Death Comes as the End
Agatha Christie
Death Comes as the End Copytight o 1944 Agatha Christie Limited'
All rights reserved.
AGATFIA CHRISTIE and the Agatha Christie Signature
are registered trade marks of Agatha Christie Limited
in the UK and elsewhere. All rights reserved'
www agathachristie.com
@=(*Editura Litera
O.P. 53; C.P. 212, sectot 4, Bucure$ti, Romdnia
tel.: 021 319 6390; 031 425 1619: 0752 548 372
e-mail: [email protected]
Moartea Yine ca un sfdr;itAgatha Christie
Copyright @ 2019 Agatha Christie Limited
pentru versiunea in limba romdniToate drePturile rezerv lte
Editor: Vidragcu 9i fiiiRedactori: $tefania Mihdilescu, Olimpia Novicov
CoPerti: Alex Eser
Tehnoredactare gi prepress: Ofelia Coqman
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei
CHRISTIE, AGATHAMoartea vine ca un sfArgit / Agatha Christie;
trad.: Lidia Grddinaru. - Bucureqti: Litera' 2019
ISBN 978-606-33 - 407 2 -7
I. Gridinaru, Lidia (trad')
82l.lrl-312.4-135.1
wffi&mYffi& w&wK
Traducere din limba englezl de
Lrora Gnionranu
@*Bucuregti
2019
C,4atuOh'fr
ffi& a$w $pere$&YNe puteli vizita Pe
a furtdi, Inundaliil€.,,,.,,,,....,i.,....,.,;.............:...,r..:.. g
r, : L A doua lund a,ihtrnilafiilor, ziua 420.a.;;....... 11
,lI1, A treia luni,a inu+idofiilor, zrua a 4-a....:......., 25I : III. Atreialundiinundaliilor, ziuaaL4-a,.......,;. 36
' IV A treia lrrnd a inundaliilor, ziua a !5.a ":.....,..., +S,
V A patra lund a inundaliilor, ziua a 5-a............ 54
Partea a doua. Iarna;"..",,i..,,...,,,r.............;,..,...",,.,.r....... 63i Vl, ,Prima luni de iirni, ziua a 4-a..,..;....,..;.,,....i,. ' 65
VII,, Prima lune de iarne; ziia a 5-a...........;...1.:...... 75
VIIL Adoua luni de'iarnd,ziua a10-a..,.".;..;......... 83
IX. A patra lunl de iarn'i, ziua a 6-a:,.,...:,..,.,,..,.,, 102
Parteaatreia.Varar,,,r..,,.,;.,..,,.........,,.......,..,,;:.,:...,,....,,115X. Prima luni de vari, ziua a 11-a.........,.....:....... 117
XI. Prima luni de vard, ziua a 12 -a....................... 134XII. Prima luni de vari, zl.u;aa23*a.,,,....,.;............ 141
XIII; Prima lun'i de vari, ziua a 25 -a..,...............;r,... I 48
XIV Prirna luni de var6, ziua a30-a...,................,.. 162
XV. A doua luni de var:6,,ziua1 .................... ......... 173'XVI. A doua luni de vari, z'iua a 10.-a.......;...;-.,,...,. 205
XVII. A doua luni de vari, zlua'a trS-i....;,.,.'...,....,..... 2L6
XVIIII, r{ dsua lun6 de vard, ziua a L6-a................,.,.. 234XIX. A doua lun[ de vard, ziua a L7 -a..............,...,,. 245
Deqpre autoare,.,.;.,,1.,.,,.....,..........,r..,.,.,.1.,;,.,..,.,.,t.,.,.,,,.,,269
I
A DOUA LUNA A INUNDATIILORZIUA A20-A
Renisenb stitea in picioare gi privea Nilul.Din depirtare, rdzbdteau vag pAni la ea glasu-
rile ridicate ale fralilor sii, Yahmose gi Sobek, prinqiintr-o disputi cu privire la necesitatea intdririidigului intr-un anumit loc. Vocea lui Sobek era pu-ternici gi indrizneali ca intotdeauna. El avea obi-ceiul si-gi expuni ideile cu mare siguranfi. Glasul
lui Yahmose era scizut gi avea o nuanli de nemulp-mire, exprimdnd nesiguranli gi ingrijorare. Yahmose
era in permanenli temdtor cu privire la un lucrusau altul. El era fiul cel mai mare Ei, in timpul absen-
{ei tatilui lor, plecat pentru aizita proprietilile dinnord, conducerea plantaliilor li era incredin{ati,intr-o oarecare misuri, lui. Yahmose era incet,prudent gi lnclinat si vadi greutilile chiar gi dacinu existau. Era un bdrbat robust, cu miqciri domoale,
firi nimic din vioiciunea gi siguranla lui Sobek.
