View
126
Download
5
Category
Preview:
DESCRIPTION
despre
Citation preview
Judetul Valcea
Judetul Valcea are o suprafata de 5.765 km2, reprezentand 2,43% din suprafata
Romaniei .
Este situat in partea central sudica a Romaniei, in bazinul mijlociu al Oltului, la
sud de Carpatii Meridionali.
Se incadreaza intre coordonatele1:
-45 35' 27'' latitudine nordica - punct extrem satul Raul Vadului, comuna Caineni
-44 29' 30'' latitudine sudica - punct extrem satul Oltetani, comuna Lalosu
Limita de nord a judetului (pornind inspre vest) incepe cu izvoarele raului Scara (afluent
al raului Topolog) care este situat sub Varful Scara (2285 m), extremitatea de vest a
Muntilor Fagaras, trecand prin Varful Suru (2282 m), Varful Tataru (1890 m), Varful
Chica Fedelesului (1818 m) si coboara spre cheile raului Olt prin nordul localitatii Rau
Vadului. Pe lungimea acestei limite Judetul Valcea se invecineaza cu Judetul Sibiu, iar
intre Varful Tataru si Muntii Poiana Muierii (1804 m) cu Judetul Alba.
1 Observatorul astronomic Amiral Vasile Urseanu
1
De la Varful Poiana Muierii limita de vest coboara catre sud trecand prin Varful
Capra (1927 m), Varful Ciobanu (1944 m), Varful Pietrele (2241 m), Varful Coasta lui
Rus (2306 m), care reprezinta sectorul muntos din care izvoraste raul Lotru si care separa
Judetul Valcea de Judetul Hunedoara.
De la Varful Coasta lui Rus incepe limita cu Judetul Gorj care continua la est cu
Muntii Capatanii si apoi cu izvoarele raului Oltet catre sud – est, cu inaltimile Muntelui
Negovanu (2064 m) si coboara catre Depresiunile Polovragi si Racovita. Intre bazinele
raurilor Oltet si Amaradia incepe limita cu Judetul Dolj care se abate catre sud si sud –
est.
La marginea dealurilor situate la sudul raului Topolog incepe limita cu Judetul
Olt.
Limita de est cu Judetul Arges urca spre nord, traverseaza raul Topolog si de aici
continua pana la izvoarele acestui rau.
Formele de relief sunt variate. Coboara din nord, de la zona muntoasa, cu
altitudini ce ajung la peste 2.400 m, reprezentata de Muntii Capatanii (Vf.Ursu - 2.124
m), zonele centrala si sudica sunt dominate de dealuri prelungi si podisuri , cea mai
sudica relief este Platforma Oltetului.
Clima judetului Valcea este temperat-continentala, caracterizata prin ierni lungi si
friguroase si veri scurte, mai umeda in zonele inalte si cu temperaturi mai ridicate si
precipitatii mai reduse in zonele joase.
In judetul Valcea exista2 :
- 2 municipii :
Rm.Valcea-119.249locuitori
Dragasani - 22.374 locuitori
-8 orase
Baile Govora - 3.137 locuitori
Baile Olanesti - 4.530 locuitori
Calimanesti - 8.930 locuitori
Horezu-7.356locuitori
2 Institutul National de Statistica
2
Brezoi-7.546locuitori
Ocnele Mari - 3.572 locuitori
Babeni
Balcesti
-78 comune cu 560 de sate
Ramnicu Valcea se ridica pe locul unde, cu milenii de ani in urma, existau asezari
umane ordonate. Vestigiile arheologice descoperite pana in prezent dau cu aproximatie ca
data a constructiilor de aici perioada neolitica si epoca bronzului. De asemenea, mai pot fi
intalnite la tot pasul semne ale unor constructii din epoca daco-romana, atestand
continuitatea unei vieti urbane din negura vremurilor si pana in prezent .
Municipiul Ramnicu Valcea, resedinta judetului Valcea, este plasat la o altitudine
de 440m, de-a lungul raului Olt. Suprafata administrativ-teritoriala a municipiului
masoara 8952 ha.
In judetul Valcea se pot delimita 4 zone mari de interes turistic deja consacrate,
respectiv :
turismul montan
statiunile balneoclimaterice
turismul cultural si monahal
agroturismul
Acestora le putem adauga inca o destinatie turistica si anume "turismul sportiv si
de agrement" (vanatoarea si pescuitul).
Trasaturile unitare ale culturii populare valcene sunt prezentate in toate cele trei
arii etnofolclorice: montana, colinara, de ses.
In centrele de mestesuguri populare din Valcea se foloseste o complexitate de
tehnici si genuri artistice (la Horezu, spre exemplu ceramica, lemn, textile, feronerie,
s.a.); se realizeaza creatii originale de inalta valoare ce marcheaza personalitatea judetului
in acest domeniu: ceramica din Horezu si Vladesti, obiectele de lemn pentru uz casnic si
mobilier de la Romanii de Sus, Horezu, constructorii de fluiere din Vaideeni si Ursani
Horezu, cojocarii din Barbatesti si Vaideeni, creatoarele de costume populare din
3
Barbatesti, Pietrari, Bunesti s.a., la care adaugam arhitectura locuintei si portul popular
din toate localitatile zonei.
Zona montana, reprezentand 1/3 din suprafata judetului, ofera atractii
formidabile :
chei
cascade
pesteri
peste 80 de trasee marcate si intretinute
posibilitatea practicarii alpinismului, schiului, pescuitului si vanatorii sportive,
precum si numeroase puncte belvedere.
Turismul montan beneficiaza de conditii deosebite de cazare si petrecere a
vacantelor in statiunile de acum celebre, Voineasa si Vidra. Armonia teritoriului,
privelistile de o rara frumusete din defileele Oltului, Lotrului, Lotrisorului si Bistritei,
salba de lacuri de acumulare, dintre care nu putem sa nu amintim Bradisorul si Vidra,
partiile de schi si traseele turistice, toate la un loc fac ca turistul sa se simta bine si sa
revina in aceste locuri.
Prin numarul mare de izvoare de ape minerale, datorita calitatii lor, sunt
recunoscute de medicii si turistii romani si straini ca fiind tamaduitoare a celor mai
diverse afectiuni, facand de secole adevarate minuni. Bogatia de izvoare de ape minerale
care abunda unele zone geografice si peisajul pitoresc pe care-l "scalda" se etaleaza cu
maretie in statiunile balneoclimaterice de renume ale judetului Valcea
-Calimanesti - Caciulata
-Baile Olanesti
-Baile Govora
-Ocnele Mari - Ocnita
cunoscute nu numai in Europa, ci in intrega lume, cu o carte de vizita impresionanta.
Turismul cultural si monahal prezinta un binemeritat interes, cuprinzand:
-monumente arheologice;
-situri arheologice;
-monumente, ansambluri si rezervatii de arhitectura;
-monumnete si ansambluri memoriale;
4
-asezari si vestigii istorice si culturale.
Resursele naturale ale judetului sunt reprezentate de:
- flora si fauna bogate
- paduri de conifere si foioase
- suprafete intinse de pasuni, fanete, terenuri agricole si plantatii.
La toate acestea putem adauga doar cele mai importante resurse minerale naturale,
respectiv: pegmatite cu cuart, feldspat si mica (zona Voineasa), calcar (in bazinul Costesti
- Bistrita), sare (Ocnele Mari), carbune (Berbesti, Alunu, Copaceni), titei si gaze naturale
(Babeni, Madulari, Fauresti ).
Economia judetului Valcea are un profil industrial - agrar. Repartizarea
activitatilor economice pe teritoriul judetului scoate in evidenta dezvoltarea industriei in
municipiul Ramnicu Valcea, cultura cerealelor si a vitei de vie in sud, pomicultura si
silvicultura in zona nordica.
Suprafata agricola a judetului Valcea3 este de 2463,1 Km2, reprezentand 42,7%
din suprafata totala a judetului si 1,7 % din suprafata agricola totala a tarii. Din aceasta :
- 33,7 % reprezinta terenuri arabile,
- 45,3% pasuni,
- 12,7% fanete,
- 1,7% vii si pepiniere viticole
- 6,6 % livezi si pepiniere pomicole.
Dupa forma de proprietate, la sfarsitul anului 2000 sectorul privat detinea 99,2 din
suprafata agricola.
Productia totala agricola a fost in anul 2000 de 3832,8 miliarde lei preturi curente,
din care:
65,3 % productie vegetala (2502,5 miliarde lei )
34,7 % productie animala. (1330,3 miliarde lei)
Din intreaga productie agricola, 90,4 % s-a obtinut in sectorul privat.
3 Directia Judeteana de Statistica Valcea
5
Cifra de afaceri a unitatilor industriale a fost in anul 2000 de 12.497,9 miliarde lei
(55 % din cifra de afaceri totala a agentilor economici din judet) iar aceasta la randul ei a
fost determinata in proportie de :
46,3% de industria chimica,
17,8 % productia, transportul si distribuirea energiei electrice si termice, a
gazelor si apei calde
9,7 %, industria alimentara si a bauturilor
5,3 % extractia si prepararea carbunelu
20,9 %alte ramuri industriale.
Agricultura si silvicultura din suprafata totala a judetului, 42,7% este suprafata
agricola (dealuri, livezi, vii), iar restul este acoperita de padure si alta vegetatie forestiera.
Fondul funciar agricol este de 245789 ha, din acesta 35,7% constituie teren arabil, 44.5%
sunt pasuni, 12,8% fanete, iar restul plantatii de livezi si vii. Cresterea de animale este o
activitate de baza in mediul rural.
Cele mai bine reprezentate sectoare agricole din judetul Valcea sunt cel viticol si
cel pomicol, datorita in primul rand reliefului deluros si climei prielnice. Situat la o
altitudine medie, in mijlocul dealurilor subcarpatice si avand o clima blanda, judetul
Valcea este renumit pentru legumele si fructele sale. In zona Dragasani se obtine o mare
varietate de vinuri si de asemenea de struguri de masa. Speciile pomicole sunt din cele
mai variate, de la pruni si meri la aluni si nuci. Bine reprezentate sunt de asemenea
culturile de cereale (porumb, orz, grau).
Tabel cu impartirea pe suprafete a judetului Valcea4
2003 2004 2005 2006 2007
Suprafata totala 576477 576477 576477 576477 576477
a) Suprafata
agricola din care:
246260 246219 245920 245866 245789
Arabil 86702 87986 87962 87978 87915
4 Anuarul Statistic al judetului Valcea 2008
6
Pasuni 109820 109198 108721 108918 109389
Fanete 31552 30923 31184 31183 31509
Vii si pepiniere
viticole
4047 4063 4026 3879 3856
Livezi si pepiniere
pomicole
14139 14049 14027 13908 13120
b) Paduri si alte
terenuri cu veg
forestiera
290899 290880 290880 290880 290880
c)Ape si balti 12544 12544 12544 12544 12544
d) Alte suprafete 26774 26834 27133 27187 27264
Chimia valceana este reprezentata de SC OLTCHIM SA si UZINELE SODICE
Govora SA.
Judetul Valcea se afla la sfarsitul anului 2000 pe locul I pe tara la productia de
soda calcinata cu 58% din productia pe tara si la productia de soda caustica (cu 70,6% din
total) si pe locul II la productia de antidaunatori (37,5 % din total) si la productia de var
(16,2 % din total).
Livrarile la export se estimau in luna august 2002 la circa 543,3 miliarde lei,
reprezentand peste 21,3 % din resursele lunii august si peste 42,6 % din livrarile lunii
august.
Judetul Valcea dispune de bogate rezerve de :
- petrol
- gaze naturale
- carbune
- si un imens potential hidroenergetic toate acestea dand posibilitatea
dezvoltarii industriei energetice.
Pe langa Termocentrala Govora care are o putere industriala de 307 MW asigura
alimentarea cu energie a intregii platforme industriale, in judet mai functioneaza
Hidrocentrala Lotru - Ciunget, cu o putere industriala de 510 MW, doua hidrocentrale pe
raul Lotru, la Bradisor (115 MW), Malaia (18 MW) si alte 11 hidrocentrale pe raul Olt .
7
Liniile de cale ferata de folosinta generala in exploatare la 31.12.2000 insumau
164 km. Raportat la suprafata judetului, reteaua de cale ferata de folosinta generala in
exploatare prezinta o densitate de 28,4 km la 100 de km patrati, mentinandu-se la acelasi
nivel de mai multi ani.
Drumurile publice5 la sfarsitul anului 2007 totalizau 2167 km, in crestere cu 139
km (6,85 %) fata de anul precedent. Din totalul drumurilor publice, 490 km sunt drumuri
nationale (22,6 %) si 1677 km (77,4 %) sunt drumuri judetene si comunale. Din totalul
drumurilor publice 27,9 % (605 km) erau drumuri modernizate. Densitatea drumurilor
publice la 100 km patrati era de 37,6 km.
In sectorul edilitar, dotarea tehnica este la nivel corespunzator, urmare a realizarii
unor obiective de investitii in domeniu.
Reteaua de distributie a apei potabile era la sfarsitul anului 2007 de 1243 km, iar
volumul de apa potabila distribuita a fost in anul 2007 de 32.174 mii mc. De mentionat
faptul ca din cei 1243 km de retea de distributie a apei potabile, 714 km reprezinta
lungimea retelei din municipii si orase (57,5 %).
Prin incheierea Acordului de asociere la Uniunea Europeana (Acordul European),
Romania s-a angajat ireversibil pe calea integrarii europene.
Uniunea Europeana sprijina Romania in procesul de aderare prin oportunitatile de
finantare care cuprind :
Programele Comunitare
Phare
Ispa
Sapard
In judetul Valcea a fost aprobata finantarea pentru o serie de proiecte depuse pe
diversele linii de finantare6. Cele mai importante sunt :
SOLICITANT FINANTATOR
SUMA
APROBATA PROIECT
Primaria Rm.Valcea ISPA 11.004.825 EURO Managementul
5 Directia Judeteana de Statistica Valcea6 Consiliul Judetean Valcea
8
integrat al deseurilor
in Rm. Valcea
Consiliul Judetean SAPARD 1.178.909 EURO
ModernizareDC
Popesti-
Botorani(Maciuca)
Consiliul Judetean SAPARD 1.166.269 EURO
Modernizare DC 160-
Stoenesti
Consiliul Judetean SAPARD 1.119.779 EURO
Alimentare cu apa-
Lapusata
Consiliul Judetean SAPARD 1.101.908 EURO
Alimentarea cu apa-
Sutesti
Cernisoara SAPARD 1.00.0000 EURO
Modernizare drum
comunal
Cernisoara SAPARD 1.839.171EURO Alimentare cu apa
Maciuca SAPARD 1.000.000 EURO
Modernizare DC
71Popesti /Botorani
Lalosu SAPARD 23.576000.000lei
Construire drum
comunal si a pod
aferent;
In ultimii ani, judetul Valcea a inregistrat progrese substantiale in diferite domenii
ale dezvoltarii durabile.
