Embed Size (px)
Citation preview
1
JUDETUL VALCEA
2
Introducere Calitatea aerului este unul din domeniile în care Uniunea Europeană a adoptat foarte multe acte legislative, pe care România le-a transpus în legislaŃia naŃională şi pentru care şi-a asumat obligaŃia de a le implementa în termen legal. Scopul principal a fost să se dezvolte o strategie completă, unitară prin stabilirea obiectivelor privind calitatea aerului pe termen lung. In 1996 Consiliul de Mediu a adoptat Directiva Cadru 96/62/EC privind managementul şi estimarea calităŃii aerului, directivă care a introdus noi standarde de calitate pentru poluanŃii atmosferici şi a definit principiile de bază în domeniul protecŃiei atmosferei, respectiv:
• Definirea şi stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului în Uniunea Europeană, proiectate a evita, preveni sau reduce efectele dăunătoare asupra sănătăŃii umane şi a mediului ca întreg;
• Estimarea calităŃii aerului în statele membre pe bază de metode şi criterii comune;
• ObŃinerea informaŃiilor adecvate privind calitatea aerului şi asigurarea că aceste informaŃii vor fi disponibile publicului, printre altele folosind pragurile de alertă;
• MenŃinerea calităŃii aerului acolo unde este bun şi îmbunătăŃirea acestuia în alte cazuri;
Strategia naŃională privind protecŃia atmosferei este dezvoltată astfel încât obiectivele privind calitatea aerului, prevăzute de legislaŃia în vigoare, să poată fi atinse în perioada 2004 - 2007. După anul 2007 vor continua eforturile de atingere a obiectivelor privind calitatea aerului, prevăzute de noile cerinŃe de acquisului în domeniu.
Implementarea obiectivelor strategice în domeniul protecŃiei atmosferei, cuprinse în legislaŃia europeană, transpuse în legislaŃia naŃională, precum şi a obligaŃiilor ce decurg în convenŃiile şi tratatele internaŃionale la care România este parte implică eforturi instituŃionale şi financiare. Liniile strategice pentru perioada 2008 - 2013 sunt:
a) evaluarea şi gestionarea integrată a calităŃii aerului; b) implementarea cerinŃelor de prevenire şi control integrat al poluării (IPPC); c) implementarea cerinŃelor de limitare a emisiilor de poluanŃi în aer proveniŃi
de la instalaŃii mari de ardere; d) implementarea cerinŃelor de limitare a emisiilor de compuşi organici volatili
proveniŃi din utilizarea solvenŃilor în anumite activităŃi şi instalaŃii; e) implementarea cerinŃelor de eliminare a substanŃelor care distrug stratul
de ozon; f) respectarea prevederilor naŃionale în domeniul schimbărilor climatice; g) verificarea îndeplinirii obligaŃiilor asumate prin ratificarea/aderarea la
diferite convenŃii, tratate şi protocoale internaŃionale:
3
Capitolul 1 - Descrierea fizico-geografică a judetului Valcea
1.1 Relieful judetului Valcea JudeŃul Vâlcea prezintă un relief variat cu circa 33% munŃi incluzând şi depresiunea Loviştea, 20% dealuri şi depresiuni subcarpatice, 45% dealuri piemontane si 2% lunci, fiind marcat de pronunŃate fragmentări, dispus în trepte de la N la S pe o diferenŃă de nivel de 2274 m (între vârful Ciortea de 2426 m, altitudinea maximă si lunca Oltului, aflată la 152 m alt. în aval de Drăgăşani). Zona montană, ocupă treimea nordică a judeŃului Vâlcea şi este reprezentată de creasta principală a M-Ńilor Lotrului, partea vestica a M-Ńilor Făgăraş, MunŃii Coziei si CãpãŃânii şi Dep. Loviştea.
MunŃii Lotrului, situaŃi la nord de văile LatoriŃa şi Lotru au inălŃimi de 1800-2200 m în culmile principale, coborând către valea Lotrului la 800-1000m. Se remarcă relieful calcaros in muntele Turcinu, cheile LatoriŃei sculptate în granite şi gnaise şi relieful glaciar din bazinul superior al LatoriŃei.
MunŃii Fagăraş sunt reprezentaŃi de culmile cuprinse între Olt şi Topolog cu altitudini intre 2400 vf. Ciortea şi 900m.
MunŃii Cozia formează un masiv impunător cu înălŃimi de până la 1668 m şi un relief variat şi atractiv.
MunŃii CăpăŃânii situaŃi intre LatoriŃa, Lotru, Olt şi depresiunile subcarpatice prezintă un relief foarte diversificat datorită structurii şi litologiei sale cu numeroase creste, turnuri, abrupturi, relieful dezvoltat pe calcare al culmii Buila-VânturariŃa şi relieful domol al cristalinului.
MunŃii Parâng puŃin reprezentaŃi în nord-vestul teritoriului judeŃului se remarca prin culmi înalte de peste 2300 si prin relieful glaciar bine reprezentat prin circurile şi văile glaciare din bazinul superior al Lotrului, în care este cantonat lacul glaciar Gâlcescu.
Depresiunea Loviştei cu altitudini intre 500-800 m este situată transversal faŃă de Olt, este formată din compartimentele: Brezoi la vest de Olt şi pe valea Lotrului, Titeşti la est de Olt şi pe văile Titeşti şi Băiaş.
Zona subcarpatică se caracterizează printr-un relief puternic fragmentat de numeroase văi cu direcŃia generală nord-sud. Se caracterizează printr-un relief colinar cu altitudini cuprinse intre 600-800 m, având următoarele subdiviziuni: Muscelele Argeşului, SubcarpaŃii Vâlcei şi SubcarpaŃii Olteniei.
SuprafeŃele relativ netede sunt reprezentate prin depresiunile subcarpatice Horezu şi Jiblea, valea largă a Oltului şi luncile principalilor săi afluenŃi. În cadrul acestora sunt concentrate majoritatea localităŃilor, cele mai importante căi de comunicaŃie, precum şi cele mai importante activităŃi economice bazate pe valorificarea resurselor teritoriului.
Piemontul Getic formează treapta colinară joasă a judeŃului fiind alcătuit din platouri piemontane care se lăŃesc pe măsură ce coboară spre sud. Acestea sunt separate de văi largi cu lunci şi terase mărginite de versanŃi puternic sau moderat
4
înclinaŃi. Culoarul larg al Oltului cu lunca extinsă şi terase, separă cele două subunităŃi ale Piemontului şi anume: podişul Cotmeana şi cel al OlteŃului de Vest.
1.2 Structura geomorfologică a judetului Valcea JudeŃul Vâlcea este alcatuit din punct de vedere goeomorfologic din mai multe unităŃi geografice, dintre acestea distingându-se Depresiunea Loviştei, Valea Oltului si dealurile subcarpatice.
Depresiunea Loviştei, cu forma alungită pe direcŃia est-vest, aparŃine culoarului longitudinal care împarte CarpaŃii Meridionali în doua, începând de la est de la Valea Argeşului până la Valea Cernei. Zona este caracterizată prin bazinul sedimentar Brezoi-Titeşti. Cele mai vechi depozite sunt reprezentate de gresii, marne, pietrişuri şi conglomerate aparŃinând cretacicului superior, modelate din loc în loc de eroziuni, care au condus la apariŃia reliefului specific zonei. Zona este bogată în resurse naturale: subterane (mică) şi supraterane (lemn şi materiale de construcŃii), care au fost exploatate de-a lungul timpului de catre populaŃie.
Valea Oltului – face legătura directă între bazinele intens populate de la Nord şi sud de CarpaŃi. Defileul Oltului este tăiat în şisturile cristaline specifice MunŃilor Făgăraşului şi Lotrului, iar în dreptul depresiunii Loviştei, unde valea se lărgeşte, sunt depuse aluviuni sub formăde agestre. Traversând Masivul Cozia, apele Oltului taie pe zeci de kilometri gnaisul ocular şi şisturile cristaline. Formarea defileului se presupune că s-ar datora unor falii sau rupturi ale scoarŃei superficiale, care ulterior au facilitat eroziunea şi apoi instalarea râului în lungul lor.
Dealurile subcarpatice – sunt desfăşurate din marginea abruptă a muntelui şi reprezintă un rezultatal acŃiunii de modelare a Oltului şi a numeroşilor săi afluenŃi, în rocile depuse în marea Depresiunii Getice. Numele de zonă deluroasă subcarpatică îi determină nu numai poziŃia faŃă de CarpaŃi şi altitudinea mai coborâtă decât a munŃilor, ci şi geneza mai târzie pe seama amterialelor depuse în timpul terŃiarului. Trecerea dinspre munte şi dealuri nu se face printr-un abrupt, ci prin intermediul unor spinări deluroase, gruiuri şi înşeuări. Spre sud, zona subcarpatică se desfăşoară ca o zonă colinară, cu lărgiri ale văilor şi mici depresiuni, cu trăsături morfologice locale. Câteva dintre resursele dealurilor subcarpatice (petrol, sare, ape minerale, păduri) au dat un anumit specific întregii economii a judeŃului. ConstituŃia geologică a zonei de sud (cu predominarea nisipurilor, nisipurilor argiloase şi pietrişurilor) a favorizat eroziunea rapidă şi alunecările de teren.
1.3 Hidrologia judetului Valcea - prezentarea din punct de vedere hidrogeografic: cursuri de apă, debite, disponibilitatea debitelor etc.
5
Apele de suprafaŃă. ReŃeaua hidrografică a judeŃului aparŃine în totalitate bazinului râului Olt şi afluenŃilor săi de pe tronsonul aval, confl. Vadu – aval confl. Cungra Mică, între care importanŃi sunt Lotru, Topolog, OlteŃul. Râul Olt reprezentă axul hidrografic principal al judeŃului, pe care îl străbate de la N la S pe o lungime de 135 km cu o pantă medie de 1,5 ‰. Pe dreapta primeşte ca afluenŃi de ordinul I pe: Lotru (L = 80 km, S = 1000 km²), Olăneşti (L = 38 km, S = 231 km²), Govora (L = 27 km, S = 122 km²), BistriŃa (L = 50 km, S = 416 km²), LuncavăŃ (L = 57 km, S = 278 km²), Pesceana (L = 45 km, S = 247 km²) şi OlteŃ (L = 70 km, S = 2460 km² din care aprox 60% aparŃin judeŃului), şi pe stânga pe Boia Mare (L = 22 km, S = 156 km²) şi Topolog (L = 95 km, S = 543 km² din care aprox. 35% aparŃin judeŃului).
Lacurile. Lacurile naturale, de origine glaciară sunt numeroase dar de dimensiuni reduse, fiind situate în zonele înalte din bazinul superior al Lotrului: Iezerul, Vadu, Zănoaga, Gâlcescu (S = 30200 m², ad = 9,3 m) şi al LatoriŃei: Iezerul LatoriŃei, Muntinu, Cioaca.
Dintre lacurile antropice se menŃionează lacurile sărate de la Ocnele Mari şi OcniŃa, formate în urma prăbuşirii unor saline. Importante sunt lacurile de acumulare de pe Olt: Dăeşti (S = 209 ha), Râmnicu Vâlcea (S = 319 ha), Râureni (S = 174 ha), Govora (S = 477,2 ha), Băbeni (S = 905 ha), Ioneşti (S = 466 ha), Zăvideni (S = 839 ha), Drăgăşani (S = 828 ha), şi de pe Lotru: Vidra (S = 940 ha), Malaia. La acestea se adaugă acumulările Jidoaia de pe râul cu acelaşi nume şi Petrimanu pe LatoriŃa, de dimensiuni mai reduse 1.4 Clima judetului Valcea - informaŃii climatice: temperaturi medii, precipitaŃii, viteza şi frecvenŃa vântului, intensitatea radiaŃiei incidente, nebulozitate, umiditate relativă pentru modelarea dispersiei noxelor în atmosferă etc.
CirculaŃia generală a atmosferei se caracterizează prin advecŃii frecvente de aer temperat-oceanic din vest şi nord-vest (mai ales in semestrul cald), prin pătrunderi frecvente ale aerului temperat-continental din sectorul estic (mai ales in semestrul rece), prin advecŃii relativ dese de aer tropical maritim din SV şi S.
Zona în care se situează judeŃul se caracterizează printr-un climat temperat continental moderat, cu uşoare influenŃe mediteraneene în zona de deal.
Prin poziŃia sa fizico-geografică, regiunea analizată cuprinde un teritoriu apartinând mai multor forme de relief, ce se desfăşoară in trepte, pe direcŃia nord-sud, de la altitudini de 1348 m (Obârşia Lotrului), 573 m (Voineasa), la 237 m (Rm.Vâlcea). ConfiguraŃia reliefului are o mare importanŃă asupra caracteristicilor climatice, după cum se poate observa în tabelele de mai jos:
Temperatura aerului (°C)-2006 Statia meteorologică
Altitudinea Maxime absolute
Media multianuala
Minime absolute
Obârşia Lotrului zona montana
1348 29.0 / 20 aug 3.2 -29.5 / 26 ian
6
Voineasa zona intramontană
573 31.3 / 27 iun 7.3 -20.0 / 25 ian
Rm. Vâlcea zonă de deal
237 33.8 / 20 aug 10.5 -22.7 / 24 ian
Drăgăşani zonă de deal
280 33.8 / 24 aug 11.0 -18.6 / 24 ian
Sursa: Starea mediului in judetul Vâlcea – 2006
Tabelul 1.4.1 - Temperatura aerului in jud. Vâlcea
Vântul -2006 StaŃia meteorologică
Cantitatea de precipitaŃii
mm DirecŃia
predominantă Viteza
maximă m/s
DirecŃia vitezei
maxime Obârşia Lotrului zona montană
1019.1 V 6 SE, V
Voineasa zona intramontană
773.5 N 9 NV
Rm. Vâlcea zonă de deal
725.7 V 16 SSV
Drăgăşani zonă de deal
745.4 N 15 ESE, VSV
Sursa: Starea mediului in judeŃul Vâlcea – 2006
Tabelul. 1.4 2 - Cantitatea medie multianuala de precipitaŃii atmosferice şi viteza vântului in jud. Vâlcea
Stratul de zăpadă persistă, în zonele situate la peste 1300 m, din luna noiembrie până la sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai. La Obârşia Lotrului, grosimea medie a stratului de zăpadă a fost mai mare in perioada ianuarie –martie (50-73 cm), iar la Voineasa a existat strat de zăpadă din noiembrie până în martie, dar grosimea acestuia a fost sub 20 cm. În celelalte zone stratul de zăpadă a fost nesemnificativ, având grosimi medii situate intre 1-8 cm (Starea mediului in judeŃul Vâlcea - 2006). 1.5 Solul judetului Valcea Din suprafaŃa totală a judeŃului de 5765 km2, 42.66 % reprezintă zona agricolă, 50,46% păduri şi alte terenuri cu vegetaŃie forestieră curŃile şi clădirile ocupă 2.1 % din suprafeŃe, apele şi lacurile 2,18%, alte suprafeŃe ocupând doar 1,52% ( Sursa – Starea mediului in judeŃul Vâlcea - 2006).
SuprafaŃa agricolă de 245.866 ha. prezintă următoarea structură şi pondere din total: arabil – 35,7 %, păşuni – 44,2 %, fâneŃe – 12,8 %, vii – 1,6 % şi livezi – 5,5 %.
7
Calitatea solurilor. Gruparea terenurilor după pretabilitatea la arabil
JudeŃul Vâlcea poate fi caracterizat ca aparŃinând prin excelenŃă zonei montane şi deal. În raport cu relieful, natura depozitelor de solificare şi condiŃiile climatice, învelişul de sol prezintă o mare diversitate, de la brune acide, brune feriiluviale, litosoluri sau soluri humicosilicatice în zona montană la brune luvice, brune eumezobazice şi argiloiluviale pseudorendzine, vertisoluri, erodisoluri şi/sau regosoluri în dealurile subcarpatice şi piemontane.
Terenurile agricole se încadrează în 5 clase de pretabilitate la arabil, care evidenŃiază atât calitatea terenurilor cât şi măsurile de prevenire sau ameliorare necesare pentru creşterea productivităŃii acestora. Factorul restrictiv principal al producŃiei agricole din teritoriu este panta terenului asociată frecvent cu soluri slab la puternic erodate.
UnităŃile de pretabilitate la arabil din teritoriu au fost stabilite pe baza următorilor factori limitativi de sol-teren: panta şi eroziunea variată a solurilor, prezenŃa alunecărilor de teren, gradul de acoperire a terenului cu stânci, excesul de umiditate freatică şi stagnantă, textura lutoargiloasă sau argiloasă, aciditatea solului, volumul edafic al solurilor.
În funcŃie de intensitatea şi natura acestor limitări terenurile au fost grupate în 5 clase de pretabilitate la arabil. Din totalul judeŃului de 576.477 ha, au fost grupate în unităŃi de pretabilitate la arabil 251.642 ha reprezentând suprafaŃa agricolă; restul suprafeŃelor aparŃin altor folosinŃe (păduri, ape, etc.).
1.6 VegetaŃia si fauna din judetul Valcea Diversitatea condiŃiilor fizico-geografice determină o mare varietate a învelişului vegetal din spaŃiul judeŃului, unităŃile de vegetaŃie fiind dispuse în fâşii ce se succed, în linii generale de la S la N.
Zona pădurilor de foioase formată din cerete şi gârniŃe, în mare parte defrişată, alternează cu culturi şi pajişti stepizate. Etajul pădurilor de foioase este cel mai extins, fiind alcătuit din gorunete întâlnite in zona colinară din dreapta Oltului, în mare parte înlocuite cu livezi, păduri de fag şi gorun, păduri amestecate ce cuprind zona subcarpatică şi versanŃii munŃilor.
