Cavitatea orală,faringele, esofagul și
stomacul
Sistemul digestiv
• Alcătuit din tub digestiv și organe asociate
• Tubul digestiv – Segmente: cav. orală, faringe, esofag,
intestin subțire și gros, canal anal;– Perete + lumen;
• Organe asociate:– Organele din cav. bucală – limbă, dinți– Glande anexe: salivare, pacreas, ficat,
vezică biliară
Cavitatea orală – repere anatomice
Structură generală:1. Vestibul
• Arcade dentare• Dinţi
2. Cavitate bucală propriu-zisă• Tavan (palat dur şi moale)• Podea (planşeu)• Limba• Istm buco-faringian
Structură histologică generală
1. Mucoasa oralăa. Epiteliu: pavimentos stratificat
ne- , para- sau (orto-)keratinizatb. Membrană bazalăc. Lamina propria: ţesut conjuctiv lax sau
dens semiordonat
2. Submucoasa: ţesut conjunctiv cu gl. salivare minore şi/sau ţes. adipos
Structură histologică generală
3. Musculara: fibre musculare striate
4. Structuri subiacente (profunde): os,
piele, mucoasa respiratorie
Varietăţi de mucoasă orală
1. Mucoasă de acoperire
2. Mucoasă masticatorie
3. Mucoasă specializată
Mucoasa de acoperire
• Localizare obraji buze mucoasa alveolară planşeul bucal faţa ventrală a limbii palatul moale
Mucoasa de acoperire – continuare
• Mucoasa: Epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat,
gros, cu 3 straturi celulare:- stratul celulelor bazale- strat intermediar (spinos)- strat superficial
Epiteliul se descuamează și se înnoiește la aprox. 12 zile
Alte tipuri celulare:- melanocite – în stratul bazal- celule Langerhans- celule Merkel (neuroendocrine?, citoplasmă clară)- limfocite intraepiteliale
● Membrană bazală
Mucoasa de acoperire – continuare
• Lamina propria: ţesut conjunctiv lax cu:
- vase sangvine şi limfatice- terminaţii nervoase libere şi corp. Meissner
papile:- rare şi puţin adânci, cu excepţia mucoasei
alveolare
Mucoasa de acoperire – continuare
• Submucoasa: ţesut conjunctiv lax:
- fascicule de fibre de colagen- fibre elastice
glande salivare minore:- buze, limbă, obraji, palat moale- tubuloacinare; seroase, mucoase, mixte
vase de sânge, nervi lipseşte pe faţa ventrală a limbii
Palat moale, col. HE
Mucoasa masticatorie
• Localizare gingii și palatul dur
• Mucoasa: Epiteliu pavimentos stratificat keratinizat
(palatul dur) sau parakeratinizat (gingii) Ep. pavimentos stratificat parakeratinizat
- stratul celulelor bazale- strat spinos- strat granular (minim)- strat superficial – nuclei prezenți
Mucoasa masticatorie – continuare
• Lamina propria: strat papilar:
- papile ţes. conjunctiv profunde şi dese- vase sangvine, teminaţii nervoase libere,
corpusculi Meissner
strat reticular:- ţesut conjunctiv dens semiordonat- la nivelul gingiilor fibrele de colagen se
continuă cu cele din periost
Mucoasa masticatorie – continuare
• Submucoasa: prezentă numai la nivelul palatului dur anterior - ţesut adipos posterior – glande salivare minore ce
se continuă în palatul moale
Palat dur, col. HE, ob. 40x
Mucoasa specializată
• Localizare: faţa dorsală a limbii prezintă papile şi muguri gustativi
Buzele
• Ax musculo-conjunctiv: fibre musculare striate – mm. orbiculari
ai buzelor glande salivare minore adipocite vase sangvine şi fibre nervoase toate incluse în ţesut conjunctiv
Buzele - continuare
• Faţă externă: piele - ep. pavimentos stratificat
keratinizat, foliculi piloşi, glande sebacee, glande sudoripare
la comisuri – granulele Fox-Fordyce
Buzele - continuare
• Faţă internă mucoasă orală de acoperire
• Roşul buzelor (vermillion) ep. pavimentos stratificat keratinizat
subţire reţea vasculară bogată
Buză, col. HE
Obrajii
• Faţă externă: piele• Faţă internă: mucoasă orală de