Municipiul Ramnicu Valcea a primit trei ani la rand, incepand cu 1999, Diploma
"Oras in Drum spre Integrare Europeana", din partea Uniunii Europene, pentru progrese
remarcabile in domeniul apei, calitatii aerului, managementului deseurilor si accesului la
informatii.
9
Structura socio-demografica
Populatia7 judetului Valcea era la 1 Iulie 2007 de 411576 locuitori, cu o densitate
de 71.4 loc/km2, inscriindu-se printre judetele cu densitate relativ mica, sub media
nationala, dar apropiata de cea a regiunii din care face parte.
Unitate teritoriala Suprafata Km2 Populatie 2007 Densitate
Romania 238390.7 21537563 90.3
Reg S-V Oltenia 29211.69 2279849 78.0
Jud Valcea 5764.77 411576 71.4
In ceea ce priveste distributia teritoriala a densitatii populatiei putem constata ca
in general in rural valoarea ei este de 4 ori mai mica decat in urban (46,9 fata de 192,2
locuitori/km2 ). Daca analizam gruparea unitatilor administrativ teritoriale dupa acest
indicator putem vedea ca valorile densitatii cuprind un interval extrem de larg, de la 10
locuitori/ km2(Voineasa, Tetoiu, Caineni, Malaia) pana la 250 locuitori/km2 (orasele Baile
Govora si Babeni). Cum era de asteptat, municipiile judetului au cea mai mare densitate
de populatie, 435 locuitori/km2 in municipiul Dragasani si 1250 locuitori/km2 in
municipiul resedinta Ramnicu Valcea. Densitati mai mari de 100 locuitori/km2
inregistreaza numai localitatile din jurul acestor municipii, restul teritoriului, in special
nordul si sud-vestul, avand populatie putina raportata la suprafata administrativa
existenta.
7 Sursa primara de date: Baza TEMPO online, a INS
10
Volumul populatiei judetului8, pe cele doua medii rezidentiale, are o structura
inversa comparativ cu valorile inregistrate la nivel national, in sensul ca populatia rurala
din Valcea se apropie de 55%, valoare egala cu populatia urbana a Romaniei.
Numarul populatiei In % fata de total
Total Masculin Feminin Masculin Feminin
1 Iulie 2003
1 Iulie 2004
1 Iulie 2005
1 Iulie 2006
1 Iulie 2007
418463
416908
415181
413511
411576
205312
204554
203702
202820
201865
213151
212354
211479
210691
209711
49.06
49.06
49.06
49.04
49.04
50.94
50.94
50.94
50.96
50.96
Putem afirma ca populatia judetului este majoritar rurala, cu o pondere mai mare
fata de ponderea la nivel regional.
Populatia9 rurala din judet a fost preponderent majoritara in ultimii 20 de ani, in
ciuda fluxurilor de migratie rural-urban din perioadele de dezvoltare economica a
oraselor.
Unitate teritoriala Populatie 2007 Urban % Rural %
Romania 21537563 55.1 44.9
Reg S-V Oltenia 2279849 47.7 52.3
Jud Valcea 411576 45.4 54.6
8 Anuarul Statistic al judetului Valcea 2008
9 Sursa primara de date: Baza TEMPO online, a INS
11
Total Urban Rural Urban Rural
1 Iulie 2003
1 Iulie 2004
1 Iulie 2005
1 Iulie 2006
1 Iulie 2007
418463
416908
415181
413511
411576
182653
187793
187829
187358
186838
235810
229115
227352
226153
224738
43.6
45.0
45.2
45.3
45.3
56.4
55.0
54.8
54.7
54.7
Distributia populatiei judetului Valcea pe sexe reflecta un relativ echilibru intre
ponderea populatiei feminine si a celei masculine. Comparand distributia populatiei pe
sexe inregistrata la nivel national cu cea a judetului, observam ca nu exista o diferenta
semnificativa intre cele doua distributii.
Analizand distributia populatiei pe sexe si medii constatam ca in urban ponderea
populatiei feminine (51,6%) este usor mai ridicata decat in rural (50,3%), si a avut
tendinte usoare de crestere in ultimii 15 ani. Acelasi fenomen il intalnim si in cazul
populatiei masculine, dar in mediul rural, unde tinde sa fie usor mai mare ca pondere.
Totusi nici in acest caz nu se poate vorbi de o diferenta semnificativa a distributiei
populatiei pe sexe.
Lista titularilor de activitati/activitatea potential poluatoare
12
Principalele ramuri industriale din judet se bazeaza pe exploatarea resurselor
naturale existente si instituie principalele surse de poluare fixe:
industria energetica - utilizeaza potentialul energetic al Oltului si al afluentilor sai,
realizand o productie de peste 1000 MW.
industria chimica - judetul Valcea detine una dintre cele mai mari capacitati de
prelucrare in acest domeniu din tara, aici sunt produse mai mult de 70 de produse
diferite, printre care produse sodice si derivati, produse organice de sinteza,
produse macromoleculare, solventi organici clorurati, produse agrochimice, etc.
Multe dintre aceste produse constituie materii prime sau intermediare pent
amuri. Principalii reprezentanti ai acestei ramuri in judetul Valcea sunt S.C. OLTCHIM
S.A. si S.C. UZINELE SODICE GOVORA
industria extractiva: exploatarile de cãrbune de suprafatã(lignit) de la Berbesti si
Alunu si exploatarea de calcar de la Bistrita
exploatarea si prelucrarea lemnului, incluzand si productia de mobila. Cele mai
importante unitati din acest domeniu sunt S.C. COZIA FOREST S.A. si S.C. ELVILA
S.A, filiala Carpatina, prima avand ca obiect de activitate exploatarea lemnului si cea de
a doua prelucrarea acestuia si productia de mobila.
industria constructoare de masini produce echipamente pentru industria
petrochimica, pentru industria producatoare de autovehicule, elemente hidraulice,
etc. Principalii reprezentanti ai acestei ramuri sunt S.C. VILMAR S.A., un joint-
venture Franco-Roman, S.C. ROTI AUTO S.A. Dragasani si S.C. HERVIL S.A.
industria usoara este de asemenea bine reprezentata prin fabrici producatoare de
imbracaminte si incaltaminte din piele si inlocuitori, textile si materiale netesute.
industria alimentara este reprezentata de fabrici de conserve din legume si
fructe,de produse lactate,de panificatie si bauturi racoritoare si alcoolice.
Emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot, provenite in special din arderea
combustibililor fosili, de la spalarea combustibililor solizi, din reactii chimice si din
transport, sunt principalele surse de acidifiere. Acesti poluanti, sunt transportati pe
distante mari fata de sursa impurificatoare, unde in contact cu lumina solara si vaporii de
apa formeaza compusi acizi. Prin precipitatii acestia se depun pe sol sau intra in
compozitia apei, ducand la degradarea solului, apelor precum si la deteriorarea
13
ecosistemelor. Estimarea emisiilor de gaze cu efect acidifiant s-a facut pe baza
inventarului anual al emisiilor atmosferice, realizat prin aplicatia CORINVENT
In judetul Valcea au fost inventariati un numar de 20 de agenti economici care
desfasoara activitati ce fac obiectul directivei COV din utilizarea solventilor in activitati
si instalatii. Acestia au avut termen de indeplinire a masurilor impuse prin prevederile
directivei in vederea reducerii emisiilor de compusi organici volatili astfel incat sa
respecte valoarea limita prevazuta de legislatia romaneasca, care transpune aceasta
directiva, pana la 30.10.2007. O parte dintre acesti agenti economici care nu dispun de
mijloace financiare pentru a se echipa in vederea respectarii valorilor limita a compusilor
organici volatili au dat faliment, cum ar fi SC Valceana SA, SC Finca SA, SC Oltplast Sa
si SC Optima SA. O alta parte a compusilor organici volatili provin din distribuirea
benzinei in statii sau la terminale, activitate care face obiectul celeilalte directive a COV,
directiva emisiilor de compusi organici volatili de la distributia benzinei, de asemenea
monitorizata. In judetul nostru, majoritatea statiilor de distributie s-au echipat
corespunzator prevederilor legislatiei, in vederea respectarii valorilor limita a emisiilor de
COV.
Pana in 2007, emisiile de pulberi in suspensie de tip PM10 s-au masurat intr-un
singur punct, la sediul Agentiei de Protectie a Mediului Valcea; pe platforma industriala
nu s-au masurat, din lipsa aparaturii adecvate.
14
2.Analiza SWOT10
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITATI RISCURI
Cadrul natural
- capital natural variat;
- peisaje naturale diversificate;
- relief complex – de mare atractivitate
turistica;
- retea hidrografica complexa
- suprafata mare ocupata de luciile de apa;
- climat temperat cu nuante moderate;
- fauna si flora bogate;
- soluri cu profil si textura bine dezvoltate;
- manifestarea unor fenomene
geomorfologice de modelare
actuala prin eroziune fluviatila si
eoliana, precum si a
fenomenelor gravitationale de
versant;
- prezenta fenomenelor de
torentialitate cu precadere in
zona subcarpatica;
- structura litologica ce
predispune la alunecari de teren
mai ales in zona subcarpatica.
-programe de valorificare si
promovare a capitalului
natural ca resursa turistica.
-existenta unor zone
predispuse la dezastre naturale
(alunecari de teren, inundatii);
-disparitia unor specii de
plante si animale in lipsa unor
programe speciale de protectie
a acestora.
Calitatea aerului
- tendinte pozitive in reducerea poluarii; - existenta unor zone critice sub - e existenta unor programe
10 Consiliul Judetean Valcea
15
aspectul poluarii aerului datorata
activitatii industriei extractive,
chimice si lemnului;
in infrastructura de mediu neconformarea cu cerintele
legale de mediu a unor
agenti/activitati umane.
- existenta resurselor de apa potabila;
- existenta Planului Local de Actiune pentru mediu;
- existenta unor structuri (institttii) cu activitate in
domeniul mediului (APM si GNM – Comisariatul
Judetean Valcea );
- continuarea defrisarilor
necontrolate cu efecte asupra
poluarii aerului, eroziunii solului;
- insuficienta educare si
informare a populatiei in
domeniul protejarii mediului;
- relativa pasivitate a ONG-urilor
in ceea ce priveste protectia
mediului;
- utilizarea crescuta a mijloacelor
de transport non-euro.
ce se vor derula cu finantare
externa;
- cresterea interesului
autoritatilor locale in
promovarea de parteneriate
in vederea protectiei
mediului;
- atragerea investitorilor care
au resurse financiare in
implementarea tehnologiilor
curate;
- aplicarea principiului
„poluatorul plateste”;
dezvoltari in zonele
industriilor si serviciilor
- Modificarea climatelor
locale datorate defrisarilor
masive
16
nepoluante de tehnologii
inalte si valoare adaugata
ridicata.
Locuirea
crestere constanta a fondului de locuinte;
prezenta unor areale rurale, situate in estul municipiului
Ramnicu Valcea si partea central – sudica a judetului, cu
un fond de locuinte bogat cantitativ (peste 500
locuinte/1000 locuitori, sub 1,94 locuitori/locuinta)
calitate slaba a locuirii in
mediul rural din cauza
gradului scazut de dotare al
locuintelor
Utilizarea pentru incalzirea
gospodariilor individuale a
carbunilor inferiori
Insuficiente retele distributie
gaz metan
existenta Agentiei Nationale
pentru Locuinte;
finantare europeana prin
fonduri structurale;
facilitati bancare pentru
reabilitarea si consolidarea
locuintelor private.
cresterea nejustificata a
pretului locuintelor;
cresterea cererilor pentru
locuinte sociale din cauza
scaderii nivelului de trai;
lipsa fortei de munca
specializate in constructii din
cauza emigrarii.
Infrastructura de transport
pozitie geografica favorabila a judetului, care este
strabatut de coridorul paneuropean IV rutier si de
lipsa autostrazilor;
drumuri nationale care nu
existenta programelor
nationale de modernizare a
deplasarea transportului
17
Retelele trans- europene rutiera si feroviara TEN-R si
TEN-F;
corespund cerintelor traficului
actual, avand doar doua benzi
sau capacitate portanta scazuta
(DN 67);
sectorului rutier feroviar spre cel rutier;
- buna densitate a drumurilor publice (37,6 km/100km²)
fata de media nationala (33,5 km/100km²);
- pondere ridicata a drumurilor nationale (9 trasee, dintre
care un drum european – E 81);
- starea precara a unui procent
ridicat de drumuri locale,
judetene si comunale (54%
nemodernizate), lipsa
variantelor ocolitoare ale
localitatilor duce la
ingreunarea traficului si
poluarea fonica si cu noxe a
zonelor urbane;
- densitate foarte scazuta a
retelei feroviare
(28,3km/1000km²);
- inexistenta cailor ferate
;
- existenta programelor de
dezvoltare a retelei nationale
de cai ferate;
- posibilitatea accesarii
fondurilor structurale
europene prin Programul
Operational Sectorial de
Transport;
- construirea autostrazii pe
traseul coridorului IV pan-
european.
alocarea unor resurse reduse
pentru dezvoltarea sistemelor
de transport rutier si feroviar;
fonduri insuficiente la bugetele
locale pentru modernizarea
retelei rutiere locale;
lipsa parteneriatelor intre
administratiile locale pentru
cooperare in proiecte de
infrastructura;
diminuarea volumului
transportului de calatori si
marfa in condittile unei
18
electrificate; recesiuni economice.
Productia si transportul energiei electrice
potential energetic foarte ridicat, judetul avand un aport
deosebit la sustinerea functionarii Sistemului Energetic
National (71,57% din totalul productiei hidroelectrice);
varsta inaintata a unor
hidroagregate si epuizarea
duratei de viata;
sisteme de iluminat
accesarea unor finantari
nerambursabile in vederea
reabilitarii si redimensionarii
seceta prelungita pe parcursul
mai multor ani care poate
afecta potentialul si
alimentarea cu energie
- cea mai mare parte a energiei electrice se produce in
conditii optime, avantajoase pentru mediu, in
hidrocentralele de pe raurile Olt si Lotru, fiind
nepoluante, usor de intretinut si eficiente;
public depasite fizic si moral,
cu randamente mici, costuri
mari, mai ales in mediul rural;
sistemelor de utilitati;
- interconectarea centralelor
termice in scopul extinderii
cogenerarii (energie electrica
+ termica).
electrica a judetului;
- intreruperi ale furnizarii cu
energie electricaadatorate
uzurii avansate a unei parti a
liniilor electrice.