Etajul pădurilor de molid apare fragmentat pe masive montane, local întâlnindu-se pâlcuri de zadă.
În cadrul acestor etaje, datorită climatului blând de adăpost se întâlneşte o mare varietate de elemente sudice precum: nucul, castanul bun, cărpiniŃa, mojdreanul. Din aceeaşi cauză limita coniferelor urcă mult în altitudine la 1300 m.
Etajele subalpin şi alpin ocupă arealele cele mai reduse fiind alcătuite din pajişti de coroană, păruşcă şi subarbuşti.
Pădurile sunt localizate în partea de nord a judeŃului Vâlcea şi sunt constituite în cea mai mare parte din pădurile de foioase şi răşinoase ce alcătuiesc fondul forestier al judeŃului Vâlcea. Conform datelor de la DirecŃia Silvică Râmnicu Vâlcea, în judeŃul Vâlcea fondul forestier totalizează o suprafaŃă de 265.332 ha. din care 111.970 ha aparŃine fondului forestier de stat şi este administrat de către
8
RNP – Romsilva prin DirecŃia Silvicã Vâlcea, iar 153.352 ha aparŃine fondului forestier reprezentat de pădurile proprietate publică a unităŃilor administrativ teritoriale şi proprietate privată şi este administrat printr-un număr de 7 ocoale silvice private.
Din suprafaŃa totală a fondului forestier, o mare parte este acoperită cu pădure, diferenŃa constituind-o alte terenuri cu destinaŃie silvică (pepiniere, drumuri, răchitării, terenuri destinate împădurii), 220.819 ha sunt păduri cu rol deosebit de protecŃie (grupa I funcŃionala), iar 44.503 ha sunt in grupa a II a funcŃională (păduri cu rol de producŃie şi protecŃie).
BogăŃiile naturii din judeŃ sunt ocrotite în rezervaŃii: Cozia, caracterizază prin microrelief structural pe gnaise, vegetaŃie cu numeroase plante endemice – trandafirul de Cozia, măceşul argeşan, pesma Coziei, rocoŃelele Coziei, plante rare - garofiŃa de munte, iedera albă, laleaua pestriŃa; pădurea LatoriŃa cu arbori seculari (larice şi zâmbru), frumoasele piramide de pământ din Valea Stăncioiului, trovanŃii ovoidali şi sferici. Pe teritoriul judeŃului se mai întâlnesc frumoasele narcisee de la Milostea, gorunii seculari de la Frânceşti, bulbucii de munte, angelica, smârdanul, pâlcurile de tisă.
Fauna este reprezentată prin specii de pădure: urs, cerb, căprior, mistreŃ, viezure, lup, cocoş de munte, cerbul lopătar şi elemente mediteraneene: scorpionul carpatin, vipera cu corn. În domeniul alpin predomină capra neagră, fâsa alpină, mierla gulerată.
La nivelul florei şi faunei sălbatice nu se constată dezechilibre ecologice, generate de dezvoltarea unei specii in detrimentul altei specii. De asemenea, nu au fost înregistrate calamităŃi sau incendii şi nici alte fenomene, care să afecteze ireversibil fauna şi flora sălbatică protejată de lege in rezervaŃiile şi parcurile naŃionale de pe teritoriul judeŃului Vâlcea. Se remarcă o proliferare a avifaunei acvatice în lacurile de baraj artificiale de pe râul Olt.
Au fost identificate numeroase specii de păsări protejate la nivel comunitar sau specii de păsări pentru a căror conservare este necesară desemnarea de arii de protecŃie specială avifaunistică, cum sunt numeroase specii de raŃe şi gâşte sălbatice: lişiŃa, găinuşa de baltă, cormoranul mare şi cormoranul mic, stârcul cenuşiu, egreta mare şi mică, lebăda de vară şi de iarnă, barza neagră, cufundacul, specii de pescăruşi. In judeŃul Vâlcea au fost identificate un număr de 54 de specii de floră si 67 specii de faună de interes naŃional, respectiv 7 specii de floră şi 19 specii de faună de interes comunitar. 1.7 Cadrul antropic: 1.7.1 Structura socio-demografica - PopulaŃia judeŃului Vâlcea era la 1 iulie 2007 de 411576 locuitori, cu o densitate de 71,4 loc/km2, înscriindu-se printre judeŃele cu densitate relativ mică, sub media naŃională, dar apropiată de cea a regiunii din care face parte (vezi tabelul de mai jos).
9
Unitate teritorială Suprafata km2 Populatie
2007
Densitatea
Romania 238390,7 21537563 90,3
Reg Sud - Vest Oltenia 29211,69 2279849 78,0
Judetul Vâlcea 5764,77 411576 71,4
Sursa primara de date: Baza TEMPO online, a INS
Tabelul 1.7.1 - Densitatea populaŃiei în judeŃul Vâlcea în anul 2007
In ceea ce priveşte distribuŃia teritoriala a densităŃii populaŃiei putem constata că în general în rural valoarea ei este de 4 ori mai mică decât în urban (46,9 faŃă de 192,2 locuitori/km2 , vezi cartograma 9 din anexă). Dacă analizăm gruparea unităŃilor administrativ teritoriale după acest indicator putem vedea că valorile densităŃii cuprind un interval extrem de larg, de la 10 locuitori/ km2 (Voineasa, Tetoiu, Caineni, Malaia) până la 250 locuitori/km2 (oraşele Băile Govora şi Băbeni). Cum era de aşteptat, municipiile judeŃului au cea mai mare densitate de populaŃie, 435 locuitori/km2 în municipiul Drăgăşani şi1250 locuitori/km2 în municipiul reşedinŃă Râmnicu Vâlcea. DensităŃi mai mari de 100 locuitori/ km2
înregistrează numai localităŃile din jurul acestor municipii, restul teritoriului, în special nordul şi sud-vestul, având populaŃie puŃină raportată la suprafaŃa administrativă existentă.
Volumul populaŃiei judeŃului, pe cele două medii rezidenŃiale, are o structură inversă comparativ cu valorile înregistrate la nivel naŃional, în sensul că populaŃia rurală din Vâlcea se apropie de 55%, valoare egală cu populaŃia urbană a României (vezi tabelul de mai jos). Putem afirma că populaŃia judeŃului este majoritar rurală, cu o pondere chiar mai mare faŃă de ponderea la nivel regional. Vom vedea în analiza evoluŃiei populaŃiei că populaŃia rurală din judeŃ a fost preponderent majoritară în ultimii 20 de ani, în ciuda fluxurilor de migraŃie rural-urban din perioadele de dezvoltare economică a oraşelor.
Unitate teritorială Populatie
2007
Urban % Rural %
Romania 21537563 55,1 44,9
Reg Sud - Vest Oltenia 2279849 47,7 52,3
Judetul Vâlcea 411576 45,4 54,6
Sursa primara de date: Baza TEMPO online, a INS
Tabelul 1.7.2. Structura populaŃiei judeŃului Vâlcea pe medii,
10
DistribuŃia populaŃiei judeŃului Vâlcea pe sexe reflectă un relativ echilibru între ponderea populaŃiei feminine şi a celei masculine. Comparând distribuŃia populaŃiei pe sexe înregistrată la nivel naŃional cu cea a judeŃului, observăm că nu există o diferenŃă semnificativă între cele două distribuŃii.
Analizând distribuŃia populaŃiei pe sexe şi medii constatăm că în urban ponderea populaŃiei feminine (51,6%) este uşor mai ridicată decât în rural (50,3%), şi a avut tendinŃe uşoare de creştere în ultimii 15 ani. Acelaşi fenomen îl întâlnim în cazul populaŃiei masculine, dar în mediul rural, unde tinde sa fie uşor mai mare ca pondere.
Totuşi nici în acest caz nu se poate vorbi de o diferenŃă semnificativă a distribuŃiei populaŃiei pe sexe. Structura populaŃiei pe vârste şi sexe arată mai clar în ce categorii de populaŃie găsim mai multe femei decât bărbaŃi.
1.7.2 Lista titularilor de activităŃi/activitatea potenŃial poluatoare, (tipul şi cantitatea de poluanŃi emişi).
Zone afectate si zone cu risc de poluare atmosferica: Principalele ramuri industriale din judeŃ se bazează pe exploatarea resurselor naturale existente [i constituie principalele surse de poluare fixe:
• industria energetică - utilizeaza potenŃialul energetic al Oltului şi al afluenŃilor săi, realizand o producŃie de peste 1000 MW.
• industria chimică - judeŃul Vâlcea deŃine una dintre cele mai mari capacitaŃi de prelucrare în acest domeniu din Ńara, aici sunt produse mai mult de 70 de produse diferite, printre care produse sodice şi derivaŃi, produse organice de sinteză, produse macromoleculare, solvenŃi organici cloruraŃi, produse agrochimice, etc. Multe dintre aceste produse constituie materii prime sau intermediare pentru alte ramuri. Principalii reprezentanŃi ai acestei ramuri in judeŃul Vălcea sunt S.C. OLTCHIM S.A. si S.C. UZINELE SODICE GOVORA S.A..
• industria extractivă: exploatările de cãrbune de suprafaŃã(lignit) de la Berbeşti si Alunu si exploatarea de calcar de la BistriŃa
• exploatarea si prelucrarea lemnului, incluzând si producŃia de mobilă. Cele mai importante unitaŃi din acest domeniu sunt S.C. COZIA FOREST S.A. si S.C. ELVILA S.A. filiala Carpatina, prima având ca obiect de activitate exploatarea lemnului si cea de a doua prelucrarea acestuia si producŃia de mobilă.
• industria constructoare de maşini produce echipamente pentru industria petrochimică, pentru industria producatoare de autovehicule, elemente hidraulice, etc. Principalii reprezentanŃi ai acestei ramuri sunt S.C. VILMAR S.A., un joint-venture Franco-Roman, S.C. ROTI AUTO S.A. Drăgăşani si S.C. HERVIL S.A.
• industria usoară este de asemenea bine reprezentată, prin fabrici producatoare de incălŃăminte şi imbrăcăminte din piele şi înlocuitori, textile şi materiale neŃesute etc.
11
• Industria alimentara este reprezentata de fabrici de conserve din legume şi fructe,de produse lactate,de panificaŃie şi băuturi răcoritoare şi alcoolice.
Emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot, provenite în special din arderea combustibililor fosili, de la spălarea combustibililor solizi, din reacŃii chimice şi din transport, sunt principalele surse de acidifiere. Aceşti poluanŃi, sunt transportaŃi pe distanŃe mari faŃă de sursa impurificatoare, unde în contact cu lumina solară şi vaporii de apă formează compuşi acizi. Prin precipitaŃii aceştia se depun pe sol sau intră în compoziŃia apei, ducând la degradarea solului, apelor precum şi la deteriorarea ecosistemelor. Estimarea emisiilor de gaze cu efect acidifiant s-a făcut pe baza inventarului anual al emisiilor atmosferice, realizat prin aplicaŃia CORINVENT.
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Evolutia emisiilor de SO2 in judetul Valcea intre anii 1999 - 2007
SO2 (tone)
Sursa: APM Vâlcea
Grafic nr. 1.7.2 – 1 Emisii anuale de dioxid de azot
Aşa cum se observă din reprezentarea grafică, emisiile de SO2 sunt foarte diferite de la un an la altul, anul acesta înregsitrându-se o scădere. In judeŃul Vâlcea, cea mai mare contribuŃie la emisiile de SO2 o are societatea SC CET SA, care furnizează agent termic şi apă caldă menajeră în municipiul Rm. Vâlcea, aceasta utilizează drept combustibil cărbune şi păcură, ambele cu conŃinut destul de mare de sulf.
12
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Evolutia emisiilor de NOx in judetul Valcea intre anii 1999 - 2007
NOx (tone)
Sursa APM Vâlcea
Grafic nr. 1.7.2 – 2 Emisii anuale de oxizi de azot
Aşa cum se poate vedea din reprezentarea grafică, şi emisiile de NOx au nivele diferite de la un an la altul. ProvenienŃa lor este în cea mai mare parte de la utilizarea combustibililor fosili, (a cărbunelui şi a păcurii) de către societatea SC CET Govora SA, obiectiv LCP, cît şi din traficul auto.
Spre deosebire de ozonul stratosferic care protejează viaŃa pe pământ, ozonul troposferic este deosebit de toxic şi constituie poluantul principal al atmosferei Ńărilor şi oraşelor industrializate, deoarece precursorii acestuia provin din activităŃi industriale şi traficul rutier. Este generat prin descărcări electrice, reacŃii fotochimice sau cu radicali liberi. Are densitatea de 1,66 ori mai mare decât aerul şi se menŃine aproape de sol. Se descompune uşor, generând radicali liberi cu putere oxidantă. Principalii poluanŃi primari care determină formarea prin procese fotochimice, a ozonului şi altor oxidanŃi în atmosfera joasă sunt: oxizii de azot (NOx), compuşii organici volatili (COV) şi metanul.
Cantitatea de ozon troposferic este variabilǎ în timp şi spaŃiu, ştiut fiind faptul cǎ precursorii sunt transportaŃi la distante mari de sursǎ. Din aceste considerente, ozonul este foarte greu de urmărit, fiind necesarǎ monitorizarea precursorilor săi: oxizi de azot, metan, compuşi organici volatili. Nocivitatea compuşilor organici volatili este pusă în evidenŃă prin concentraŃia mai mare sau mai mică de ozon troposferic.
Aşa cum se observă din reprezentarea grafică de mai jos, şi emisiile de compuşi organici volatili nemetanici au o variaŃie anuală, funcŃie de capacitatea de producŃie a agenŃilor economici. ContribuŃia semnificativă a compuşilor organici volatili nemetanici o au activitatea de extracŃie a ŃiŃeiului şi gazelor naturale, utilizarea solvenŃilor organici în diferite activităŃi şi instalaŃii şi nu în ultimul rând traficul rutier.
13
0
2000
4000
6000
8000
10000
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Evolutia emisiilor de NMVOC in judetul Valcea intre anii 1999 - 2007
NMVOC (tone)
Sursa: APM Vâlcea
Grafic nr. 1.7.2. – 3 Emisii de compuşi organici volatili
In judeŃul Vâlcea au fost inventariaŃi un număr de 20 de agenŃi economici care desfăşoară activităŃi ce fac obiectul directivei COV din utilizarea solvenŃilor în activităŃi şi instalaŃii. Aceştia au avut termen de îndeplinire a măsurilor impuse prin prevederile directivei în vederea reducerii emisiilor de compuşi organici volatili astfel încât să respecte valoarea limită prevăzută de legislaŃia românească, care transpune această directivă, până la 30.10.2007. O parte dintre aceşti agenŃi economici care nu dispun de mijloace financiare pentru a se echipa în vederea respectării valorilor limită a compuşilor organici volatili au dat faliment, cum ar fi SC Vâlceana SA, SC Finca SA, SC Oltplast Sa şi SC Optima SA.
O altă parte a compuşilor organici volatili provin din distribuirea benzinei în staŃii sau la terminale, activitate care face obiectul celeilalte directive a COV, directiva emisiilor de compuşi organici volatili de la distribuŃia benzinei, de asemenea monitorizată. In judeŃul nostru, majoritatea staŃiilor de distributie s-au echipat corespunzător prevederilor legislaŃiei, în vederea respectării valorilor limită a emisiilor de COV.
Până în 2007, emisiile de pulberi în suspensie de tip PM10 s-au măsurat într-un singur punct, la sediul AgenŃiei de ProtecŃie a Mediului Vâlcea; pe platforma industrială nu s-au măsurat, din lipsa aparaturii adecvate.
14
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Evolutia emisiilor de plumb in judetul Valcea intre anii 1999 - 2007
plumb(kg)
Sursa: APM Vâlcea
Grafic nr. 1.7.2. – 4 Emisii de plumb Emisiile de mercur, cadmiu şi plumb provin în mare măsură din activitatea de incinerare a deşeurilor spitaliceşti şi din trafic. Spitalele care şi-au încetat activitatea de incinerare a deşeurilor spitaliceşti, au încheiat contracte cu firme autorizate pentru colectarea şi transportul lor în vederea eliminării finale. Capitolul 2 - Descrierea situaŃiei existente În acest capitol se prezintă informaŃii tehnice legate de structura reŃelei şi caracteristicile staŃiilor de monitorizare, metodele şi tehnicile utilizate pentru evaluarea calităŃii aerului, precum şi prezentarea detaliată a datelor statistice privind calitatea aerului.
2.1 Structura reŃelei de monitorizare a calităŃii aerului şi caracteristicile staŃiilor de monitorizare
• Tipul de staŃii:
- VL1 – fond urban, la nivel de judeŃ, amlasare: Gradina ZOO Rm. Valcea
- VL2 – industrial, la nivel de judet, amlasare: platforma chimica Rm. Valcea
• Timpul de referinŃă (GMT şi local): +2 GMT
• Responsabilul reŃelei (numele şi prenumele, adresa, telefon, fax, e-mail): Butanescu Valerica – APM Valcea, telefon: 0250-735859, fax: 0250-739753, e-mail: [email protected]
15
• Denumirea şi adresa instituŃiei tehnice responsabile cu întreŃinerea staŃiei:
A.P.M. VALCEA – str. Remus Bellu, nr. 6, Rm Valcea
• Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele (pe compuşi, dacă este cazul): Centrul de Evaluare a Calitatii Aerului – ANPM
Clasa staŃiei Raza ariei de
reprezentativitate Încadrare
StaŃie de trafic 10 - 100 m - StaŃie industrială 100 m - 1 km VL - 2 StaŃie de fond: -
- urban 1 – 5 km VL - 1 - suburban 25 - 150 km - - regional 200 - 500 km - - EMEP > 500 km -
• Coordonatele geografice (longitudine şi latitudine, măsurate în grade, minute şi secunde), precum şi în sistem GIS.