acoperire submucoasă – numeroase gl. salivare ţesut adipos, uneori sub formă de
lobuli – bula grăsoasă Bichat aderenţă la musculatura buccinatorie
prin ţesut conjunctiv neordonat
Obrajii - continuare
• Organul juxtaoral Chievitz: localizat în spaţiul bucotemporal,
medial de ramul ascendent mandibular insule de celule epiteliale cu aspect
scuamos într-o stromă conjunctivă densă, cu terminaţii nervoase libere
funcţii presupuse: neuroendocrine, senzoriale
Organul juxtaoral Chievitz
Palatul şi uvula
• Palatul dur: acoperit de mucoasă masticatorie cu
falduri fixe. posterior, glande salivare mucoase
• Palat moale: versant bucal cu EPSNK versant faringian cu epiteliu
pseudostratificat cilindric ciliat (respirator)
ax cu fibre musculare striate• Uvula
similară histologic palatului moale
Palatul dur, moale și uvula
Limba
• Ax muscular: fibre musculare striate perpendiculare
unele pe celelalte aparţin muşchilor extrinseci (genioglos,
hioglos) şi intrinseci (m. lingual) alternează cu glande salivare minore,
celule adipoase, numeroase vase sangvine, fibre nervoase
• Faţă ventrală: mucoasă orală de acoperire(EPSNK)
• Faţă dorsală: mucoasă specializată
Limbă, col HE, ob. 4x
Limba – faţa dorsală
• Repere anatomice: bază, separată prin “V”-ul lingual (sulcus
terminalis) de corpul şi vârful limbii foramen cecum –
vestigiu al canalului tireoglos
Limba – faţa dorsală
• Baza limbii (posterior): EPSNK cripte amigdale linguale: ţesut limfoid difuz şi
folicular, proemină la suprafaţă foramen cecum
Limba – mucoasa specializată
• Faţa dorsală: papile linguale Proeminenţe cu ax ţes. conjunctiv Tipuri morfologice:
- filiforme- fungiforme- foliate- circumvalate
Limba – papilele linguale
• P. filiforme Numeroase,
ascuţite Acoperite de EPSK Nu prezintă muguri
gustativi
Limba – papilele linguale
• P. fungiforme Izolat, printre p.
filiforme Ax bogat
vascularizat Rari muguri
gustativi
Limba – papilele linguale
• P. foliate Pe marginile limbii,
perpendiculare pe axul lung
Ax bogat vascularizat
Conţin muguri gustativi, mai numeroşi la tineri
Limba – papilele linguale
• P. circumvalate 8 -12 la nivelul “V”-ului 0,1 – 0,2 cm diametru Înconjurate de un şanţ
profund (vallum) Glande von Ebner Conţin numeroşi
muguri gustativi, pe versantul lateral
Mugurii gustativi
• Formaţiuni ovoidale 80 x 50 m
• Por gustativ• Celule:
– senzoriale (neuroepiteliale)
– de susţinere– bazale
Mugurii gustativi – continuare
• Localizare: Cei mai numeroşi în papilele
circumvalate (~250 / papilă) P. fungiforme, p. foliate Arcul glosopalatin, palatul moale Faţa posterioară a epiglotei Peretele posterior faringian
• Inervaţie senzorială Filete nervoase din n. cranieni VII şi IX Plexuri subgemale, perigemale şi
intragemale
Mugurii gustativi – continuare
• Funcţie: percepţia gusturilor acru (acid) sărat dulce amar umami
Receptori: canale ionice
Receptori cuplați cu proteina G
Inervaţia limbii
• Motorie: n. hipoglos (XII)• Senzitivă generală:
2/3 anterioare – n. V 1/3 posterioară – n.IX
• Senzorială: 2/3 anterioare – n. VII 1/3 posterioară – n.IX
Dinţii
• Dentiţie deciduală: 20 dinţi 2i, 1c, 2m
• Dentiţie definitivă: 32 dinţi 2i, 1c, 2 pm, 3m
Dintele – structură generală
Coroana
Radacina
Odontoblaste
Smalţ
Dentină
Pulpă
Os alveolar
Ligamentperiodontal
Gingie
Canal radicular
Cement
Foramen apical
Pulpa dintelui
• Pulpa dintelui Ţes. conjunctiv tânăr (mezenchimal), cu origine în
papila dentară celule stelate, cu prelungiri alte celule: limfocite, plasmocite, macrofage,
eozinofile substanţă fundamentală PAS+, gelatinoasă vase sangvine şi fibre nervoase din ggl. gasserian
(cu ramuri în vecinătatea odontoblastelor) spaţiul Weil: zonă acelulară, străbătută de fasc.