Productia si transportul energiei termice
numarul redus de apartamente debransate de la sistemul debransarea partiala sau totala existenta programului national montarea de instalatii de
19
de alimentare centralizata cu energie termicaa(SACET)
Ramnicu Valcea;
existenta in unele localitati a unor locuinte colective si a
dotarilor publice aferente, amplasate grupat, constituie
realizarea unor dotari tehnico-edilitare moderne si fiabile;
a unora dintre consumatorii de
la SACET, in lipsa unor
sisteme adecvate de
echilibrare in timp real a
retelelor primare si secundare
si a instalatiilor interioare;
uzura fizica si morala a
retelelor (in special cele
secundare), precum si a
instalatiilor interioare
pentru reabilitarea termica a
cladirilor care va contribui la
cresterea confortului termic si
reducerea consumului de
combustibil;
posibilitatea de montare a
unor sisteme moderne de
racordare la SACET (puncte
termice de scara de
incalzire centrale sau locale
improvizate, precum si lipsa
intretinerii corecte a lor poate
conduce la intoxicatii,
incendii sau explozii.
- existenta echipamentelor moderne a permis instalarea
de sisteme de incalzire de apartament corespunzatoare
din punct de vedere tehnic si al sigurantei in functionare.
- sisteme improvizate de
alimentare cu caldura care
sunt necorespunzatoare din
punct de vedere tehnic, sanitar
sau al riscului de incendiu;
- izolarea termica
necorespunzatoare a cladirilor
bloc sau de apartament), va
permite reducerea riscurilor in
functionare, a poluarii
mediului, precum si a
costurilor specifice, crescand
gradul de control al
utilizatorilor finali asupra
20
conduce la, consum mare de
energie,
sistemelor de alimentare cu
energie termica.
Gaze naturale si fluide combustibile
-alimentarea localitaatilor importante din zona sudica a
judetului Valcea, precum si de pe Valea Oltului, prin
intermediul unui sistem de conducte de transport
orientate vest-est si nord-sud;
-existenta unor zone de siguranta de-a lungul conductelor
a caror valoare s-a pastrat constanta de-a lungul timpului
si, in prezent, poate fi redusa in anumite cazuri la 40m;
-lipsa sistemelor de alimentare
cu gaze naturale in zona
central – vestica si de nord a
judetului Valcea din cauza
dificultatilor de montare
(conditiile de relief), a izolarii
localitatilor si a structurii
afanate a localitatilor
existente;
-amplasarea retelelor de
transport in zone care au fost
introduse in intravilan si/sau
au fost retrocedate conform
Legii18/1991 si in care
accesul se face cu dificultate
-existenta unor zacaminte de
gaze asociate in zona de sud-
vest a judetului;
-reducerea consumului
industrial de gaze naturale,
creandu-se astfel conditii
pentru alimentarea
consumatorilor casnici din
retelele existente;
-tendinta de eliminare a
consumului de combustibil
solid pentru incalzire si
prepararea apei calde
menajere si a buteliilor de
aragaz pentru prepararea
-cresterea consumului de gaze
naturale si a dependentei de
acest tip de combustibil in
localitati prin montarea de
centrale de bloc, de scara de
bloc si de apartament;
-nerespectarea distantelor de
siguranta dintre obiectivele
construite si conductele de
gaze;
21
hranei si inlocuirea lor cu
folosirea gazelor naturale;
- amplasarea Statiilor de reglare masurare predare
(SRMP) pe terenuri care apartin SNTGN TRANSGAZ;
- amplasarea conductelor de presiune medie, respectiv
redusa de-a lungul cailor de comunicatie;
- amplasarea statiilor de reglare de sector (SRS) pe
terenuri care apartin primariilor;
- prezenta conductelor de transport titei si gazolina care
traverseaza partea sudica a judetului;
- amplasarea retelelor de
transport pe trasee neparalele
cu caile de comunicatie si la
distanta de acestea;
- costul ridicat al investitiei de
realizare a sistemelor de
conducte de transport;
- necesitatea inlocuirii
conductelor de transport gaze
cu conducte cu grad sporit de
siguranta, in cazul amplasarii
in culoarul de protectie a unor
constructii care adapostesc
persoane;
- existenta exploatarilor de
titei in zona de sud-vest a
judetului;
- existenta unor culoare de
transport si a unor facilitati
(statii de pompare, depozite cu
personal permanent) care pot
deveni inclusiv trasee pentru
tranzitarea teritoriului tarii cu
produse petroliere sau pentru
exportarea produselor rafinate
in Romania.
-lipsa spatiilor pentru
amplasarea conductelor de
gaze de-a lungul drumurilor
(la sosele montarea
conductelor ar trebui facuta pe
ambele laturi pentru
eliminarea traversarilor
apropiate);
-pericol de explozie si
incendiu ca urmare a
pierderilor de gaze naturale
tranzitate, din cauza uzurii
conductelor sau a
nerespectarii de catre
consumatori a prevederilor
22
impuse de legislatia in
vigoare;
Surse regenerabile de energie
existenta unor resurse de ape geotermale in arealul
Calimanesti exploatate prin sisteme complexe in bune
conditii si care creaza premise pentru extinderea lor in
viitor;
exploatarea
necorespunzatoare a
zacamintelor conduce la
colmatarea forajelor si a
conductelor cu sarurile care se
depun prin scaderea presiunii
la capul de forare
posibilitatea accesarii
fondurilor structurale pe POS
de mediu;
-accidente sau inconfort in
cazul unei exploatari
necorespunzatoare a apelor
geotermale, care au o
temperatura si un debit
constant
- lipsa radioactivitatii apelor geotermale din judetul
Valcea.
;
- neutilizarea potentialului de
energie solara sau eoliana in
perioadele favorabile
meteorologic.
- extinderea sistemelor de
incalzire si utilizare complexa
a energiei geotermale pe baza
experientei acumulate, tinand
seama de noi solutii
tehnologice si manageriale;
;
- reintroducerea in panza
freatica a unor ape geotermale
folosite cu temperatura prea
ridicata, care pot afecta starea
23
- posibilitatea montarii unor
instalatii solare locale de
preparare a apei calde
menajere si, pe viitor, a unor
alte surse de energie pornind
de la energia solara, in special
in zonele izolate cu potential
turistic;
- utilizarea pentru incalzire a
deseurilor de lemn, precum si
a peletilor din rumegus de
lemn.
panzei freatice.
Amenajari pentru gestionarea deseurilor menajere si industriale
-in executie depozit ecologic de deseuri menajere
amplasat in apropierea Municipiului Rm. Valcea;
-depozitele industriale
nepericuloase (bataluri,
depozite de cenusa si zgura,
halde de steril) apartinand
SC. C.E.T S.A., SC Uzinele
-existenta programelor
comunitare de sustinere a
investitiilor in domeniul
managementului deseurilor
-nivelul critic scazut al
populatiei fata de problema
deseurilor.
24
Sodice Govora SA,
exploatarilor miniere de la
Ramnicu Valcea, Berbesti,
Alunu care nu corespund in
totalitate cerintelor de
protejare a mediului
inconjurator;
- depozit de deseuri
periculoase la SC Oltchim
SA la care, desi s-a sistat
activitatea de depozitare,
lucrarile de inchidere a
depozitului urmeaza sa se
efectueze pana in 2010;
- existenta depozitelor de
deseuri menajere din zona
rurala, neamenajate,
improvizate, amplasate in
;
- planul de Implementare a Directivei comunitare 99/31/CE
(directiva privind depozitarea deseurilor);
- existenta Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor Valcea
- 2007 elaborat de Agentia pentru Protectia Mediului Valcea;
- proiectul in derulare « Managementul Integrat al deseurilor
municipale in judetul Valcea », scopul fiind implementarea unui
nou sistem de colectare, inchiderea depozitului Raureni,
construirea unei statii de compost, construirea unui depozit
ecologic de deseuri la Fetesti
25
locatii nepotrivite,
constituind surse de poluare
a factorilor de mediu.
Agricultura
-fond funciar agricol important (43%), preponderent in
jumatatea sudica a judetului, care favorizeaza dezvoltarea
unei agriculturi diversificate;
-traditie in cresterea animalelor (bazata pe suprafetele
extinse de pasuni si fanete – 25%), pomicultura,
preponderent in zona subcarpatica si viticultura in arealul
sud-estic centrat pe Dragasani;
-prezenta unor zone cu activitate agricola vegetala si
zootehnica intensa si diversificata (productii performante
peste media zonei la 3-4 culturi sau produse), care ocupa
in principal arealul central si sudic al judetului
fragmentare excesiva a
terenurilor agricole,
evidentiata de suprafata medie
foarte redusa a exploatatiilor
individuale (2,7 ha);
-numar redus de exploatatii de
tip asociativ juridice (11) sau
familiale (4), precum si
tendinta scazuta de asociere a
producatorilor agricoli;
-prezenta unor zone extinse in
care se practica o agricultura
de subzistenta;
-productivitate scazuta in
-posibilitatea accesarii
fondurilor structurale in
cadrul Politicii Agricole
Comunitare;
-diversificarea oportunitatilor
de creditare pentru micii
producatori;
-cerere ridicata de produse
agricole ecologice coroborata
cu potentialul crescut pentru
practicarea unei agriculturi
ecologice;
-interes si potential ridicat
-cresterea suprafetelor de
teren ramase necultivate;
-presiuni asupra terenurilor
agricole din cauza extinderii
necontrolate a zonelor
construite;
-reducerea suprafetelor
agricole ca urmare a
proceselor de eroziune a
terenurilor;
-interesul scazut al generatiei
tinere pentru activitatile
agricole;
-cresterea dependentei pietei
26
agricultura;
-utilizarea nerationala a
ingrasamintelor cu efect toxic
asupra microflorei din sol si a
productiei vegetale;
-agricultura necompetitiva cu
cea practicata la nivel
European
-subventii modeste in
agricultura
pentru agroturism;
-promovarea produselor
alimentare locale, tradttionale.
interne de importul produselor
agricole;
-concurenta crescuta a
produselor de import care au
preturi mai scazute decat cele
de pe piata interna.
Silvicultura
-fond forestier deosebit de bogat, care ocupa circa 50%
din suprafata totala a judetului;
-stare generala buna de sanatate a padurilor, neafectate
major de boli, uscare, seceta sau poluare;
-cresterea volumului de masa lemnoasa pusa in circuitul
economic;
-lucrari de regenerare a fondului forestier – taieri de
-pondere redusa a padurilor cu
rol de productie si protectie
(12% din totalul suprafetelor
silvice, majoritatea avand rol
de protectie, deci improprii
exploatarii);
-exploatarile excesive din
-alinierea legislatiei specifice
care reglementeaza activitatea
de protejare si valorificare a
padurilor la tendintele si
practicile in domeniu la nivel
european
-tendinta de promovare a unui
-continuarea taierilor ilegale
de arbori in lipsa unui control
eficient;
-presiuni antropice puternice
(turismul in mod deosebit),
care pot duce la degradarea
27
regenerare, igienizare, curatire a padurilor, degajari,
rarituri in paduri tinere;
-lucrari de impaduriri pe circa 100 ha.
ultimii 40 de ani au generat
dezechilibre in clasele de
varsta ale padurilor;
-taieri abuzive de arbori din
fondul forestier privat;
-existenta unor zone
impadurite afectate de
inundatii (12000ha) sau
incendii (11ha);
-slaba valorificare a
produselor asociate padurii
(fructe de padure, ciuperci
comestibile, vanat, peste)
turism durabil, prietenos fata
de mediu.
ecosistemelor forestiere;
-interventii antropice brutale
asupra unor habitate din
arealul silvic, care pot pune in
pericol unele specii sau
exemplare cinegetice sau
piscicole;
-pasunatul in padure, cu
consecinte negative asupra
ecosistemului forestier
Industria
-prezenta unor resurse locale bogate si variate care pot fi
valorificate prin industrie: sare, petrol, carbune, ape
minerale, roci folosite ca materiale de constructie;
-reducerea activitatii in
industrie reflectata de
dinamica descendenta a
-interes si potential pentru
infiintarea parcurilor
tehnologice si industriale
-neadaptarea la conditiile de
calitate impuse de Uniunea
28
-prezenta unor centre industriale reprezentative: Ramnicu
Valcea (peste 15.000 salariati), Dragasani si Babeni
(2.500 – 3.000 salariati);
-ramuri cu dezvoltare deosebita si traditie: industria
chimica, energetica, exploatarea si prelucrarea lemnului;
-trend ascendent al productiei industriale;
-existenta unor industrii competitive la export, care
valorifica potentialul material si uman al judetului;
-tendinta de dezvoltare a sectorului IMM-urilor
populatiei ocupate: scaderi
drastice in Ocnele Mari
(35%), Babeni (29%),
Ramnicu Valcea (26%);
-principala ramura generatoare
de somaj din cauza inchiderii
unor capacitati de productie
prioritar in industria
extractiva, chimica,
prelucrarea lemnului;
-existenta unor centre
industriale dependente de o
ramura dominanta (Berbesti –
exploatarea carbunelui);
-existenta unor situri
industriale disponibile in urma
restructurarilor, care necesita
reabilitari complexe si
reconversii catre alte tipuri de
utilizari(cazul intreprinderilor
(posibile locatii: Dragasani,
Babeni, Horezu, Cazanesti);
-posibilitatea accesarii
fondurilor structurale in cadrul
Programului Operational
Sectorial Cresterea
Competitivitatii Economice;
-transferul de tehnologie si
know – how catre unitatile
care in prezent produc in lohn;
-programe financiare de
sustinere a IMM-urilor;
-cooperarea intre intreprinderi
si formarea cluster-elor
industriale;
-stimularea investitiilor
productive (utilaje si
echipamentelor cu nivel
ridicat de productivitate) care
Europeana;
-exportul materiilor prime
neprelucrate, caracteristic
tarilor slab dezvoltate
economic;
-ineficienta programelor de
reconversie in zonele dominate
de industrii in declin;
-slaba corelare a programelor
de dezvoltare locale si
regionale;
-politici sociale protectioniste
care nu stimuleaza adaptarea
fortei de munca la noile
conditii economice;
-migratia fortei de munca
tinere specializate;
29
militare/de armanent)
-utilizarea unei tehnologii
invechite, uzura fizica si
morala a masinii si utilajelor;
-insuficienta orientare catre
cerintele pietei.
