Camuflajul-forma de adaptare a organismelor la mediul de viata

In fiecare habitat în care există prădători are loc un război tacit. Armele sunt culorile şi formele. Strategia folosită de vânaţi şi vânători este camuflarea. Dispariţia este preţul imperfecţiunii, deoarece procesul evoluţiei îi elimină fără milă pe cei care eşuează.

Arta camuflajului depinde de transmiterea de către vânat a unei imagini mentale despre sine lipsită de sens spre creierul vânătorului prin ochii acestuia. Acest lucru este valabil şi invers - de la vânător spre vânat.

Timp de milioane de ani arta camuflării animalelor a progresat odată cu dezvoltarea formelor fizice şi a tipurilor de comportament. Rezultatul este un număr mare de trucuri şi capcane uluitoare ale culorilor.

Majoritatea animalelor văd în culori dar nu văd lumea la fel ca oamenii. Unele sunt mai sensibile la roşu şi portocaliu, altele văd în special verdele şi albastrul.

Multe animale adoptă o haină albă pe timpul iernii, cum ar fi: iepurii zăpezilor, cocoşii de munte. Din nefericire, evoluţia i-a înzestrat şi pe mulţi prădători cu haine albe, cum ar fi vulpea polară.

Hainele albe protejează împotriva frigului.. Aceste fibre goale sunt extrem de uşoare şi oferă o mai bună izolare de frig decât ar oferi cele colorate.

Animalele nou-născute mor adesea în primele zile ale vieţii pentru că nu sunt destul de puternice pentru a se apăra sau pentru a fugi de prădători.

Camuflajul le oferă un anumit grad de protecţie, ca de exemplu puii multor specii de cerb care sunt pestriţi pentru a imita lumina pătată de pe solul pădurilor.

Pentru animalele din alte regiuni este nevoie de un camuflaj mult mai colorat. Un număr mare de reptile şi de amfibieni, în special cameleonii, îşi pot schimba culoarea extrem de repede pentru a se contopi cu mediul înconjurător.

Celulele specializate din pielea lor conţin pigmenţi de melanină. Fibrele musculare din jurul celulelor se contractă şi se relaxează întinzând şi concentrând pigmenţii pentru a obţine nuanţa dorită.

Insectele frunză fac parte, alături de insectele băţ, din ordinul Phasmida, familia   Phyllidae, fiind răspândite în zonele tropicale şi subtropicale din întreaga lume; cele mai multe specii trăiesc în Asia şi în America de Sud.

Aproape toate insectele frunza sunt nocturne, în timpul zilei camuflându-se în frunze, respectiv în beţe şi rămânând adeseori complet imobile. De fapt, aceste insecte sunt unele dintre cele mai spectaculoase specii imitatoare din întreg regnul animal.

Insectele frunză - maestre incontestabile în materie de camuflaj, se deghizează atât de bine incât sunt practic invizibile printre crengile copacilor. Marginile corpului de culoare verde deschis par franjurate de la depărtare, ca şi când cineva le-ar fi ciupit.

Câteva particularităţi care pot fi catalogate drept curiozităşi ale naturii: masculii pot zbura, în timp ce femelele nu au aceasta capacitate; în schimb femelele se pot reproduce singure, fara ajutorul partenerilor - ele depun ouă nefecundate, din care ies numai insecte femele.