- VL – 1: 24° 22’E - 45°04’N - VL – 2: 24° 17’E - 45°02’N
� Altitudinea: 310 m
� PoluanŃii măsuraŃi: SO2, NO2, NOx, PM10, Pb, C6H6, CO, O3
� Parametrii meteorologici măsuraŃi: temperatura, viteza vantului, directia
vantului, umiditatea relativa, presiunea atmosferica, radiatia solara, precipitatii;
� Mediul înconjurător local/morfologia peisajului:
- Tipul zonei: urbana pentru ambele statii
� Caracterizarea zonei: - VL – 1: rezidentiala - VL – 2 : industriala
� Numărul aproximativ de locuitori din zonă: cca. 100.000 loc.
� Caracterizarea traficului: Străzi largi, volum moderat de trafic (între 2.000 şi 10.000 vehicule/zi)
� InformaŃii privind tehnicile de măsurare :
- Echipament: analizor SO2, monitor Europe ML 9850 - Metoda de referinŃă : FluorescenŃă în UV
16
- Echipament: analizor NO/NO2/NOx, monitor Europe ML 9841 - Metoda de referinŃă : ChemiluminiscenŃă cu ozon - Echipament: analizor CO, monitor Europe ML 9830 - Metoda de referinŃă : AbsorbŃie IR - Echipament: analizor O3, monitor Europe ML 9810 - Metoda de referinŃă : Fotometrie UV
� Caracteristici de prelevare: la nivelul statiei - înălŃimea punctului de prelevare: 3m - lungimea liniei de prelevare: 3m - timpul de prelevare: 25 s
� Calibrare: automata si manuala
- metoda pentru calibrare automata: tub permeaŃie pentru SO2 si Nox, cu butelie pentru CO, iar pentru ozon cu generator intern; pentru calibrare manuala cu butelii multigaz;
- frecvenŃa calibrarii automate: 24 ore - frecventa calibrarii manuale: lunar
� Prezentarea datelor de monitorizare: Pentru fiecare staŃie de monitorizare
în care se vor înregistra depăşiri ale valorilor limită plus marja de toleranŃă (VL+MT) sau depăşiri ale valorilor limită (VL) şi/sau depăşiri ale valorilor Ńintă (VT), se vor prezenta în mod tabelar , incepand cu anul 2009, dupa primul an de functionare.
2.2 Date statistice privind calitatea aerului Calitatea atmosferei este considerată activitatea cea mai importantă în cadrul reŃelei de monitorizare a factorilor de mediu, atmosfera fiind cel mai imprevizibil vector de propagare a poluanŃilor, efectele făcându-se resimŃite atât de către om cât şi de către celelalte componente ale mediului. SubstanŃele emise în atmosferă constituie cauza unor probleme de mediu actuale, incluzând: acidifierea, precipitaŃiile (depunerile) acide, efectul de seră, distrugerea stratului de ozon etc.
La nivelul JudeŃului Vâlcea în anul 2007, supravegherea calitaŃii aerului a fost realizată prin intermediul celor şapte staŃii de monitorizare prin aspiraŃie in şapte puncte fixe pentru noxele gazoase, in trei puncte fixe pentru pulberi in suspensie şi in doua puncte pentru precipitaŃii. Zonele urbane sunt cele mai afectate de poluare, principalele surse de poluare fiind industia chimică, traficul rutier, arderea combusibililor.
ReŃeaua de monitorizare a calităŃii aerului a cuprins şapte staŃii de prelevare manuală, instalate în puncte reprezentative ale municipiului Râmnicu Vâlcea (actualmente inlocuită prin cele 2 staŃii automate de monitorizare). ConfiguraŃia reŃelei de monitorizare imisii, tipurile de poluanŃi, numărul de determinări, concentraŃia medie anuală pe fiecare punct de prelevare şi poluant în parte,
17
frecvenŃa depaşirii CMA conform STAS 12574/1987, respectiv Ordin 592/2002 sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Localitatea StaŃia Tipul staŃiei Tip
poluant Nr. det. 2007
Conc. medie anuală µg/mc
FrecvenŃa depăşirii VL sau CMA
NH3 262 10.82 -
NO2 262 12.32 -
SO2 262 4.19 -
Rm. Vâlcea Sediu APM Vâlcea
Urbană
PM10 176 36.19 11.36
HCl 260 9.07 -
NH3 260 11.06 -
Rm. Vâlcea S.C FAVIL
Urbană
TSP 260 129.56 31.15
HCl 277 10.9 -
NO2 277 15.8 -
Rm. Vâlcea Liceul Forestier
Urbana
SO2 277 5.17 -
HCl 249 8.47 -
NH3 249 10.39 -
Râureni S.C Comat
Industrială
NO2 249 12.33 -
HCl 276 11.49 0.36
NH3 276 10.47 -
Căzăneşti S.C Comppil
Industrială
SO2 276 5.23 -
HCl 278 11.83 0.36
NH3 278 17.83 -
Stolniceni S.C Vilmar
Industrială
NO2 278 15.06 -
HCl 295 13.75 -
NH3 295 28.64 --
Govora sat ICSI Industrială
TSP 295 132.7 26.36
Sursa: APM Valcea Tabel 2.2.- 1 Calitatea mediului ambiental
ConcentraŃii ale dioxidului de sulf
La nivelul judeŃului Vâlcea s-a urmărit nivelul concentraŃiilor de dioxid de sulf in trei puncte:unul situat in zona Platformei Chimice Râmnicu Vâlcea si două in municipiu. Nu s-au înregistrat depăşiri faŃă de concentraŃia maximă admisă, valoarea maximă anuală a fost de 32.29 µg/mc, iar media anuală pentru toate cele trei puncte a fost de 4.86 µg/mc.
Punct de recoltare
CMA(Stas 12587/1987)
µg/mc
2006 media anuală
µg/mc
2007 media anuală
µg/mc
18
APM Vâlcea 250 5.11 4.19 Liceul Forestier 250 7.00 5.17
Comppil 250 6.70 5.23 Sursa: APM Vâlcea
Nivelul concentraŃiilor de dioxid de azot s-a determinat in patru puncte:două situate in zona Platformei Chimice si două puncte in municipiul Râmnicu Vâlcea. Nu s-au înregistrat depăşiri faŃă de concentraŃia maximă admisă, valoarea maximă a fost de 70.7 µg/mc, iar media anuală in cele patru puncte a fost de 13.88 µg/mc.
Punct de recoltare
CMA(Stas 12587/1987)
µg/mc
2006 media anuală
µg/mc
2007 media anuală
µg/mc APM Vâlcea 100 12.64 12.32 Liceul Forestier 100 33.98 15.8
Comat 100 10.94 12.33 Vilmar 100 16.87 15.06 Sursa: APM Vâlcea
Tabel 2.2.3. – VariaŃia concentraŃiei de dioxid de azot
0
10
20
30
40
Val
oare
in
dica
tor
ug/m
c
2006 2007
Evolutia concentratiilor de NO2 in anul 2007 comparativ cu anul 2006
APM Valcea
Lic. Forestier
Comat
Vilmar
0
2
4
6
8
Val
oar
ea
ind
icat
or
ug
/mc
2006 2007
Evolutia concentratiilor de SO2 in anul 2007 comparativ cu anul 2006
APM Valcea
Lic. Forestier
Comppil
19
ConcentraŃii ale pulberilor în suspensie – fracŃiunea PM10 si PM2.5
La nivelul judeŃului Vâlcea determinarea pulberilor în suspensie PM10 a început în anul 2003 şi se efectuează într-un singur punct de recoltare la sediul APM Vâlcea. Nu se fac determinări ale fracŃiunii PM2.5.
FrecvenŃa depăşirilor a evoluat constant în perioada 2003-2006 (53.7%) cu o uşoară creştere in anul 2005 (60.52%), ca apoi să scadă în anul 2007 la 11.36%, iar media anuală a concentraŃiilor de PM10 a avut o constanŃă de 60.6 µg/mc, exceptând anul 2007, valoarea fiind de 36.19 µg/mc. Maxima valorilor indicatorului PM10 a fost atinsă în anul 2005 de 228.65 µg/mc ca apoi să scadă la jumătate in 2007 (119.19 µg/mc).
Punct prelevare: Sediul APM Vâlcea
An 2003 2004 2005 2006 2007 FrecvenŃa de depasire (%)
56 43,32 60,52 54,9 11,36
Media anuală (µg/mc)
60,72 55,12 60 66,48 36,19
Valoarea maximă (µg/mc)
154,2 202,3 228,65 200,9 119,19
Tabel 2.2.4. VariaŃia concentraŃiei şi frecvenŃei de depăşire a pulberilor în
suspensie – fracŃiunea PM10 în perioada 2003-2007 Evaluarea calităŃii aerului s-a realizat şi pe baza inventarelor de emisii locale, a informaŃiilor furnizate pentru anul 2005 şi a datelor meteorologice, utilizând modele matematice pentru dispersia poluanŃilor emişi în atmosferă. Listele cuprinzând încadrarea localităŃilor, rezultate din evaluarea calităŃii aerului prin modelare, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului apelor şi protecŃiei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător, pentru judeŃul Vâlcea sunt prevăzute mai jos. LISTA 1 – Zonele din judetul Valcea unde nivelurile concentraŃiilor unuia sau mai multor poluanŃi sunt mai mari decât valoarea limită plus marja de toleranŃă sau mai mari decât valoarea limită, în caz că nu a fost fixată şi o marjă de toleranŃă. 1.1. - PENTRU DIOXID DE SULF (SO2) localităŃile: Babeni, Budeşti, Frânceşti, Galicea, Lalosu, Mihăeşti, Nicolae Bălcescu, Ocnele Mari, Râmnicu Vâlcea 1.2. - PENTRU DIOXID DE AZOT ŞI OXIZI DE AZOT (NO2/NOX): localităŃile: Budeşti, Mihăeşti, Ocnele Mari, Râmnicu Vâlcea
20
1.3. - PENTRU PULBERI ÎN SUSPENSIE (PM10) localităŃile: Budeşti, Drăgăşani, Râmnicu Vâlcea, Şuteşti LISTA 2 - Zonele din judetul Valcea unde nivelurile concentraŃiilor unuia sau mai multor poluanŃi sunt între valoarea limită şi valoarea limită plus marja de toleranŃă. 2.1. - PENTRU DIOXID DE AZOT ŞI OXIZI DE AZOT (NO2/NOX) localităŃile: Galicea, Nicolae Bălcescu 2.2. - PENTRU PULBERI ÎN SUSPENSIE (PM10) localităŃile: Mihăieşti, Ocnele Mari, Ştefăneşti
Toate aceste localităŃi trebuie să-şi revizuiasca inventarul surselor de poluare atmosferică, iar acolo unde se constată că depăşirile evidenŃiate se datorează unor surse fixe de poluare, să ia măsuri pentru limitarea emisiilor atmosferice. Analiza acestor zone a reliefat faptul ca majoritatea depăşirilor constatate în localităŃile rurale se datorează însă, fie importului de poluanŃi de la sursele fixe de poluare din municipiul Rm. Vâlcea, fie surselor mobile din transportul rutier.
2.3 Caracterizarea indicatorilor monitorizati
Dioxid de sulf - SO2 Gaz incolor, cu miros înŃepător, amărui, produs ca urmare a arderii materialelor care conŃin sulf.
Surse naturale: erupŃiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentaŃia bacteriană în zonele mlăştinoase, oxidarea gazului cu conŃinut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.
Surse antropice: sistemele de încălzire a populaŃiei care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice şi procesele industriale (siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric) şi în măsură mai mică emisiile provenite de la motoarele diesel.
Efecte asupra sănătăŃii: provoacă iritaŃia ochilor şi a primei părŃi a traiectului respirator.
În atmosferă, contribuie la acidifierea precipitaŃiilor cu efecte toxice asupra vegetaŃiei şi acidifierea corpilor apoşi.
Oxizi de azot - NOx (NO/NO2) La temperatura mediului ambiental sunt prezenŃi în formă gazoasă. NO este incolor şi inodor; NO2 are culoarea brun roşcat şi un miros puternic, înecăcios.
Surse naturale: sursa principală - acŃiunea bacteriilor la nivelul solului.
Surse antropice: încălzirea rezidenŃială şi evacuările de gaze de eşapament de la motoarele vehiculelor în etapa de acceleraŃie sau la viteze mari. NO produce o
21
cantitate mai mare de NO2 în procesul de combustie şi în prezenŃa oxigenului liber.
Efecte asupra sănătăŃii: gaz iritant pentru mucoasă ce afectează aparatul respirator şi diminuează capacitatea respiratorie (gradul de toxicitate al NO2 este de 4 ori mai mare decât cel al NO).
Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizează acumularea nitraŃilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.
Pulberi în suspensie - PM10/PM2,5 Sunt particule lichide şi solide cu diametrul mai mic de 10 microni.
Surse naturale: erupŃii vulcanice, eroziunea rocilor şi dispersia polenului.
Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populaŃiei, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie prin pulberile produse de pneurile maşinilor la oprirea acestora şi datorită arderilor incomplete.
Efecte asupra sănătăŃii: toxicitatea pulberilor se datorează nu numai caracteristicilor fizico-chimice, dar şi dimensiunilor acestora. Cele cu diametru de la 5 - 10 microni (PM10) la 2,5 - 5 microni (PM2,5) prezintă un risc mai mare de a pătrunde în alveolele pulmonare provocând inflamaŃii şi intoxicări. Pe de altă parte, vehiculele emit şi alte gaze iritante, elemente toxice (Cd, Pb, As etc.) şi substanŃe cancerigene (hidrocarburi aromatice policiclice, aldehide, nitrocompuşi etc.).
Plumb - Pb Surse antropice: principala sursă de poluare o reprezintă emisiile motoarelor cu funcŃionare pe bază de benzină şi industria în care sunt procesate metalele, un caz particular fiind topitoriile.
Efecte asupra sănătăŃii: efect toxic la oameni, în cazul expunerii la concentraŃii ridicate, influenŃând sinteza hemoglobinei ce afectează rinichii, organele de reproducere, mecanismul gastrointestinal, articulaŃiile, sistemul cardiovascular şi sistemul nervos.
Benzen - C6H6 Compus aromatic foarte uşor, volatil şi solubil în apă. 90% din cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea şi distribuŃia acestuia.
Efecte asupra sănătăŃii: substanŃă cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate, cunoscută drept cancerigenă pentru om. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.
22
Monoxid de carbon - CO
La temperatura mediului ambiental este un gaz incolor şi inodor, de origine atât naturală cât şi antropică. Apare ca produs în toate procesele de combustie incompletă a combustibililor fosili.
Surse naturale: arderea pădurilor, emisiile vulcanice şi descărcările electrice.
Surse antropice: producerea oŃelului şi a fontei, rafinarea petrolului, sistemul termoelectric şi mediul urban, în principal autovehiculele cu benzină în timpul funcŃionării la turaŃie mică.
Efecte asupra sănătăŃii: gaz toxic, în concentraŃii mari este letal (aproximativ 100 mg/mc). Reduce capacitatea de transport a oxigenului în sânge cu consecinŃe asupra sistemului respirator şi a sistemului cardiocirculator. Poate induce reducerea acuităŃii vizuale şi a capacităŃii fizice.
Ozon - O3 Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros înecăcios. Se concentrează în stratosferă şi asigură protecŃia împotriva radiaŃiei UV dăunătoare vieŃii. Ozonul prezent la nivelul solului se comportă ca o componentă a "smogului fotochimic". Se formează prin intermediul unei reacŃii care implică în particular oxizi de azot şi compuşi organici volatili.
Efecte asupra sănătăŃii: concentraŃia de ozon la nivelul solului provoacă iritarea traiectului respirator şi iritarea ochilor. ConcentraŃii mari de ozon pot provoca reducerea funcŃiei respiratorii.
Este responsabil de daune produse vegetaŃiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane.
2.4 Depasiri ale valorilor limită şi/sau ale valorilor Ńintă Dat fiind că cele două staŃii automate de monitorizare a calităŃii aerului au fost puse în funcŃiune numai de 3 luni, rezultatele măsurătorilor nu pot fi utilizate în analize statistice pentru aprecierea tendinŃei de evoluŃie a calităŃii aerului. Din datele existente la nivelul APM Vălcea, obŃinute prin măsurători manuale, în ultimii 5 ani, nu au existat depăşiri faŃă de valoarea limita la indicatorii SO2 şi NOx. S-au inregistrat depăşiri doar la pulberi în suspensie, atât totale, cât şi la fracŃiunea PM10 după cum urmeaza:
2003 2004 2005 2006 2007 Loc prelevare Număr depăşiri faŃă de valoarea limită
Rm. Valcea – sud, TSP
56 47 73 85 83
Govora– TSP 54 43 62 104 77 Rm. Valcea – nord, PM 10
100 102 115 130 20
23
2.5
AN
AL
IZA
S.W
.O.T
.
PU
NC
TE
TA
RI
PU
NC
TE
SL
AB
E
OP
OR
TU
NIT
Ăł
I R
ISC
UR
I
Cad
rul n
atu
ral
-
capi
tal n
atur
al v
aria
t;
-
peis
aje
natu
rale
di
vers
ifica
te;
-
relie
f com
plex
– d
e m
are
atra
ctiv
itate
tu
ristic
ă;
-
reŃe
a hi
drog
rafic
ă co
mpl
exă
-
supr
afaŃ
ă m
are
ocup
ată
de lu
ciile
de
apă;
-
clim
at te
mpe
rat c
u nu
anŃe
mod
erat
e;
-
faun
ă şi
flor
ă bo
gate
;
-
solu
ri cu
pro
fil ş
i te
xtur
ă bi
ne
dezv
olta
te;
-
man
ifest
area
uno
r fe
nom
ene
geom
orfo
logi
ce d
e m
odel
are
actu
ală
prin
er
oziu
ne fl
uvia
tilă
şi
eolia
nă, p
recu
m ş
i a
feno
men
elor
gr
avita
Ńiona
le d
e ve
rsan
t;
-
prez
enŃa
feno
men
elor
de
tore
nŃia
litat
e cu
pr
ecăr
ere
în z
ona
subc
arpa
tică;
-
stru
ctur
a lit
olog
ică
ce
pred
ispu
ne la
alu
necă
ri de
tere
n m
ai a
les
în
zona
sub
carp
atic
ă.