-capacitate inca sczauta de
atragere a investitiilor straine
pot creste productivitatea.
Constructiile
sector cu dezvoltare continua stimulat de necesitatile unei
piete in crestere, initial de stat (banci, sedii
administrative) apoi investitii private si constructii de
locuinte;
prezenta a 16 localitati in care
s-a inregistrat o dinamica
negativa a numarului de
salariati in constructii (cea mai
drastica scadere fiind in
Ramnicu Valcea).
cresterea nivelului de
dezvoltare economica a
judetului care va stimula
sectorul constructiilor;
cerere de locuinte in continua
crestere.
continuarea migratiei externe
a fortei de munca in
constructii;
presiuni asupra terenurilor
destinate constructiilor.
Turismul
30
judet recunoscut pentru potentialul turistic natural si
cultural bogat si diversificat, concentrarea preponderenta
fiind in arealul montan si submontan
posibilitatea practicarii unor forme variate de turism:
montan (arealul nordic), balnear si ecumenic (manastiri si
schituri), sportiv , agroturism (mediu nepoluat, traditii
folclorice, vinuri si gastronomie);
numar ridicat de statiuni turistice de interes national:
balneare (Calimanesti, Baile Govora, Baile Olanesti) si
montana(Voineasa)
baza turistica insuficient
modernizata ca grad de
confort si calitate a serviciilor;
indice scazut de valorificare a
capacitatilor de cazare (48,1%
in 2005);
concentrare exclusiva a
activitatii turistice in
jumatatea nordica a judetului;
domeniu schiabil insuficient
valorificat (Vidra, Obarsia
Lotrului);
localitati cu resurse balneare
nevalorificate (Ocnele Mari,
Ocnita, Costesti);
dezvoltare redusa a retelei de
turism rural in zona
subcarpatica, in raport cu
potentialul existent
-armonizarea legislatiei interne
in turism cu cea a Uniunii
Europene;
-posibilitatea accesarii
fondurilor structurale europene
(FEDER);
- modernizarea retelelor de
transport pe traseul coridorului
IV paneuropean;
- disponibilitate pentru
cooperare interjudeteana in
dezvoltarea unor retele
turistice;
- potential crescut pentru
practicarea agroturismului in
conditiile sporirii cererii;
- cresterea numarului de turisti
straini si a dorintei de noi
degradarea patrimoniului
cultural de interes turistic,
inclusiv a valorilor
etnografice;
- competitivitate scazuta a
ofertei turistice locale
comparativ cu alte zone
turistice situate relativ in
proximitate (de exemplu
Valea Prahovei)
31
destinatii
CONTEXTUL TERITORIAL INTERJUDETEAN, REGIONAL SI NATIONAL
potential deosebit al Regiunii 4 Sud-Vest, din care face
parte si judetul Valcea, pentru dezvoltarea unor activitati
diversificate, bazata pe resurse naturale complexe
existenta la nivel regional, dar
si al judetelor adiacente
judetului Valcea, a unor areale
cu probleme economice
complexe, zone de mare
saracie, afectate local de
degradari ale solului, definite
ca:
- infrastructura de transport
insuficient dezvoltata: lipsa
unei autostrazi in regiune,
densitate mica a cailor ferate
posibilitatea accesarii
fondurilor structurale care
finanteaza “Politica de
Coeziune”, pe obiectivele
“Convergenta” si “Cooperare
teritoriala Europeana”, pentru
care sunt eligibile si judetele
din zona de referinta;
- stabilirea unor zone prioritare
de interventie la nivel national,
care corespund partial zonelor
cu probleme
cresterea disparitatilor inter
si infraregionale;
tendinte concurentiale intre
judete sau localitati care pot
compromite cooperarea si
coordonarea in derularea
unor proiecte comune pentru
dezvoltarea durabila a
teritoriului zonal
32
-existenta unitatilor industriale
care prezinta riscuri
tehnologice:
-risc de accident tehnologic
legat de industria miniera in
localitatea Berbesti, comuna
Mateesti;
- zone care prezinta riscuri
legate de industria chimica:
Ramnicu Valcea, Govora,
Horezu;
gradul ridicat de uzura a
instalatiilor industriale.
Existenta programelor
comunitare de implementare a
directivelor comunitare si
sustinere a interventiilor in
domeniul mediului si implicit a
riscurilor tehnologice;
- adaptarea si aplicarea
legislatiei comunitare in
domeniul riscurilor tehnologice
- Directiva Seveso
disponibilitatea redusa de
utilizare a fondurilor
europene destinate acestui
domeniu;
posibilitatea producerii de
accidente tehnologice din
cauze naturale (inundatii,
cutermure, furtuni puternice
33
34
Strategii de dezvoltare
1) Mediu
Planul de Actiune pentru Mediu este complementar celorlalte activitati de planificare ale
autoritatilor judetene si ofera opinia publicului in ceea ce priveste problemele prioritare de mediu
precum si actiunile identificate ca prioritare in domeniul protectiei mediului. Ce aduce nou acest
Plan Local de Actiune pentru Mediu faptul ca are la baza consensul unui larg grup reprezentand
diferite parti ale societatii judetului;
este realizat conform recomandarilor UE intr-o maniera participativa, cea mai mare parte a
planului fiind realizata de catre grup.
Planul poate de asemenea servi ca argument aditional in obtinerea de resurse financiare, in
special a celor oferite de Uniunea Europeana. Fiecare proiect propus spre a fi finantat de catre
programele de asistenta financiara ale Uniunii Europene trebuie nu doar sa faca parte dintr-un
plan, dar totodata trebuie sa aiba la baza un larg consens al publicului, locuitorilor din zona caruia
i se adreseaza. Aceasta este exact ceea ce isi propune acest Plan Local de Actiune pentru Mediu
(PLAM).
Elaborarea unui Planul Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) reprezinta un proces standardizat
care poate fi folosit de catre o comunitate pentru abordarea realista a problemelor de mediu. Prin
comparatie, Agenda Locala 21 evidentiaza obiectivele si actiunile care pot fi intreprinse la nivel
local si recunoaste rolul comunitatilor locale in procesul de luare a deciziilor in ceea ce priveste
dezvoltarea durabila. Tema centrala a Agendei Locale 21 o reprezinta relatia dintre problemele
sociale, economice si cele de mediu, integrand politicile referitoare la egalitatea sanselor, la
masurile anti-saracie, cu politicile de mediu.
PLAM reprezinta un ghid si un cadru de abordare a evaluarii problemelor de mediu din punct de
vedere al prioritatilor, de elaborare a solutiilor realiste in mod eficient si cu costuri acceptabile.
Planurile Locale de Actiune pentru Mediu (PLAM) au un mare potential in solutionarea
problemelor de mediu la nivel local. PLAM presupune evaluarea aspectelor de mediu, stabilirea
prioritatilor, dezvoltarea unei viziuni comunitare, identificarea celor mai adecvate strategii de
rezolvare a celor mai importante probleme si realizarea de actiuni constand in imbunatatiri reale
ale situatiei mediului si aspectelor de sanatate publica. In acelasi timp, PLAM reprezinta una din
caile cele mai importante de participare a publicului in procesul de luare a deciziei la nivel local.
35
PLAM ofera un cadru de intalnire si discutie pentru diverse grupuri interesate, cu valori si
perspective diferite, in scopul de a obtine consensul asupra prioritatilor si actiunilor prin care se
pot aborda problemele de mediu. Prioritatile sunt apoi inscrise in planul de actiune care se
constituie intr-un proiect al investitiilor viitoare.
PLAM-urile elaborate pana in prezent au avut, printre altele, urmatoarele obiective:
1. identificarea, evaluarea, stabilirea prioritatilor de actiune
2. imbunatatirea conditiilor de mediu din comunitati
3. promovarea parteneriatului dintre cetateni, reprezentantii autoritatilor locale, ONG-uri, oameni
de stiinta, agentii economici
4. promovarea constientizarii publicului si responsabilizarea acestuia
5. intarirea capacitatii institutionale a autoritatilor locale si a ONG-urilor de a coordona si realiza
programe de mediu.
Principalele obiective pentru care s-a decis reactualizarea acestui de document sunt:
- imbunatatirea conditiilor de mediu la nivelul judetului Valcea prin implementarea unor actiuni
concrete si eficiente din punct de vedere al costurilor, in concordanta cu cerintele impuse
Romaniei de catre U.E pentru aderare;
identificarea, stabilirea si evaluarea unor prioritati de actiune in domeniul mediului in
conformitate cu valorile comunitatii locale si Strategiile sectoriale privind: protectia calitatii
aerului si atmosferei, gestionarea deseurilor etc.;
intarirea cooperarii institutionale, promovarea parteneriatului intre cetateni, reprezentantii
autoritatilor locale, ONG-uri, mediul de afaceri;
imbunatatirea participarii publicului la luarea deciziei pentru a schimba perceptia populatiei in
ceea ce priveste abordarea problemelor de mediu, constientizarea publicului, cresterea
responsabilitatii acestuia si cresterea sprijinului acordat de public pentru actiunile strategice si
pentru investitii;
intarirea capacitatii autoritatilor locale si ONG-urilor sa gestioneze si sa implementeze programe
de mediu;
monitorizarea tuturor actiunilor si asigurarea unei baze de date pentru urmarirea si unde este
cazul ajustarea, acestor actiuni;
respectarea reglementarilor nationale in domeniul mediului.
In ceea ce priveste metodologia, PLAM este impartit in doua sectiuni, fiecare fiind caracterizata
de urmatoarele scopuri:
36
Identificarea si prioritizarea problemelor de mediu in functie de efectele pe care le au asupra
mediului
Transformarea problemelor prioritare in actiuni care trebuie intreprinse de partile implicate
Atat scopurile cat si metodologia (descrisa in cele ce urmeaza) sunt bazate pe un principiu cheie,
si anume abordarea participativa a partilor implicate. Cu alte cuvinte, toata activitatea
desfasurata pentru PLAM este bazata pe participarea grupurilor interesate (factori cheie).
Planul de Actiune pentru Mediu (PAM) constituie inima unui Plan Local de Actiune pentru
Mediu (PLAM). In centrul unui PAM stau scopurile, obiectivele si actiunile pentru abordarea
celor mai importante probleme de mediu. Pregatirea unui PAM implica examinarea practicilor de
management de mediu existente in comunitate, identificarea criteriilor de evaluare si realizarea
unor analize specifice, de natura economica, tehnica etc., pentru a oferi o baza solida de selectare
a actiunilor preferate.
PAM se bazeaza pe munca anterioara depusa de Comitetul Consultativ (CC), incluzand:
viziunea comunitatii: indruma dezvoltarea de scopuri si obiective;
evaluarea aspectelor: defineste problema si ajuta la identificarea celor mai potrivite actiuni din
PAM;
procesul de stabilire a prioritatilor: pune accentul in cadrul PAM pe cele mai importante
probleme de mediu cu care se confrunta comunitatea.
In mod ideal, Consiliul Local aproba PAM pentru a dovedi sprijinul sau la realizarea PAM.
Pentru a mari la maxim eficienta PAM, este necesar ca recomandarile ce rezulta din PAM sa fie
corelate cu procesele de planificare si reglementare legislativa, cum ar fi dezvoltarea unui plan de
utilizare a teritoriului, planul general al infrastructurii si bugetele anuale. PAM serveste astfel
drept ghid pe termen lung al actiunilor pentru mediu ale comunitatii.
Practic, desi PLAM-ul a fost aprobat in Consiliul Judetean inca din 2002, faptul ca autoritatile
publice locale nu l-au luat in considerare atunci cand au proiectat si realizat Programele de
dezvoltare economico-sociala pe anii 2003, 2004 si 2005, constituie cauza principala pentru care
cea mai mare parte din actiunile/masurile propuse nu au fost realizate. Nu e mai putin adevarat ca
si lipsa fondurilor financiare sau modificarile legislative intervenite in urma negocierilor purtate
pentru preluarea si implementarea Acquis-ului comunitar au constituit si ele la randul lor
impedimente serioase in realizarea PLAM.
37
STABILIREA SCOPURILOR, OBIECTIVELOR SI A INDICATORILOR DE MEDIU
Procesul de elaborare al PLAM a debutat cu stabilirea scopurilor, obiectivelor si indicatorilor
pentru mediu. Scopurile de mediu indruma strategic eforturile pe termen lung de rezolvare a
problemelor de mediu si totodata ofera o oportunitate de stabilire a consensului intre partile
interesate in legatura cu ceea ce se urmareste a se realiza intr-o perioada definita de timp, cum ar
fi 3 – 4 ani.
Tintele sunt angajamente masurabile, ce trebuie realizate in perioada de timp stabilita. Ele sunt
utilizate in evaluarea si masurarea progresului in implementarea PAM, in timp ce indicatorii
evalueaza daca scopurile si tintele de mediu au fost atinse si daca aceste rezultate imbunatatesc
viata cetatenilor comunitatii.
Scopurile pentru mediu indruma strategic eforturile pe termen lung de rezolvare a problemelor de
mediu.
Scopurile ofera o oportunitate de a stabili consensul intre partile interesate in legatura cu ceea ce
se urmareste a se realiza intr-o perioada definita de timp, cum ar fi 3 – 4 ani.
Scopurile trebuie sa fie practice, realizabile, legate de Viziunea Comunitatii. Ele ofera cadrul ce
asigura formularea si implementarea unui set coerent si consistent de obiective si actiuni pentru
mediu.
Dezvoltarea obiectivelor debuteaza cu revederea evaluarii problemelor. Fiecare evaluare a
problemei descrie in mod ideal de ce apare o problema anume, precum si impacturile negative ale
activitatilor umane.
Obiectivele reformuleaza problema intr-o maniera afirmativa, optimista, ce exprima tipurile de
actiuni esentiale a fi realizate intr-o perioada de timp.
Din momentul in care scopurile au fost identificate este importanta stabilirea de obiective
concrete pentru fiecare scop. Un obiectiv este un angajament masurabil ce trebuie atins intr-o
anumita perioada de timp. Obiectivele se refera la resurse si indruma selectarea actiunilor. Ele
sunt utilizate in evaluarea si masurarea progresului in implementarea PAM.
Actiunile trebuie sa fie foarte concrete si sa determine schimbari in comportamentul partilor
implicate, si de aceea ele sunt de obicei rezultatele unei negocieri.
Unele aspecte pe care CC ar putea dori sa le discute in momentul formularii obiectivelor sunt:
Exista obiectivelor sau cerintelor de mediu specifice stipulate de legislatia nationala?
