http://www.authorstream.com/Presentation/sandamichaela-1399817-wonders-in-maramures8/

In northern Romania, at the Ukrainian border, lies the county of Maramures. Here, amidst mountains, hills and depressions are one of the most interesting tourism objects in the country, yet very well kept. Here, people lead their lives as authentically and peacefully as in the old times.

Maramureşul nu este doar un punct de atracţie turistică: el este mai ales un simbol de tradiţie autentică românească şi continuitate. Maramureşul este unul dintre puţinele locuri din România unde tradiţiile sunt încă păstrate şi respectate, aşa cum au fost cu sute de ani în urmă.

Maramures is not only a tourist attraction: it’s the very symbol of Romanian tradition and continuity. Maramures is one of the few places in Romania where traditions are still kept and respected, as they were hundreds of years ago.

The tall gates are usually made of oak tree, raised on three carved columns and having a rebate on top). In time, the gates also became the symbol of durability, of protection and of a pure soul.

Unul dintre simbolurile cele mai de preţ ale Maramureşului este Poarta maramureşeană. Construită în general pe trei stâlpi şi un „fruntar” (pragul de sus al portii) din lemn de stejar, avand „hăizaşul” (acoperişul) şindreluit, porţile din această zonă au fost comparate adesea cu adevărate „arcuri de triumf”.

Preserving the right to build big, monumental wooden gates at the entrance of a household, was a mark of the social position of the inhabitants from Maramures.

Porţile de lemn ale gospodăriilor tradiţionale din Maramureşsunt situate îndeosebi în satele de pe văile Mara, Cosău şi Iza, dar şi în unele localităţi din Ţara Lăpuşului. Mulţi cercetători consideră că în Maramureş, porţile erau un privilegiu al nemeşilor. Aspectul e extrem de important, căci numai nemeşii aveau privilegiul să-şi ridice porţi înalte în faţa gospodăriilor, în timp ce oamenii simpli nu aveau dreptul decât la vraniţe (confecţionate din pari montaţi paralel pe o rama dreptunghiulară şi cu o diagonală, pentru a-i fixa, şi care se deschideau într-o parte).

People from Maramures have always been faithful to wood, carving it into all kinds of shapes: the plate they ate from, the shelter above their head, the church in which they prayed. Time didn't stand still and many things are made today of more modern materials. Still, where it smells like wood, people from Maramures feel home and safe, while visitors stop in front of the old houses, gates and churches and admire them.In the past, the houses in general used to carry a social mark. This is obvious from the decorations, but mostly from the inscriptions written in Romanian with Cyrillic or Latin characters.

Teodor Bârsan

Born February 29, 1944, in the northwestern Maramures region, at 16 he learned from his father the artistic wood processing craft. And from "old" Mihai Utase of Calinesti, he learned to carve gates; and from Stan Pătrancu from Săpânţa, the skill to create roadside crucifixes and crosses.At present, Teodor Bârsan carves not only crosses, crucifixes, and gates, but also utilitarian objects including furniture, bottom drawers, spoons. He carves with a chip axe and halberd, for choice oak wood. He passed his craft to his two sons, though one graduated from the Faculty of Mathematics and the other from the Faculty of Theology.One can find in the whole region of Maramures roadside crucifixes carved by him of which the most famous are those from the Rohia Monastery, and from Moisei; in Bucharest there is a roadside crucifix in front of the Romanian National Television; Timisoara in front of the Orthodox Cathedral; Galati at the Vladimiresti Monastery; and also abroad in Serbia on the Timocu Valley as well as in Canada and Belgium.

In an old house, he established a museum much appreciated by local people as well as foreign tourists. In 2001, he participated in the Smithsonian Folklife Festival in Washington, D.C.

meşterul popular Teodor Bârsan (fiul cel mic al recunoscutului meşter Barsan), preot misionar, absolvent al Institutului Teologic

Muzeul meşterului popular Teodor Bârsan

Muzeul sculptorului Teodor Bârsan - artizan, printre multe altele, al troiţelor de la Bucureşti (Televiziune) şi Timişoara (catedrala ortodoxă), apoi cea de la Mănăstirea Rohia, Galaţi (mănăstirea Vladimireşti), în Serbia pe valea Timocului, în Canada sau în Belgia

Teodor Bârsan (fiul cel mic al recunoscutului meşter Bârsan) a executat o poartă, la Bucureşti la noul sediu al Ambasadei SUA la Bucureşti, în 22 martie 2012