- pr
ogra
me
de
valo
rific
are
şi
prom
ovar
e a
capi
talu
lui
natu
ral c
a re
surs
ă tu
ristic
ă.
- ex
iste
nŃa
unor
zon
e pr
edis
puse
la d
ezas
tre
natu
rale
(al
unec
ări d
e te
ren,
inun
daŃii
);
- di
spar
iŃia
unor
spe
cii d
e pl
ante
şi a
nim
ale
în
lipsa
uno
r pr
ogra
me
spec
iale
de
prot
ecŃie
a
aces
tora
.
Cal
itat
ea a
eru
lui
-
tend
inŃe
poz
itive
în
redu
cere
a po
luăr
ii;
-
exis
tenŃ
a un
or z
one
criti
ce s
ub a
spec
tul
polu
ării
aeru
lui d
ator
ată
-
exis
tent
a un
or
prog
ram
e în
in
fras
truc
tura
de
med
iu
- ne
conf
orm
area
cu
cerin
Ńele
lega
le d
e m
ediu
a u
nor
24
-
exis
tenŃ
a re
surs
elor
de
apa
pota
bilă
;
-
exis
tenŃ
a P
lanu
lui
Loca
l de
AcŃ
iune
pe
ntru
med
iu;
-
exis
tenŃ
a un
or s
truc
turi
(inst
ituŃii
) cu
act
ivita
te
în d
omen
iul m
ediu
lui
(AP
M s
i GN
M –
C
omis
aria
tul J
udet
ean
Val
cea
);
activ
ităŃii
indu
strie
i ex
trac
tive,
chi
mic
e şi
le
mnu
lui;
-
cont
inua
rea
defr
işăr
ilor
neco
ntro
late
cu
efec
te
asup
ra p
oluă
rii a
erul
ui,
eroz
iuni
i sol
ului
; -
in
sufic
ient
a ed
ucar
e şi
in
form
are
a po
pula
Ńiei
in d
omen
iul p
rote
jării
m
ediu
lui;
-
rela
tiva
pasi
vita
te a
O
NG
-uril
or în
cee
a ce
pr
iveş
te p
rote
cŃia
m
ediu
lui;
-
utili
zare
a cr
escu
ta a
m
ijloa
celo
r de
tran
spor
t no
n-eu
ro.
ce s
e vo
r de
rula
cu
finan
Ńare
ext
ernă
;
-
creş
tere
a in
tere
sulu
i au
torit
ăŃilo
r lo
cale
în
prom
ovar
ea d
e pa
rten
eria
te în
ved
erea
pr
otec
Ńiei m
ediu
lui;
-
atra
gere
a in
vest
itoril
or
care
au
resu
rse
finan
ciar
e în
im
plem
enta
rea
tehn
olog
iilor
cur
ate;
-
aplic
area
prin
cipi
ului
„p
olua
toru
l plă
teşt
e”;
- de
zvol
tări
în z
onel
e in
dust
riilo
r şi
ser
vici
ilor
nepo
luan
te d
e te
hnol
ogii
înal
te ş
i va
loar
e ad
ăuga
tă
ridic
ată.
agen
Ńi/ac
tivită
Ńi um
ane.
- M
odifi
care
a cl
imat
elor
lo
cale
dat
orat
e de
fris
arilo
r m
asiv
e
Zo
ne
exp
use
la r
iscu
ri t
ehn
olo
gic
e
-
exis
tenŃ
a un
ităŃil
or
indu
stria
le c
are
prez
intă
ris
curi
tehn
olog
ice:
- ris
c de
acc
iden
t te
hnol
ogic
lega
t de
indu
stria
min
ieră
în
- ex
iste
nŃa
prog
ram
elor
co
mun
itare
de
impl
emen
tare
a
dire
ctiv
elor
com
unita
re
şi s
usŃin
ere
a in
terv
enŃii
lor
în
dom
eniu
l med
iulu
i şi
- di
spon
ibili
tate
a re
dusă
de
util
izar
e a
fond
urilo
r eu
rope
ne d
estin
ate
aces
tui d
omen
iu;
- po
sibi
litat
ea p
rodu
cerii
de
acc
iden
te
tehn
olog
ice
din
cauz
e
25
loca
litat
ea B
erbe
şti,
com
una
Mat
eeşt
i;
-
zone
car
e pr
ezin
tă
riscu
ri le
gate
de
indu
stria
chi
mic
ă:
Râm
nicu
Val
cea,
G
ovor
a, H
orez
u;
- gr
adul
rid
icat
de
uzur
ă a
inst
alaŃ
iilor
in
dust
riale
.
impl
icit
a ris
curil
or
tehn
olog
ice;
- ad
apta
rea
şi a
plic
area
le
gisl
aŃie
i com
unita
re în
do
men
iul r
iscu
rilor
te
hnol
ogic
e -
Dire
ctiv
a S
eves
o;
natu
rale
(in
unda
Ńii,
cute
rmur
e, fu
rtun
i pu
tern
ice)
Lo
cuir
ea
- cr
eşte
re c
onst
antă
a
fond
ului
de
locu
inŃe
;
- pr
ezen
Ńa u
nor
area
le
rura
le, s
ituat
e în
est
ul
mun
icip
iulu
i Râm
nicu
V
âlce
a şi
par
tea
cent
ral –
sud
ică
a ju
deŃu
lui,
cu u
n fo
nd
de lo
cuin
Ńe b
ogat
ca
ntita
tiv (
pest
e 50
0 lo
cuin
Ńe/1
000
locu
itori,
su
b 1,
94
locu
itori/
locu
inŃă
)
- ca
litat
e sl
abă
a lo
cuiri
i în
med
iul r
ural
din
ca
uza
grad
ului
scă
zut
de d
otar
e al
locu
inŃe
lor
- U
tiliz
area
pen
tru
inca
lzire
a go
spod
ariil
or
indi
vidu
ale
a ca
rbun
ilor
infe
riori
- In
sufic
ient
e re
tele
di
strib
utie
gaz
met
an
- ex
iste
nŃa
Age
nŃie
i N
aŃio
nale
pen
tru
Locu
inŃe
;
- fin
anŃa
re e
urop
eană
pr
in fo
ndur
i str
uctu
rale
;
- fa
cilit
ăŃi b
anca
re p
entr
u re
abili
tare
a şi
co
nsol
idar
ea lo
cuin
Ńelo
r pr
ivat
e.
- cr
eşte
rea
neju
stifi
cată
a
preŃ
ului
locu
inŃe
lor;
- cr
eşte
rea
cere
rilor
pe
ntru
locu
inŃe
soc
iale
di
n ca
uza
scăd
erii
nive
lulu
i de
trai
;
- lip
sa fo
rŃei
de
mun
că
spec
ializ
ate
în
cons
truc
Ńii d
in c
auza
em
igră
rii.
Infr
astr
uct
ura
de
tran
spo
rt
- po
ziŃie
geo
graf
ică
favo
rabi
lă a
jude
Ńulu
i, -
lipsa
aut
ostr
ăzilo
r;
- dr
umur
i naŃ
iona
le c
are
- ex
iste
nŃa
prog
ram
elor
na
Ńiona
le d
e -
depl
asar
ea tr
ansp
ortu
lui
fero
viar
spr
e ce
l rut
ier;
26
care
est
e st
răbă
tut d
e co
ridor
ul p
aneu
rope
an
IV r
utie
r şi
de
ReŃ
elel
e tr
ans-
eur
open
e ru
tieră
şi
fero
viar
ă T
EN
-R ş
i T
EN
-F;
- bu
nă d
ensi
tate
a
drum
urilo
r pu
blic
e (3
7,6
km/1
00km
²) fa
Ńă
de m
edia
naŃ
iona
lă
(33,
5 km
/100
km²)
;
- po
nder
e rid
icat
ă a
drum
urilo
r na
Ńiona
le (
9 tr
asee
, din
tre
care
un
drum
eur
opea
n –
E
81);
nu c
ores
pund
cer
inŃe
lor
traf
icul
ui a
ctua
l, av
ând
doar
dou
ă be
nzi s
au
capa
cita
te p
orta
ntă
scăz
ută
(DN
67)
;
- st
area
pre
cară
a u
nui
proc
ent r
idic
at d
e dr
umur
i loc
ale,
ju
deŃe
ne ş
i com
unal
e (5
4% n
emod
erni
zate
),
lipsa
var
iant
elor
oc
olito
are
ale
loca
lităŃ
ilor
duce
la
îngr
euna
rea
traf
icul
ui ş
i po
luar
ea fo
nică
şi c
u no
xe a
zon
elor
urb
ane;
- de
nsita
te fo
arte
sc
ăzut
ă a
reŃe
lei
fero
viar
e (2
8,3k
m/1
000k
m²)
;
- in
exis
tenŃ
a că
ilor
fera
te
elec
trifi
cate
;
mod
erni
zare
a
sect
orul
ui r
utie
r;
- ex
iste
nŃa
prog
ram
elor
de
dez
volta
re a
reŃ
elei
na
Ńiona
le d
e că
i fer
ate;
- po
sibi
litat
ea a
cces
ării
fond
urilo
r st
ruct
ural
e eu
rope
ne p
rin
Pro
gram
ul O
pera
Ńiona
l S
ecto
rial d
e T
rans
port
;
- co
nstr
uire
a au
tost
răzi
i pe
tras
eul c
orid
orul
ui IV
pa
n-eu
rope
an.
- al
ocar
ea u
nor
resu
rse
redu
se p
entr
u de
zvol
tare
a si
stem
elor
de
tran
spor
t rut
ier
şi
fero
viar
;
- fo
ndur
i ins
ufic
ient
e la
bu
gete
le lo
cale
pen
tru
mod
erni
zare
a re
Ńele
i ru
tiere
loca
le;
- lip
sa p
arte
neria
telo
r în
tre
adm
inis
traŃ
iile
loca
le p
entr
u co
oper
are
în p
roie
cte
de
infr
astr
uctu
ră;
- di
min
uare
a vo
lum
ului
tr
ansp
ortu
lui d
e că
lăto
ri şi
mar
fă în
con
diŃii
le
unei
rec
esiu
ni
econ
omic
e.
Pro
du
cŃia
şi t
ran
spo
rtu
l en
erg
iei e
lect
rice
- po
tenŃ
ial e
nerg
etic
fo
arte
rid
icat
, jud
eŃul
av
ând
un a
port
de
oseb
it la
sus
Ńiner
ea
func
Ńionă
rii S
iste
mul
ui
- vâ
rsta
înai
ntat
ă a
unor
hi
droa
greg
ate
şi
epui
zare
a du
rate
i de
viaŃ
ă;
- si
stem
e de
ilum
inat
- ac
cesa
rea
unor
fin
anŃă
ri ne
ram
burs
abile
în
vede
rea
reab
ilită
rii ş
i re
dim
ensi
onăr
ii
- se
cetă
pre
lung
ită p
e pa
rcur
sul m
ai m
ulto
r an
i ca
re p
oate
afe
cta
pote
nŃia
lul ş
i al
imen
tare
a cu
ene
rgie
27
Ene
rget
ic N
aŃio
nal
(71,
57%
din
tota
lul
prod
ucŃie
i hi
droe
lect
rice)
;
- ce
a m
ai m
are
part
e a
ener
giei
ele
ctric
e se
pr
oduc
e în
con
diŃii
op
time,
ava
ntaj
oase
pe
ntru
med
iu, î
n hi
droc
entr
alel
e de
pe
râur
ile O
lt şi
Lot
ru,
fiind
nep
olua
nte,
uşo
r de
într
eŃin
ut ş
i ef
icie
nte;
publ
ic d
epăş
ite fi
zic
şi
mor
al, c
u ra
ndam
ente
m
ici,
cost
uri m
ari,
mai
al
es în
med
iul r
ural
;
sist
emel
or d
e ut
ilită
Ńi;
- in
terc
onec
tare
a ce
ntra
lelo
r te
rmic
e în
sc
opul
ext
inde
rii
coge
neră
rii (
ener
gie
elec
tric
ă +
term
ică)
.
elec
tric
ă a
jude
Ńulu
i;
- în
trer
uper
i ale
furn
izăr
ii cu
ene
rgie
ele
ctric
ă da
tora
te u
zurii
ava
nsat
e a
unei
păr
Ńi a
liniil
or
elec
tric
e.
Pro
du
cŃia
şi t
ran
spo
rtu
l en
erg
iei t
erm
ice
- nu
măr
ul r
edus
de
apar
tam
ente
de
bran
şate
de
la
sist
emul
de
alim
enta
re
cent
raliz
ată
cu e
nerg
ie
term
ică
(SA
CE
T)
Râm
nicu
Vâl
cea;
- ex
iste
nŃa
în u
nele
lo
calit
ăŃi a
uno
r lo
cuin
Ńe c
olec
tive
şi a
do
tăril
or p
ublic
e af
eren
te, a
mpl
asat
e gr
upat
, con
stitu
ie
- de
bran
şare
a pa
rŃia
lă
sau
tota
lă a
uno
ra
dint
re c
onsu
mat
orii
de
la S
AC
ET
, în
lipsa
uno
r si
stem
e ad
ecva
te d
e ec
hilib
rare
în ti
mp
real
a
reŃe
lelo
r pr
imar
e şi
se
cund
are
şi a
in
stal
aŃiil
or in
terio
are;
- uz
ura
fizic
ă şi
mor
ală
a re
Ńele
lor
(în
spec
ial
cele
sec
unda
re),
pr
ecum
şi a
inst
alaŃ
iilor
- ex
iste
nŃa
prog
ram
ului
na
Ńiona
l pen
tru
reab
ilita
rea
term
ică
a cl
ădiri
lor
care
va
cont
ribui
la c
reşt
erea
co
nfor
tulu
i ter
mic
şi
redu
cere
a co
nsum
ului
de
com
bust
ibil;
- po
sibi
litat
ea d
e m
onta
re a
uno
r si
stem
e m
oder
ne d
e ra
cord
are
la S
AC
ET
(pu
ncte
te
rmic
e de
sca
ră d
e
- m
onta
rea
de in
stal
aŃii
de în
călz
ire c
entr
ale
sau
loca
le im
prov
izat
e,
prec
um ş
i lip
sa
într
eŃin
erii
core
cte
a lo
r po
ate
cond
uce
la
into
xica
Ńii, i
ncen
dii s
au
expl
ozii.
28
prem
isa
pent
ru
real
izar
ea u
nor
dotă
ri te
hnic
o-ed
ilita
re
mod
erne
şi f
iabi
le;
- ex
iste
nŃa
echi
pam
ente
lor
mod
erne
a p
erm
is
inst
alar
ea d
e si
stem
e de
încă
lzire
de
apar
tam
ent
core
spun
zăto
are
din
punc
t de
vede
re te
hnic
şi
al s
igur
anŃe
i în
func
Ńiona
re.
inte
rioar
e
- si
stem
e im
prov
izat
e de
al
imen
tare
cu
căld
ură
care
sun
t ne
core
spun
zăto
are
din
punc
t de
vede
re te
hnic
, sa
nita
r sa
u al
ris
culu
i de
ince
ndiu
;
- iz
olar
ea te
rmic
ă ne
core
spun
zăto
are
a cl
ădiri
lor
cond
uce
la,
cons
um m
are
de
ener
gie,
bloc
sau
de
apar
tam
ent)
, va
perm
ite
redu
cere
a ris
curil
or în
fu
ncŃio
nare
, a p
oluă
rii
med
iulu
i, pr
ecum
şi a
co
stur
ilor
spec
ifice
, cr
escâ
nd g
radu
l de
cont
rol a
l util
izat
orilo
r fin
ali a
supr
a si
stem
elor
de
alim
enta
re c
u en
ergi
e te
rmic
ă.
