasigurari, editura Expert, Iulian Vacarel si Florian Bercea

3. Asigurari de persoane si reflectarea lor in contabilitate, Editura Economica,Autor G. Badea

4. http://www.regielive.ro/

5. http://www.ing.com/group/index.jsp6. http://www.ingromania.ro/wps/portal

7. http://www.asigurari.ro/index.php

ANEXE

~ 26 ~


27/27

a. Contract de asigurare

b. Conditii contractuale

c. Plan de investitii Activ Plus Polita de asigurare

d. Simulare computerizata a unui plan de investitii Activ Plus

~ 27 ~