Ariile protejatedin Bazinul Hidrografic al Prutului:

realităţi şi perspective

Ariile protejatedin Bazinul Hidrografic al Prutului:

realităţi şi perspective

Mişcarea Ecologistă din Moldova

Prezentare de Alecu ReniţăPreşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova

Membru-corespondent al Academiei Naţionale de Ştiinţe Ecologice

Scurt istoricScurt istoricScurt istoricScurt istoric

Prima lege pentru protecţia monumentelor naturii din Ţară a fost votată în Prima lege pentru protecţia monumentelor naturii din Ţară a fost votată în 1930, sunt luate sub protecţia statului 4 monumente1930, sunt luate sub protecţia statului 4 monumente..

În anul 1975, guvernul RSSM i-a sub ocrotire 584 de obiective şi complexe În anul 1975, guvernul RSSM i-a sub ocrotire 584 de obiective şi complexe naturale, deşi Academia de Ştiinţe şi Societatea pentru Ocrotirea Naturii naturale, deşi Academia de Ştiinţe şi Societatea pentru Ocrotirea Naturii prezentase o listă mult mai mare şi complexă, inclusiv crearea Parcului prezentase o listă mult mai mare şi complexă, inclusiv crearea Parcului Naţional „Orhei”.Naţional „Orhei”.

Prima lege pentru protecţia monumentelor naturii din Ţară a fost votată în Prima lege pentru protecţia monumentelor naturii din Ţară a fost votată în 1930, sunt luate sub protecţia statului 4 monumente1930, sunt luate sub protecţia statului 4 monumente..

În anul 1975, guvernul RSSM i-a sub ocrotire 584 de obiective şi complexe În anul 1975, guvernul RSSM i-a sub ocrotire 584 de obiective şi complexe naturale, deşi Academia de Ştiinţe şi Societatea pentru Ocrotirea Naturii naturale, deşi Academia de Ştiinţe şi Societatea pentru Ocrotirea Naturii prezentase o listă mult mai mare şi complexă, inclusiv crearea Parcului prezentase o listă mult mai mare şi complexă, inclusiv crearea Parcului Naţional „Orhei”.Naţional „Orhei”.

Scurt istoricScurt istoricScurt istoricScurt istoric

În Ultimii 15 Ani, Suprafaţa Ariilor Naturale Protejate de Stat a Sporit Semnificativ (De 12 ori).

În prezent sub ocrotirea statului sunt luate 12225 obiecte, extinse pe o suprafaţă totală de 66467,3 ha, ceea ce reprezintă 1,96% din teritoriul naţional.

În Ultimii 15 Ani, Suprafaţa Ariilor Naturale Protejate de Stat a Sporit Semnificativ (De 12 ori).

În prezent sub ocrotirea statului sunt luate 12225 obiecte, extinse pe o suprafaţă totală de 66467,3 ha, ceea ce reprezintă 1,96% din teritoriul naţional.

Legislaţie, Strategii, Programe

Protecţia ariilor naturale protejate de Stat este reglementată de prevederile Constituţiei, Legii RM privind protecţia mediului înconjurător, Legii RM privind fondul ariilor naturale protejate de Stat, Hotărâri de Guvern, regulamente, instrucţiuni, etc.

Republica Moldova a ratificat Convenţia cu privire la Diversitatea Biologică

(Rio de Janeiro, 1992) în anul 1995. În conformitate cu angajamentele stipulate în ea, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, în colaborare cu specialiştii din diferite instituţii şi organizaţii, au elaborat Strategia şi Planul de Acţiune în domeniul Conservării Diversităţii Biologice în R. Moldova.

Protecţia ariilor naturale protejate de Stat este reglementată de prevederile Constituţiei, Legii RM privind protecţia mediului înconjurător, Legii RM privind fondul ariilor naturale protejate de Stat, Hotărâri de Guvern, regulamente, instrucţiuni, etc.