Gaz
e n
atu
rale
şi f
luid
e co
mb
ust
ibile
- al
imen
tare
a lo
calit
ăŃilo
r im
port
ante
di
n zo
na s
udic
ă a
jude
Ńulu
i Vâl
cea,
pr
ecum
şi d
e pe
Val
ea
Oltu
lui,
prin
in
term
ediu
l unu
i sis
tem
de
con
duct
e de
tr
ansp
ort o
rient
ate
vest
-est
şi n
ord-
sud;
- ex
iste
nŃa
unor
zon
e de
si
gura
nŃă
de-a
lung
ul
cond
ucte
lor
a că
ror
- lip
sa s
iste
mel
or d
e al
imen
tare
cu
gaze
na
tura
le î
n zo
na
cent
ral –
ves
tică
şi d
e no
rd a
jude
Ńulu
i Vâl
cea
din
cauz
a di
ficul
tăŃil
or
de m
onta
re (
cond
iŃiile
de
rel
ief)
, a iz
olăr
ii lo
calit
ăŃilo
r şi
a
stru
ctur
ii af
ânat
e a
loca
lităŃ
ilor
exis
tent
e;
- am
plas
area
reŃ
elel
or
de tr
ansp
ort î
n zo
ne
- ex
iste
nŃa
unor
ză
căm
inte
de
gaze
as
ocia
te î
n z
ona
de
sud-
vest
a ju
deŃu
lui;
- re
duce
rea
cons
umul
ui
indu
stria
l de
gaze
na
tura
le, c
reân
du-s
e as
tfel c
ondi
Ńii p
entr
u al
imen
tare
a co
nsum
ator
ilor
casn
ici
din
reŃe
lele
exi
sten
te;
- te
ndin
Ńă d
e el
imin
are
a co
nsum
ului
de
- cr
eşte
rea
cons
umul
ui
de g
aze
natu
rale
şi a
de
pend
enŃe
i de
aces
t tip
de
com
bust
ibil
în
loca
lităŃ
i prin
mon
tare
a de
cen
tral
e de
blo
c, d
e sc
ară
de b
loc
şi d
e ap
arta
men
t;
- ne
resp
ecta
rea
dist
anŃe
lor
de s
igur
anŃă
di
ntre
obi
ectiv
ele
cons
trui
te ş
i con
duct
ele
de g
aze;
29
valo
are
s-a
păst
rat
cons
tant
ă de
-a lu
ngul
tim
pulu
i şi,
în p
reze
nt,
poat
e fi
redu
să în
an
umite
caz
uri l
a 40
m;
- am
plas
area
Sta
Ńiilo
r de
reg
lare
măs
urar
e pr
edar
e (S
RM
P)
pe
tere
nuri
care
apa
rŃin
S
NT
GN
TR
AN
SG
AZ
;
- am
plas
area
co
nduc
telo
r de
pr
esiu
ne m
edie
, re
spec
tiv r
edus
ă de
-a
lung
ul c
ăilo
r de
co
mun
icaŃ
ie;
- am
plas
area
sta
Ńiilo
r de
re
glar
e de
sec
tor
(SR
S)
pe te
renu
ri ca
re
apar
Ńin p
rimăr
iilor
;
- pr
ezen
Ńa c
ondu
ctel
or
de tr
ansp
ort Ń
iŃei ş
i ga
zolin
ă ca
re
trav
erse
ază
part
ea
sudi
că a
jude
Ńulu
i;
care
au
fost
intr
odus
e în
intr
avila
n şi
/sau
au
fost
ret
roce
date
co
nfor
m L
egii
18/1
991
şi în
car
e ac
cesu
l se
face
cu
dific
ulta
te;
- am
plas
area
reŃ
elel
or
de tr
ansp
ort p
e tr
asee
ne
para
lele
cu
căile
de
com
unic
aŃie
şi l
a di
stan
Ńă d
e ac
este
a;
- co
stul
rid
icat
al
inve
stiŃi
ei d
e re
aliz
are
a si
stem
elor
de
cond
ucte
de
tran
spor
t;
- ne
cesi
tate
a în
locu
irii
cond
ucte
lor
de
tran
spor
t gaz
e cu
co
nduc
te c
u gr
ad s
porit
de
sig
uran
Ńă, î
n ca
zul
ampl
asăr
ii în
cul
oaru
l de
pro
tecŃ
ie a
uno
r co
nstr
ucŃii
car
e ad
ăpos
tesc
per
soan
e;
com
bust
ibil
solid
pen
tru
încă
lzire
şi p
repa
rare
a ap
ei c
alde
men
ajer
e şi
a
bute
liilo
r de
ara
gaz
pent
ru p
repa
rare
a hr
anei
şi î
nloc
uire
a lo
r cu
folo
sire
a ga
zelo
r na
tura
le;
- ex
iste
nŃa
expl
oată
rilor
de
ŃiŃe
i în
zon
a de
su
d-ve
st a
jude
Ńulu
i;
- ex
iste
nŃa
unor
cul
oare
de
tran
spor
t şi a
uno
r fa
cilit
ăŃi (
staŃ
ii de
po
mpa
re, d
epoz
ite c
u pe
rson
al p
erm
anen
t)
care
pot
dev
eni i
nclu
siv
tras
ee p
entr
u tr
anzi
tare
a te
ritor
iulu
i Ńă
rii c
u pr
odus
e pe
trol
iere
sau
pen
tru
expo
rtar
ea p
rodu
selo
r
rafin
ate
în R
omân
ia.
- lip
sa s
paŃii
lor
pent
ru
ampl
asar
ea c
ondu
ctel
or
de g
aze
de-a
lung
ul
drum
urilo
r (la
şos
ele
mon
tare
a co
nduc
telo
r ar
treb
ui fă
cută
pe
ambe
le la
turi
pent
ru
elim
inar
ea tr
aver
săril
or
apro
piat
e);
- pe
ricol
de
expl
ozie
şi
ince
ndiu
ca
urm
are
a pi
erde
rilor
de
gaze
na
tura
le tr
anzi
tate
, din
ca
uza
uzur
ii co
nduc
telo
r sa
u a
nere
spec
tării
de
cătr
e
cons
umat
ori a
pr
eved
erilo
r im
puse
de
legi
slaŃ
ia în
vig
oare
;
Su
rse
reg
ener
abile
de
ener
gie
- ex
iste
nŃa
unor
res
urse
de
ape
geo
term
ale
în
- ex
ploa
tare
a ne
core
spun
zăto
are
a -
posi
bilit
atea
acc
esăr
ii fo
ndur
ilor
stru
ctur
ale
pe
- ac
cide
nte
sau
inco
nfor
t în
caz
ul u
nei e
xplo
atăr
i
30
area
lul C
ălim
ăneş
ti ex
ploa
tate
prin
si
stem
e co
mpl
exe
în
bune
con
diŃii
şi c
are
crea
ză p
rem
ise
pent
ru
extin
dere
a lo
r în
vi
itor;
- lip
sa r
adio
activ
ităŃii
ap
elor
geo
term
ale
din
jude
Ńul V
âlce
a.
zăcă
min
telo
r co
nduc
e la
col
mat
area
fora
jelo
r şi
a c
ondu
ctel
or c
u să
ruril
e ca
re s
e de
pun
prin
scă
dere
a pr
esiu
nii
la c
apul
de
fora
re;
- ne
utili
zare
a po
tenŃ
ialu
lui d
e en
ergi
e so
lară
sau
eol
iană
în
perio
adel
e fa
vora
bile
m
eteo
rolo
gic.
PO
S d
e m
ediu
;
- ex
tinde
rea
sist
emel
or
de în
călz
ire ş
i util
izar
e co
mpl
exă
a en
ergi
ei
geot
erm
ale
pe b
aza
expe
rienŃ
ei a
cum
ulat
e,
Ńinân
d se
ama
de n
oi
solu
Ńii te
hnol
ogic
e şi
m
anag
eria
le;
- po
sibi
litat
ea m
ontă
rii
unor
inst
alaŃ
ii so
lare
lo
cale
de
prep
arar
e a
apei
cal
de m
enaj
ere
şi,
pe v
iitor
, a u
nor
alte
su
rse
de e
nerg
ie
porn
ind
de la
ene
rgia
so
lară
, în
spec
ial î
n zo
nele
izol
ate
cu
pote
nŃia
l tur
istic
;
- ut
iliza
rea
pent
ru
încă
lzire
a d
eşeu
rilor
de
lem
n, p
recu
m ş
i a
pele
Ńilor
din
rum
eguş
de
lem
n.
neco
resp
unză
toar
e a
apel
or g
eote
rmal
e, c
are
au o
tem
pera
tură
şi u
n de
bit c
onst
ant;
- re
intr
oduc
erea
în p
ânza
fr
eatic
ă a
unor
ape
ge
oter
mal
e fo
losi
te c
u te
mpe
ratu
ră p
rea
ridic
ată,
car
e po
t afe
cta
star
ea p
ânze
i fre
atic
e.
Am
enaj
ări p
entr
u g
esti
on
area
deş
euri
lor
men
ajer
e şi
ind
ust
rial
e
- în
exe
cuŃie
dep
ozit
ecol
ogic
de
deşe
uri
men
ajer
e am
plas
at în
- de
pozi
tele
indu
stria
le
nepe
ricul
oase
(ba
talu
ri,
depo
zite
de
cenu
şă ş
i
- ex
iste
nŃa
prog
ram
elor
co
mun
itare
de
susŃ
iner
e a
inve
stiŃi
ilor
- ni
velu
l crit
ic s
căzu
t al
popu
laŃie
i faŃ
ă de
pr
oble
ma
deşe
urilo
r.
31
apro
pier
ea
Mun
icip
iulu
i Rm
. V
âlce
a;
zgur
ă, h
alde
de
ster
il)
apar
Ńinân
d S
C. C
.E.T
S
.A.,
SC
Uzi
nele
S
odic
e G
ovor
a S
A,
expl
oată
rilor
min
iere
de
la R
âmni
cu V
âlce
a,
Ber
beşt
i, A
lunu
car
e nu
co
resp
und
în to
talit
ate
cerin
Ńelo
r de
pro
teja
re
a m
ediu
lui î
ncon
jură
tor;
- de
pozi
t de
deşe
uri
peric
uloa
se la
SC
O
ltchi
m S
A la
car
e,
deşi
s-a
sis
tat
activ
itate
a de
de
pozi
tare
, luc
răril
e de
în
chid
ere
a de
pozi
tulu
i ur
mea
ză s
ă se
ef
ectu
eze
până
in
2010
;
- ex
iste
nŃa
depo
zite
lor
de d
eşeu
ri m
enaj
ere
din
zona
rur
ală,
ne
amen
ajat
e,
impr
oviz
ate,
am
plas
ate
în lo
caŃii
nep
otriv
ite,
cons
titui
nd s
urse
de
polu
are
a fa
ctor
ilor
de
med
iu.
în d
omen
iul
man
agem
entu
lui
deşe
urilo
r;
- pl
anul
de
Impl
emen
tare
a
Dire
ctiv
ei c
omun
itare
99
/31/
CE
(di
rect
iva
priv
ind
depo
zita
rea
deşe
urilo
r);
- ex
iste
nŃa
Pla
nulu
i Ju
deŃe
an d
e G
estio
nare
a D
eşeu
rilor
V
âlce
a -
2007
ela
bora
t de
Age
nŃia
pen
tru
Pro
tecŃ
ia M
ediu
lui
Vâl
cea;
- pr
oiec
tul î
n de
rula
re
« M
anag
emen
tul
Inte
grat
al d
eşeu
rilor
m
unic
ipal
e în
jude
Ńul
Vâl
cea
», s
copu
l fiin
d im
plem
enta
rea
unui
no
u si
stem
de
cole
ctar
e, în
chid
erea
de
pozi
tulu
i Râu
reni
, co
nstr
uire
a un
ei s
taŃii
de
com
post
, co
nstr
uire
a un
ui d
epoz
it ec
olog
ic d
e de
şeur
i la
FeŃ
eni;
32
Ag
ricu
ltu
ra
- fo
nd fu
ncia
r ag
ricol
im
port
ant (
43%
),
prep
onde
rent
în
jum
ătat
ea s
udic
ă a
jude
Ńulu
i, ca
re
favo
rizea
ză
dezv
olta
rea
unei
ag
ricul
turi
dive
rsifi
cate
;
- tr
adiŃi
e în
cre
şter
ea
anim
alel
or (
baza
tă p
e su
praf
eŃel
e ex
tinse
de
păşu
ni ş
i fân
eŃe
– 25
%),
pom
icul
tură
, pr
epon
dere
nt în
zon
a su
bcar
patic
ă şi
vi
ticul
tură
în a
real
ul
sud-
estic
cen
trat
pe
Dră
găşa
ni;
- pr
ezen
Ńa u
nor
zone
cu
activ
itate
agr
icol
ă ve
geta
lă ş
i zoo
tehn
ică
inte
nsă
şi d
iver
sific
ată
(pro
ducŃ
ii pe
rfor
man
te
pest
e m
edia
zon
ei la
3-
4 cu
lturi
sau
prod
use)
, car
e oc
upă
în p
rinci
pal a
real
ul
cent
ral ş
i sud
ic a
l
- fr
agm
enta
re e
xces
ivă
a te
renu
rilor
agr
icol
e,
evid
enŃia
tă d
e su
praf
aŃa
med
ie fo
arte
re
dusă
a e
xplo
ataŃ
iilor
in
divi
dual
e (2
,7 h
a);
- nu
măr
red
us d
e ex
ploa
taŃii
de
tip
asoc
iativ
jurid
ice
(11)
sa
u fa
mili
ale
(4),
pr
ecum
şi t
endi
nŃa
scăz
ută
de a
soci
ere
a pr
oduc
ător
ilor
agric
oli;
- pr
ezen
Ńa u
nor
zone
ex
tinse
în c
are
se
prac
tică
o ag
ricul
tură
de
sub
zist
enŃă
;
- pr
oduc
tivita
te s
căzu
tă
în a
gric
ultu
ră;
- ut
iliza
rea
nera
Ńiona
lă a
în
grăş
ămin
telo
r cu
ef
ect t
oxic
asu
pra
mic
roflo
rei d
in s
ol ş
i a
prod
ucŃie
i veg
etal
e;
- ag
ricul
tură
ne
com
petit
ivă
cu c
ea
prac
ticat
ă la
niv
el
- po
sibi
litat
ea a
cces
ării
fond
urilo
r st
ruct
ural
e în
ca
drul
Pol
itici
i Agr
icol
e C
omun
itare
;
- di
vers
ifica
rea
opor
tuni
tăŃil
or d
e cr
edita
re p
entr
u m
icii
prod
ucăt
ori;
- ce
rere
rid
icat
ă de
pr
odus
e ag
ricol
e ec
olog
ice
coro
bora
tă c
u po
tenŃ
ialu
l cre
scut
pe
ntru
pra
ctic
area
une
i ag
ricul
turi
ecol
ogic
e;
- in
tere
s şi
pot
enŃia
l rid
icat
pen
tru
agro
turis
m;
- pr
omov
area
pro
duse
lor
alim
enta
re lo
cale
, tr
adiŃi
onal
e.
- cr
eşte
rea
supr
afeŃ
elor
de
tere
n ră
mas
e ne
culti
vate
;
- pr
esiu
ni a
supr
a te
renu
rilor
agr
icol
e di
n ca
uza
extin
derii
ne
cont
rola
te a
zon
elor
co
nstr
uite
;
- re
duce
rea
supr
afeŃ
elor
ag
ricol
e ca
urm
are
a pr
oces
elor
de
eroz
iune
a
tere
nuril
or;
- in
tere
sul s
căzu
t al
gene
raŃie
i tin
ere
pent
ru
activ
ităŃil
e ag
ricol
e;
- cr
eşte
rea
depe
nden
Ńei
pieŃ
ei in
tern
e de
im
port
ul p
rodu
selo
r ag
ricol
e;
- co
ncur
enŃa
cre
scut
ă a
prod
usel
or d
e im
port
ca
re a
u pr
eŃur
i mai
sc
ăzut
e de
cât c
ele
de
pe p
iaŃa
inte
rnă.
33
jude
Ńulu
i eu
rope
an;
- su
bven
Ńii m
odes
te în
ag
ricul
tură
;
Silv
icu
ltu
ra
- fo
nd fo
rest
ier
deos
ebit
de b
ogat
, car
e oc
upă
circ
a 50
% d
in
supr
afaŃ
a to
tală
a
jude
Ńulu
i;
- st
are
gene
rală
bun
ă de
săn
ătat
e a
pădu
rilor
, nea
fect
ate
maj
or d
e bo
li, u
scar
e,
sece
tă s
au p
olua
re;
- lu
crăr
i de
rege
nera
re a
fo
ndul
ui fo
rest
ier
– tă
ieri
de r
egen
erar
e,
igie
niza
re, c
urăŃ
ire a
pă
duril
or, d
egaj
ări,
rărit
uri î
n pă
duri
tiner
e;
- lu
crăr
i de
împă
durir
i pe
circ
a 10
0 ha
.
- po
nder
e re
dusă
a
pădu
rilor
cu
rol d
e pr
oduc
Ńie ş
i pro
tecŃ
ie
(12%
din
tota
lul
supr
afeŃ
elor
silv
ice,
m
ajor
itate
a av
ând
rol
de p
rote
cŃie
, dec
i im
prop
rii e
xplo
atăr
ii);
- ex
ploa
tăril
e ex
cesi
ve
din
ultim
ii 40
de
ani a
u ge
nera
t dez
echi
libre
în
clas
ele
de v
ârst
ă al
e pă
duril
or;
- tă
ieri
abuz
ive
de a
rbor
i di
n fo
ndul
fore
stie
r pr
ivat
;
- ex
iste
nŃa
unor
zon
e îm
pădu
rite
afec
tate
de
inun
daŃii
(12
000h
a) s
au
ince
ndii
(11h
a);
- al
inie
rea
legi
slaŃ
iei
spec
ifice
car
e re
glem
ente
ază
activ
itate
a de
pro
teja
re
şi v
alor
ifica
re a
pă
duril
or la
tend
inŃe
le ş
i pr
actic
ile în
dom
eniu
la
nive
l eur
opea
n
- te
ndin
Ńă d
e pr
omov
are
a un
ui tu
rism
dur
abil,
pr
iete
nos
faŃă
de
med
iu.
- co
ntin
uare
a tă
ieril
or
ilega
le d
e ar
bori
în li
psa
unui
con
trol
efic
ient
;
- pr
esiu
ni a
ntro
pice
pu
tern
ice
(tur
ism
ul în
m
od d
eose
bit)
, car
e po
t du
ce la
deg
rada
rea
ecos
iste
mel
or
fore
stie
re;
- in
terv
enŃii
ant
ropi
ce
brut
ale
asup
ra u
nor
habi
tate
din
are
alul
si
lvic
, car
e po
t pun
e în
pe
ricol
une
le s
peci
i sau
ex
empl
are
cine
getic
e sa
u pi
scic
ole;
- pă
şuna
tul î
n pă
dure
, cu
cons
ecin
Ńe n
egat
ive
asup
ra e
cosi
stem
ului
fo
rest
ier.