inci din fragedi copilirie, Renisenb igi aminteade acegti doi frali infruntAndu-se exact pe acelagi
ton, ca acum. Faptul acesta ii dndu brusc un senti-ment de siguranfl... Era din nou acasi. Da, reve-
nise acasi...TotuEi, aruncdndu-gi inci o dati privirea peste
apa gilbuie gi strilucitoarc, rdzvrdtirea 9i durerea
12 A4^Z"O/""fr'
ii reinviari. Khay, tinirul ei so!, era mort" ' Khay, cu
fala lui surAzdtoare gi cu umerii puternici' Khay era
cu Osiris, in implrilia morlii... Iar ea, Renisenb,
solia lui iubite, rimisese indurerati' Fuseseri
impreuni opt ani - o luase pe cAnd era aproape
o ctpiln., iar acum se intorsese viduvi, insoliti de
copilul lui Khay, Teti, in casa plrinteascd''
in momentele acestea, insi, i se pirea c[ n-a fost
niciodatd plecati.. 'BinecuvAntl acest gind...Va incerca si uite toli aceqti opt ani, atit de in-
circali de fericire fard grrii 9i atdt de brutal sfAgiali
de pierdere gi suferinfi.ba, si-i uite, si-i alunge din minte' Si redevini
Renisenb, fiica preotului Ka, Imhotep, o fati zbur-
dalnicl, nepisitoare. Dragostea aceasta a sofului
qi a fratelui fusese un lucru crud, care o pic[lise cu
dulceala lui. iqi amintea umerii puternici, bronzafi,
ai lui Khay, gura lui surAzitoare... Acum Khay era
imbllsimat, infbgurat in bandaje, protejat de amu-
lete in cilitoria lui spre tirimul celilalt' De acum
incolo, niciodati pe aceasti lume, Khay nu o si mai
cilitoreasci pe Nil, nu o si mai prindi peqte 9i nu
o si mai rAda in soare in timp ce ea,aqezatd in barci
cu micufa Teti in poaldL, ii zAmbea la rAndul ei" 'Renisenb se gdndi: ,,N-am si ml mai gindesc
la asta. S-a terminat! Sunt acasi. Totul e la fel ca
inainte. $i eu am si fiu, in curind, aceeaqi' Totul
va fi ca inainte. Teti deja a uitat. Se joaci gi rAde cu
ceilalli copiil'.Renisenb se intoarse brusc qi o lui inapoi citre
casi, trecAnd pe lingl nigte mlgari cu spinirileincircate care erau m6nafi citre malul fluviului'
Moartea vine ca un sfhrgit 13
Trecu printre hambare Ei acareturi gi intri pe poarti,in curte. Era foarte plicut in curte. Aveau un lac
artificial inconjurat de oleandri inflorifi qi iasomie,
umbrit de smochini. Teti qi cu ceilal$ copii se jucau
acum, glasurile lor inilfAndu-se ascufite 9i limpezi.
Intrau qi ieqeau in fugi din micul pavilion amplasat
pe o parte a lacului. Renisenb observd ci Teti se
juca cu un leu de lemn a cirui gur[ se deschidea
gi se inchidea cAnd trigeai de o sfoard,, o jucirie pe
care ea insigi o iubise cAnd era copil. Se gdndidin nou, mul{umiti: ,,Sunt iar acasi..." Aici nimicnu se schimbase, totul era cum fusese. Aici viafa era
sigur6, constanti, flri schimbiri, Teti era acum
cJpilul, iar ea una dintre multele mame inchiseintre perelii casei, dar cadrul, esenla lucrurilor rim[-seseri neschimbate.
