Download pdf - Kinetoterapia in Afectiunile Neurologice-C12 (II)

7/30/2019 Kinetoterapia in Afectiunile Neurologice-C12 (II)

1/4

Kinetoterapia in afectiunile neurologice (II)-C12

INFIRMITATEA MOTORIE CEREBRALA

Infirmitatea motorie cerebrala este denumirea sub care sunt reunite entitati

etiologice si clinice foarte variate, avand in comun faptul ca reprezinta o tulburare posturala si

de motricitate produsa de leziuni neevolutive de sistem nervos central si care se evidentiaza in

timpul stadiilor precoce de dezvoltare a creierului.

Infirmitatea motorie cerebrala este consecinta permanenta si definitiva a unei

leziuni encefalice neevolutive si neereditare care a afectat encefalul la debutul vietii,

caracterizata printr-o simptomatologie motorie dominanta in timp ce functiile intelectuale suntrelativ normale.

Caracterul infirmitatii motorii cerebrale:

-definitiv al leziunii trebuie subliniat de la inceput, chiar daca infirmitatea

motorie cerebrala poate fi ameliorata, ea nu poate fi vindecata complet;

-neevolutiv: leziunea cauzatoare este neevolutiva, dar apare po un creier imatur,

in curs de dezvoltare, determina o serie de consecinte specifice.

In ceea ce priveste intelectul Jardieu spune ca in infirmitate motorie cerebrala se

incadreaza copiii cu IQ mai mare de 70.

Etiologia infirmitatii motorii cerebrale: este rezultatul unei leziuni encefalice

produse la debutul vietii. Cauzele preceda nasterea sau sunt localizate in momentul nasterii

sau in primele luni postpartum. Cauze:

-prenatale: pondere 10-40%; cuprind anomalii genetice si incidente sau

afectiuni survenite in timpul sarcinii;

-intrapartum: pondere 40%; determina suferinta functionala la nastere-anoxia in

timpul travaliului (circulara de cordon, nastere laborioasa);

-postpartum: cuprind icter hemolitic sever, leziuni cerebrale traumatice,

encefalite infectioase (toxice).

O alta cauza de infirmitate motorie cerebrala este prematuritatea (cauza frecventa-

30%). In 30% din cazuri nu se mai poate evidentia nici o cauza.

Fiziopatologia infirmitatii motorii cerebrale: leziunea ce afecteaza un creier foarte

tanar determina pierderea plasticitatii, perturband stabilirea unor circuite normale defunctionare-circuite de inlocuire care reusesc sa inlocuiasca partial circuitele deficitare.

Daca leziunea encefalica este intr-o zona de inalta specialitate motorie (aria motorie

primara) este imposibil ca ea sa fie compensata complet; cu cat leziunile sunt mai extinse, cu

atat posibilitatile de compensare sunt mai reduse (IQ-indicator al posibilitatii de inlocuire).

Daca leziunea initiala determina o distrugere masiva a celulelor nervoase, atunci se

produc sechele grave oricat de precoce se incepe tratamentul recuperator si oricat de buna ar fi

calitatea acestuia. Chiar daca leziunea initiala este definitiva si iremediabila, totusi un

tratament precoce si bine condus poate sa previna aparitia unor consecinte secundare ale

leziunii initiale.

Forme clinice ale infirmitatilor motorii cerebrale: infirmitatea motorie cerebrala se

caracterizeaza prin polimorfism clinic deosebit. Examinarea acestui pacient urmareste mai


2/4

putin stabilirea diagnosticului de infirmitate motorie cerebrala pentru ca acesta este evident.

Scopul examenului clinic este sa evalueze precis simptomele fiecarui pacient si rasunetul lor

functional, pentru ca nu exista 2 cazuri identice, chiar daca pot fi incadrate in aceeasi forma

de infirmitate motorie cerebrala.

Clasificarea formelor clinice bazata pe descrierea analitica a tulburarilor motorii:exista o clasificare internationala ce recunoaste 5 forme principale de infirmitate motorie

cerebrala.