colagen (von Korff) ce pătrund în dentină odontoblaste adiacent dentinei
Dentina
• Componentă anorganică (70%) Cristale de hidroxiapatită Linii incrementale von Ebner
(subţiri), Owen (groase) Tubuli dentinali (canaliculi
Tomes) – conțin procese Tomes și f. nervoase amielinice
Spaţii Czermak (interglobulare)
• Componenta organică (30%) Matrice extracelulară
(colagen, GAG) Celule: odontoblaste
Sir John Tomes (1815-1895)
King’s College Hospital, Londra
Anton Gilbert Victor von Ebner, Ritter von Rosenstein (1842-1925)
profesor, Universitatea din Viena, 1888-
Johann Nepomuk Czermak (1828-1873)
profesor, Universitatea din Leipzig
Dentina - continuare
• Odontoblaste Secretă predentina –
matricea organică Un strat ce mărgineşte
dentina, cel. unite prin joncţiuni intercelulare
Dentina - continuare
• Odontoblaste Corp celular cilindric, cu
granule secretorii, corpii abac
Procese odontoblastice apicale (fibre Tomes): cu microtubuli, microfilamente, granule de secreţie
Smalţul
• Componentă anorganică (98%)– Cristale de
hidroxiapatită – Cea mai dură
substanţă din organism
– Compus din prisme adamantine şi substanţă interprismatică
– Liniile Retzius - mineralizare
Smalţul
– Prismele sunt curbate, în formă de S (-> liniile Hunter-Schreger)
– Tufele smalţului, la joncţiunea smalţ-dentină
• Componenta organică: amelogenină, enameline, tuftelină, etc
• Cariile dentare: zone de demineralizare
John Hunter (1728-1793)
Carl Gustav Retzius (1842-1919)
Institutul Karolinska, Stockholm
Anders Retzius (1796-1860)
Institutul Karolinska, Stockholm
Smalţul - continuare
• Componentă organică (2%): matrice extracelulară– Proteine specifice
smalţului:• amelogenină (numai în
smalţul în formare)• enameline +proteaze• proteinele tufelor
– Produsă de adamantoblaste (enameloblaste) în cursul histogenezei dintelui
Histogeneza dintelui – faza de “mugure dentar”
• Ameloblaste:– Secretorii
• celule înalte, cilindrice• procese apicale• RER, granule de
secreţie
– De maturare• caractere
ultrastructurale ale celulelor epiteliale de transport
• Teaca epitelială Hertwig
Periodonţiul
• Cement• Ligamentul alveolo-dentar• Osul alveolar• Gingia
Cementul
• Cement– substanţă similară osului:
• componentă anorganică (40-50%)• componentă organică
– tipuri:• acelular• celular: cementocite în cementoplaste
– nu este vascularizat– nu formează sist. Havers
Ligamentul periodontal
• Ţesut conjunctiv dens– fibre colagen ce
solidarizează cementul de periost
– fibre oxitalanice– fibroblaste
• Ţesut conjunctiv lax:– grupat în insule– bine vascularizat
(asigură şi nutriţia cementului)
Ligamentul periodontal - continuare
• Insule epiteliale Malassez• Funcţii lig. periodontal
– ancorare, suport, mobilitate– remodelare os– nutriţie cement– propriocepţie
Alveola dentară
• Os alveolar– compact: inserţia lig.