O minge scipati de unul dintre copii se rosto-
goll la picioarele, iar ea o ridici gi i-o arunci inapoi,
rdzind.Renisenb igi continui drumul spre veranda spri-
jiniti de coloane viu colorate gi pdtrunse in casl,
trecind prin marea incipere centrali cu friza sa
pictati cu lotuqi gi maci, qi mergdnd mai departe
ajunse in capitul casei unde erau camerele femeilor.
Glasuri ridicate ii izbiri auzul gi se opri din nou,
savurAnd cu plicere vechile, familiarele ecouri.Satipy gi Kait - infruntAndu-se ca de obicei! Acest
bine cunoscut ton al glasului lui Satipy, ascufit,dominator 9i rizboinic! Satipy era sofia fratelui siu,Yahmose, o femeie inalti, energici, rea de guri,aritoasi intr-un fel impozant. Ea stabilea vegnic
regulile, asuprea servitorii gisind peste tot greqeli 9i
obligAndu-i si faci lucruri imposibile, prin forla
14 Cq"Z.r2./a'fr'
puternici a ociLrilor Ei a personalitilii sale. Toli se
temeau de limba ei gi se gribeau si-i indeplineasciordinele. insuqi Yahmose avea o mare admira(iepentru hotdrAta, curajoasa lui sofie, intr-atit incAt
se lisa bruftuluit de ea intr-un mod care, nu o dati,o infuriase pe Renisenb.
La ristimpu ri, in patzele dintre fr azele asculite
ale lui Satipy, se auzea vocea linigtiti, incipifdnatia lui Kait. Kait era o femeie masivi, cu o figuribanali', solia chipegului gi veselului Sobek' Le era
devotati cu trup gi suflet copiilor ei, arareori se
gAndea sau vorbea despre altceva. in certurile zil-nice dintre ea gi cumnati iqi suslinea punctul de
vedere prin simplul truc al repetirii a ceea ce spu-
sese la inceput, cu o indirltnicie liniqtiti, constanti.
Nu manifesta nici enervare, nici pasiune, 9i nicio-dati nu lua in seami un alt punct de vedere decit al
ei. Sobek era foarte atagat de solia sa gi-i vorbea
deschis despre toate, mul{umit de priceperea cu
care pirea ci-l asculti, scofAnd sunete de aprobare
sau dezaprobare, menite si-l liniqteasci, neamin-tindu-gi de nimic supiritor mai tirziu, pentru ci,de fapt, mintea ei era tot timpul preocupati cu cine
gtie ce problemi legati de coPii.
- E o insulti, asta e! strigi Satipy. Daci Yahmose
ar fi avut curaj m[car cAt un goarece n-ar fi suportat
nici o secundd aga ceva! Cine are grijd de toate aici
cAnd Imhotep e plecat? Yahmose! $i ca solie a luiYahmose, eu ar trebui sd arn primul cuvAnt in alege-
rea rogojinilor gi pernelor lesute. Sclava asta neagri,
cAt un hipopotam, ar trebui si fie...Vocea grea, profundi, a lui Kait interveni:
Moartea vine ca un sfhrSit 15
- Nu, nu, micufa mea, nu mAnca pirul pipugii.Uite, ai aici ceva mai bun... Dulce... Ah, ce bun...
- Cit despre tine, Kait, n-ai nici un pic de poli-te!e, nici micar nu mi ascul1i... Nu rispunzi... ainigte maniere infioritoare.
* Perna albastri a fost intotdeauna a mea...Ah, uiti-te la micufa Ankh... incearci si meargl...
- Egti la fel de proasti ca qi copiii tii, Kait, gi asta
spune mult! Dar si nu crezi c[ prin asta ai si scapi.
Voi avea drepturile mele, si qtii!Renisenb tresiri la auzalunor pagi in spatele ei.
Se intoarse repede, cu vechiul qi familiarul senti-ment de antipatie la vederea bitrAnei Henet, stAnd
in fafa sa.
Fala slabi a lui Henet era strdmbati in acelobignuit zdmbet pe jumitate linguqitor.