38
Exista deja scopuri si obiective locale pentru mediu? Daca da, ce schimbari ale acestora sunt
necesare?
Exista informatia de baza necesara evaluarii modificarilor in timp?
Poate fi atins obiectivul propus intr-o perioada realista de timp? Pe de alta parte, sunt obiectivele
suficiente pentru atingerea nivelului dorit de imbunatatire a mediului
Odata stabilite obiectivele generale si specifice, se selecteaza indicatorii care sa fie utilizati in
masurarea eficientei actiunilor ce se vor intreprinde.
Indicatorii ajuta la intelegerea progresului si departarea fata de punctul in care se doreste a fi. Ei
ofera membrilor comunitatii un mecanism de identificare a ceea ce pretuiesc, derivat din
Viziunea Comunitatii.Indicatorii evalueaza daca scopurile si actiunile de mediu au fost realizate
si daca rezultatele obtinute imbunatatesc viata membrilor comunitatii.
Totodata, indicatorii ofera un mijloc prin care institutiile care introduc masurile sunt responsabile
de atingerea rezultatelor dorite.
Atunci cand sunt stabiliti si utilizati indicatorii, trebuie luati in considerare urmatorii factori
importanti:
Implicarea partilor interesate: este important ca indicatorii sa fie stabiliti cu acordul exprimat al
grupurilor interesate si sa reflecte valorile acestor grupuri. In lipsa acestei implicari largi,
indicatorii pot sa nu fie acceptati unanim si unii dintre cei mai importanti vor fi neglijati.
Dezvoltarea unor scopuri si obiective clar definite de planificare: indicatorii trebuie sa se bazeze
si sa fie direct legati de scopuri si obiective clar definite de planificare.
Generarea de actiuni directe din indicatori: indicatorii trebuie sa fie direct legati de
implementarea unor actiuni specifice si trebuie utilizati pentru aprecierea progresului in atingerea
scopurilor declarate. Institutiile care asigura implementarea pot incorpora aceste informatii in
procesul de luare a deciziei.
Stabilirea unui sistem de monitorizare, raportare si evaluare: odata stabiliti indicatorii, este
important de stabilit un sistem de standardizare a procedurilor de strangere de date si raportare a
rezultatelor in mod regulat. Aceste informatii pot fi folosite pentru a evalua ce functioneaza bine
si ce nu.
39
IDENTIFICAREA CRITERIILOR DE EVALUARE
Criteriile constituie baza in selectarea dintr-un numar mare de actiuni posibile. Datorita
limitarilor de timp, fonduri si resurse umane, este important ca CC sa identifice un set comun de
criterii de evaluare a avantajelor asociate fiecarei actiuni si sa selecteze cel mai adecvat set de
actiuni pentru a raspunde scopurilor si tintelor de mediu.
Criteriile de evaluare furnizeaza si o fundamentare obiectiva si transparenta pentru luarea
deciziilor, care poate ajuta la eliminarea nepotismului sau chiar aparenta unui patronaj.
In selectarea si aplicarea criteriilor pot fi luate in consideare urmatoarele aspecte:
Cost/eficienta: Care sunt costurile relative de obtinere a unei imbunatatiri masurabile a calitatii
mediului comparabila cu alte actiuni?
Fezabilitatea tehnica: A fost tehnologia utilizata cu succes in alta parte si are referinte?
Eficienta: Cat de bine reuseste actiunea sa atinga scopurile si obiectivele de mediu? Cat de
eficienta este actiunea in reducerea sau prevenirea unei amenintari la adresa sanatatii publice sau
a mediului?
Impactul financiar: Care va fi impactul financiar asupra membrilor comunitatii pentru a se
contribui la capitalul total si pentru costurile operationale asociate proiectului, pe durata acestuia
de viata?
Autoritatea statutara: Are autoritatea locala sau alte agentii de implementare autoritatea statutara
de a implementa actiunea?
Echitate: Cat de echitabil sunt distribuite beneficiile si costurile actiunii la nivelul comunitatii?
Sunt anumite segmente ale populatiei afectate disproportionat de impactele actiunii propuse, cum
ar fi amplasarea unei facilitati de mediu in apropierea unui cartier rezidential cu locuitori avand
venituri reduse?
Flexibilitatea: Poate fi actiunea modificata dupa o perioada de timp pentru a facilita modificari
de natura demografica, economica, de mediu sau legislativa?
Perioada de implementare: Cat de mult timp va fi necesar implementarii actiunii?
Acceptabilitatea / suportabilitatea: este actiunea propusa acceptabila de catre public sau de catre
Consiliul Local? Sprijina grupurile interesate aceasta actiune?
40
Impactul asupra mediului: Va exista un impact asupra mediului in urma implementarii actiunii?
Daca da, cum si cat de important?
Comitetul Consultativ a luat in considerare urmatoarele criterii de evaluare a actiunilor:
Rezultatele ierarhizarii problemelor de mediu (asa cum au fost prezentate in capitolul precedent);
Numarul persoanelor care beneficiaza de rezolvarea unei anumite probleme de mediu;
Efectul pe termen lung al rezolvarii unei anumite actiuni de mediu. De asemenea a fost inclus in
acest criteriu si timpul necesar pentru implementarea actiunii;
Raportul cost-beneficiu al actiunii de mediu. S-a avut in vedere de catre Comitetul Consultativ,
investitia minima de realizat pentru obtinerea rezultatului dorit;
Obtinerea unor efecte multiple, cum ar fi de exemplu utilizarea tehnologiilor curate si a obtinerii
unor efecte in cascada;
Posibilitatea finantarii actiunilor de mediu;
Acceptabilitatea / suportabilitatea de catre populatie a actiunilor de mediu.
ANALIZA SI SELECTAREA ACTIUNILOR
Analiza si selectarea actiunilor reprezinta nucleul procesului de luare a deciziei. Acesta a fost
pasul cand CC a decis asupra celor mai eficiente actiuni in atingerea scopurilor si tintelor de
mediu. Pentru a reduce lista de actiuni rezultata si a selecta cateva subiecte de actiune s-a propus
un proces in doua etape:
realizarea listei de actiuni preferate;
selectarea actiunilor bazate pe analizele specifice comunitatii.
Selectarea actiunilor prioritare
Comitetul Consultativ a realizat lista actiunilor prioritare aplicand criteriile de evaluare la lista de
actiuni.
Pe baza procesului de selectie descris mai sus si utilizand criteriile selectate de CC, a rezultat
urmatoarea ierarhie a actiunilor de mediu ce urmeaza a fi implementate in judetul Valcea:
Imbunatatirea parcului auto;
Elaborarea de proiecte pentru promovarea dezvoltarii durabile in zonele turistice;
41
Stabilirea de locatii noi pentru depozite de deseuri menajere in conformitate cu legislatia;
Impadurirea zonelor afectate de eroziune;
Retehnologizarea proceselor industriale poluante.
Extinderea si modernizarea statiilor de epurare a apelor reziduale existente sau realizarea unor
instalatii noi
1. Imbunatatirea parcului auto (aer)
Traficul auto este concentrat mai ales in zona urbana, in zona centrala a oraselor. De asemenea, o
contributie deloc neglijabila la poluarea aerului o are si traficul de tranzit. Masurile care se impun
pentru reducerea acestui tip de poluare sunt:
Rationalizarea traficului in orase, mai ales a traficului greu (cu dirijarea acestuia pe zonele de
centura);
Incurajarea folosirii transportului in comun.
Aspectele care trebuie luate in considerare atunci cand se vorbeste despre poluarea aerului
datorita traficului auto sunt:
Calitatea combustibilului folosit;
Calitatea si starea tehnica a masinilor;
Infrastructura rutiera.
In vederea imbunatatirii parcului auto trebuie:
Aplicate stimulente economice fezabile;
Asigurata cresterea constientizarii si schimbarea mentalitatii/comportamentului in ceea ce
priveste intretinerea si verificarea starii tehnice a autovehiculelor;
Intensificarea controalelor privind starea tehnica a masinilor;
Stabilirea unui cadru pentru asigurarea acestor controale;
Intretinerea adecvata, imbunatatirea si innoirea sistematica a parcului auto afectat transportului in
comun.
Realizarea in mod practic a dezideratelor urmarite prin implementarea actiunilor prioritare
depinde in mare masura de disponibilitatea autoritatilor locale de a conlucra activ in acest sens.
Privind problema din aceasta perspectiva, apare necesara derularea unor activitati concrete, care
sa asigure:
42
formarea unei viziuni cuprinzatoare la nivel local in privinta necesitatii si a celor mai potrivite
(fezabile) cai de rezolvare a problemelor de poluare datorate traficului rutier;
analizarea la nivel local a posibilitatilor si modului de aplicare a unor stimulente economice cu
rol in determinarea unei schimbari de mentalitate a publicului;
desfasurarea unei campanii de constientizare a publicului cu privire la problemele de poluare
datorate traficului rutier (indeosebi in zonele urbane), urmarind inocularea ideii ca schimbarea
mentalitatii/comportamentului in ceea ce priveste intretinerea si verificarea starii tehnice a
autovehiculelor aduce numai beneficii comunitatilor respective;
implicarea activa a organelor de siguranta a circulatiei, in scopul intensificarii activitatilor de
control a starii tehnice a autovehiculelor proprietate personala si a celor utilizate de companiile
locale (publice si private);
explorarea oportunitatilor de atragere a unor finantari care sa fie utilizate in scopul precis al
imbunatatirii infrastructurii de transport public local.
2. Elaborarea de proiecte pentru promovarea dezvoltarii durabile in zonele turistice (apa)
Principalele cauze care genereaza probleme legate de zonele cu potential turistic sunt:
Lipsa resurselor financiare;
Neacordarea atentiei cuvenite amenajarii si intretinerii zonelor de agrement.
Remedierea situatiei existente si dezvoltarea activitatilor de turism avandu-se in vedere
principiile dezvoltarii durabile trebuie sa aiba in vedere:
Elaborarea de programe bazate pe concepte moderne care sa permita valorificarea, protejarea si
imbunatatirea potentialului existent, cu accent deosebit pe modul de organizare a turismului in
zonele protejate;
Educarea cetatenilor.
Masurile care trebuie intreprinse vizeaza:
Managementul potentialului natural in scopuri turistice;
Ameliorarea calitatii mediului afectat ca urmare a practicarii activitatilor de turism;
Asigurarea educatiei ecologice si a dotarilor specifice;
Practicarea turismului organizat.
43
Pentru fiecare masura in parte, actiunile concrete (urmarind dezvoltarea si implementarea
proiectelor) pot fi etapizate dupa cum urmeaza:
1. alegerea zonelor pilot
2. instruirea personalului pentru pregatirea de proiecte
3. prezentarea conceptului de dezvoltare durabila - educare
4. identificarea modalitatii de finantare
5. elaborarea propunerii de proiect
6. implementarea proiectului
toate acestea fiind dependente in mod direct de disponibilitatea si intarirea capacitatii autoritatilor
locale de a derula asemenea activitati.
3. Stabilirea de locatii noi pentru depozite de deseuri menajere in conformitate cu legislatia (sol)
La construirea unui depozit de deseuri trebuie avut in vedere ca:
Nu este eficienta din punct de vedere financiar construirea cate unui depozit pentru fiecare
localitate in parte;
Pretul pe fiecare tona de deseu este cu atat mai mic cu cat depozitul este mai mare;
Trebuie sa existe un echilibru intre costurile de depozitare si costurile de transport;
Metanul rezultat din fermentarea deseurilor poate fi folosit pentru producerea de energie/caldura;
Colectarea deseurilor se face separat, la nivelul fiecarei localitati.
Responsabilitatile pe care le au toti factorii implicati in managementul deseurilor;
Schimbarile institutionale si costurile pe care acest proces le implica;
Stabilirea costurilor pentru intreg procesul
Actiunile concrete necesare pot fi schematizate si incadrate ca ordine de realizare dupa cum
urmeaza:
Studiu privind cantitatea de deseuri si ponderea pe diverse tipuri, cu evidentierea cantitatilor de
deseuri reciclabile si a posibilitatilor de colectare selectiva, de ex. deseuri menajere/deseuri
industriale, tipuri de deseuri menajere/industriale etc.
Estimarea numarului optim de depozite la nivelul judetului, precum si a amplasarii acestora astfel
incat sa fie realizat un echilibru intre costurile aferente distantei de transport si costul de
depozitare
44
Organizarea activitatilor de colectare si transport a deseurilor la nivelul localitatilor urbane,
rurale, precum si a transportului catre locatiile de depozitare finala
Realizarea unui master plan - plan general de actiuni care trebuie sa explice necesitatea si
oportunitatea unui depozit de deseuri, perioada de depozitare, cantitatea anuala depozitata,
compozitia deseurilor, cantitatea de material de acoperire
Atragerea unei participari active a sectorului privat si folosirea mecanismelor de piata
Realizarea studiilor tehnice si de fezabilitate care sa includa:
Identificarea posibilitatilor de recuperare si folosire a biogazului rezultat din fermentarea
deseurilor ca sursa alternativa de energie/caldura
Studiu la scara al depozitarii cu detalii despre perioada de depozitare, tendinta depozitarii,
capacitatea de colectare / transport,capacitatea (necesitatea) statiei de transfer
Proiectarea capacitatii volumului de depozitare – luand in considerare schimbarile in volum si
calitate atat a deseurilor generate cat si a celor colectate
Studiul unor alternative pentru stabilirea amplasamentului
Analizarea sistemului de depozitare
Analizarea facilitatilor depozitului: colectarea si tratarea apelor pluviale, ventilarea aerului,
probleme de administrare, prevenirea dezastrelor.
Analizarea metodei de depozitare: separarea deseurilor macinate si nemacinate, tehnica de
depozitare, plan de transport, plan de acoperire
Analizarea posibilitatilor de tratare a apelor uzate, apelor pluviale, gazelor, prevenirea dispersiei
deseurilor
Evaluarea impactului si studiul de impact asupra mediului
Planul de amenajare si incadrare in peisaj
Negocierea cu proprietari pentru amplasamente alternative si indeplinirea procedurilor pentru
obtinerea terenului
Obtinerea avizelor si aprobarilor
Identificarea potentialelor surse de finantare
Pregatirea proiectelor/aplicatiilor pentru obtinerea fondurilor
Inceperea lucrarilor in locatiile stabilite
Elaborarea unor module de instruire avansata pentru lucratorii din domeniu
Mijloacele necesare pentru realizarea acestor activitati pot fi grupate in trei categorii:
Mijloace juridice care presupun:
45
Aplicarea reglementarilor, normativelor, instructiunilor locale si nationale in domeniu;
Stimularea parteneriatului public – privat pentru imbunatatirea serviciilor oferite
Mijloace organizatorice si tehnice pentru:
identificarea celor mai eficiente locatii de depozitare a deseurilor
organizarea de licitatii publice pentru realizarea lucrarilor conform studiilor de fezabilitate.
gasirea fondurilor/lobby la Consiliul Judetean si Consiliile Locale pentru includerea in bugetele
locale a costurilor pentru facilitati de management al deseurilor.