periodontal– spongios
• Os de susţinere– în profunzime – os lamelar
Gingia
• Mucoasă orală masticatorie– EPS(P)K– Şanţ gingival– Membrana bazală
se ataşează de smalţ = dispozitiv de ataşare epitelială (epiteliu joncțional)
Faringele
• Nazofaringe -> palatul moale
• Orofaringe -> vârful epiglotei
• Hipofaringe -> esofag
Nazofaringele
• Repere anatomice:– coane nazale– palat moale– orif. faringeal al
trompei Eustachio
– reces faringian
Nazofaringe - histologie
• Mucoasa– Epiteliu respirator (pseudostratificat
cilindric ciliat) – porțiunea superioară (coane, tavan)
– Ep. pavimentos stratificat nekeratinizat – porțiunea inferioară, partea ant. a pereților laterali
– Porțiuni cu zone alternante de ER și EP
– Trecere bruscă între cele două tipuri de epiteliu, sau epiteliu intermediar
Nazofaringe - histologie
• Submucoasa– Țesut conjuctiv bogat în colagen– Numeroase glande seromucoase– Țesut limfoid: amigdala faringiană,
amigdala tubară,
• Planul profund: oase craniene, fața orală a vălului palatin
Oro- și hipofaringe
Repere anatomice:– perete posterior– epiglota– pereți laterali
(amigd. palatină)
– sinus piriform
Oro- și hipofaringe - histologie
• Mucoasa– Epiteliu pavimentos stratificat
nekeratinizat– Lamina propria - fibre elastice
• Submucoasa– glande seromucoase– ț. limfoid: amigdala palatină
• Plan muscular – m. faringieni longitudinal și constrictor (m. striați)
Mucoasă
Faringe, 4x, col. aldehid-fuxină
Submucoasă
Plan muscular
Epiglota
Fața faringiană - EPSNK
Fața respiratorie - ER
Cartilaj elastic
Structura generală a tubului digestiv
Stratigrafia peretelui - 4 tunici:
1.Mucoasă2.Submucoasă3.Tunica musculară4.Adventiție / seroasă
Mucoasa
Funcții:
•Secreție: enzime, HCl, mucus, anticorpi•Absorbție: compuși metabolici, apă, vitamine, electroliți, etc•Barieră•Protecție imună
3 componente:
1. epiteliu de acoperire
2. corion (lamina propria)
3. musculara mucoasei
Mucoasa
Mucoasa
1. Epiteliul de acoperire:– De la stomac la colon: simplu cilindric– Esofag, canal anal: pavimentos stratificat
nekeratinizat
Mucoasa
2. Lamina propria/ corion:– țesut conjunctiv lax, – vase sanguine și limfatice mici– terminații nervoase– țesut limfoid + cel. imunocompetente– glande ale mucoasei
Mucoasa
3. Musculara mucoasei:– țesut muscular neted organizat în
• strat intern – circular• strat extern - longitudinal
– rol: mișcări independente ale mucoasei– caracteristică tubului digestiv
1. Evaginări:– vilozităţi -> mucoasa– pliuri -> mucoasa şi
submucoasa
rol: măresc suprafaţa de contact
Modificări ale mucoasei
2. Invaginări:– glande mucoase
submucoase
rol: măresc suprafaţa de secreţie
Modificări ale mucoasei
Submucoasa
• Tesut conjunctiv dens • vase sanguine si limfatice (mari)• Poate contine glande (esofag,
duoden)• Plex nervos Meissner• Țesut limfoid
Tunica musculară
• Fibre musculare striate: partea superioară a esofagului, sfincter anal extern
• Fibre musculare netede: restul tubului digestiv– Strat intern circular
– Strat extern longitudinal
– Plex mienteric Auerbach - între straturile de fibre musculare netede
• Stomacul are in plus un strat oblic intern
• Sfinctere: cardial, piloric, valva ileocecală, anal intern
Tunica externă