- Cred ci-!i spui c[ lucrurile nu s-au schimbatprea mult, Renisenb. Nu gtiu cum putem suporta,cu tofii, limba asculitd a lui Satipy! Desigur, Kaitpoate s6-i rispundi. Dar nu toli avem norocul ista!Eu imi cunosc locul, a$a sper... $i ii sunt foarterecunoscitoare tatilui tiu ci mi-a oferit un aco-perig, m-a hrinit gi m-a imbricat. Ah, tatdl tiu e unom bun. La rAndul meu, am incercat intotdeaunas6 fac tot ce pot. Muncesc intruna, dAnd o mAni de
ajutor ici gi colo, firi si agtept mulfumiri sau recu-nogtin{i. Daci ar fi treit scumpa ta mami, ar fi fostaltfel. Ea mi aprecia. Eram ca doui surori! Erao femeie frumoasd. Ei bine, mi-am fbcut datoria gi
mi-am indeplinit promisiunea fali de ea. ,,Ai grijide copii, Henetl', mi-a spus pe patul de moarte. $ieu m-am linut de cuvint. Am trudit pentru voi tofifiri si pretind mulfumiri. Nici nu le-am pretins,
L6 A4"Z"du'fr'
nici nu le-am primit! ,,E doar bitrdna Henet", spune
lumea, ,,ea nu cor.1teaz{" Nimeni nu se gdndegte la
mine. De ce ar face-o? Eu doar incerc si fiu de folos,
asta-i tot.Aluneci precum un lipar pe sub braful lui
Renisenb gi intri in camera aliturati.- CAt privegte pernele acelea, iarti-mi, Satipp
dar s-a intdmplat si-l aud pe Sobek spunAnd.. '
Renisenb porni mai departe. Vechea ei antipatie
fald de Henet se redegtepti. Ciudat, dar niciunuldintre ei n-o putea suferi! $i asta din pricina glasu-
Iui ei pldngdre!, a permanentei autocompltimirigi a plicerii riuticioase cu care Punea paie pe foc in
cazul certurilor.,,Ei gi?", se gAndi Renisenb, ,,de ce nu?" Poate
era modul ei de a se distra. Via{a ei era monotoni...
$i era adevirat ci muncea ca un hamal gi ci nimeni
nu-i era recunoscitor. Nici nu puteai si-i fii recu-
noscitor lui Henet... igi scotea in evidenli meritele
cu atita insistenli incAt ili pierea cheful si-i mai
spui un cuvAnt drigu!.Henet, se gAndi Renisenb, era unul dintre acei
oameni sortili si fie devotali altora 9i si n-aibi pe
nimeni devotat 1or. Ca infbgigare era neatrigitoaregi tot atdt de proasti, degi intotdeauna era la curent
cu tot ceea ce se intdmpla. Felul ei de a pigi firizgomot,auzul ascu{it gi ochii permanent iscoditori
ficeau ca nimic si nu rimAnd multi vreme un
secret pentru ea. Uneori pistra pentru ea cele aflate,
alteori le strecura in goapti unuia sau altuia dintre
cei din casl gi se retrigea in umbri, urmirind cu
satisfacfie efectul birfelor sale.
Moartea vine ca un sfhrSit 17
Nu o dat6, cei din casi ii ceruseri lui Imhoteps-o alunge pe Henet, dar acesta nici nu voise si audi.Era poate singura persoani care o plicea; iar ea iirisplitea protec{ia cu un devotament atdt de exage-
rat, incAt restul familiei il considera dezgustitor'Renisenb rimase o clipi nehotlriti, ascultAnd
disputa tot mai infierbdntati a cumnatelor sale,
alimentati gi de intervenfia lui Henet, apoi o porniagale citre mica incipere in care bunica ei, Esa,
stitea singuri, ingrijiti doar de doud mici sclave
negrese. Acum era ocupati cu cercetarea unorbucili de pdnzl pe care i le ari:tau, iar ea le bruftu-luia in felul ei caracteristic, prietenegte'
Da, totul era neschimbat. Renisenb stitea neob-
servati, ascultdnd. BitrAna Esa se lmpufinase nifel,
asta era tot. Dar vocea ii r[misese aceeagi, iar lucru-rile pe care le spunea erau aceleagi, aproape cuvintcu cuvdnt, ca acelea pe care Renisenb igi amintea cile auzise gi in urmi cu opt ani, cdnd pirisise casa...