34
Ind
ust
ria
- pr
ezen
Ńa u
nor
resu
rse
loca
le b
ogat
e şi
var
iate
ca
re p
ot fi
val
orifi
cate
pr
in in
dust
rie: s
are,
pe
trol
, căr
bune
, ape
m
iner
ale,
roc
i fol
osite
ca
mat
eria
le d
e co
nstr
ucŃie
;
- pr
ezen
Ńa u
nor
cent
re
indu
stria
le
repr
ezen
tativ
e:
Râm
nicu
Vâl
cea
(pes
te 1
5.00
0 sa
laria
Ńi), D
răgă
şani
şi
Băb
eni (
2.50
0 –
3.00
0 sa
laria
Ńi);
- ra
mur
i cu
dezv
olta
re
deos
ebită
şi t
radi
Ńie:
indu
stria
chi
mic
ă,
ener
getic
ă,
expl
oata
rea
şi
prel
ucra
rea
lem
nulu
i;
- tr
end
asce
nden
t al
prod
ucŃie
i ind
ustr
iale
;
- ex
iste
nŃa
unor
indu
strii
co
mpe
titiv
e la
exp
ort,
care
val
orifi
că
- re
duce
rea
activ
ităŃii
în
indu
strie
ref
lect
ată
de
dina
mic
a de
scen
dent
ă a
popu
laŃie
i ocu
pate
: sc
ăder
i dra
stic
e în
O
cnel
e M
ari (
35%
),
Băb
eni (
29%
),
Râm
nicu
Vâl
cea
(26%
);
- pr
inci
pala
ram
ură
gene
rato
are
de ş
omaj
di
n ca
uza
înch
ider
ii un
or c
apac
ităŃi
de
prod
ucŃie
prio
ritar
în
indu
stria
ext
ract
ivă,
ch
imic
ă, p
relu
crar
ea
lem
nulu
i;
- ex
iste
nŃa
unor
cen
tre
indu
stria
le d
epen
dent
e de
o r
amur
ă do
min
antă
(B
erbe
şti –
exp
loat
area
că
rbun
elui
);
- ex
iste
nŃa
unor
situ
ri in
dust
riale
dis
poni
bile
în
urm
a re
stru
ctur
ărilo
r,
care
nec
esită
rea
bilit
ări
com
plex
e şi
rec
onve
rsii
- in
tere
s şi
pot
enŃia
l pe
ntru
înfii
nŃar
ea
parc
urilo
r te
hnol
ogic
e şi
in
dust
riale
(po
sibi
le
loca
Ńii: D
răgă
şani
, B
ăben
i, H
orez
u,
Căz
ăneş
ti);
- po
sibi
litat
ea a
cces
ării
fond
urilo
r st
ruct
ural
e în
ca
drul
Pro
gram
ului
O
pera
Ńiona
l Sec
toria
l C
reşt
erea
C
ompe
titiv
ităŃii
E
cono
mic
e;
- tr
ansf
erul
de
tehn
olog
ie
şi k
now
– h
ow c
ătre
un
ităŃil
e ca
re în
pre
zent
pr
oduc
în lo
hn;
- pr
ogra
me
finan
ciar
e de
su
sŃin
ere
a IM
M-u
rilor
;
- co
oper
area
într
e în
trep
rinde
ri şi
form
area
cl
uste
r-el
or in
dust
riale
;
- st
imul
area
inve
stiŃi
ilor
prod
uctiv
e (u
tilaj
e şi
ec
hipa
men
te c
u ni
vel
ridic
at d
e pr
oduc
tivita
te)
- ne
adap
tare
a la
co
ndiŃi
ile d
e ca
litat
e im
puse
de
Uni
unea
E
urop
eană
;
- ex
port
ul m
ater
iilor
prim
e ne
prel
ucra
te,
cara
cter
istic
Ńăril
or s
lab
dezv
olta
te e
cono
mic
;
- in
efic
ienŃ
a pr
ogra
mel
or
de r
econ
vers
ie în
zo
nele
dom
inat
e de
in
dust
rii în
dec
lin;
- sl
abă
core
lare
a
prog
ram
elor
de
dezv
olta
re lo
cale
şi
regi
onal
e;
- po
litic
i soc
iale
pr
otec
Ńioni
ste
care
nu
stim
ulea
ză a
dapt
area
fo
rŃei
de
mun
că la
noi
le
cond
iŃii e
cono
mic
e;
- m
igra
Ńia fo
rŃei
de
mun
că
tiner
e sp
ecia
lizat
e;
35
pote
nŃia
lul m
ater
ial ş
i um
an a
l jud
eŃul
ui;
- te
ndin
Ńă d
e de
zvol
tare
a
sect
orul
ui IM
M-u
rilor
;
cătr
e al
te ti
puri
de
utili
zări
(caz
ul
într
eprin
deril
or
mili
tare
/de
arm
amen
t);
- ut
iliza
rea
unor
te
hnol
ogii
înve
chite
, uz
ura
fizic
ă şi
mor
ală
a m
aşin
ilor
şi u
tilaj
elor
;
- in
sufic
ient
ă or
ient
are
cătr
e ce
rinŃe
le p
ieŃe
i;
- ca
paci
tate
încă
scă
zută
de
atr
ager
e a
inve
stiŃi
ilor
stră
ine;
care
pot
cre
şte
com
petit
ivita
tea.
Co
nst
rucŃ
iile
- se
ctor
cu
dezv
olta
re
cont
inuă
stim
ulat
de
nece
sită
Ńile
unei
pie
Ńe
în c
reşt
ere,
iniŃi
al d
e st
at (
bănc
i, se
dii
adm
inis
trat
ive)
apo
i in
vest
iŃii p
rivat
e şi
co
nstr
ucŃii
de
locu
inŃe
;
- pr
ezen
Ńa a
16
loca
lităŃ
i în
car
e s-
a în
regi
stra
t o
dina
mic
ă ne
gativ
ă a
num
ărul
ui d
e sa
laria
Ńi în
con
stru
cŃii
(cea
mai
dr
astic
ă sc
ăder
e fii
nd
în R
âmni
cu V
âlce
a).
- cr
eşte
rea
nive
lulu
i de
dezv
olta
re e
cono
mic
ă a
jude
Ńulu
i car
e va
st
imul
a se
ctor
ul
cons
truc
Ńiilo
r;
- ce
rere
de
locu
inŃe
în
cont
inuă
cre
şter
e.
- co
ntin
uare
a m
igra
Ńiei
exte
rne
a fo
rŃei
de
mun
că în
con
stru
cŃii;
- pr
esiu
ni a
supr
a te
renu
rilor
des
tinat
e co
nstr
ucŃii
lor.
Tu
rism
ul
- ju
deŃ r
ecun
oscu
t pe
ntru
pot
enŃia
lul
turis
tic n
atur
al ş
i cu
ltura
l bog
at ş
i
- ba
ză tu
ristic
ă in
sufic
ient
mod
erni
zată
ca
gra
d de
con
fort
şi
calit
ate
a se
rvic
iilor
;
- ar
mon
izar
ea le
gisl
aŃie
i in
tern
e în
turis
m c
u ce
a a
Uni
unii
Eur
open
e;
- po
sibi
litat
ea a
cces
ării
- de
grad
area
pa
trim
oniu
lui c
ultu
ral d
e in
tere
s tu
ristic
, inc
lusi
v a
valo
rilor
etn
ogra
fice;
36
dive
rsifi
cat,
conc
entr
area
pr
epon
dere
ntă
fiind
în
area
lul m
onta
n şi
su
bmon
tan;
- po
sibi
litat
ea p
ract
icăr
ii un
or fo
rme
varia
te d
e tu
rism
: mon
tan
(are
alul
no
rdic
), b
alne
ar ş
i ec
umen
ic (
măn
ăstir
i şi
schi
turi)
, spo
rtiv
, ag
rotu
rism
(m
ediu
ne
polu
at, t
radi
Ńii
folc
loric
e, v
inur
i şi
gast
rono
mie
);
- nu
măr
rid
icat
de
staŃ
iuni
turis
tice
de
inte
res
naŃio
nal:
baln
eare
(C
ălim
ăneş
ti,
Băi
le G
ovor
a, B
ăile
O
lăne
şti)
şi m
onta
nă
(Voi
neas
a);
- in
dice
scă
zut d
e va
lorif
icar
e a
capa
cită
Ńilor
de
caza
re
(48,
1% în
200
5);
- co
ncen
trar
e ex
clus
ivă
a ac
tivită
Ńii tu
ristic
e în
ju
măt
atea
nor
dică
a
jude
Ńulu
i;
- do
men
iu s
chia
bil
insu
ficie
nt v
alor
ifica
t (V
idra
, Obâ
rşia
Lo
trul
ui);
- lo
calit
ăŃi c
u re
surs
e ba
lnea
re n
eval
orifi
cate
(O
cnel
e M
ari,
Ocn
iŃa,
Cos
teşt
i);
- de
zvol
tare
red
usă
a re
Ńele
i de
turis
m r
ural
în
zon
a su
bcar
patic
ă,
în r
apor
t cu
pote
nŃia
lul
exis
tent
;
fond
urilo
r st
ruct
ural
e eu
rope
ne (
FE
DE
R);
- m
oder
niza
rea
reŃe
lelo
r de
tran
spor
t pe
tras
eul
corid
orul
ui IV
pa
neur
opea
n;
- di
spon
ibili
tate
pen
tru
coop
erar
e in
terju
deŃe
ană
în
dezv
olta
rea
unor
reŃ
ele
turis
tice;
- po
tenŃ
ial c
resc
ut p
entr
u pr
actic
area
ag
rotu
rism
ului
în
cond
iŃiile
spo
ririi
cere
rii;
- cr
eşte
rea
num
ărul
ui d
e tu
rişti
stră
ini ş
i a
dorin
Ńei d
e no
i de
stin
aŃii.
- co
mpe
titiv
itate
scă
zută
a
ofer
tei t
uris
tice
loca
le
com
para
tiv c
u al
te z
one
turis
tice
situ
ate
rela
tiv în
pr
oxim
itate
(de
exe
mpl
u
Val
ea P
raho
vei)
CO
NT
EX
TU
L T
ER
ITO
RIA
L IN
TE
RJU
DE
łE
AN
, RE
GIO
NA
L Ş
I NA
łIO
NA
L
- po
tenŃ
ial d
eose
bit a
l R
egiu
nii 4
Sud
-Ves
t, di
n ca
re fa
ce p
arte
şi
jude
Ńul V
âlce
a, p
entr
u de
zvol
tare
a un
or
- ex
iste
nŃa
la n
ivel
re
gion
al, d
ar ş
i al
jude
Ńelo
r ad
iace
nte
jude
Ńulu
i Vâl
cea,
a u
nor
area
le c
u pr
oble
me
econ
omic
e co
mpl
exe,
- po
sibi
litat
ea a
cces
ării
fond
urilo
r st
ruct
ural
e ca
re fi
nanŃ
ează
“P
oliti
ca d
e C
oezi
une”
, pe
obi
ectiv
ele
- cr
eşte
rea
disp
arită
Ńilor
in
ter
şi in
frar
egio
nale
;
- te
ndin
Ńe c
oncu
renŃ
iale
în
tre
jude
Ńe s
au
loca
lităŃ
i car
e po
t
37
activ
ităŃi
dive
rsifi
cate
, ba
zată
pe
resu
rse
natu
rale
com
plex
e,
zone
de
mar
e să
răci
e,
afec
tate
loca
l de
degr
adăr
i ale
sol
ului
, de
finite
ca:
-
infr
astr
uctu
ră d
e tr
ansp
ort i
nsuf
icie
nt
dezv
olta
tă: l
ipsa
une
i au
tost
răzi
în r
egiu
ne,
dens
itate
mic
ă a
căilo
r fe
rate
,
“Con
verg
enŃă
” şi
“C
oope
rare
terit
oria
lă
Eur
opea
nă”,
pen
tru
care
sun
t elig
ibile
şi
jude
Ńele
din
zon
a de
re
ferin
Ńă;
- st
abili
rea
unor
zon
e pr
iorit
are
de in
terv
enŃie
la
niv
el n
aŃio
nal,
care
co
resp
und
parŃ
ial
zone
lor
cu p
robl
eme
com
prom
ite c
oope
rare
a şi
coo
rdon
area
în
deru
lare
a un
or p
roie
cte
com
une
pent
ru
dezv
olta
rea
dura
bilă
a
terit
oriu
lui z
onal
.
38
2.6 Legislatie specifica, strategii si programe nationale existente
AAccttuull lleeggiissllaattiivv pprriinncciippaall aall UUEE ccaarree ssttaabbiilleeşşttee lliimmiitteellee ccoonncceennttrraaŃŃiiiilloorr ppoolluuaannŃŃiilloorr aattmmoossffeerriiccii eessttee DDiirreeccttiivvaa 9966//6622//EECC,, ccaarree llaa rrâânndduull eeii eessttee îînnssooŃŃiittăă ddee cceellee ppaattrruu DDiirreeccttiivvee ffiiiiccee::
11.. DDiirreeccttiivvaa 11999999//3300//EECC
22.. DDiirreeccttiivvaa 22000000//6699//EECC
33.. DDiirreeccttiivvaa 22000022//33//EECC şşii
44.. DDiirreeccttiivvaa 22000044//110077//EECC
LegislaŃia română cu privire la valorile limită pentru poluanŃii atmosferici în aerul ambiental conŃine o legislaŃie primară una secundară şi una terŃiară. Astfel:
LegislaŃie primară
– Legea protecŃiei atmosferice (OUG nr. 243/2000, aprobată prin Legea nr. 655/2001) , modificată şi completată prin OrdonanŃa de urgenŃă nr. 12/2007.
LegislaŃia secundară
• H.G. nr. 543/2004 cu privire la dezvoltarea şi implementarea Planurilor şi Programelor de Management al CalităŃii Aerului;
• H.G. nr. 586/2004 (infiiŃarea şi organizarea SNEGICA);
• H.G. Nr. 738/2005 (Planul NaŃional de AcŃiune pentru ProtecŃia Atmosferei)
LegislaŃia terŃiară
• O.M. nr. 592/2002592/2002 (pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxid de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerului înconjurător) ;
• O.M. nr. 745/2002 (privind aglomerările, precum şi clasificarea acestora şi a zonelor de evaluare a calităŃii aerului);
• O.M. Nr. 35/2007 cu privire la realizarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităŃii aerului;
• O.M. nr. 448/2007 (privind valorile limită a metalelor grele) 2.7 Reglementări cu prevederi privind perioadele de tranziŃie. In judeŃul Vâlcea, cea mai mare contribuŃie la emisiile de SO2 o are societatea SC CET SA, care furnizează agent termic şi apă caldă menajeră în municipiul Rm. Vâlcea, aceasta utilizează drept combustibil cărbune şi păcură, ambele cu conŃinut destul de mare de sulf. Această societate este un obiectiv de tip IMA, care cuprinde trei instalaŃii mari de ardere (IMA 1, IMA 2 şi IMA3). Cantitatea de cărbune şi păcură este diferită de la un an la altul, iar în anul 2007 a fost mai mică decât în
39
anul precedent. Aşa cum se ştie, România a obŃinut o perioadă de tranziŃie până în anul 2013 pentru transpunerea directivei europene privind poluarea aerului produsă de instalaŃiile mari de ardere. Conform prevederilor acestei directive, instalaŃiile existente vor realiza reduceri ale emisiilor de SO2 şi NOx etapizat, pe baza unui program naŃional de reducere a acestor emisii, după cum urmează:
pentru SO2: 2004 – reducere de 40% 2007 – reducere de 50% 2012 – reducere de 70% pentru NOx: 2007 – reducere de 20% 2012 – reducere de 40%
Acest program se va derula până în 2012, datorită costurilor mari necesare realizării sistemului de automonitorizare a emisiilor, dotării cu instalaŃii de desulfurare şi denitrificare, realizării unei strategii de către Ministerul Industriilor şi Resurselor privind reducerea emisiilor de SO2 şi NOx. Anul de referinŃă pentru stabilirea nivelurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră a fost stabilit anul 1989, în conformitate cu prevederile Protocolului de la Kyoto.
SC CET Govora SA, conform Programului NaŃional de reducere a emisiilor de SO2 şi NOx, şi-a propus următoarele: IMA 1 funcŃionează pe bază de gaz natural (în principal) şi păcură, si nu sunt emisii mari de SO2 şi NOx. IMA 2 şi IMA 3 utilizează cărbune (în cantitate mare), gaz natural şi păcură. Pentru următorii ani nu se întrevăd scăderi semnificative ale cantităŃilor de SO2 emise, combustibilul utilizat fiind în continuare cărbunele de la Exploatarea Minieră Berbeşti.
Conform programului de conformare impus la autorizare, SC CET Govora SA a realizat măsura privind automonitorizarea emisiiilor de SO2 şi NOx, începând cu 31.12.2006. Din datele transmise de către societate, se constată depăşiri în mod constant ale emisiilor de SO2 şi particule în suspensie de tip PM10, şi mai rar de NOx. ContribuŃie semnificativă de emisii de SO2 în zonă o au şi agenŃii economici care fabrică produse metalice prin deformare la cald şi la rece, precum şi traficul auto.