Republica Moldova a ratificat Convenţia cu privire la Diversitatea Biologică

(Rio de Janeiro, 1992) în anul 1995. În conformitate cu angajamentele stipulate în ea, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, în colaborare cu specialiştii din diferite instituţii şi organizaţii, au elaborat Strategia şi Planul de Acţiune în domeniul Conservării Diversităţii Biologice în R. Moldova.

http://www.bsapm.dnt.md

Arii Protejate din Bazinul Hidrografic Prut

Arii Protejate din Bazinul Hidrografic Prut

Rezervaţia ştiinţifică "Prutul de Jos" Fondată în 1991, suprafaţă - 1991 haRezervaţia ştiinţifică "Prutul de Jos" Fondată în 1991, suprafaţă - 1991 ha

Rezervaţiile Ştiinţifice din Bazinul Hidrografic Prut

Rezervaţia Ştiinţifică “Plaiul Fagului”Fondată în 1991, suprafaţa – 5642 ha

Rezervaţia Ştiinţifică “Plaiul Fagului”Fondată în 1991, suprafaţa – 5642 ha

Rezervaţia ştiinţifică „Pădurea Domnească”Fondată în 1993, suprafaţa 6032 ha

Rezervaţia ştiinţifică „Pădurea Domnească”Fondată în 1993, suprafaţa 6032 ha

Patrimoniul natural din Valea Prutului de Mijloc

Valea Prutului de Mijloc - una dintre cele mai pitoreşti văi din spaţiul carpato-danubiano-pontic.Teritoriul Prutului de Mijloc face parte din marea treaptă a platourilor şi dealurilor din faţa Carpaţilor, purtând amprenta unei evoluţii îndelungate şi complexe, a condiţiilor variate în care s-au manifestat factori geografici în dinamica actuală a acestora.

Valea Prutului de Mijloc - una dintre cele mai pitoreşti văi din spaţiul carpato-danubiano-pontic.Teritoriul Prutului de Mijloc face parte din marea treaptă a platourilor şi dealurilor din faţa Carpaţilor, purtând amprenta unei evoluţii îndelungate şi complexe, a condiţiilor variate în care s-au manifestat factori geografici în dinamica actuală a acestora.

Peştera “Emil Racoviţă” – rezervaţie speologică  Peştera “Emil Racoviţă” – rezervaţie speologică  

La ora actuală sunt cunoscute şi cartate cca 90 km de labirinturi şi tuneluri, situate în 3-4 nivele.

Pereţii labirinturilor sunt formaţi din gips cristalizat de culoare albă, gri, oranj, maro.

La ora actuală sunt cunoscute şi cartate cca 90 km de labirinturi şi tuneluri, situate în 3-4 nivele.

Pereţii labirinturilor sunt formaţi din gips cristalizat de culoare albă, gri, oranj, maro.

Peisajele mirifice sunt completate armonios de cele peste 20 de lacuri subterane: “Lacul Verde”, “Lacul Hipopotamilor”, “O gură de apă” şi multe

altele.

Toltrele Prutului - un fenomen natural cu valoare de unicat în Europa  

Toltrele Prutului - un fenomen natural cu valoare de unicat în Europa  

“Toltrele Prutului”“Toltrele Prutului”

În partea de nord-vest a Republicii Moldova întâlnim peisaje de o frumuseţe rară. Râurile mici – Larga, Vilia, Lopatnic, Draghişte,

Racovăţ, Ciuhur, Camenca - afluenţi din stânga Prutului, sapă canioane adânci printre stâncile acoperite cu muşchi. Acestea sunt recifi de

milioane de ani formaţi din rămăşiţele unor variate organisme: alge marine, corali, arici de mare, scoici şi alte organisme marine.

În partea de nord-vest a Republicii Moldova întâlnim peisaje de o frumuseţe rară. Râurile mici – Larga, Vilia, Lopatnic, Draghişte,

Racovăţ, Ciuhur, Camenca - afluenţi din stânga Prutului, sapă canioane adânci printre stâncile acoperite cu muşchi. Acestea sunt recifi de

milioane de ani formaţi din rămăşiţele unor variate organisme: alge marine, corali, arici de mare, scoici şi alte organisme marine.

Brâul Coralier: o filă din istoria planetei  Brâul Coralier: o filă din istoria planetei  

Pe teritoriul judeţelor Edineţ şi Bălţi se întâlnesc lanţurile toltrelor de calcar, în grotele şi peşterile cărora locuia odinioară omul preistoric. Ele reprezintă formaţiuni geologice cu valoare de unicat. Acest complex de stânci format din recife tortone şi subsarmate poartă denumirea de Toltrele Prutului.

Stânca lui Ciuntu  Stânca lui Ciuntu  

Alături de satul Caracuşenii Vechi se află două formaţiuni recifale, declarate monumente ale naturii: Atolul Mare şi Atolul Mic, vestigii ale Mării Tortoniene datate cu 18 - 20 milioane de ani în urmă.