Forma atetozica consta in aparitia unor miscari involuntare cu caracter lent, neregulat,

in special la nivelul membrelor. Aceste miscari se accentueaza cu ocazia unui efort voluntar;

nu pot fi reprimate nici in repaus, dar dispar in somn. Afecteaza portiunea distala a

membrului, dar pot cuprinde si portiunea proximala, trunchiul, gatul si fata.

Sunt variate ca forma si imprevizibilitate. Se datoreaza afectarii nucleilor cenusii

centrali. Fiziologic, au loc datorita unor contractii involuntare ce afecteaza simultan agonistii

si antagonistii unei miscari. Pot sa apara sinkinezii patologice ce sporesc aspectul anormal al

miscarii.

Aceste miscari atetozice vor perturba atat mentinerea posturilor, cat si miscarilevoluntare. Spre deosebire de copiii normali, care daca sunt lasati intr-o camera linistita in

decubit dorsal pot sa stea un timp imobili, copiii cu atetoza au dificultati in a pastra o postura.

La copiii atetozici contractiile atetozice existente si in repaus sunt amplificate prin

stimulare exteroceptiva (aprinderea brusca a luminii). Frecvent miscarile atetozice se combina

cu cele coreice sau coexista miscari coreice si atetozice-leziune encefalica extinsa.

Forma cu rigiditate parkinsoniana afecteaza doar membrele superioare si se

caracterizeaza prin exagerarea comportarilor kinetice a reflexului miotatic (de intindere)-o

mobilizare pasiva rapida a unui segment de membru va fi blocata prin contractura reflexa a

antagonistilor (confera membrului aspectul rigid). Apare la nivelul membrelor superioare

fenomenul de roata dintata si in general are toate caracteristicile cunoscute. Forma cu tremuraturi: tremuraturile sunt de cauza cerebeloasa, fiind vorba de o

incoordonare cerebeloasa ce include dismetrie cu hipermetrie, adiadocokinezie,

discronometrie. Tremuraturile au caracter intentional, aparand in cursul activitatilor voluntare.

Se datoreaza intrarii defectoase in actiune a agonistilor si a antagonistilor. Se observa si

tulburari de echilibru de cauza cerebeloasa sub forma mersului tipic cerebelos.

Forma ataxica este o forma rara, ataxia constand intr-o tulburare motorie produsa de

afectarea sensibilitatii profunde. In lipsa unor informatii precise despre pozitia si miscarile

diferitelor segmente in spatiu nu se pot elabora nici comenzile motorii adaptate exact la ceea

ce intentioneaza pacientul sa faca. Acesti pacienti nu au posibilitatea de a efectua corectiile pe

care orice persoana normala le face. Deficitul este inlocuit sub control vizual.

Forma spastica este cea mai frecventa-3/4 dintre formele de infirmitate motoriecerebrala. Leziunea intereseaza caile piramidale, fapt confirmat si de autopsiile acestor copii.

In functie de localizare, forma spastica cuprinde mai multe forme:

a).Hemiplegia spastica: caracterizata prin slabiciune musculara la nivelul unui

hemicorp si spasticitate. In timp la aceasta slabiciune musculara se adauga retractii ale

tendoanelor si muschilor spastici, care imprima atitudini vicioase caracteristice.

Tipic pentru hemiplegia spastica infantila este ca poate scapa neobservata in primele

luni, fiind foarte putin evidenta. Semne de alarma apar la 4-5 luni, cand se observa asimetria

miscarilor membrelor superioare. Cand copilul este ridicat de sub axile, membrul superior de

pe partea afectata ramane flectat, iar membrul inferior de pa partea afectata ramane in

extensie.

La mobilizarea analitica se percepe dificultatea (rezistenta) pe partea afectata

datorita spasticitatii. Spre 8-9 luni semnele devin evidente.