2.8 Prognoze de dezvoltare a judetului pe perioada 2008 – 2013 si scenarii de reducere a poluarii aerului Având în vedere că strategia de dezvoltare economico-socială a judeŃului Vâlcea este în curs de elaborare (cu termen de finalizare sfarşitul anului 2008) se vor lua în considerare obiectivele naŃionale de dezvoltare, cu orizont 2013 (pentru a căror atingere va trebui să contribuie şi judeŃul Vâlcea) precum şi factorii de favorabilitate specifici fiecărei zone geografice din judeŃul Vâlcea, care pot influenŃa evoluŃia pozitivă a dezvoltarii acestui. Astfel:
Zona montană înaltă, situată în partea nordică a judeŃului, se caracterizează prin:
40
- un cadru natural deosebit, fond forestier bogat, pajişti alpine extinse, faună şi floră bogate;
- resurse hidroenergetice importante (Lotru, Olt), resurse minerale (cuarŃ, feldspat, mică) ce pot fi valorificate, ape geotermale (zona Călimăneşti – Cozia);
- patrimoniu natural deosebit format din cele două parcuri naŃionale şi majoritatea rezervaŃiilor şi monumentelor naturale din judeŃ, clasate şi protejate prin lege;
- prezenŃa unei zone cu concentrare mare de valori de patrimoniu cultural construit (Depresiunea Loviştei);
- mediu nepoluat, cu o bună calitate a apei, aerului şi solului;
- potenŃial turistic natural foarte ridicat;
- oportunităŃi de sporire a accesibilităŃii având în vedere că zona va fi străbătută la limita estică de trasee majore de transport – viitoare tronsoane ale reŃelei rutiere şi feroviare transeuropene (în prezent există drumul european E 81 şi cale ferată pe Valea Oltului);
- infrastructură importantă de valorificare a potenŃialului hidroenergetic (hidrocentrale, lacuri de acumulare);
- ponderi ridicate ale populaŃiei tinere (0-14 ani), de peste 19% în comunele din arealul nord – estic (RacoviŃa, Câinenii Mici, Titeşti, Perişani), dintre care unele se caracterizează şi prin valori crescute ale natalităŃii (Câineni, Perişani, RacoviŃa);
- zonă importantă de turism montan şi sportiv, susŃinută de o infrastructură de cazare bine dezvoltată în staŃiunea turistică montană de interes naŃional Voineasa (1731 locuri), dar şi în Malaia şi Brezoi;
- sector zootehnic dezvoltat, favorizat de suprafaŃa extinsă de păşuni şi fâneŃe, reprezentând una din activităŃile cu tradiŃie în zonă care cunoaşte o revigorare în ultimii ani;
- silvicultura constituie ramura economică importantă a arealului montan, exploatarea lemnului fiind ocupaŃia tradiŃională de bază a locuitorilor, cu dezvoltare permanentă evidenŃiată de creşterea volumului de masă lemnoasă pusă în circuitul economic;
- industrie energetică foarte dezvoltată (prezenŃa celei mai mari hidrocentrale din Ńară – Lotru-Ciunget, dar şi a altor două hidrocentrale pe Lotru – Brădişor şi Malaia).
Zona subcarpatică şi de podiş colinar, ocupă arealul central – nordic al judeŃului desfăşurat pe axa Râmnicu Vâlcea – Horezu, continuat cu culoarul Oltului între Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani, fiind caracterizată prin:
- cadru natural pitoresc şi climat temperat cu nuanŃe moderate;
41
- prezenŃa celor mai importante şi variate resurse minerale din judeŃ: sare, lignit, ŃiŃei şi gaze asociate, izvoare minerale, calcar şi alte roci utile;
- zonă de mare concentrare a patrimoniului cultural construit cu valoare naŃională (inclusiv UNESCO – mănăstirea Hurezi), cu elemente de unicitate (cule, schituri, mănăstiri), care se îmbină armonios cu cadrul natural, formând peisaje culturale asociative de mare atractivitate, specifice Olteniei de nord;
- potenŃial turistic natural şi cultural foarte ridicat;
- densitate ridicată de locuire, care concentrează majoritatea localităŃilor urbane din judeŃ: municipiul reşedinŃă Râmnicu Vâlcea, pol regional în consolidare, municipiul Drăgăşani, pol subregional şi alte 8 oraşe;
- prezenŃa celor 3 staŃiuni turistice balneare de interes naŃional – Călimăneşti, Băile Olăneşti, Băile Govora – cu profil funcŃional bine definit, care susŃin dezvoltarea economică a zonei;
- infrastructură socio – culturală bine reprezentată în oraşele cu mai vechi statut urban, inclusiv învăŃământ superior în Râmnicu Vâlcea;
- echipare hidroedilitară corespunzătoare în localităŃile urbane;
- zonă care dispune de cele mai numeroase lucrări de regularizare a cursurilor de apă pentru a preveni efectul inundaŃiilor, precum şi de suprafeŃe extinse cu lucrări de combatere a eroziunii solului;
- infrastructură de transport bine reprezentată cantitativ (drum european E81, drumuri naŃionale, cale ferată pe direcŃia N-S, inclusiv legătura cu municipiul Piteşti, în curs de execuŃie), care în perspectivă va beneficia de traseele reŃelelor transeuropene TEN–R, TEN-F;
- posibilităŃi de extindere a reŃelei de alimentare cu gaze naturale din magistrala care traversează zona la limita sud – estică (Drăgăşani – Râmnicu Vâlcea – Schitu Goleşti);
- potenŃial pentru exploatarea energiei solare ca resursă regenerabilă posibil a fi utilizată în zona subcarpatică atât pentru prepararea apei calde cât şi pentru încălzire;
- densitate ridicată a populaŃiei, în special în arealul adiacent municipiului Râmnicu Vâlcea;
- potenŃial demografic important în zona extinsă de influenŃă a reşedinŃei de judeŃ, caracterizat de: tendinŃă de creştere a populaŃiei, valori moderate ale raportului de dependenŃă, spor migratoriu pozitiv;
- pondere ridicată a populaŃiei ocupate şi a salariaŃilor, în special în localităŃile urbane;
- zonă cu profil economic complex – industrial, agrar, turistic – cu cel mai ridicat nivel de dezvoltare economică;
42
- prezenŃa celor mai semnificative centre industriale din judeŃ, care cuprind cel mai mare număr de salariaŃi (Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Băbeni), în care predomină industria prelucrătoare (chimică, constructoare de maşini, prelucrarea lemnului, industria uşoară), dar şi industria energetică ce utilizează potenŃialul râului Olt (11 hidrocentrale); industria extractivă valorifică resursele minerale din zonă (la Berbeşti, Ocnele Mari, Costeşti şi pe valea Oltului în carierele de roci utile);
- zona turistică cea mai reprezentativă, bine cunoscută la nivel naŃional pentru valorificarea resurselor balneare în cele 3 staŃiuni turistice de interes naŃional (Călimăneşti, Băile Olăneşti, Băile Govora) cu infrastructura de cazare şi tratament foarte dezvoltată;
- posibilităŃi de practicare şi a altor forme variate de turism, în special cultural şi ecumenic de vizitare a culelor, mănăstirilor şi schiturilor caracteristice Olteniei de Nord, precum şi turismul rural;
- agricultură bine reprezentată prin unele dintre cele mai importante bazine pomicole din Ńară (prun şi măr) şi prin zona viticolă Drăgăşani vestită pentru podgoriile sale; pe culoarul Oltului, cu pondere mare a suprafeŃei arabile, sunt extinse culturile de cereale (porumb şi grâu).
Zona dealurilor subcarpatice şi de platformă, ocupă partea central - sudică a judeŃului, până la culoarul Oltului, fiind caracterizată prin:
- fond funciar variat format atât din păduri cât şi din teren agricol în pondere ridicată, constituit mai ales din teren arabil, dar şi din suprafeŃe de vii la limita estică, spre culoarul Oltului;
- resurse hidroenergetice valorificabile, în principal râurile OlteŃ şi Cerna;
- prezenŃa unor zone cu resurse energetice – zăcăminte de petrol şi gaze asociate (Zătreni, Făureşti, Mădulari, Grădiştea, Roşiile);
- areal cu poluare redusă a mediului deoarece nu există industrii poluatoare (cu excepŃia exploatărilor de petrol);
- locuire caracterizată printr-un fond locativ bogat cantitativ, având în vedere că se raportează la numărul mai redus de locuitori din rural;
- infrastructură de transport formată în principal dintr-o reŃea relativ densă de drumuri naŃionale;
- prezenŃa unor reŃele magistrale de transport gaze naturale şi a unor conducte de transport ŃiŃei şi gazolină;
- existenŃa lucrărilor de amenajări funciare pe suprafeŃe extinse pentru combaterea eroziunii solului şi parŃial pentru desecări în sud (zona OlteŃului);
- procent ridicat al populaŃiei ocupate în mare parte din comune, datorită ocupării în agricultură, de regulă în gospodăria proprie;
43
- agricultură diversificată favorizată de fondul funciar agricol şi evidenŃiată de prezenŃa unor zone cu producŃie vegetală şi zootehnică peste media judeŃului la mai multe culturi sau produse;
potenŃial pentru dezvoltarea în continuare a industriei energetice prin exploatarea resurselor energetice (cursul OlteŃului) şi a industriei mici de prelucrare a produselor agricole.
Problemele şi elementele de favorabilitate ce caracterizează fiecare din cele trei zone mari funcŃional spaŃiale trebuie relaŃionate cu contextul suprateritorial (interjudeŃean, regional, naŃional) în care se încadrează judeŃul Vâlcea.
Se constată că există o continuitate la nivelul teritoriului regional a zonelor cu probleme complexe. Sudul extrem al judeŃului, care include municipiul Drăgăşani, este cuprins în aria mai extinsă de restructurare industrială Craiova – Slatina, iar zona de exploatare Berbeşti – Alunu face parte din aria minieră a Olteniei, desemnată ca zonă prioritară de intervenŃie pentru eficientizarea activităŃilor de exploatare a lignitului.
Arealul sudic al judeŃului, în care se manifestă cele mai grave probleme, face parte din zona centrală şi extrem sudică a Regiunii 4 Sud – Vest preponderent rurală, cu nivel de dezvoltare redus, bazată pe o “economie de subzistenŃă”, cu infrastructură tehnică deficitară şi care include zone cu dificultăŃi de relaŃionare cu localităŃi urbane (distanŃe mai mari de 25 km). Consolidarea rolului oraşelor mici şi identificarea unor centre rurale cu rol intercomunal, pentru revitalizarea spaŃiului rural, ar trebui să aibă în vedere cooperarea la nivel regional.
În context suprateritorial judeŃul beneficiază de reŃeaua de infrastructuri majore de transport – tronsoane ale coridorului IV rutier şi ale reŃelelor transeuropene TEN-R şi TEN-F – care în perspectivă vor asigura relaŃionări rapide în reŃeaua urbană regională şi naŃională, între polii urbani de dezvoltare situaŃi pe diferite niveluri ierarhice. Municipiile Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani, ca noduri ale acestei reŃele, beneficiază de oportunitatea de a-şi consolida rolul de pol regional şi, respectiv, subregional.
PotenŃialul turistic deosebit al zonei montane şi subcarpatice din nordul judeŃului se înscrie în arealul turistic extins al Olteniei de Nord, la care se poate asocia zona Văii Jiului şi în care cooperarea interjudeŃeană poate reprezenta o direcŃie eficientă de promovare turistică a zonei prin programe integrate.
PrezenŃa unor zone de cooperare transnaŃională în proximitatea judeŃului Vâlcea este o oportunitate ce poate fi valorificată prin relaŃionare cu coridorul VII (Dunărea), precum şi prin cooperare în dezvoltarea economică integrată a zonei.
Diagnosticul prospectiv şi cel general prin care s-au prezentat principalele fenomene şi procese cu evoluŃie în teritoriul judeŃean, importante prin aspectele lor spaŃiale, vor sta la baza formulării direcŃiilor de intervenŃie şi a măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor strategice generale şi specifice fiecărui domeniu al amenajării teritoriului judeŃean.
44
Cap
itol
ul 3
– M
AS
UR
I PR
IOR
ITA
RE
PE
NT
RU
IMB
UN
AT
AT
IRE
A C
AL
ITA
TII
AE
RU
LU
I P
RO
PU
SE
A F
I RE
AL
IZA
TE
IN P
ER
IOA
DA
200
8 –
2013
Măs
uri
/acŃ
iun
i P
rio
riti
zare
(p
un
ctaj
o
bti
nu
t)
Res
po
nsa
bil
Ter
men
d
e re
aliz
are
Est
imar
ea
cost
uri
lor/
Su
rse
de
fin
anŃa
re
Rez
ult
atu
l aş
tep
tat
Ob
s.
MA
SU
RI P
EN
TRU
LIM
ITA
RE
A E
MIS
IILO
R A
TMO
SFE
RIC
E D
ATO
RA
TE
SU
RS
ELO
R F
IXE
(sur
se in
dust
rial
e)
Ret
ehno
logi
zare
caz
ane
pe
carb
une
cu a
rzat
oare
cu
NO
x sc
azut
si c
ontr
olul
ard
erii
28
(prioritate
medie)
S.C
CE
T S
.A
Gov
ora
30.0
6.20
10
Sur
se p
ropr
ii R
educ
erea
em
isiil
or d
e N
Ox
Rea
lizar
ea u
nui s
tudi
u pr
ivin
d ut
iliza
rea
carb
unel
ui c
u co
ntin
ut
scaz
ut d
e su
lf
26
(prioritate
medie)
S.C
. CE
T S
.A
Con
siliu
l Ju
dete
an
30.0
6.20
10
Sur
se P
ropr
ii
PO
S M
ediu
– A
xa
prio
ritar
a 3
Red
ucer
ea
emis
iilor
at
mos
feric
e da
tora
te a
rder
ii co
mbu
stib
ililo
r in
sur
se fi
xe
Apl
icar
ea te
hnol
ogii
lor
adec
vate
in
expl
oata
rea
hald
ei d
e ce
nusa
a
CE
T G
ovor
a
26
(prioritate
medie)
S.C
CE
T G
ovor
a 30
.12.
2013
S
urse
pro
prii
+
PO
S M
ediu
– A
xa
prio
ritar
a 3
Min
imiz
area
po
sibi
litat
ilor
de im
purif
icar
e a
aeru
lui,
in
cond
de
favo
rabi
le
Ret
ehno
logi
zare
a el
ectr
ofilt
relo
r la
ca
zane
le p
e ca
rbun
e 30
(prio
ritat
e m
are)
Con
siliu
l Ju
dete
an S
.C
CE
T S
.A G
ovor
a
30.1
2.20
10
Sur
se p
ropr
ii +
PO
S
Med
iu –
Axa
pr
iorit
ara
3
Red
ucer
ea
emis
iilor
de
pulb
eri i
n su
spen
sie
si
sedi
men
tabi
le
cu 5
0%
Rea
lizar
ea in
stal
atie
i de
desu
lfura
re
gaze
de
arde
re la
IMA
3
25
(prioritate
medie)
Con
siliu
l Ju
dete
an S
.C
CE
T S
.A G
ovor
a
30.1
2.20
10
Sur
se p
ropr
ii +
PO
S
Med
iu –
Axa
pr
iorit
ara
3
Red
ucer
ea
emis
iilor
de
SO
2
Rea
lizar
ea in
stal
atie
i de
desu
lfura
re
28
Con
siliu
l 30
.12.
2012
S
urse
pro
prii
+ P
OS
R
educ
erea
45
gaze
de
arde
re la
IMA
2
(prioritate
medie)
Jude
tean
S.C
C
ET
S.A
Gov
ora
Med
iu –
Axa
pr
iorit
ara
3 em
isiil
or d
e S
O2
Rea
lizar
e in
stal
atie
de
turb
ina
cu
gaze
pe
hidr
ogen
27
(prioritate
medie)
Con
siliu
l Ju
dete
an S
.C
CE
T S
.A G
ovor
a
30.1
2.20
08
Sur
se p
ropr
ii +
PO
S
Med
iu –
Axa
pr
iorit
ara
3
Red
ucer
ea
emis
iilor
de
CO
2
Stu
dii
feza
bili
tate
pen
tru
re
abili
tare
, mo
der
niz
ares
i ef
icie
nti
zare
CE
T
Go
vora
: S
tudi
i nec
esar
e pe
ntru
al
eger
ea s
olut
iei o
ptim
e de
re
duce
re a
em
isiil
or la
co
s(N
Ox,
SO
x,pu
lber
i) in
cor
elar
e cu
tehn
olog
ia B
RE
F s
i BA
T.
30
(prio
ritat
e m
are)
S.C
CE
T S
.A
Gov
ora
30 .0
9 20
09
Sur
se p
ropr
ii
Red
uce
rea
emis
iilo
r in
ae
r d
e N
Ox,
SO
x,
Pu
lber
i, C
O2
pro
ven
ite
din
IM
A
Ree
valu
area
lucr
ãrilo
r p
revã
zute
în
SF
de
red
uce
re e
mis
ii d
e S
Ox,
N
Ox
pu
lber
i de
la IM
A 2
:
refa
cere
a ca
ietu
lui d
e sa
rcin
i p
entr
u e
chip
amen
tele
nec
esar
e în
aco
rd c
u u
ltim
ele
BR
EF
ºi B
AT
26
(prioritate
medie)
S.C
CE
T S
.A
Gov
ora
30 .1
1. 2
010
S
urse
pro
prii
R
edu
cere
a em
isiil
or
in
aer
de
NO
x, S
Ox,
P
ulb
eri,
CO
2 p
rove
nit
e d
in
IMA
Uti
lizar
ea r
eþel
elo
r fi
xe d
e u
mec
tare
a s
up
rafe
þei
co
mp
arti
men
telo
r af
late
în
aşte
pta
re d
e la
dep
ozi
tul d
e ce
nu
şã e
xist
ent
pen
tru
red
uce
rea
spu
lber
arilo
r d
e ce
nu
sa.