Mijloace financiare:
Fonduri nationale, judetene si locale;
Taxele aplicate generatorilor de deseuri industriali / casnici / institutii;
Fonduri extrabugetare.
4. Impadurirea zonelor afectate de eroziune (sol)
Principalele mijloace prin care poate fi combatut fenomenul de eroziune sunt:
Asigurarea integritatii fondului forestier si a aplicarii normelor silvice;
Exploatarea padurii in regim silvic, indiferent de forma de proprietate;
Impadurirea zonelor afectate si prevederea aplicarii unor practici adecvate de management.
Diminuarea suprafetelor de teren afectate de eroziune prin impaduriri poate fi obtinuta prin
realizarea urmatorilor pasi:
Monitorizarea zonelor afectate si stabilirea cauzelor care determina sau favorizeaza fenomenul de
eroziune;
Realizarea unui inventar in ceea ce priveste calitatea solului si modul in care este utilizat/afectat
de actiuni antropice sau de alta natura;
Zonarea suprafetelor de teren afectate;
Stabilirea unui mod durabil de utilizare a terenurilor;
Asigurarea de material saditor si asistenta pentru plantari;
Selectarea de specii rezistente/adecvate tipului de sol si conditiilor hidrodinamice;
46
Impadurirea propriu-zisa a zonelor afectate;
Observarea si intretinerea plantatiilor;
Exploatarea zonelor forestiere in regim silvic, indiferent de forma de proprietate;
Actualizarea anuala a inventarului de zone afectate, prin realizarea de studii cu acest specific;
5.Retehnologizarea proceselor industriale poluante (aer)
Pentru reducerea emisiilor provenite din activitatile mentionate pana la limita maxima
admisibila, autoritatile locale de mediu emit acorduri si autorizatii de functionare si stabilesc
programe de conformare, de comun acord cu agentii economici. In cadrul companiilor industriale
mari, o metoda de reducere a emisiilor poluante o reprezinta introducerea sistemelor de
management de mediu.
Metodele prin care se pot inregistra reduceri ale emisiilor sunt:
Aplicarea principiului prevenirii;
Aplicarea principiului “poluatorul plateste”;
Aplicarea stimulentelor economice;
Stimularea si cresterea competitivitatii;
Atragerea de finantari in vederea retehnologizarii.
Actiunile concrete ce pot fi avute in vedere pentru a asigura cadrul de derulare a unui proces de
retehnologizare a proceselor industriale poluante vizeaza:
canalizarea initiativei private in sensul respectarii normelor de protectie a mediului;
identificarea celor mai bune modalitati de reducere a emisiilor de substante poluante (asigurarea
unui flux tehnologic adecvat, estimarea posibilitatilor de introducere in flux a unor instalatii
tehnologice de tip “tehnologii curate” etc.);
asistarea unitatilor industriale in sensul intaririi capacitatii de identificare a solutiilor de atragere a
unor surse de finantare in conditii avantajoase, destinate procesului de retehnologizare.
6.Extinderea si modernizarea statiilor de epurare (apa)
47
La nivelul judetului problema gospodaririi apelor este valabila atat pentru zona urbana cat
si pentru cea rurala. Statiile de epurare existente sunt fie subdimensionate, fie nu sunt intretinute
si nu opereaza corect sau la capacitate maxima, situatii care conduc la o tratare insuficienta a
apelor reziduale, acest lucru provocand poluarea apelor de suprafata. Apele uzate menajere contin
materii organice si minerale in suspensie, coloidale si in solutie, de asemenea microorganisme, in
special bacterii si protozoare, care constituie o sursa principala de energie pentru transformari
biochimice, dar si un pericol continuu, putand provoca imbolnaviri grave. Indepartarea sau
stabilizarea materiilor nocive de tot felul din apa uzata se realizeaza in instalatiile statiei de
epurare, prin urmatoarele procedee:
Procedee de epurare mecanica – care au ca scop retinerea corpurilor si suspensiilor mari,
flotarea (separarea) grasimilor si uleiurilor, sedimentarea sau decantarea materiilor solide
in suspensie si prelucrarea namolurilor rezultate.
Procedee de epurare mecano-chimica – care au ca scop coagularea materiilor solide in
suspensie, epurare mecanica si clorurarea apelor uzate.
Procedee de epurare mecano-biologice – au ca scop epurarea naturala a apelor uzate si a
namolurilor, precum si epurarea artificiala a apelor uzate si a namolurilor, fiind bazate pe
actiunea comuna a proceselor mecanice, chimice si biologice.
Instalatiile aferente acestor procedee trebuie sa functioneze la capacitate maxima si sa fie
mentinute intr-o perfecta stare de functionare.
Modernizarea facilitatilor conform normelor in vigoare presupune:
Modernizarea statiilor de epurare in vederea reducerii impactului evacuarii de ape uzate;
Proiectarea, realizarea si punerea in functiune a unor separatoare de grasimi (acolo unde
este cazul);
Realizarea de instalatii noi
Sunt necesare urmatoarele activitati:
Identificarea mecanismelor economice de incurajare a investitiilor publice si/sau private;
Elaborarea si distribuirea de materiale educative privind bilantul apei in comunitati si
impactul evacuarilor necontrolate de ape uzate neepurate asupra mediului;
Aplicarea principiului „poluatorul plateste”;
Aplicarea stimulentelor economice;
Canalizarea initiativei private in sensul respectarii normelor de protectie a mediului;
48
Identificarea celor mai bune modalitati de asigurare a unui flux tehnologic adecvat,
estimarea posibilitatilor de introducere in flux a unor noi instalatii tehnologice;
Asistarea operatorilor statiilor in sensul intaririi capacitatii de identificare a solutiilor de
atragere a unor surse de finantare in conditii avantajoase, destinate procesului de
retehnologizare.
In vederea unei epurari conform cerintelor legislative in vigoare, se au in vedere doua
aspecte:
Modernizarea statiilor de epurare in vederea reducerii impactului evacuarii de ape uzate
prin:
realizarea treptelor de tratare biologica a statiilor de epurare;
modernizarea / extinderea capacitatii de tratare mecanica;
cresterea eficientei de epurare la principalii indicatori (pH, suspensii solide, CCO-Cr,
CBO5 si substante extractibile, in eter de petrol la evacuarea in emisar) ;
proiectarea, realizarea si punerea in functiune a unor separatoare de grasimi (acolo unde
este cazul).
Realizarea unei instalatii noi de epurare a apelor uzate menajere prin:
alcatuirea unei baze de date comune (intre D.S.P., S.G.A, I.P.M.) cu privire la debitele
estimate de ape uzate si modalitatile de evacuare ale acestora ;
proiectarea retelelor si statiilor de epurare a apelor uzate menajere ;
realizarea si punerea in functiune a statiilor de epurare;
initierea procesului de avizare din punct de vedere al protectiei mediului si al gospodaririi
apelor.
In afara acestor actiuni prioritare identificate s-au recomandat de catre CC si actiuni cu
caracter general, aplicabile tuturor factorilor de mediu si tuturor problemelor. Acestea sunt :
1)acces la informatie;
2)acordare de asistenta pentru identificarea surselor de finantare si promovarea de proiecte ;
3)componenta de pregatire a personalului atat din industrie cat si din cadrul autoritatilor locale
pentru pregatirea de proiecte pentru diverse surse de finantare
componenta de participare publica, de implicare a societatii civile in procesul de luare a
deciziilor.
2. Turism
49
La inceputul acestui secol si mileniu turismul este cel mai dinamic sector de activitate pe
plan mondial si, in acelasi timp, cel mai important generator de locuri de munca. Totodata,
turismul poate constitui sursa principala de venit a tarilor si regiunilor care dispun de importante
resurse turistice si le exploateaza corespunzator.
In acest context si tinand cont de potentialul existent, turismul este considerat prioritatea
judetului Valcea. Justificarile acestui statut de prioritate sunt urmatoarele:
• turismul este un sector economic cu perspective de dezvoltare pe termen lung, resursele turistice
fiind practic inepuizabile;
• turismul actioneaza ca un element dinamizant al intregului sistem economic, generand o cerere
specifica de bunuri si servicii la nivelul celorlalte sectoare ale economiei;
• turismul reprezinta o piata sigura a fortei de munca si de redistribuire a celei disponibilizate din
alte sectoare economice restructurate;
• valorificarea optima a resurselor, promovarea si marketingul eficiente ale produselor turistice pe
piata externa, poate constitui o sursa semnificativa de sporire a incasarilor valutare la nivelul
judetului;
• dezvoltarea durabila a turismului contribuie la cresterea economica si sociala si la atenuarea
dezechilibrelor de dezvoltare, ameliorand conditile de viata si sporind veniturile populatiei in
special in zonele rurale;
• turismul constituie un mijloc de protejare, conservare si valorificare ale potentialului cultural,
istoric, folcloric si arhitectural al judetului;
• turismul poate avea si vocatie ecologica prin exploatarea durabila a valorilor fundamentale ale
existentei umane (apa, aer, flora, fauna, ecosisteme, etc.);
• turismul poate fi un mijloc activ de educare si ridicare a nivelului de instruire si civilizatie a
oamenilor, avand un rol deosebit in utilizarea timpului liber al populatiei.
Necesitatea unui document strategic judetean de dezvoltare a turismului pe termen mediu
este evidenta, aceasta fiind conditia sinequa non a dezvoltarii durabile.
In conditiile in care domeniul turismului este un domeniu pur economic al vietii
economico-sociale, Strategia de Dezvoltare a Turismului in Judetul Valcea 2007-2013 priveste
deopotriva administratia publica si mediul de afaceri.
Astfel, respectand principiile dezvoltarii durabile, administratiile publice si mediul de
afaceri trebuie sa valorifice impreuna resursele naturale, materiale, umane, traditiile istorice si
50
interculturale in scopul unei cresteri sustinute, constante care sa faca din judetul Valcea unul
dintre cele mai competitive la nivel national si regional.
Pe de alta parte, orice proiect in domeniul turismului, fie el al autoritatilor publice, al
mediului de afaceri sau al structurilor asociative, iti justifica necesitatea si oportunitatea prin
insasi strategia de turism la nivel judetean. Realizarea si adoptarea strategiei ofera astfel
premisele atragerii de finantari nerambursabile in domeniu, fie din programe financiare de post-
aderare, fie din fonduri nationale sau alte oportunitati de finantare.
Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Turismului in Judetul Valcea 2007-2013 a fost
initiata de Consiliul Judetean Valcea, dar la forma finala si-au adus contributia reprezentanti ai
Institutiei Prefectului – Judetul Valcea, ai primariilor din zonele cu potential turistic, ai Camerei
de Comert si Industrie Valcea, ai furnizorilor de servicii de turism, ai operatorilor de turism si ai
asociatiilor de profil.
Procesul de elaborare a strategiei a constat in parcurgerea a patru etape principale, in
cadrul carora, dupa caz, pot fi individualizate subetape.
Prima etapa a fost cea de documentare. In cadrul acesteia au fost colectate si analizate
informatiile care privesc domeniul turismului in vederea utilizarii acestora la fundamentarea
strategiei. Au fost colectate si analizate strategiile si politicile europene, nationale, regionale si
locale in domeniul turismului, legislatia si informatiile statistice oficiale privind turismul in
judetul Valcea.
Etapa a doua a fost cea de elaborare proiectului strategiei pe baza informatiilor relevante
colectate si analizate in prima etapa. In primul rand a fost elaborata structura strategiei, fiind
completate informatiile obtinute in prima faza. Dupa aceea au fost elaborate analiza SWOT,
viziunea, prioritatile, obiectivele si planul de actiune.
Etapa a treia a fost etapa consultarii publice. Mai intai au fost consultate directiile din
cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judetean Valcea, iar apoi s-a trecut la consultarea
publica propriu-zisa. In acest sens, proiectul a fost publicat spre consultare pe pagina de internet a
Consiliului Judetean Valcea si a fost transmis in format tiparit si/ sau electronic Institutiei
Prefectului - Judetul Valcea, consiliilor locale din zonele cu potential turistic, Camerei de Comert
si Industrie Valcea, furnizorilor de servicii de turism, operatorilor de turism si asociatiilor de
profil. Mai mult decat atat, a fost transmis si un chestionar care cuprindea atat descrierea proprie
si prioritatile de dezvoltare cat mai ales asteptarile fata de factorii interesati din domeniu. De
asemenea, a fost asigurata informare presei cu privire la acest demers. Etapa consultarii publice a
51
inclus si sesiuni de dezbatere publica a proiectului strategiei. In cadrul acestor sesiuni au fost
dezbatute atat proiectul strategiei cat si modalitatile optime de implementare a acesteia.
Etapa a patra, ultima etapa, a fost cea a redactarii formei finale a proiectului strategiei in vederea
supunerii spre a probare a Consiliului Judetean. Desi revizuirea documentului a fost practic un
proces continuu, inainte de transmiterea formei finale in vederea adoptarii, au fost analizate toate
chestionarele retransmise si au fost verificate propunerile factorilor interesati in vederea asigurarii
concordantei dintre situatia actuala, prioritatile, obiectivele si actiunile propuse prin proiectul
strategiei cu cele ale factorilor interesati din domeniu.
Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare a Turismului in Judetul Valcea 2007-2013
il constituie cresterea competitivitatii turismului valcean.
Potrivit prioritatilor stabilite11, obiectivele specifice sunt urmatoarele:
Prioritatea I –Infrastructura si serviciile de turism
Obiectivul I.1. – Cresterea capacitatii de absorbtie a finantarilor
Obiectivul I.2. – Dezvoltarea infrastructurii de turism
Obiectivul I.3. – Dezvoltarea serviciilor de turism
Prioritatea II – Promovarea si marketingul
Obiectivul II.1. - Promovarea coerenta si unitara
Obiectivul II.2. – Marketingul
Prioritatea III – Resursele umane
Obiectivul III.1. - Instruirea resurselor umane
Prioritatea IV - Dezvoltarea capacitatii administrative
Obiectivul IV.1. - Dezvoltarea capacitatii administrative a autoritatilor publice locale, a asociatiei
reprezentative, a furnizorilor de servicii si a operatorilor de turism.