• Seroasă sau adventice• Adventice - tesut conjunctiv lax bogat
in vase sanguine si limfatice– esofag toracic, rect, organele fixate
la peretele posterior al abdomenului• Seroasă - ţesut conjunctiv lax acoperit
de mezoteliu în restul tubului digestiv– mezoteliul - epiteliu pavimentos simplu
2. ţesut limfoid nodular (foliculi limfatici) - foliculi limfatici solitari
- esofag - regiunea pilorică a stomacului - intestin subţire şi gros
- agregate nodulare- ileon (plăci Peyer)- apendice
1. ţesut limfoid difuz
Țesutul limfoid asociat tubului digestiv
ŢESUT LIMFOID DIFUZ
ŢESUTUL LIMFOID NODULAR
• localizare: esofag -> sfincter anal intern• format din:
– ganglioni vegetativi mici (3-50 neuroni)• neuroni senzitivi• interneuroni• neuroni motori excitatori/ inhibitori şi
secretori– fibre nervoase amielinice– celule gliale
Plexurile intramurale
• bine dezvoltat la nivelul intestinului subțire
• controlează:
▪ activitatea secretorie a mucoasei
▪ activitatea muscularei mucoasei
▪ vasele sangvine din submucoasă
Georg Meissner(1829-1905)
Plexul submucos Meissner
Plexul submucos Meissner
• toată lungimea tubul digestiv
• controlează:– activitatea motorie a tubului digestiv– activitatea secretorie
fibre care ajung în:
▪ plexul submucos
▪ vezica biliară
▪ pancreas
Leopold Auerbach(1828-1898)
Plexul mienteric Auerbach
Plexul mienteric Auerbach
Esofagul
Esofagul
• Mucoasa:– Epiteliu de acoperire
• pavimentos stratificat nekeratinizat (metaplazie intestinală – esofag Barrett)
• Trecere bruscă la ep. simplu cilindric al stomacului
• Alte tipuri celulare: cel. endocrine, melanocite, cel. Langerhans, limfocite intraepiteliale
Joncțiunea eso-gastrică
Esofag Barrett
Esofag Barrett – metaplazia intestinală a mucoasei esofagiene
Esofagul
• Mucoasa:– Lamina propria
• țes. conjunctiv lax sărac celular• papile conjunctive înalte• Glande cardiale – mucus neutru, în
porțiunea terminală și porțiunea inițială
– Musculara mucoasei • fibre musculare netede orientate
predominant longitudinal• în porțiunea inferioară e mai groasă decât
m.m. stomacului
Esofagul
M – mucoasa, SM – submucoasa
EP – epiteliu, LP – lamina propria, MM – musculara mucoasei, BV – vase sangvine, CT - țes. conjunctiv, N – nuclei ai celulelor conjunctive
Esofag
Glande ale mucoasei (cardiale)
Esofagul
• Submucoasa:– țes. conj. lax cu fibre elastice, vase
sangvine și limfatice, plex Meissner– sist. venos (anstomoze porto – cave)– Glande esofagiene proprii:
• mici, compuse tubuloalveolare• cu duct excretor tapetat de epit. simplu ->
EPSNK.• secretă mucus ușor acid și bicarbonat• rare cel. seroase, oncocite
Esofagul
• Tunica musculara:– 1/3 superioara- fibre musculare striate– 1/3 mijlocie- fibre musculare striate si netede – 1/3 inferioara- fibre musculare netede– straturi circular intern și longitudinal extern
• Adventice la nivelul esofagului toracic / seroasa - subdiafragmatic
Esofagul
M – mucoasa, ME – tunica musculara, Ad - adventice
EP – epiteliu, LP – lamina propria, MM – musculara mucoasei, IC – strat muscular circular intern, OL – strat muscular longitudinal intern
Stomacul
• Funcții:– rol de rezervor de alimente
– macerarea şi digestia parţială -> chim gastric