29
(prio
ritat
e m
are)
S.C
CE
T S
.A
Gov
ora
mai
. oc
t. pe
rioad
a 20
06 -
201
2
Sur
se p
ropr
ii
Red
uce
rea
emis
iilo
r in
ae
r d
e N
Ox,
SO
x,
Pu
lber
i, C
O2
pro
ven
ite
din
IM
A
Exe
cuti
a lu
crar
ilor
la in
stal
atiil
e d
e re
du
cere
a e
mis
iilo
r d
e S
Ox,
N
Ox
ºi p
ulb
eri d
in IM
A2,
IMA
3 si
P
IF :
E
xecu
Ńia lu
crãr
ilor
de p
uner
e în
fu
ncþi
une
a in
stal
aþiil
or d
e re
duce
re a
em
isiil
or d
e S
Ox,
NO
x ºi
pu
lber
i de
la IM
A 3
(C7)
.
24
(prio
ritat
e m
ica)
S.C
CE
T S
.A
Gov
ora
15.1
2. 2
010
15.1
2. 2
011
15.1
2. 2
012
Sur
se p
ropr
ii
Red
uce
rea
emis
iilo
r in
ae
r d
e N
Ox,
SO
x,
Pu
lber
i, C
O2
pro
ven
ite
din
IM
A
46
Exe
cutia
lucr
ãrilo
r de
pun
ere
în
func
tiune
a in
stal
aþiil
or d
e re
duce
re
aem
isiil
or d
e S
Ox,
NO
x ºi
pul
beri
de
la d
intr
e ca
zane
le IM
A 2
Red
imen
sion
area
inst
alat
iei d
e ab
sorb
tie a
clo
rurii
de
vini
l in
DO
F,
pent
ru p
urifi
care
a av
ansa
ta a
ab
gaze
lor
de la
PV
C
27
(prioritate
medie)
S.C
OLT
CH
IM
S.A
30.1
2.20
09
Sur
se p
ropr
ii R
educ
erea
em
isiil
or
polu
ante
cu
50%
Inci
nera
rea
abga
zelo
r cu
con
tinut
de
sub
stan
te c
loru
rate
de
la s
ecŃia
M
onom
er
27
(prioritate
medie)
S.C
OLT
CH
IM
S.A
30
.12.
2008
S
urse
pro
prii
Red
ucer
ea
emis
iilor
de
subs
tant
e cl
or.
cu 5
0%
Rec
uper
area
sau
inci
nera
rea
prop
ilene
i din
abg
azel
e de
la fa
za
de c
lorh
ifrin
are
de la
sec
tia
Pro
peno
xid
29
(prio
ritat
e m
are)
S.C
OLT
CH
IM
S.A
3
0.12
.201
3 S
urse
pro
prii
Red
ucer
ea
emis
iilor
de
prop
ilena
cu
50%
Inci
nera
rea
abga
zelo
r de
la
Mon
omer
-
solic
itare
ofe
rte
- re
aliz
are
lucr
ãri
27
(prioritate
medie)
S.C
OLT
CH
IM
S.A
30
.12.
2012
30
.12.
2014
Sur
se p
ropr
ii
Red
ucer
ea
evac
uãrii
de
prod
uşi o
rg.
clor
uraŃ
i în
aer
la S
ecŃia
M
onom
er
Rec
uper
area
sau
inci
nera
rea
prop
ilene
i din
abga
zele
eşa
pate
în
atm
osfe
rã d
e la
faza
de
clor
hidr
inar
e de
la s
ecŃia
PP
P
- ce
rcet
are;
-
solic
itare
ofe
rte;
-
sele
cþie
ofe
rte;
-
real
izar
e lu
crãr
i.
31
(prio
ritat
e m
are)
S.C
OLT
CH
IM
S.A
30
.06.
2008
30
.03.
2009
30
.09.
2009
30
.12.
2013
Sur
se p
ropr
ii
Elim
inar
ea
evac
uãrii
de
prop
ilenã
din
ab
gaze
le d
e la
S
ecŃia
PP
P
Ach
iziþ
iona
rea
şi m
onta
rea
unui
si
stem
de
mon
itoriz
are
cont
inuã
a
emis
iilor
de
polu
anŃi:
-
pent
ru In
stal
aþia
Kre
bs (
NO
x, C
O,
HC
l, T
OC
, SO
2, p
ulbe
ri to
tale
);
24
(prio
ritat
e m
ica)
S.C
OLT
CH
IM
S.A
31
.06.
.200
8
Sur
se p
ropr
ii
Sup
rave
gher
ea
cont
inuã
a
emis
iilor
de
pol
uant
i
47
- pe
ntru
Inst
alaþ
ia A
F-D
OF
(N
Ox,
C
O, C
O2,
TO
C, S
O2,
) 30
.12.
2010
Pro
iect
area
si r
ealiz
area
une
i in
stal
atii
de d
espr
afui
re la
inst
alat
ia
de p
rodu
cere
sar
e O
c. M
ari
27
(prioritate
medie)
E.M
Rm
. Val
cea
30.1
2.20
12
Sur
se p
ropr
ii R
educ
erea
em
isiil
or d
e pu
lber
i cu
50%
Ret
ehno
logi
zare
a i
nsta
latii
de
prel
ucra
re, t
rans
port
si i
ncar
care
la
E.M
Rm
. Val
cea
– O
c. M
ari
26
(prioritate
medie)
E.M
Rm
. Val
cea
30.1
2.20
12
Sur
se p
ropr
ii R
educ
erea
em
isiil
or d
e pu
lber
i cu
50%
Ret
ehno
logi
zare
a in
stal
atiil
or d
e ex
ploa
tare
si i
ncar
care
de
la E
.M
Rm
. Val
cea,
car
iera
Bis
trita
29
(prio
ritat
e m
are)
E.M
Rm
. Val
cea
30.1
2.20
12
Sur
se p
ropr
ii R
educ
erea
em
isiil
or d
e pu
lber
i cu
50%
Ext
inde
rea
rete
lei d
e al
imen
tare
cu
gaze
nat
ural
e a
popu
latie
i si
obie
ctiv
elor
eco
nom
ice
30
(prio
ritat
e m
are)
Con
silii
loca
le
30.1
2.20
10
PO
R A
xa p
riorit
ara
4 „D
ezvo
ltare
ur
bana
dur
abila
”
Inlo
cuire
a ut
iliza
rii
com
bust
ibili
lor
cu n
ivel
mar
e de
em
isii
a pu
lber
ilor
si
oxiz
ilor
de s
ulf
Aco
perir
ea in
tota
litat
e a
benz
ilor
tran
spor
toar
e la
E.M
Ber
best
i 30
(prio
ritat
e m
are)
E.M
Ber
beşt
i 30
.12.
2010
S
urse
pro
prii
Red
ucer
ea
emis
iilor
de
pulb
eri i
n su
spen
sie
cu
50%
Ach
iziti
onar
ea, m
onta
rea
si p
uner
ea
in
func
tiune
a
unui
ca
lcin
ator
cu
ab
ur
32
(prio
ritat
e m
are)
S.C
US
Gov
ora
S.A
3
1.07
.200
8
Sur
se p
ropr
ii R
educ
erea
cu
50
% a
can
titat
ii de
po
luan
ti re
zulta
ti la
ar
dere
a ga
zulu
i met
an
Mon
tare
a si
pun
erea
in
func
tiune
a
doua
filt
re d
e pr
af t
ip D
ALA
MA
TIC
D
V 4
5R s
i DU
180
:
22
(prio
ritat
e m
ica)
S.C
US
Gov
ora
S.A
3
1.07
.200
8
Sur
se p
ropr
ii R
educ
erea
em
isiil
or
de
pulb
eri
de
1,2
48
ori
fata
de
si
tuat
ia a
ctua
la
Rea
lizar
ea u
nei
trep
te s
uplim
enta
re
de
epur
are
a ga
zelo
r pe
ntru
re
tiner
ea a
mon
iacu
lui (
98%
):
-fin
aliz
are
mon
taj
-ach
iziŃi
e A
TM
-uri
-rec
epŃie
pre
limin
ară
-rec
epŃie
fina
lă
22
(prio
ritat
e m
ica)
S.C
US
Gov
ora
S.A
20
10
2007
-200
8 S
em. I
200
8 S
em. I
I 200
8 T
rim. I
201
0
Sur
se p
ropr
ii R
educ
erea
em
isiil
or
de
amon
iac
de
1,5o
ri
Ret
ehno
logi
zare
a pr
oces
elor
po
luan
te
32
(prio
ritat
e m
are)
S.C
US
Gov
ora
S.A
30
.12.
2013
S
urse
pro
prii
R
educ
erea
em
isiil
or d
e am
onia
c
Mon
tare
a de
ech
ipam
ente
şi
sist
eme
de r
eŃin
ere
a C
OV
-uril
or la
to
ate
staŃ
iile
de b
enzi
nă e
xist
ente
în
jude
Ń
26
(prioritate
medie)
Age
nŃi
econ
omic
i 30
.06.
2009
S
urse
pro
prii
Red
ucer
ea
emis
iilor
de
CO
V
Rea
lizar
ea u
nei c
abin
e de
vop
sire
a
utila
jelo
r şi
cis
tern
elor
indu
stria
le
echi
pată
cu
sist
em d
e re
Ńiner
e C
OV
la
sur
să
24
(prio
ritat
e m
ica)
S.C
P
RO
TE
CT
CH
IM
Rm
. Vâl
cea
30.1
2.20
09
Sur
se p
ropr
ii R
educ
erea
em
isiil
or d
e C
OV
cu
50%
Mod
erni
zare
a in
stal
atie
i de
capt
are-
evac
uare
a g
azel
or d
in h
ala
de
acop
erire
(cu
pos
ibili
tate
a de
trat
are
a ga
zelo
r re
zidu
ale)
24
(prio
ritat
e m
ica)
S.C
P
RO
TE
CT
CH
IM
Rm
. Vâl
cea
Sem
estr
ul I
2009
S
urse
pro
prii
Elim
inar
e su
rsa
polu
are
Mod
erni
zare
a in
stal
atie
i de
capt
are-
evac
uare
a g
azel
or d
in h
ala
de
grun
duire
vop
sire
28
(prioritate
medie)
S.C
P
RO
TE
CT
CH
IM
Rm
. Vâl
cea
Sem
estr
ul II
20
10
Sur
se p
ropr
ii E
limin
are
surs
a po
luar
e
Mon
itoriz
area
em
isiil
or d
e pu
lber
i m
etal
ice
de la
ope
ratia
de
sabl
are,
26
(prioritate
medie)
S.C
. VIL
MA
R S
A
RM
. Val
cea
Trim
II 2
008
Sur
se p
ropr
ii R
educ
erea
em
isiil
or d
e po
luan
tii a
tm.
Mon
itoriz
area
cab
inel
or d
e sa
blar
e si
dot
area
cu
inst
alat
ii de
dep
olua
re,
a em
isiil
or d
e pu
lber
i
29
(prio
ritat
e m
are)
S.C
. VIL
MA
R S
A
RM
. Val
cea
1.10
.201
2 S
urse
pro
prii
Red
ucer
ea
emis
iilor
de
polu
antii
atm
.
49
MA
SU
RI P
EN
TRU
LIM
ITA
RE
A E
MIS
IILO
R A
TMO
SFE
RIC
E D
ATO
RA
TE
SU
RS
ELO
R M
OB
ILE
(tra
fic
ruti
er)
Inlo
cuire
a au
tove
hico
lelo
r di
n pa
rcul
au
to d
estin
at tr
ansp
ortu
lui p
ublic
in
mun
icip
iul R
m. V
alce
a
27
(prioritate
medie)
S.C
ET
A S
.A
C.L
. Rm
. Val
cea
30.1
2.20
12
Sur
se p
ropr
ii R
einn
oire
a pa
rcul
ui a
uto
cu
50%
Ela
bora
rea
unui
mas
ter
plan
co
mpu
teriz
at p
entr
u si
ncro
niza
re
„und
a ve
rde”
si s
ens
unic
in
mun
icip
iul R
m. V
alce
a
27
(prioritate
medie)
IJP
Val
cea,
C
onsi
liul L
ocal
R
m. V
alce
a
30.1
2.20
09
Sur
se p
ropr
ii +
R
educ
erea
tim
pulu
i st
atio
narii
si
emis
iilor
de
polu
anti
Con
stru
irea
de s
osel
e de
cen
tura
pe
ntru
dev
iere
a tr
afic
ului
gre
u in
m
unic
ipiil
e R
m. V
alce
a si
Dra
gasa
ni
şi H
orez
u
27
(prioritate
medie)
Con
silii
le L
ocal
e A
.N.D
30
.12.
2013
P
OS
Tra
nspo
rt –
A
xa p
riorit
ara
4.2
sau
PO
R –
axa
pr
iorit
ara
1
Min
imiz
area
em
isiil
or d
e po
luan
ti pr
oven
iti d
e la
ve
hicu
le g
rele
Ext
inde
rea
si r
efac
erea
ret
elei
de
drum
uri j
udet
ene
cu c
ca 1
20 K
m
26
(prioritate
medie)
Con
siliu
l Ju
dete
an
Con
silii
Loc
ale
30.1
2.20
10
PO
S T
rans
port
–
Axa
prio
ritar
a 2.
1 sa
u P
OR
– a
xa
prio
ritar
a 1
Red
ucer
ea
emis
iilor
de
pulb
eri
Cam
pani
e pe
ntru
stim
ular
ea
utili
zarii
tran
spor
tulu
i com
un i
n tr
afic
ul u
rban
30
(prio
ritat
e m
are)
Con
silii
Loc
ale
30.1
2.20
09
Sur
se p
ropr
ii R
educ
erea
nu
mar
ului
de
auto
vehi
cule
in
traf
ic la
ore
de
varf
Intr
oduc
erea
tran
spor
tulu
i pub
lic
elec
trifi
cat i
n R
m. V
alce
a 29
(p
riorit
ate
mar
e)
Con
siliu
l Loc
al
Rm
. Val
cea
30.1
2.20
10
Sur
se p
ropr
ii +
P
OS
tran
spor
t – a
xa
prio
ritar
a 4.
3
Red
ucer
ea
surs
elor
de
emis
ii at
mos
feric
e da
tora
te a
rder
ii co
mbu
stib
ilulu
i
Mod
erni
zare
a şi
asf
alta
rea
drum
urilo
r co
mun
ale
pe c
ca 1
00 k
m
29
(prio
ritat
e m
are)
Con
silii
le lo
cale
: R
m. V
alce
a,
Mih
aest
i, O
c.
Mar
i, S
tefă
neşt
i,
30.1
2.20
13
Sur
se p
ropr
ii
Red
ucer
ea
emis
iilor
de
pulb
eri
50
Bud
eşti,
D
răgă
şani
, S
uteş
ti
Con
stru
irea
de p
iste
pen
tru
bici
cliş
ti 27
(prioritate
medie)
Con
silii
loca
le
Rm
. Val
cea,
D
răgă
şani
30.1
2.20
10
Sur
se p
ropr
ii In
cura
jare
a tr
ansp
ortu
lui
nem
otor
izat
Cre
ster
ea s
upra
fete
i spa
tiilo
r ve
rzi
pe c
ap d
e lo
cuito
r co
nfor
m n
orm
rlor
si le
gisl
atie
i in
vigo
are
27
(prioritate
medie)
Con
silii
Loc
ale
30.1
2..2
011
Fon
d de
med
iu
+su
rse
prop
rii
Pur
ifica
rea
aeru
lui
resp
irabi
l
MA
SU
RI P
EN
TRU
LIM
ITA
RE
A E
MIS
IILO
R A
TMO
SFE
RIC
E D
ATO
RA
TE
SU
RS
ELO
R D
E S
UP
RA
FA
TA
(go
spod
arii
si IM
M)
Rea
bilit
area
din
pun
ct d
e ve
dere
a
efic
ienŃ
ei e
nerg
etic
e a
clăd
irilo
r ap
arŃin
ănd
inst
ituŃii
lor
publ
ice
şi
popu
laŃie
i în
mun
icip
iul R
m. V
âlce
a,
Dră
găşa
ni ş
si H
orez
u
27
(prioritate
medie)
Con
silii
le L
ocal
e şi
Aso
ciaŃ
iile
de
prop
rieta
ri
30.1
2.20
13
Sur
se p
ropr
ii +
B
uget
ul d
e S
tat +
B
uget
ul L
ocal
Min
imiz
area
co
stur
ilor
pent
ru în
călz
ire
şi c
antit
ăŃilo
r de
com
bust
ibil
utili
zate
Ext
inde
rea
utili
zării
ene
rgie
i ter
mal
e în
ora
şul C
ălim
ăneş
ti 28
(prioritate
medie)
Con
siliu
l Loc
al
Căl
imăn
eşti
30.1
2.20
13
Sur
se p
ropr
ii U
tiliz
area
su
rsel
or d
e en
ergi
e al
tern
ativ
e
Ech
ipar
ea c
u si
stem
e de
reŃ
iner
e pu
lber
i în
susp
ensi
e a
inst
alaŃ
iilor
de
pre
lucr
are
prim
ara
a le
mnu
lui
29
(prio
ritat
e m
are)
Age
nti
econ
omic
i 30
.12.
2012
S
urse
pro
prii
Red
ucer
ea
emis
iei d
e pu
lber
i în
susp
ensi
e
Intr
oduc
erea
pan
ouril
or s
olar
e ca
al
tern
ativ
ă pe
ntru
pro
duce
rea
apei
ca
lde
25
(prioritate
medie)
Age
nti
econ
omic
i 30
.12.
2013
S
urse
pro
prii
Util
izar
ea
surs
elor
de
ener
gie
alte
rnat
ive.
Pri
ori
tiza
re d
up
a p
unc
taj:
•
pri
ori
tate
mar
e =
29 –
32
pu
nct
e •
pri
ori
tate
med
ie =
25
– 28
pu
nct
e •
pri
ori
tate
mic
a =
22 –
24
pu
nct
e
51