Construcţia, incizarea motivelor şi actul de trecere pe sub pragul porţii suportau fiecare un ritual aparte, pe baza unor credinţe profunde (cu conotaţii mai degrabă mitice). Astfel, tăierea stejarului trebuia să coincidă cu o perioadă de nopţi cu lună plină – pentru a îndepărta din jurul gospodăriei orice nenorociri şi toate „ceasurile rele”.Apoi, transportul lemnului din pădure trebuia să se facă într-una din zilele lucrătoare „de dulce” (marţi, joi sau sâmbătă), în virtutea credinţei că astfel lemnul va fi aducător de noroc. The act of crossing under gate, the building itself and the incising motives, have incurred each one a particular ritual on the basis of deep faith, with mythical connotations. To remove any misfortune around the household and all "bad clocks, cut oak must coincide with a period of full moon. In the virtue of the faith that the wood will bring good luck; the transport of the wood from the forest had to be done in one working day "sweet day" (Tuesday, Thursday or Saturday).

Sub stâlpul care leagă pragul se puneau „bani, agheasmă şi tămâie, ca să nu se apropie ciuma”. Iar pentru apărarea averii şi a casei, pe stâlpi se incizau figuri antropomorfe, protectoare.

The magical substrate found in the motifs carved on the gates, permits us to realize a voyage to a mythical universe: rope, knots, rosettes solar - with variations: simple circles, concentric circles, sun with human face, all with the original ancestral worship a solar - and then the tree of life ( "life without death symbol of fertility and the endless life"), ground snake (keeper of household), the human face, birds, wolf's tooth, tree etc.

Porţi Împărăteşti în formă de aripi de înger

Pentru ţăranul maramureşean, trecerea pe sub hăizaşul porţii devenea aproape un act ceremonial, purificându-se mental de relele lumii profane pentru a intra curat în universul casnic al gospodăriei şi familiei. În toate culturile tradiţionale, trecerea pe sub o poartă, mai mult sau mai puţin grandioasă, simbolizează o transformare (de suprafaţă ori structurală, fizică sau virtuală). The mental purification of all illness of the world can be cured by passing under the gate. This becomes almost a ceremonial act. The passing under a gate makes you a better and more purified person and you can cleanly enter the household of the family. Passing under a gate, more or less grand, represents in all traditional cultures, a transformation (surface or structural, physical or virtual).

Motivele sculptate aveau substraturi magice (unele), iar decodificarea celor mai frecvente elemente utilizate de meşterii populari ne permite incursiunea într-un univers mitologic, antecreştin

The magical substrate found in the motifs carved on the gates, permits us to realize a voyage to a mythical universe: rope, knots, rosettes solar - with variations: simple circles, concentric circles, sun with human face, all with the original ancestral worship a solar - and then the tree of life ( "life without death symbol of fertility and the endless life"), ground snake (keeper of household), the human face, birds, wolf's tooth, tree etc.

Stâlpii de porţi sunt expresia marilor mituri din cultura noastră populară. Motivele sculptate în lemn au, fiecare, semnificaţia lor bogată:Funia răsucită reprezintă infinitul, necuprinsul, dar şi legătura dintre cer şi pamânt.Soarele, simbolul Dumnezeirii este „dătător de viaţă”. El vede tot, ştie tot şi mai presus de toate, ştie adevărul. Maramureşul şi-a încrestat Soarele în poartă, ca semn al vieţii, ca în fiecare zi să treacă, să intre ori să iasa pe sub el. Discul solar, cultul soarelui nu lipseşte de pe nici o poartă, nici de pe leagăn, ori de pe lada de zestre şi alte obiecte de trebuinţă. Arborele vieţii simbolizează viata veşnică, tinereţea fără bătrâneţe. Figurile antropomorfe sculptate în stâlpii porţilor aveau rolul de a proteja casa, gospodăria de forţele Răului.

The magical substrate found in the motifs carved on the gates, permits us to realize a voyage to a mythical universe: rope, knots, rosettes solar - with variations: simple circles, concentric circles, sun with human face, all with the original ancestral worship a solar - and then the tree of life ( "life without death symbol of fertility and the endless life"), ground snake (keeper of household), the human face, birds, wolf's tooth, tree etc.

Sound: Grigore Le e & Ioan Boc aş ş

Text: Internet

Pictures:

♦ Sanda Foi oreanuş

♦ Voica Foi oreanuş

♦ Mirela CapãtãCopyright: All the images belong to their authors

Arangement: Sanda Foi oreanuşwww.slideshare.net/michaelasanda