Renisenb se strecuri afar6. Nici bitrdna, nicicele doui micu[e sclave n-o observaseri. Pentru o
clipi, se opri in fa{a ugii deschise de la bucitlrie'O izbi un miros de rafe fripte gi larma vocilor gi a
rdsetelor; pe masi, o grimad[ de legume igi agtepta
rindul la gitit..Renisenb rimase nemigcati, cu ochii inchigi pe
jumitate. Din locul acela putea auzi tot ce se petrece
in casi. Diferitele zgomote dinspre buciLtirie, vocea
inalti, stridenti a bltrinii Esa, timbrul asculit al luiSatipy gi, foarte slab, contralto-ul mai profund,persistent al lui Kait. O amestecituri de voci femi-nine care discutau, rideau, se plAngeau, bombi-neau, exclamau...
18 Cc|"Z'd*r'fr'
Dintr-odati, Renisenb se simfi sufocatl de zarva
fempilor. Femeile... Giligioasele, limbutele femei!
O casi plini de femei... Veqnic agitate, vegnic infierbere. . . Vorbire{e, certirefe, bArfitoare. . . N-aveai
ce sd le faci!Iar Khay... Khay ticut qi atent in barca lui, pre-
ocupat complet de pegtele pe care trebuia si-l prin-di cu ostial...
Nimic din amestecitura aceasta de glasuri, dinzarva qi agitalia asta frri sfArqit nu putea avea vreolegdturd cu el.
Renisenb iegi repede din nou in linigtea dogo'ritoare de afari. 7I zdri pe Sobek intorcAndu-se de
pe plantafii gi, in depdrtare, 1l vdzu pe Yahmose in-dreptAndu-se citre Mormint.
Se riLsuci 9i o porni in sus spre stAncile de calcar
unde se afla Mormintul. Era MormAntul mareluinobil Meriptah, iar tatil ei era preotul care se ocupa
de intrefinerea MormAntului. Toate proprietilile qi
pimdnturile ficeau parte din mogtenirea lisatipentru intrelinerea Mormdntului.
Cdnd tatll siu era plecat, indatoririle de preotKa erau preluate de fratele ei, Yahmose. Dupi ce
stribltu incet poteca abrupti, Renisenb ajunsela MormAnt gi il gisi pe Yahmose consultAndu-se cuHori, omul de incredere gi mina dreaptl a tatiluisiu in conducerea qi administrarea afacerilor, inclmirufa de piatri aliturati camerei ofrandelor.
Hori linea pe genunchi un sul de papirus desfh-
gurat gi amdndoi se uitau peste el.
t Unealti de pescuit de forma unei furci care se in{ige in corpulpegtilor. (n.red.)
Moartea vine ca un sfhrgit 19
La aparifia ei, Yahmose gi Hori zAmbiri, iar ea se
agezdling|acegtia, intr-un petec de umbri. Renisenb
fusese intotdeauna foarte atagati de fratele eiYahmose. El era amabil gi afectuos cu ea, gi se purtablAnd qi prietenos. Hori, de asemenea, manifes-tase intotdeauna o amabilitate sobri fafi de micaRenisenb gi de multe ori ii reparase juciriile. CAnd
ea plecase de acasi, Hori era un tinir sobru gi linig-tit, cu mdini sensibile gi indemdnatice. Renisenb
se gAndi ci degi pirea mai matur, aProaPe ci nu se
schimbase deloc. Zdmbetul potolit cu care o intdm-pini era acelagi pe care-l cunogtea dintotdeauna.Yahmose gi Hori socoteau cu glas scizut:
- $aptezeci gi trei banife de orz cu Ipy cel tAnir...- in cazul [sta, ies in total doui sute treizeci de
secari si o suti doudzeci de orz.
- Da, dar uite gi prelul lemnului, iar cultura a fostpletite in ulei la Perhaa...