Alături de satul Caracuşenii Vechi se află două formaţiuni recifale, declarate monumente ale naturii: Atolul Mare şi Atolul Mic, vestigii ale Mării Tortoniene datate cu 18 - 20 milioane de ani în urmă.

Mai aproape de gura râului Ciuhur, la marginea de răsărit a satului Duruitoarea, s-au păstrat grotele - cele mai vechi locuinţe ale omului

- şi o strâmtoare unică în felul ei. Pentru ştiinţă, strâmtoarea Duruitoarea reprezintă o preţioasă valoare atât din punct de vedere

al formaţiei geologice, cât şi ca loc de colectare a rămăşiţelor paleontologice şi mai ales ca monument arheologic. 

Mai aproape de gura râului Ciuhur, la marginea de răsărit a satului Duruitoarea, s-au păstrat grotele - cele mai vechi locuinţe ale omului

- şi o strâmtoare unică în felul ei. Pentru ştiinţă, strâmtoarea Duruitoarea reprezintă o preţioasă valoare atât din punct de vedere

al formaţiei geologice, cât şi ca loc de colectare a rămăşiţelor paleontologice şi mai ales ca monument arheologic. 

Strâmtoarea DuruitoareaStrâmtoarea Duruitoarea

Reciful Buteşti Reciful Buteşti 

Reciful Buteşti este străbătut de o mulţime de peşteri şi grote. În ele au fost găsite oase de cai, zimbri, tigri, lei, rinoceri mamut, urşi de cavernă, iar în unele grote chiar şi rămăşiţe ale culturii materiale din paleolitul timpuriu.

Reciful Buteşti este străbătut de o mulţime de peşteri şi grote. În ele au fost găsite oase de cai, zimbri, tigri, lei, rinoceri mamut, urşi de cavernă, iar în unele grote chiar şi rămăşiţe ale culturii materiale din paleolitul timpuriu.

Stânca ŢiglăuStânca Ţiglău Stânca ŢiglăuStânca Ţiglău 

Deşi luate sub protecţia statului prin hotărâri şi legi din anii 1975 şi 1998, “Stâncile Prutului” suportă în ultimii ani o adevărată ofensivă a ignoranţei, lăcomiei şi nepăsării autorităţilor centrale şi locale.

Deşi luate sub protecţia statului prin hotărâri şi legi din anii 1975 şi 1998, “Stâncile Prutului” suportă în ultimii ani o adevărată ofensivă a ignoranţei, lăcomiei şi nepăsării autorităţilor centrale şi locale.

Reciful din pădurea Feteşti  Reciful din pădurea Feteşti  

Grupuri de pietrari distrug stâncile luate sub protecţia statului, necunoscând valoarea şi importanţa acestor monumente ale naturii fără de pereche în Europa.

Grupuri de pietrari distrug stâncile luate sub protecţia statului, necunoscând valoarea şi importanţa acestor monumente ale naturii fără de pereche în Europa.

Sugestii pentru extinderea Ariilor Sugestii pentru extinderea Ariilor Protejate pe teritoriul RMProtejate pe teritoriul RM

Reciful Larga, situat la distanţa de 1.5 – 2 km de lângă satul Larga. Este cel mai nord-vestic recif al Reciful Larga, situat la distanţa de 1.5 – 2 km de lângă satul Larga. Este cel mai nord-vestic recif al toltrelor Prutului din Republica Moldova.toltrelor Prutului din Republica Moldova.

Lanţul de recife din parcul Pavlovca, cu o suprafaţă de 2 ha, situat pe malul stâng al râuleţului Lanţul de recife din parcul Pavlovca, cu o suprafaţă de 2 ha, situat pe malul stâng al râuleţului Colontur, afluent al râului Larga.Colontur, afluent al râului Larga.

Dezgolirea de lângă satul Şirăuţi, situat pe malul râului Larga la 1.5 km de sat. Dezgolirea de lângă satul Şirăuţi, situat pe malul râului Larga la 1.5 km de sat. Recifele de lângă satul Cotiujeni - pe o suprafaţa de 10 ha sunt 4 recife de diferite vârste.Recifele de lângă satul Cotiujeni - pe o suprafaţa de 10 ha sunt 4 recife de diferite vârste. Defileul de la Berlinţi, situat pe malul râuleţului Rosoşeni, afluent al râului Vilia cu o suprafaţă de Defileul de la Berlinţi, situat pe malul râuleţului Rosoşeni, afluent al râului Vilia cu o suprafaţă de