2


3/4

Semne:

-la membrele superioare-contractura determina pozitie caracteristica: brat addus;

cot semiflectat; antebrat pronat; pumn in flexie; degetele II-V flectate peste policele addus;

-la membrele inferioare: usoara atrofie cu diferente de lungime; prin contracturaischiogambierilor genunchiul este usor flectat, iar piciorul este in echin; reflexul gata pentru

saritura ce se instaleaza la 8-9 luni lipseste sau sprijinul se face pe pumnul flectat.

La aceste semne se adauga: asimetria fetei datorita paraliziei faciale (evidenta cand

copilulplange si determina scurgerea de saliva doar printr-un colt al gurii-sialoree); sinkinezii

de imitatie si coordonare; semne extrapiramidale (miscari involuntare); convulsii (frecventa

lor este mare).

Hemiplegia spastica infantila are cel mai bun prognostic de insertie familiala si

sociala.

b).Paraplegia (parapareza spastica infantila)-boala Little. Apare predominant la

sexul feminin si este corelata semnificativ cu prematuritatea. Sunt afectate membrele

inferioare, dar pot exista discrete tulburari la nivelul membrelor superioare, constand indizabilitate pentru miscari de finete.

Se descrie o forma pura si una combinata cu debilitate mentala si comitialitate.

In forma pura exista o afectare caracteristica a membrelor inferioare datorita

spasticitatii bilaterale a tricepsului sural, a ischiogambierilor si a adductorilor, flexorilor si

rotatorilor interni ai coapsei-atitudine specifica cu picior echin si varus, genunchi semiflectat,

solduri semiflectate, adduse si in rotatie interna.

Cu timpul, cand copilul incepe sa mearga (2-3 ani), in afara de mersul tipic forfecat,

se completeaza deficientele de hiperlordoza lombara compensatorie. Apar tulburarile trofice

(hipotrofie musculara si retractii musculare determinand atitudini vicioase impotriva

tratamentului recuperator). Totusi, pacientii cu boala Little pot fi recuperati pentru mers

independent sau cu carje.

c).Tetraplegia spastica infantila (afecteaza cele 4 membre): cu posibilitati reduse

de recuperare functionala. Pot exista si tulburari asociate:

- tulburari ortopedice: atitudini vicioase initial, care cu timpul devin permanente

datorita fixarilor prin retractii musculotendinoase. Cele mai frecvente atitudini vicioase sunt

flexumul genunchiului, piciorul echin, coxa flexa, atitudini lordotice, cifotice si scoliotice ale

coloanei. Instalarea acestor atitudini initiaza alte tulburari de staticacercuri

vicioaseexistenta initiala a flexumului de genunchi se complica cu flexumul soldului, picior

echin sau cu afectiuni ale coloanei vertebrale. Existenta unui picior echin determina pozitia de

flexie a genunchiului si a soldului. Coloana vertebrala poate fi sediul unor cifoze, lordoze,

scolioze primitive sau mai frecvent secundare deficientelor membrelor inferioare sau alebazinului. Kinetoterapeutul trebuie sa supravegheze activitatea acestor copii, trebuind

inspectati in permanenta.

-tulburari senzitive: afecteaza membrele superioare in principal si care pot fi

tulburari de sensibilitate profunda. Tulburarile de stereognozie, care daca sunt neglijate sau

ignorate, pot compromite orice tentativa de recuperare motorie.

-tulburari senzoriale: de vedere si de auz. Tulburarile de vedere sunt frecvente

si diverse putand sa mearga de la banale vicii de refractie pana la tulburari grave de tipul

cataractei congenitale, a hemianopsiei si a ambliopiei. Tulburarile de auz imbraca forma

surditatii de perceptie, dar pot fi si mai grave sub forma unor tulburari ale gnoziei auditive

(aude, dar nu intelege).

-tulburari intelectuale: copiii cu IQ mai mare de 70; cu cat gradul afectariimotorii este mai sever, cu atat este mai greu de evaluat deficitul intelectual.

3


4/4

4