http://www.authorstream.com/Presentation/sandamichaela-1417435-maramures-3/

Maramures is one the best kept Europe's secrets, the place where the time hasn't moved for decades, a place where the traditions, the wooden art and the human kindness are well preserved. The traditional art of wood carving represents, in Maramureş, the main means of artistic expression.

Maramureşenii au fost dintotdeauna credincioşi lemnului, căruia i-au dat cele mai felurite forme, de la blidul din care mâncau, până la acoperământul de deasupra capului şi bisericile în care se închinau. Bisericile de lemn maramureşene, despre care Lucian Blaga spunea că sunt „printre cele mai preţioase şi mai fără de rezervă admirate produse ale geniului nostru popular“, reprezintă, fără îndoială, o culme a artei de a construi în lemn.

Maramureşul este una dintre zonele geografice cu cel mai puternic şi autentic spirit tradiţional românesc fiind puternic ancorat în credinţă nu doar în tradiţii.

The church is one of the most famous in the region, because of its central position in the Iza Valley, at a crossroads. Unlike most other churches, located on hills, Church St. Nicolas (1718) is in the middle of the village in the center of a cemetery. Some valuable items worth citing in the church of Bogdan Vodă are a wooden carved chandelier dated to the 18th century, a nicely carved Episcopal chair also from the 18th century, and a collection of rare books dated to the 18th and 19th centuries.

Biserica veche din Bogdan Vodă a pierdut statutul de protecţie UNESCO din cauză că, în urmă cu peste un deceniu, în perimetrul de protecţie al monumentului istoric a fost construită o biserică nouă. Vechea biserică de lemn este singura constructie de acest gen din Maramureş care păstrează „proporţiile de aur”. Cu toate acestea, încălcarea abuziva a zonei de protecţie şi construirea fără autorizaţie a unui nou lăcaş de cult a fost decisivă. Biserica de lemn Sf. Nicolae din Bogdan Vodă, a fost construită în 1718.

Internet image

New church in Bogdan VodaInternet image

Internet image

Internet image

Internet image

Bogdan Vodă (Cuhea), Maramures

The original name of the village was Cuhea, in 1970 it was changed to Bogdan Vodă, meaning Lord Bogdan, to commemorate and honour Prince Bogdan. He ruled the surrounding kneazate from Cuhea, crossed the Carpathian Mountains in the mid-14th century and became the founder of the mediaeval state of Moldavia.Archaeological excavations have brought to light the remains of a stone church, dated to 1330-1340, which was ruined already during the 16th century. Satul Bogdan Vodă a fost cunoscut sub porecla de Cuhea de la începutul Evului Mediu până în 1970. Acesta este la intersecţia a două drumuri: un drum principal de pe Valea Izei DJ186 şi un drum mai mic DJ188 care pleacă prin peisajele cu platouri încântătoare spre satul Bocicoel, care e parte a comunei Bogdan Vodă, şi apoi la Vişeul de Jos şi la Valea Râului Vişeu. Aici îşi avea scaunul Bogdan Vodă, fiind centrul cnezatului său până când acesta a trecut Munţii Carpaţi şi a format Moldova, în anul 1359. În 1970 s-a decis schimbarea numelui satului pentru cinstirea domnitorului Bogdan.

creaţie a artistului Ioan Marchiş, monumentul îl înfăţişează pe voievodul Bogdan călare, înconjurat de cinci nobili; a fost construit din bronz şi cântăreşte 22 t;

Vasile Deac (Moşu) – fost primar al comunei Bogdan Vodă

Localitatea Dragomireşti este aşezată la confluenţa râurilor Iza şi Baciu, fiind atestată documentar din anul 1405. De aici s-a extras şi comercializat sarea. Din Dragomireşti au plecat spre Moldova alături de voievozii Dragoş şi Bogdan locuitori, înfiinţând şi acolo aşezări cu denumiri similare cum ar fi Dragomireşti, astăzi Râuşor. Pe teritoriul localităţii a fost descoperit un depozit de arme, unelte şi obiecte de podoabă din bronz din sec.XI î.Hr. Depozitul de bronz de la Dragomireşti, păstrat în colecţia lui E.Andrassy din Valea lui Mihai a ajuns în anul 1950, la Muzeul Naţional din Budapesta. În anul 1717 tătarii au ars totul în calea lor, aducând localităţii numeroase pierderi omeneşti şi distrugeri materiale. Atunci a ars şi biserica, pe locul căreia s-a construit una nouă ce azi se găseşte la Muzeul Satului din Bucureşti.