50 ha.50 ha. Reciful din landşaftul Teţcani.Reciful din landşaftul Teţcani. Recifele de lângă Briceni, se găsesc pe malul stâng al râului Lopatnic, cu o suprafaţă de 24ha. Recifele de lângă Briceni, se găsesc pe malul stâng al râului Lopatnic, cu o suprafaţă de 24ha. Recifele de la Caracuşenii-Vechi, compuse din 2 atoli şi malul stâng abrupt al râului Lopatnic, cu Recifele de la Caracuşenii-Vechi, compuse din 2 atoli şi malul stâng abrupt al râului Lopatnic, cu

suprafaţa de 135 ha. suprafaţa de 135 ha. Monumente geologice de pe râului Lopatnic, situate între satele Caracuşenii-Vechi şi Corjeuţi, Monumente geologice de pe râului Lopatnic, situate între satele Caracuşenii-Vechi şi Corjeuţi,

reprezentate prin 5 defileuri. reprezentate prin 5 defileuri. Recifele din Colicăuţi, situate mai la sud de satul Colicăuţi, pe malul stâng al râului Draghişte, cu o Recifele din Colicăuţi, situate mai la sud de satul Colicăuţi, pe malul stâng al râului Draghişte, cu o

suprafaţă de 3 ha. suprafaţă de 3 ha. Recifele din Trestieni, la est de satul Trestieni, pe malul stâng al râului Draghişte la vest de şoseaua Recifele din Trestieni, la est de satul Trestieni, pe malul stâng al râului Draghişte la vest de şoseaua

Edineţ - Briceni, are suprafaţa de 5 ha. Edineţ - Briceni, are suprafaţa de 5 ha. Reciful din pădurea Feteşti, pe malul stâng al râului Draghişte, la marginea nordică a pădurii. Reciful din pădurea Feteşti, pe malul stâng al râului Draghişte, la marginea nordică a pădurii. Canion pe râul Draghişte, lângă pădurea Feteşti. Canion pe râul Draghişte, lângă pădurea Feteşti. Amfiteatrul Feteşti, care înconjoară de la nord, vest şi est satul Feteşti, adâncimea de 100 m. Amfiteatrul Feteşti, care înconjoară de la nord, vest şi est satul Feteşti, adâncimea de 100 m. Reciful Cepeleuţi, care se găseşte în pădurea Ciocoiţa, pe malul stâng al râului Racovăţ. Reciful Cepeleuţi, care se găseşte în pădurea Ciocoiţa, pe malul stâng al râului Racovăţ.

Reciful de lângă satul Gordineşti - se găseşte lângă al 3-lea meandru al râului Racovăţ de la satul Gordineşti Reciful de lângă satul Gordineşti - se găseşte lângă al 3-lea meandru al râului Racovăţ de la satul Gordineşti în pădure, cu suprafaţa de 30 ha, lungimea de la nord la est 1 km, lăţimea 250 m, înălţimea 70m. în pădure, cu suprafaţa de 30 ha, lungimea de la nord la est 1 km, lăţimea 250 m, înălţimea 70m.

O porţiune de canion pe râul Racovăţ, situat la al 4-lea meandru al râului, la 2 km spre sud de la reciful de O porţiune de canion pe râul Racovăţ, situat la al 4-lea meandru al râului, la 2 km spre sud de la reciful de lângă satul Gordineşti, în pădure, suprafaţa 37 ha. lângă satul Gordineşti, în pădure, suprafaţa 37 ha.

Corpul de recife de la confluenţa râului Racovăţ cu râuleţul Bogda, la 0,5 km spre nord de la confluenţa Corpul de recife de la confluenţa râului Racovăţ cu râuleţul Bogda, la 0,5 km spre nord de la confluenţa râului Racovăţ cu afluentul său râuleţul Bogda. râului Racovăţ cu afluentul său râuleţul Bogda.

Canion de la confluenţa râului Racovăţ cu râuleţul Bogda, este o prelungire a monumentului precedent, Canion de la confluenţa râului Racovăţ cu râuleţul Bogda, este o prelungire a monumentului precedent, suprafaţa 100 ha, adâncimea 125 m, lungimea 750 m, în stânci grote, pe malul drept se găseşte o stâncă suprafaţa 100 ha, adâncimea 125 m, lungimea 750 m, în stânci grote, pe malul drept se găseşte o stâncă înaltă 210 m. înaltă 210 m.