Continuari si discute intre ei. Renisenb mofiiain murmurul plicut al glasurilor care,parcd,veneaude departe.
Yahmose se ridici gi-i inmini sulul de papiruslui Hori, apoi iegi.
Renisenb continua si stea inviluiti in ticereaaceea pagnicd.
Dupi care atinse sulul de papirus gi intrebi:- E de la tata?
Hori didu din cap.
- Ce scrie? intrebi ea, curioasi.Desfbgurd sulul qi se uiti la semnele care n-aveau
nici un inleles pentru ochii ei negtiutori.SurAzdnd, Hori incepu si citeasci peste umirul
ei, urmdrind cu degetul pe misuri ce qitea. Scrisoarea
20 f.4"E-O/u'fr"
era conceputi in stilul emfatic al scribilor profesio-
nigti {in Heracleopolis.
Slujitorul mo;iei, Imhotep, slujitor al luiKa, grdiegte:
Fie ca sdndtatea sd-{i fie precum aceea a
celui ce va trdi un milion de ani. Sd te ajute
zeul Herishaf, stdpdnul Heracleopolisului Si
toli ceilalli zei. Zeul Ptah sd-li bucure inimaca unuia care va trdi mult. Fiul vorbeSte
mamei sale, slujitorul lui Ka, mamei sale, Esa'
Cum te simfi, fericitd gi sdndtoasd? Cum vd
simli{i voi, toli din casd? Yahmose, fiul meu,
cum te simfi, e;ti bine, sdndtos? ingrijegte cdt
mai bine pdmhnturile mele. Strdduie;te-te sd
scofi tot ce se poate de la ele, sapd pdmdntulcu mdinile. Dacd egti harnic, md voi ruga la
zei pentru tine...
Renisenb rAse:
- Bietul Yahmose! Sunt siguri ci qi-aga munceqte
destul.indemnurile tatilui siu i-l aduseri gi mai viu in
minte - stilul siu pompos, ugor infumurat, perma-
nentele sale povele gi imbolduri...Hori continui:
Ai mare grijd defiul meu lpy. Am auzit cd
e nemul{umit. De asemenea, vezi ca Satipy sd
se poarte bine cu Henet. line minte asta.
Nu uita sd-mi scrii despre in Si ulei. Pdze;te-mi
recoltele. .. Vegheazd Ia tot ce e al meu, cdci ili
Moartea vine ca un sfhrSit 2I
voi cere socoteald. Dacd planta{iile mele vor fiinundate, vai de tine gi de Sobek.
- Tata a rimas exact cum il gtiam, rosti Renisenb
veseli, intotdeauna are impresia ci nimic nu-i fbcutcum trebuie, daci nu este el acasi.
Didu drumul sulului de papirus gi adiugiincetigor:
- Totul e exact la fel...Hori nu rispunse. Scoase un sul de papirus gi
incepu si scrie. Renisenb il urmiri, leneq, o vreme'Era prea mullumiti ca si simti nevoia vorbelor.Dupd un timp rosti visitoare:
- Trebuie si fie interesant si gtii cum se scrie pe
papirus. Oare de ce nu invafi toati lumea?
- Pentru ci nu e nevoie.
- Poate ci nu e nevoie, dar cred c[ ar fi plicut.
-Crezi, Renisenb? Cu ce te-ar ajuta pe tine?
Renisenb se gdndi cAteva clipe, dupi care ris-punse incetiqor:
-Dacd mi intrebi aga, chiar ci nu qtiu, Hori.Hori spuse:
- in prezent, un linut intins are nevoie doar de
cAgiva scribi, dar imi imaginez ci va veni o zi cdndvor fi armate de scribi in tot Egiptul.
- Ceea ce va fi foarte bine, rispunse Renisenb.
Hori rosti incet:
- Nu sunt aga de convins.
- De ce nu eqti convins?
- Pentru ci, Renisenb, e atit de simplu qi e o mun-ci atdt de ugoari si agterni pe papirus zece banife de
orez sau o suti de capete de vite, ori zece lanuricu alac... Iar ceea ce e scris va ajunge si pari real,
Recommended