Dragomiresti is situated at the junction of the rivers Iza and Baciu, the first documents certifying its existence appeared in 1405. They dug out for salt and traded it from here, too. The people of Dragomiresti accompanied the Voivodes Dragos and Bogdan to Moldavia, establishing settlements bearing the same name, such as the village of Dragomiresti,

The Museum of the Romanian Peasant Woman in Maramures

Amenajat intr-o casă ţărănească Muzeul Ţărăncii Române este dedicat ţărăncii şi cuprinde o colecţie de obiecte casnice, unelte, elemente decorative şi îmbrăcăminte. În curte sunt câteva statui sculptate din lemn înfăţişând femei din Maramureş

Internet image

Internet image

Internet image

The wooden church from Dragomiresti village (35m high spire, built: 1722) is now in Dimitrie Gusti National Village Museum (Muzeul Satului) in Bucharest, Romania

Muzeul Ţărăncii Române

New church in Dragomiresti

Biserica greco-catolică din Dragomireşti se află sub ocrotirea Sfântului Ioan Botezătorul.

Modelul arhaic al troiţei maramureşene de tip cruce celtică este legat, în mod special, de comemorarea eroilor şi a luptătorilor pentru Patrie şi Neamul Românesc.Astfel de troiţe pot fi admirate, de pildă, în localităţile Breb, Bârsana sau Dragomireşti.În Irlanda există o legendă care spune că crucea celtică a apărut in Irlanda datorită Sfântului Patrick, un misionar creştin care a convertit celţii la creştinism. Potrivit acesteia, crucea celtică este o unificare a crucii, simbolul creştinismului, cu cercul-simbolul solar, pentru a inspira respect păgânilor. Potrivit altor interpretări, cercul reprezintă „Soarele credinţei” dătător al luminii credinţei in Dumnezeu. În pofida faptului că crucea este numită „celtică” in ţările Europei, aceasta a fost caracteristică mai multor culturi europene, printre care şi spaţiului daco-tracic

Dating from 1700, the Borsa wooden church has as dedicated patrons "St. Archangels Michael and Gabriel“.The interior of the church was painted by an unknown artist in 1775. Besides the paintings, the interior of the church is decorated with wood carvings.

Biserica de lemn din Borşa a fost construită în anul 1700 şi are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril“. Biserica are un plan dreptunghiular, un acoperiş principal cu două seturi de streşini ce acoperă portalul, pronaosul şi naosul. Absida pentagonală a altarului are un acoperiş uşor coborât. O turlă înaltă se află deasupra pronaosului, ca în cazul majorităţii bisericilor maramureşene.Interiorul bisericii a fost pictat de către un artist necunoscut în 1775. În afara picturilor, interiorul bisericii este decorat cu sculpturi în lemn.

Internet image

Prislop Pass is a mountain pass in northern Romania, connecting the historical regions of Maramureş and Bukovina over the Rodna Mountains, in the Eastern Carpathians.The Prislop Pass is situated at an altitude of 1,416 meters. The nearest city is Borşa.

Pasul Prislop situat la altitudinea de 1416 m este cea mai înaltă trecătoare din România, care leagă Maramureșul cu Moldova având lungimea de 50 km, și o lățime ce variază între 30 - 40 km; partea de nord este abruptă, trecătoarea continuându-se spre sud cu o pantă domoală. Pe acest acoperiş al Maramureşului, mai aproape de Cer şi de Dumnezeu, în freamătul pădurilor de brad şi în miresmele tămâiate de flori sălbatice le este rânduit, o dată pe an, tuturor locuitorilor din zonă,dar şi din alte zone, a se încinge într-o horă a prieteniei şi fraternităţii. Hora la Prislop, festivalul interjudeţean organizat în fiecare sfârsit de august (prima Duminică după Adormirea Maicii Domnului), este un prilej de cunoaştere a culturii arhaice maramureşene şi bucovinene, dar şi a spiritualităţii înălţătoare a poporului român.

Internet image

Internet image

In Prislop Pass (the highest in the country), which is where the Romanians valiantly halted the Tartars, and so saved Europe, a new monastery was built.

Construcţia Mănăstirii Prislop (care are două hramuri: „Schimbarea la Faţă" şi „Sfânta Treime") a început în anul 1999. Centrul monahal a fost binecuvântat cu primii vieţuitori în anul 2008. Lângă Biserica Mănăstirii Prislop există un cimitir militar, Cimitirul Eroilor căzuţi în Primul Război Mondial amenajat de obştea mănăstirii şi sfinţit la data de 21 iulie 2009 (aici se odihnesc 136 de ostaşi).

Internet image

Mănăstirea Prislop

Sound: Ioan Pop (tilincă) şi ansamblul Iza – Doină din Maramureş

Valentina Mihali - Supărarea bate-o Doamne

Grigore Leşe – Ardelenească

Text: Internet

Fotografii: ♦ Sanda Foişoreanu

♦ Mirela Capătă

♦ Internet

♦ Voica Foişoreanu

Prezentare: Sanda Foişoreanu

www.slideshare.net/michaelasanda