Hârtopul Gheredeevca, un hârtop neobişnuit pentru zona toltrelor, lungimea 2 km, lăţimea 0,5 km, Hârtopul Gheredeevca, un hârtop neobişnuit pentru zona toltrelor, lungimea 2 km, lăţimea 0,5 km, adâncimea 60 m. adâncimea 60 m.

Corpul de recife din satul Paladea, se găseşte mai la sud de sat pe malul stâng al râului Ciuhur, cu o Corpul de recife din satul Paladea, se găseşte mai la sud de sat pe malul stâng al râului Ciuhur, cu o suprafaţă de 5 ha. Cel mai nordic recif din toltrele Prutului.suprafaţă de 5 ha. Cel mai nordic recif din toltrele Prutului.

Reciful Bârlădeni, situat la nord de satul Bârlădeni pe malul stâng al râului.Reciful Bârlădeni, situat la nord de satul Bârlădeni pe malul stâng al râului. Reciful Goleni, se găseşte la sud de satul Goleni, pe malul stâng, pe o suprafaţă de 2 ha, în calcarul dintre Reciful Goleni, se găseşte la sud de satul Goleni, pe malul stâng, pe o suprafaţă de 2 ha, în calcarul dintre

recife s-au găsit un con de pin şi alte impresiuni de plante.recife s-au găsit un con de pin şi alte impresiuni de plante. Canioanele Pociumbeni - 2 canioane, nordic şi sudic, pe o suprafaţă de 60 ha, sunt poarta de intrare în toltre Canioanele Pociumbeni - 2 canioane, nordic şi sudic, pe o suprafaţă de 60 ha, sunt poarta de intrare în toltre

din cursul inferior al râului Ciuhur.din cursul inferior al râului Ciuhur. Reciful de lângă satul Druţă, cu suprafaţă de 100ha, situat pe malul stâng al Ciuhurului, cu lungimea de 1 Reciful de lângă satul Druţă, cu suprafaţă de 100ha, situat pe malul stâng al Ciuhurului, cu lungimea de 1

km de la sud spre est, lăţimea 0,75 km, înălţimea 75 m.km de la sud spre est, lăţimea 0,75 km, înălţimea 75 m. Grupul de recife de lângă satul Horodişte, se găseşte la nord, sud şi vest de satul Horodişte, de-a lungul Grupul de recife de lângă satul Horodişte, se găseşte la nord, sud şi vest de satul Horodişte, de-a lungul

cursului Ciuhurului, pe o suprafaţă de 140 ha. Grupul este compus dintr-un masiv cu lacul Bulhac, un cursului Ciuhurului, pe o suprafaţă de 140 ha. Grupul este compus dintr-un masiv cu lacul Bulhac, un canion şi o stâncă "Deal". canion şi o stâncă "Deal".

Reciful de la Costeşti "Stânca", situat la sud-est de satul Costeşti, pe malul stâng al râului Ciuhur şi râului Reciful de la Costeşti "Stânca", situat la sud-est de satul Costeşti, pe malul stâng al râului Ciuhur şi râului Prut, cu o suprafaţă de 100 ha.Prut, cu o suprafaţă de 100 ha.

Alunecările de teren de lângă satul Brânzenii-Noi, se găsesc pe malul stâng al râului Camenca, pe o Alunecările de teren de lângă satul Brânzenii-Noi, se găsesc pe malul stâng al râului Camenca, pe o suprafaţă de 50 ha. Alunecările de teren ocupă aproximativ 1200 m de-a lungul râului.suprafaţă de 50 ha. Alunecările de teren ocupă aproximativ 1200 m de-a lungul râului.

Oncoidele de la Halahora de Sus, situate pe malul stâng al râului Racovăţul Uscat, suprafaţa 5 ha, lângă Oncoidele de la Halahora de Sus, situate pe malul stâng al râului Racovăţul Uscat, suprafaţa 5 ha, lângă şoseaua Bălţi-Briceni.şoseaua Bălţi-Briceni.

Perspective: Un Parc NaţionalPerspective: Un Parc Naţional Transfrontier Transfrontier „„Prutul de Prutul de

MijlocMijloc”” Deşi luate sub ocrotirea statului ca arii protejate şi monumente ale Deşi luate sub ocrotirea statului ca arii protejate şi monumente ale naturii, aceste perle ale patrimoniului natural se află în pericol de naturii, aceste perle ale patrimoniului natural se află în pericol de distrugere ireversibilă, fiindcă autorităţile şi comunităţile locale nu distrugere ireversibilă, fiindcă autorităţile şi comunităţile locale nu conştientizează valoarea şi importanţa lor naţională şi continentală. conştientizează valoarea şi importanţa lor naţională şi continentală.