– funcţie secretorie exocrină (HCl, pepsină, electroliți, mucus) suc gastric
– funcţie secretorie endocrină SNED
– funcţie de absorbţie
Stomacul
Stomacul - regiuni
Regiune fundică
Corp
Regiune cardială
Histologic:•Regiunea cardială•Regiunea fundică și a corpului•Regiunea pilorică
Stomacul
• Mucoasa:– pliuri longitudinale și șanțuri ->– arii gastrice– orificii de deschidere a criptelor gastrice
(foveole)
Stomacul
• Mucoasa:– Epiteliu de acoperire
• simplu cilindric (tapeteazăși criptele gastrice)
• Cel. secretoare de mucusneutru – alcalin
• Vacuole la polul superior
Stomacul
• Mucoasa:– Lamina propria
• țes. conjunctiv lax• Glande gastrice
– Simple tubulare ramificate– Istm, col, bază– Se deschid la nivelul
criptelor– Diferite în funcție de
regiunea gastrică
• Țesut limfoid• Fibre musculare netede
istm
col
bază
Stomacul - mucoasa
• Regiunea cardială:– Cripte scurte– Glande lungi, rectilinii,
lumen strâmt– Glande mucoase –
mucină neutră și sialomucine
– Alte tipuri celulare: cel. parietale, cel. secretoare de lizozim
Stomac
Stomac, regiune cardială
Stomacul - mucoasa
• Regiunea pilorică:– Cripte adânci– Glande scurte,
sinuoase, lumen larg– Glande mucoase –
mucină neutră – Alte tipuri celulare: cel.
parietale, cel. secretoare de lizozim, cel. endocrine
Stomac
Stomac, regiune pilorică
Stomacul - mucoasa
• Regiunea fundică și a corpului gastric:– Cripte scurte– Glande lungi, drepte,
lumen strâmt– Celule:
• Parietale (oxintice) – secretoare de HCl
• Principale (pepsinogene, zimogene) – secretă pepsinogen, lipază, renină
• Mucoase (col)
Stomac
Stomac, regiune fundică
Stomacul – glandele gastrice propriu-zise
• Cel. mucoase:– La nivelul colului– Secretă mucus acid– Asemănătoare
celulelor de suprafață, dar mai mici
Stomacul – glandele gastrice propriu-zise
• Cel. oxintice:– la nivelul corpului gl.– rotunde, uni- sau
binucleate– citoplasmă intens
acidofilă– secretă HCl și factor
intrinsec
Stomacul – glandele gastrice propriu-zise
• Cel. oxintice, ME:– numeroase
mitocondrii– sistem canalicular
intern– sistem tubulo-
vezicular– nu conțin granule de
secreție
Stomac
Celula oxintică, ME
celulă în activitate
celulă în repaus
Stomac – secreția de HCl
CO2
CO2 +H2O
Anhidrazăcarbonică
H++HCO3-
H+
H+ Cl-
Cl-
HCO3-
K+
H+ K+
K+ Cl-
K+ Cl-
K+
Na+
Helicobacter pylori- toxine- urează
Receptori
HH++ K K++- ATP-aza- ATP-aza
• Histamina
• Gastrină
• Acetilcolină
Celule parietale (oxinticeCelule parietale (oxintice))
Factorul intrinsec (glicoproteină)
↓
necesar absorbţiei vitaminei B12
↓
Eritropoieză
- aclorhidrie
- gastrite atrofice
↓
Anemia megaloblastică Biermer
Stomacul – glandele gastrice propriu-zise
• Cel. principale (zimogene):– la nivelul bazei gl.– piramidale, uninucleate– citoplasmă cu polaritate
tinctorială– secretă:
• pepsinogen• lipază gastrică• renină
Stomacul – glandele gastrice propriu-zise
• Cel. principale, ME:– granule zimogen– vezicule de secreție– RER abundent, bazal
Stomacul
• Mucoasa:– Musculara mucoasei
• poate să apară un al treilea strat de fibre musculare netede, circular extern
Stomacul
• Submucoasa:– fără glande
• Musculara– fibre musculare netede– 3 straturi
• oblic intern• circular mijlociu(cel intern de la esofag)• longitudinal extern
• Seroasa