In vederea implementarii in conditii optime a Strategiei, a fost elaborat Planul de Actiune,
in cadrul caruia au fost prevazute actiuni pentru fiecare obiectiv. Mai mult decat atat, pentru
fiecare actiune s-au specificat indicatori de realizare, estimari ale resurselor financiare necesare,
termene de realizare, si mai ales responsabili.
In vederea monitorizarii si evaluarii implementarii strategiei se va constitui o Comisie
care va cuprinde atat membri ai autoritatilor publice locale cat si reprezentanti ai furnizorilor de
servicii si operatorilor de turism, ai asociatiilor de profil si ai Camerei de Comert si Industrie
Valcea. Structura Comisiei si Regulamentul de Organizare si Functionare se aproba prin
11 Consiliul Judetean Valcea
52
Dispozitie a Presedintelui Consiliului Judetean Valcea. Consiliul Judetean Valcea va avea
presedintia Comisiei si va asigura Secretariatul acestei Comisii.
Comisia se va intruni semestrial si va analiza implementarea Strategiei, elaborand
rapoarte de evaluare periodica. Rapoartele pot include recomandari/ propuneri de modificare a
strategiei si de corelare a proiectelor autoritatilor publice locale, in special in domeniul
infrastructurii (transport, apa, canalizare, colectare si depozitare a deseurilor etc.), astfel incat sa
se realizeze impactul maxim al Strategiei. Prin recomandarile facute Comisia va incerca, pe cat
posibil, sa nu creeze dezechilibre noi de dezvoltare intre localitatile si intre zonele din judet,
sprijinind punerea in valoare a intregului potential turistic.
3. Cultural
Dezvoltarea durabila este tipul de dezvoltare economica, sociala si umana care raspunde
nevoilor generatiilor prezente, fara a compromite sau a limita capacitatea generatiilor viitoare de
a-si satisface, la randul lor, aceste nevoi.
Cultura este un factor de dezvoltare durabila, deoarece aceasta se bazeaza pe elementele
constitutive ale culturii: diversitate lingvistica, cunostinte teoretice si empirice, credinte,
reprezentari despre lume, patrimoniu material si imaterial, creatii artistice, literare, stiintifice,
inventii etc.
O astfel de dezvoltare necesita ca in domeniul Culturii sa se produca:
1) schimbarea modului de producere a bunurilor si serviciilor culturale;
2) diversificarea practicilor de consum cultural;
3) accesul si participarea la viata culturala.
Globalizarea si cresterea economica, dezvoltarea sociala si progresul tehnologic au un
impact direct asupra elementelor structurale si asupra functiilor sectorului Culturii. Ca atare,
elaborarea strategiei de dezvoltare a sectorului Culturii pentru orizontul de timp 2008–2013
trebuie sa tina seama de aceste influente si de rolul central care revine Culturii – in multitudinea
acceptiunilor asociate acestui concept – in societatea bazata pe cunoastere (societatea
informationala) si in procesul de dezvoltare umana.
Structura retelei de biblioteci publice valcene in perioada 2000–200612
12 Anuarul Valcean 2007
53
Biblioteci, din
care:
Numar de unitati in anii:
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Judetene 1 1 1 1 1 1 1
municipale si
orasenesti 7 7 7 7 9 10 10
Comunale 69 69 70 70 71 72 73
Total 77 77 78 78 81 83 84
Dinamica activitatilor de biblioteca in judetul Valcea in perioada 2000–200613
Anul Volume
existente
Volume
eliberate
Utilizatori
ai
bibliotecii
Evolutia
numarului
de volume
existente
fata de
2000
Evolutia
numarului
de volume
eliberate
fata de
2000
Evolutia
numarului
de
utilizatori
inscrisi
fata de
2000
2000 920.492 1.045.002 59.305 - - -
2001 1.081.342 999.113 58.804 + 160.850 – 45.889 – 501
2002 1.109.541 999.174 58.609 + 189.049 – 45.828 – 696
2003 1.236.125 988.401 57.403 + 315.633 – 56.601 – 1.902
2004 1.289.907 948.302 53.206 + 369.415 – 96.700 – 6.099
2005 1.315.004 986.830 57.252 + 394.512 – 58.872 – 2.053
13 Anuarul Valcean 2007
54
2006 1.419.281 920.408 56.008 + 498.789 – 124.594 – 3.297
Judetul Valcea se afla in Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia, impreuna cu judetele Dolj, Gorj.
Mehedinti si Olt. Aceasta Regiune se distinge prin prezenta a doua tendinte bine conturate, care
polarizeaza pe de o parte, creatia culta de nivel inalt, iar pe de alta parte, potentialul legat de
traditia folclorica si de mestesuguri.
Obiectivele strategice sunt:
1) dezvoltarea cooperarii intraregionale intre cele cinci judete ale Regiunii;
2) promovarea valorilor culturale existente in cadrul Regiunii;
3) dezvoltarea culturii in plan local, tinand seama de specificul si de potentialul fiecarei zone;
4) pastrarea unor traditii identitare, prezervarea mestesugurilor si formelor de exprimare artistica;
5) reabilitarea monumentelor istorice, (re)insertia lor in viata culturala a comunitatilor si
utilizarea acestui potential ca resursa importanta a turismului cultural;
6) dezvoltarea industriilor culturale si conexe, ca alternative la procesul de dezindustrializare din
Regiune.
Directii de actiune sunt14:
1) stimularea creatiei contemporane in domeniul artelor vizuale, a literaturii, a artelor
interpretative, prin sustinerea potentialului existent in toate judetele Regiunii;
2) extinderea pietei culturale, prin programe de educatie prin arta, prin atragerea tinerilor din
localitatile rurale si urbane la viata culturala comunitara, precum si prin cooperare intraregionala
si transfrontiera – catre Bulgaria si Serbia, invecinate cu Regiunea noastra;
3) continuarea proiectelor de promovare a artei valcene in spatiul regional, national si european;
4) includerea in traseele de turism cultural, alaturi de monumetele istorice, a zonelor cu bogate
traditii populare si productii artizanale;
5) utilizarea modelului de „parcuri tehnologice” si a facilitatilor oferite prin intermediul lor
pentru extinderea numarului si diversificarea intreprinderilor industriale cu profil cultural,
indeosebi in zonele cu somaj structural ridicat;
14 Consiliul Judetean Valcea
55
6) infiintarea unui Centru de Resurse Umane Regional, pentru perfectionarea profesionala a
personalului din institutiile publice de cultura in domeniile marketingului cultural si al
managementului de proiecte culturale, ceea ce ar crea o premisa pentru revigorarea vietii
culturale in comunitatile locale;
7) elaborarea unei strategii culturale a Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia pentru perioada 2009-2013.
4.POZITIA JUDETULUI IN REGIUNE
Conceptul de dezvoltare regionala este relativ nou in tara noastra, structurarea Romaniei
in opt regiuni de dezvoltare a inceput in anul 1998.
Cele opt regiuni de dezvoltare constituite (Regiunea 1 Nord-Est, Regiunea 2 Sud-Est, Regiunea 3
Sud Muntenia, Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia, Regiunea 5 Vest, Regiunea 6 Nord-Vest, Regiunea
7 Centru si Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov) nu au statut de unitati administrative. Ele reprezinta insa
zone teritoriale suficient de mari pentru a permite utilizarea eficienta a resurselor financiare si
umane, precum si coerenta si eficacitatea in elaborarea si implementarea unor strategii
intersectoriale de dezvoltare durabila la nivelul fiecarei regiuni.
Judetul Valcea face parte din Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia, alaturi de judetele Dolj, Gorj,
Mehedinti si Olt.
Regiunea Sud-Vest, cu o suprafata de 29.212 km2 cuprinde cinci judete: Dolj, Olt, Valcea,
Mehedinti si Gorj si coincide, in mare, cu vechea regiune istorica Oltenia. Se invecineaza cu
Bulgaria, Serbia si cu regiunile Sud Muntenia, Centru si Vest.
In 2005, Regiunea Sud-Vest Oltenia avea, o populatie de 2.306.450 locuitori (10,67% din
populatia totala a tarii), cu densitatea sub media nationala (79,3 locuitori/km 2 fata de 90,9
locuitori/km2 ). Structura rural-urban a populatiei este de 52,5% vs. 47,5% (Romania – 45,1% vs.
54,9%), cele mai rurale judete fiind Olt (59,4%), Valcea (54,8%) si Gorj (53,1%).
Reteaua de localitati este constituita din 40 orase, dintre care 11 cu rang de municipiu si
408 comune ce cuprind 2066 de sate. Cele mai importante orase sunt Craiova (300.182
locuitori), Ramnicu-Valcea (111.701 locuitori), Drobeta Turnu-Severin (109.444 locuitori),
Targu Jiu (96.318 locuitori) si Slatina (80.282 locuitori). Dintre orasele mici (sub 20.000
56
locuitori), numeroase nu au o structura si dezvoltare corespunzatoare: Vanju Mare, Dabuleni,
Scornicesti etc.
Forta de munca si migratia
Ponderea populatiei ocupate in total populatie inregistreaza o valoare redusa fata de media
tarii - 37,2% . La nivel judetean, cel mai mare grad de ocupare il are judetul Valcea (40,2%) si cel
mai redus in judetul Olt (35,8%).
Piata muncii reflecta in mare tendintele de la nivel national. Pe ramuri ale economiei,
populatia ocupata civila se concentreaza astfel15: agricultura si silvicultura (42,1%), industria
(21,1%) si serviciile (36,8%). Analiza pe judete releva ponderi mai mari ale populatiei ocupate in
agricultura in judetele Olt (49,0% din total populatie ocupata) si Mehedinti (48,1%), sectorul
servicii fiind mai dezvoltat in judetele Valcea (40,4% din total populatie ocupata) si Dolj
(39,9%).
Rata somajului in regiune este 7,4%, valoare mai mare decat media la nivelul national
(5,9%). Judetele din nord, Mehedinti (8,1%), Gorj (5,6%), Olt (4,8%) si Valcea (3,4%) au o rata
a somajului mai mare decat media regionala, in timp ce in judetul Dolj (6,3%) inregistreaza o rata
a somajului inferioara aceleiasi medii regionale si chiar mediei nationale.
Lipsa locurilor de munca adecvate au determinat si aici plecari ale populatiei pentru
munca necalificata in strainatate. Astfel, daca in anii de dupa 1990 se pleca, in special, in Serbia,
dupa criza din Iugoslavia, destinatia privilegiata au devenit Italia si Spania. In ceea ce priveste
migratia externa Regiunea Sud -Vest Oltenia se remarca printr-un nivel relativ scazut in
comparatie cu alte regiuni, dar acest fenomen se intensifica in conditiile in care masurile de
reviriment economic intarzie si pauperizarea populatiei sporeste.
Economia regionala
15 Directia Judeteana de Statistica
57
Regiunea Sud-Vest realiza, in anul 2004, un PIB de 2.443,9 euro/locuitor, (83,33% din
media nationala) la care sectorul serviciilor a contribuit cu 48,23%, industria cu 33,75% si
agricultura cu 11.62%.
Nivelul redus de dezvoltare al regiunii se datoreaza si volumului scazut de investitii
straine directe, regiunea atragand doar 745 milioane euro (reprezentand 3,40% din totalul
acestora pana la finele anului 2005), ceea ce o situeaza pe pozitia a saptea intre regiunile tarii,
investitiile din regiune fiind mai mult concentrate in cateva afaceri mari (ALRO si ALPROM
Slatina, LAFARGE Tg. Jiu, etc.). Aici se manifesta si nesiguranta privind marile privatizari
(Electroputere, Daewoo, Combinatul Rm. Valcea).
Structura si repartizarea activitatilor economice la nivelul regiunii este determinata de
resursele naturale, traditia in prelucrarea acestora, facilitatile tehnologice, capital, dar si de
sistemul de preturi si de functionarea adecvata a mecanismelor pietei.
Infrastructura
Transport
Regiunea Sud-Vest are o infrastructura de transport relativ bine dezvoltata, teritoriul
regiunii fiind traversat de trei drumuri europene: E70, E79 si E81 si doua din cele trei axe
prioritare ale Retelei de transport Trans-European –TEN-T ( formate din coridoarele Pan-
europene) care intersecteaza Romania, si anume axa prioritara de transport 7 (format din
coridorul IV - Berlin/ Nurenberg-Praga-Budapesta–Constanta–Istambul –Salonic) si axa
prioritara de transport 18 – Dunarea ( format din coridorul VII).
Regiunea Sud-Vest dispune de o retea rutiera de 10.460 km (13,19% din totalul national),
din care 2043 km sunt drumuri nationale (13% din total drumuri nationale) si 8.437 km drumuri
judetene si comunale (12,82% din totalul national). Judetele Gorj si Olt au o infrastructura rutiera
relativ bine dezvoltata, judetul Olt aflandu-se pe primul loc in Romania in ceea ce priveste
numarul si ponderea kilometrilor de drumuri judetene si comunale modernizate (873 km ceea ce
reprezinta 12,88% din totalul drumurilor publice judetene modernizate). In privinta densitatii
drumurilor publice la 100 km2 regiunea se situeaza usor peste media nationala (35,8 km/100
km2), cele mai mari densitati inregistrand judetele Gorj (39,3 km/100km2), Mehedinti si Valcea,
ambele cu 37,6 km/100km2.
58
Densitatea liniilor ferate la 1000 km2 are cea mai scazuta valoare din tara (34,4
km/1000km2), principalul nod feroviar este Craiova avand legaturi cu principalele localitati din
regiune si din tara.
In particular, zona de campie - de-a lungul Dunarii de la Drobeta Turnu Severin pana la
Calafat si de la Calafat pana la Corabia - cat si regiunea deluroasa dintre Targu Carbunesti si
Ocnele Mari nu beneficiaza de retele de cale ferata. Mai mult, nu exista conexiune directa pe
calea ferata de la Ramnicu Valcea la Pitesti si Bucuresti, traectul inceput in anii ’80, nefiind
finalizat.
Un dezavantaj major il constituie insa faptul ca nu exista puncte de trecere a frontierei pe
calea ferata la Drobeta Turnu Severin, spre Iugoslavia si la Calafat si Corabia, spre Bulgaria,
fluxurile de marfa si persoane intre regiune si tarile invecinate fiind ingreunate.
Utilitati publice
In afara zonelor cu dezvoltare economica datorata unor conditii speciale (Defileul
Dunarii, Subcarpatii Olteniei si Valea mijlocie a Oltului), infrastructura localitatilor urbane si
rurale este total insuficienta.