Pentru a le salva de la pieire şi a le pune în circuitul turismului rural şi Pentru a le salva de la pieire şi a le pune în circuitul turismului rural şi ecologic, propunem ca o soluţie reală crearea Parcului Naţional “Prutul ecologic, propunem ca o soluţie reală crearea Parcului Naţional “Prutul de Mijloc” în baza rezervaţiei ştiinţifice “Pădurea Domnească” şi a de Mijloc” în baza rezervaţiei ştiinţifice “Pădurea Domnească” şi a tuturor ariilor şi monumentelor naturale protejate de stat.tuturor ariilor şi monumentelor naturale protejate de stat.

Proiectul regional transfrontier „Abordarea unitară la nivel de Bazin Proiectul regional transfrontier „Abordarea unitară la nivel de Bazin Hidrografic Prut pentru reducerea nutrienţilor şi cooperare Hidrografic Prut pentru reducerea nutrienţilor şi cooperare transfrontieră” este un impuls serios pentru a porni la un drum lung, dar transfrontieră” este un impuls serios pentru a porni la un drum lung, dar pe care cu cât mai repede îl începem, cu atât vom avea rezultate mai pe care cu cât mai repede îl începem, cu atât vom avea rezultate mai bune.bune.

În loc de concluziiÎn loc de concluzii

Ariile protejate din Bazinul Hidrografic Prut pot ajunge într-un viitor Ariile protejate din Bazinul Hidrografic Prut pot ajunge într-un viitor apropiat nuclee ale cooperării transfrontiere pe direcţiile:apropiat nuclee ale cooperării transfrontiere pe direcţiile:

• Investigaţii ştiinţifice • Instruirea specialiştilor ce activează în domeniul ariilor protejate şi organizarea unor

tabere mixte de vară.• Elaborarea şi organizarea unei reţele comune informaţionale la nivel de BHP.• Crearea sistemului GIS pentru ariile protejate din Bazinul Hidrografic Prut.• Ariile protejate ar urma să devină Centre de informare şi educaţie ecologică .• Elaborarea şi dezvoltarea unui program editorial comun de promovare a

patrimoniului natural şi spiritual din Bazinul Hidrografic Prut. • Organizarea unui spaţiu informaţional comun .• Elaborarea unui îndrumar practic de participare a publicului la luarea deciziilor de

mediu.• Elaborarea şi implementarea unui program regional transfrontier de participare

publică în problemele de mediu şi de valorificare durabilă a ariilor protejate.• Organizare de întruniri, traininguri, conferinţe, forumuri mixte în BHP.

Mişcarea Ecologistă din MoldovaMişcarea Ecologistă din Moldova

Sădeşte un arbore, curăţă un izvor, îngrijeşte pământul care Sădeşte un arbore, curăţă un izvor, îngrijeşte pământul care te ţine. Leagă-ţi viaţa de te ţine. Leagă-ţi viaţa de Mişcarea Ecologistă din MoldovaMişcarea Ecologistă din Moldova şi şi apără-ţi de distrugere codrii, apele, pământul. Nu uita: de apără-ţi de distrugere codrii, apele, pământul. Nu uita: de fiecare din noi depinde viitorul copiilor noştri şi al acestei fiecare din noi depinde viitorul copiilor noştri şi al acestei

ţăriţări.

Sădeşte un arbore, curăţă un izvor, îngrijeşte pământul care Sădeşte un arbore, curăţă un izvor, îngrijeşte pământul care te ţine. Leagă-ţi viaţa de te ţine. Leagă-ţi viaţa de Mişcarea Ecologistă din MoldovaMişcarea Ecologistă din Moldova şi şi apără-ţi de distrugere codrii, apele, pământul. Nu uita: de apără-ţi de distrugere codrii, apele, pământul. Nu uita: de fiecare din noi depinde viitorul copiilor noştri şi al acestei fiecare din noi depinde viitorul copiilor noştri şi al acestei

ţăriţări.

Va mulţumim pentru atenţie!Va mulţumim pentru atenţie!

Mai multă informaţie despre Mişcarea Ecologistă găsiţi:www.mem.mdE-mail:mem@mem.md; ioana@mem.mdTel: 0373 2 23 71 57;Fax: 0373 2 23 24 08