Numeroase asezari devenite recent orase nu detin nici pe departe infrastructura specifica,
care sa justifice statutul de localitate urbana, iar in altele vechimea si starea avansata de uzura
afecteaza calitatea serviciilor oferite cetatenilor.
In ceea ce priveste infrastructura de utilitati, regiunea are o slaba dotare cu instalatii de
apa potabila (41,29% din total localitati, racordate la un sistem de alimentare cu apa potabila,
fata de nivelul national 61,04%) si canalizare (13,16% din total localitati, fata de 21,86% la nivel
national). Analiza pe judete evidentiaza slaba echipare cu utilitati a judetului Dolj (numai 12,6 %
din localitati erau conectate la reteaua de apa potabila si 7,2% la cea de canalizare).
Educatie
Efectele tranzitiei, vizibile mai ales la nivel economic, si-au pus amprenta si asupra
sistemului educational. Calitatea educatiei si a reformei educationale sunt afectate de
infrastructura insuficienta si dotarea slaba a celei existente, de motivatia personalului (salarii
foarte mici) si de situatia materiala precare a populatiei.
Infrastructura educationala preuniversitara la nivel regional (741 scoli, 151 licee in anul
2005) se afla intr-o stare destul de avansata de degradare si cu dotare majoritar insuficienta.
59
Asistam la o scadere continua a numarului populatiei scolare, de la 519.128 in anul scolar
1990/1991 la 444.295 in anul 2005/2006. In judetul Mehedinti se inregistreaza cel mai mic numar
al populatiei scolare (55.597 populatie scolara inscrisa in anul 2005/2006).
Invatamantul superior reprezinta singurul nivel la care s-au inregistrat cresteri continue
ale numarului de persoane inscrise, numarul de studenti crescand de la 10.525 in anul universitar
1990/1991 la 18.682 in 1995/1996, respectiv 45.138 in 2005/2006, lucru datorat si infiintarii
institutiilor de invatamant superior private. Cresterea numarului de studenti nu a fost insa insotita
si de extinderea spatiilor de invatamant ajungandu-se la supraaglomerare in unitatile de
invatamant superior. In prezent sistemul de educatie universitara cuprinde 5 institutii de
invatamant superior si 58 de facultati.
In regiunea Oltenia functioneaza un numar de 3 universitati de stat (2 in Craiova –
Universitatea din Craiova si Universitatea de Medicina si Farmacie si una in Targu Jiu –
Universitatea de Stat Constantin Brancusi) si 3 private (2 in Craiova, 1 in Rm. Valcea).
Sanatate
In anul 2004, in Regiunea Sud-Vest, existau 41 de spitale, cu o medie de 4,3 consultatii/
locuitor. Locuitorii regiunii au o medie a sperantei de viata de 71,48 ani, respectiv 68,19 barbatii
si 74,96 femeile.
Conform indexului regional standardizat al mortalitatii, detaliat pentru primele cinci cauze
care provoaca moartea , in 2003, cele mai frecvente cauze ale mortii sunt: boli ale sistemului
circular, tumori, boli ale aparatului respirator, accidente si boli ale sistemului digestiv.
Calitatea slaba a infrastructurii spitalicesti, dotarea slaba, lipsa personalului specializat -
cu precadere in mediul rural- precum si nivelul scazut de salarizare sunt probleme cu care se
confrunta sistemul sanitar regional.
Servicii sociale
Problemele sociale sunt importante si diverse, dar infrastructura sociala a regiunii este
slab dezvoltata. Exista doar 44 de servicii alternative pentru ingrijirea copiilor (25 de institutii de
60
tip familial si 26 de centre de plasament). La sfarsitul anului 2004, existau 8.677 copii cu
dizabilitati, dintre care doar 780 au beneficiat de servicii de asistenta sociala. Trei judete –
Mehedinti, Olt si Valcea – nu dispun de centre rezidentiale de ingrijire.
Potential de dezvoltare
Construirea celor doua axe prioritare de transport (formate din coridorul rutier IV si
coridorul VII – fluviul Dunarea), care vor traversa regiunea va mari gradul de accesibilitate al
regiunii si va impulsiona atragerea de investitii, contribuind si la o mai buna mobilitate a fortei de
munca. Nu in ultimul rand, derularea proiectelor va implica utilizarea resurselor umane proprii
regiunii.
In scopul atragerii investitiei straine, Romania a infiintat de-a lungul Dunarii, zone libere
cu facilitati fiscale, dar nici una din acestea nu se afla in Oltenia. Dupa constructia podului
Calafat-Vidin peste Dunare, se asteapta ca orasul Calafat va indeplini conditiile pentru a deveni
Zona Libera: un punct cheie in traficul international rutier, feroviar si fluvial.
Dezvoltarea facilitatilor si capacitatilor de cercetare in cadrul centrelor universitare si
utilizarea rezultatelor cercetarii de catre sectorul intreprinderilor mici si mijlocii pot crea conditii
pentru dezvoltarea mediului de afaceri.
Regiunea are o suprafata agricola totala (de foarte buna calitate) de peste 1,8 milioane,
reprezentand 12,3% din terenul agricol din Romania si, de asemenea, beneficiaza de importante
resurse hidroenergetice (Dunarea, Oltul, Jiul) si termoelectrice (bazinul carbonifer Jiu-Motru),
Oltenia fiind cel mai important producator de energie – aproximativ ¾ din totalul pe tara.
Agricultura reprezinta o resursa importanta pentru Regiunea Oltenia, cu peste 1 mil ha
utilizate pentru cultura cerealelor (in special porumb si grau), a plantelor oleaginoase (mai ales
floarea-soarelui), legume (soia, mazare, fasole, rosii, varza, ceapa) si fructe (mere, pepeni verzi,
pepeni galbeni, struguri), cartofi, sfecla de zahar, productia vinului de buna calitate.
In 2007, suprafata agricola a Olteniei era de 1.807.794 ha reprezentand 61.88% din totalul
suprafetei (2.921.169 ha). Exista o perspectiva asupra agriculturii ecologice datorita utilizarii
reduse, in ultima decada, a fertilizatorilor chimici.
Regiunea beneficiaza de un potential turistic diversificat, incluzand turismul montan si cel
speologic, balnear, ecoturismul, parcuri naturale, (peste 200 000 ha de arii protejate), turismul
religios (peste 60 de manastiri si biserici ortodoxe). Datorita pozitiei sale, a reliefului variat, a
61
monumentelor vechi si a traditiilor culturale, potentialul turistic al Olteniei este foarte
diversificat, fiind concentrat in 3 zone: Clisura Dunarii – Portile de Fier, Subcarpatii Gorjului si
Valcii, cu insemnate monumente naturale (pesteri, chei, canioane, rezervatii) si arhitectonice
(manastirile Vodita, Cozia, Turnu, Arnota, Lainici, Dintr-un Lemn, Cornetu, Govora, Tismana,
Horezu, Polovragi), izvoare termale si terapeutice (Olanesti, Calimanesti, Caciulata), saline
terapeutice (Baile Govora, Ocnele Mari), cat si Valea Oltului la nord de Ramnicu Valcea.
O sansa deosebita pentru dezvoltarea turismului montan ofera Valea Lotrului, unde
statiunea Voineasa ar putea oferi conditii foarte bune pentru sporturi de iarna, vanatoare, pescuit,
alpinism si drumetie, si statiunea Ranca pentru schi. De asemenea, spatiul rural ofera o
ospitalitate veritabila bazata pe un mediu nepoluat, calitatea vinului, gastronomia si vestitele
traditii folclorice ale Olteniei.
5.Determinarea zonelor cu probleme
Declinul industrial masiv al regiunii au condus la transformarea acesteia intr-o zona
dezavantajata, motiv pentru care intreaga regiune poate fi considerata “zone problema”.
Cea mai afectata zona din punct de vedere economic este zona miniera a bazinulul
carbonifer Gorj-Motru, in cadrul careia gradul de dependenta fata de activitatea miniera este
foarte mare. Cele mai relevanta centre mono-industrial cu o evolutie negativa sunt Bals, Caracal,
Tg. Carbunesti, Motru, Strehaia.
Exista alte zone aflate in dificultate datorita gradului ridicat de inaccesibilitate, cum este
platoul Mehedinti.
De asemenea, exista multe sate mici care au fost declarate centre urbane, desi nu au
infrastructura urbana de baza si in consecinta o structura economica stabila (ex: multe dintre ele
sunt localizate in partea estica a regiunii: Scornicesti, Babeni, Balcesti, Berbesti etc).
Importante zone turistice, cum este cazul statiunilor de tratament ca Baile Govora,
Calimanesti, Olanesti cat si al celor balneo-climaterice, au cunoscut un declin in ultimii ani desi
dispun de un potential de dezvoltare remarcabil, o importanta experienta acumulata in acest
domeniu si traditii care pot fi valorificate.
62
AGRICULTURA
Suprafata agricola a judetului Valcea este de 2463,1 Km2, reprezentand 42,7% din suprafata
totala a judetului si 1,7 % din suprafata agricola totala a tarii. Din aceasta 33,7 % reprezinta
terenuri arabile, 45,3% pasuni, 12,7% fanete, 1,7% vii si pepiniere viticole iar 6,6 % livezi si
pepiniere pomicole. Dupa forma de proprietate, la sfarsitul anului 2000 sectorul privat detinea
99,2 % din suprafata agricola.
Prin desfiintarea fostelor cooperative, suprafata agricola a fost fragmentata intr-o
multitudine de parcele mici, sistem care creaza dificultati in realizarea lucrarilor in regim
mecanizat, fertilizarea corespunzatoare impotriva daunatorilor, folosirea amenajarilor pentru
irigatii, furajarea unor efective mari de animale, efectuarea unor investitii pentru dotari sau
intretinerea capacitatii productive a terenurilor.
In ceea ce priveste efectivele de animale, acestea au crescut in 2007 fata de 2006 la bovine
(84415 capete in 2007 fata de 79158 capete in 2006), la porcine (185255 capete in 2007 fata de
169518 capete in 2006). Sa-u inregistrat insa si scaderi la ovine (89769 capete fata de 97618
capete), caprine (18913 capete fata de 20200 capete). Aceste cresteri se datoreaza in cea mai
mare parte dezvoltarii sectorului privat.
In ceea ce priveste zonele cu probleme in agricultura sunt cele situate in nordul judetului :
Caineni, Boisoara, Voineasa, Perisani, Berislavesti.
INDUSTRIA
Cifra de afaceri a unitatilor industriale a fost in anul 2000 de 12.497,9 miliarde lei (55 %
din cifra de afaceri totala a agentilor economici din judet) iar aceasta la randul ei a fost
determinata in proportie de 46,3% de industria chimica, urmata de productia, transportul si
distribuirea energiei electrice si termice, a gazelor si apei calde (17,8 %), industria alimentara si a
bauturilor (9,7 %), extractia si prepararea carbunelui (5,3 %), alte ramuri industriale ( 20,9 %).
Chimia valceana este reprezentata de SC OLTCHIM SA si UZINELE SODICE Govora
SA.
Bogatele rezerve de petrol, gaze naturale, carbune si imensul potential hidroenergetic au
dat posibilitatea dezvoltarii industriei energetice. Pe langa Termocentrala Govora care are o
63
putere industriala de 307 MW si asigura alimentarea cu energie a intregii platforme industriale, in
judet mai functioneaza Hidrocentraha Lotru - Ciunget, cu o putere industriala de 510 MW, doua
hidrocentrale pe raul Lotru, la Bradisor (115 MW), Malaia (18 MW) si alte 11 hidrocentrale pe
raul Olt cu o putere de 469 MW.
Judetul Valcea se afla la sfarsitul anului 2000 pe locul I pe tara la productia de soda
calcinata cu 58% din productia pe tara si la productia de soda caustica (cu 70,6% din total) si pe
locul II la productia de antidaunatori (37,5 % din total) si la productia de var (16,2 % din total).
Productia industriala, realizata si livrata in luna august 2007, de principalii agenti
economici din judet, s-a estimat la 1274,2 miliarde lei preturi curente, iar pe cumulat 8 luni 2007
la 8838,5 miliarde lei. Societatile comerciale din sectorul public (inclusiv cele cu capital
majoritar de stat) detineau o pondere in realizarile perioadei cumulate de 72,6 %, iar cele din
sectorul privat (inclusiv cele cu capital majoritar privat) de 27,4%.
Livrarile la export se estimau in luna august 2007 la circa 543,3 miliarde lei, reprezentand
peste 21,3 % din resursele lunii august si peste 42,6 % din livrarile lunii august. Aportul
industriei prelucratoare in totalul productiei industriale livrate in luna august a fost de circa
84,4%, al industriei extractive (exclusiv productia de petrol si gaze naturale) de 6,1 %, iar
productia de energie electrica si termica, captarea, tratarea si distribuirea apei de 9,5%.
Zonele defavorizate in industrie sunt atat zonele in care exista si se practica industria
datorita poluarii apei, mediului, solului, apei freactice dar si poluare fonica.
PROPUNERI
64
Judetul Valcea:
-elaborarea unei strategii de turism in vederea dezvoltarii acestuia;
-investitii in industrie;
-infiintarea de IMM;
-investitii in infrasctructura;
-investitii in agricultura;
-atragerea de fonduri structurale pe diferite proiecte;
-elaborarea unei strategii pentru atragerea investitorilor straini in zona.
CONCLUZII
65
In ceea ce priveste judetul Valcea potentialul turistic este unul important si fructificat ar
aduce venituri insemnate regiunii ducand astfel la dezvoltarea acesteia datorita investitiilor
importante ce s-au facut in turism si infrastructura.
Judetul Valcea este o zona importanta pentru regiunea de dezvoltare din care face parte.
Insa sunt necesare investitii in diferite sectoare astfel incat acestea sa atinga un stadiu de
dezvoltare conform cerintelor Uniunii Europene.
Are au un potential de dezvoltare insemnat, insa acest lucru nu se va realiza decat cu
implicarea si responsabilitate atat din partea organizatiilor guvernamentale responsabile, cat si a
cetatenilor acestora.
66
BIBLIOGRAFIE
http://www.insse.ro/
http://www.cjvalcea.ro/
Anuarul statistic 2008
Planul Local de Actiune pentru Mediu al Judetului Valcea - 2006-2018
Strategia de Dezvoltare aTurismului in Judetul Valcea - 2007-2013
Strategia de Dezvoltare a Culturii in Judetul Valcea - 2008-2013
67
Recommended