View
10
Download
0
Category
Preview:
DESCRIPTION
....
Citation preview
Romantismul este un curent Romantismul este un curent artistic al Europei Occidentale artistic al Europei Occidentale apărut în secolul al XVIII-lea în apărut în secolul al XVIII-lea în Marea Britanie şi în Germania, Marea Britanie şi în Germania,
apoi în secolul al XIX-lea în apoi în secolul al XIX-lea în Franţa , în Italia şi în Spania. Se Franţa , în Italia şi în Spania. Se dezvoltă în Franţa ca reacţie la dezvoltă în Franţa ca reacţie la
regulile clasice considerate prea regulile clasice considerate prea rigide şi împotriva rigide şi împotriva
raţionalismului filozofic al raţionalismului filozofic al secolelor anterioare.secolelor anterioare.
Romantismul se caracterizează Romantismul se caracterizează prin dorinţa de a explora toate prin dorinţa de a explora toate
posibilităţile artei cu scopul de a posibilităţile artei cu scopul de a scoate în evidenţă toate scoate în evidenţă toate experienţele personale.experienţele personale.
Ce este romantismul?Ce este romantismul?
Baudelaire defineşte astfel romantismul :Baudelaire defineşte astfel romantismul :
““Cine spune romantism, spune artă modernă – Cine spune romantism, spune artă modernă – adică intimitate, spiritualitate, culoare, aspiraţie adică intimitate, spiritualitate, culoare, aspiraţie
spre infinit, exprimate prin toate mijloacele spre infinit, exprimate prin toate mijloacele specifice artei.” specifice artei.”
““Pentru mine, romantismul este expresia cea mai Pentru mine, romantismul este expresia cea mai recentă, cea mai actuală a frumosului.”recentă, cea mai actuală a frumosului.”
““Romantismul se află în maniera de a simţi.”Romantismul se află în maniera de a simţi.” ““Trebuie, deci, înainte de toate, să cunoaştem toate Trebuie, deci, înainte de toate, să cunoaştem toate
aspectele realităţii şi toate situaţiile în care se află aspectele realităţii şi toate situaţiile în care se află omul, pe care artiştii trecutului le-au dispreţuit sau omul, pe care artiştii trecutului le-au dispreţuit sau nu le-au cunoscut.”nu le-au cunoscut.”
În picturăÎn pictură
Francezul Eugène Delacroix este Francezul Eugène Delacroix este considerat a fi considerat a fi pictor romanticpictor romantic prin excelenţă. prin excelenţă. Tabloul său Tabloul său Libertatea conducând poporulLibertatea conducând poporul reuneşte vigoarea şi idealul romantic într-o operă reuneşte vigoarea şi idealul romantic într-o operă care este compusă dintr-un vârtej de forme. Tema care este compusă dintr-un vârtej de forme. Tema este dată de revoluţionarii din 1830 ghidaţi de este dată de revoluţionarii din 1830 ghidaţi de spiritul Libertăţii (reprezentaţi aici de o femeie spiritul Libertăţii (reprezentaţi aici de o femeie purtând drapelul francez). purtând drapelul francez).
Artistul se plasează metaforic ca un Artistul se plasează metaforic ca un revoluţionar din vârtej, deşi vedea evenimentele cu revoluţionar din vârtej, deşi vedea evenimentele cu o anumită rezervare (reflectând influenţa burgheză o anumită rezervare (reflectând influenţa burgheză asupra romantismului). asupra romantismului).
Aceasta este probabil opera romantică cea Aceasta este probabil opera romantică cea mai cunoscută. mai cunoscută.
Principali reprezentanţi ai romantismului în muzică:Principali reprezentanţi ai romantismului în muzică:Robert SchumannRobert Schumann Johannes BrahmsJohannes Brahms FrédéricFrédéric Chopin Chopin Hector BerliozHector Berlioz
Carl Maria von WeberCarl Maria von Weber Franz LisztFranz Liszt
Richard WagnerRichard Wagner
Manifestul literar al Romantismului este Manifestul literar al Romantismului este Prefaţa la drama « Cromwell » (1927)Prefaţa la drama « Cromwell » (1927) în care Victor Hugo în care Victor Hugo proclamă libertatea de creaţie, adică dreptul fiecărui proclamă libertatea de creaţie, adică dreptul fiecărui scriitor de a nu accepta alte reguli decât pe cele ale scriitor de a nu accepta alte reguli decât pe cele ale fanteziei sale.fanteziei sale.
Victor HugoVictor Hugo afirmă : « afirmă : « Caracterul unei drame este realitatea. Caracterul unei drame este realitatea. Realitatea rezultă din combinaţia naturală a sublimului şi a Realitatea rezultă din combinaţia naturală a sublimului şi a
grotescului, care se întâlnesc în dramă aşa cum grotescului, care se întâlnesc în dramă aşa cum se întâlnesc în viaţă. Deoarece poezie adevărată, poezie se întâlnesc în viaţă. Deoarece poezie adevărată, poezie
completă este în armonia contrariilor... completă este în armonia contrariilor... Tot ce e în natură este în artă. »Tot ce e în natură este în artă. »
Doctorul Faust Doctorul Faust
din drama lui Goethedin drama lui Goethe
Mişcarea Sturm und DrangMişcarea Sturm und Drang (literal, (literal, furtună şi furtună şi imboldimbold) este considerată a fi precursoarea ) este considerată a fi precursoarea Romantismului în Germania.Romantismului în Germania.
Poetul Poetul Johann Wolfgang von GoetheJohann Wolfgang von Goethe a fost cel mai a fost cel mai faimos reprezentant al acesteia.faimos reprezentant al acesteia.
Goethe publică Goethe publică Suferinţele tânărului WertherSuferinţele tânărului Werther, , operă de intensă subiectivitate datorită unei iubiri operă de intensă subiectivitate datorită unei iubiri imposibile a protagonistului acesteia (Werther). imposibile a protagonistului acesteia (Werther). Cartea a cauzat multă vâlvă în perioada sa, datorită Cartea a cauzat multă vâlvă în perioada sa, datorită faptului că un val de sinucideri a fost atribuit lecturii faptului că un val de sinucideri a fost atribuit lecturii volumului.volumului.
GoetheGoethe
Romantismul în RomâniaRomantismul în RomâniaÎn literatura română, romantismul se face În literatura română, romantismul se face
simţit prin intermediul scriitorilor paşoptişti simţit prin intermediul scriitorilor paşoptişti ((Ion Heliade Rădulescu, Costache Negruzzi, Ion Heliade Rădulescu, Costache Negruzzi,
Vasile Alecsandri, Alecu RussoVasile Alecsandri, Alecu Russo ş.a. ) şi ş.a. ) şi persistă mult timp după declinul curentului în persistă mult timp după declinul curentului în culturile vest-europene, atingând punctul de culturile vest-europene, atingând punctul de vârf în opera lui vârf în opera lui Mihai EminescuMihai Eminescu, care este , care este
considerat ultimul mare romantic european.considerat ultimul mare romantic european.
1. Cultul sentimentului şi al 1. Cultul sentimentului şi al fanteziei creatoarefanteziei creatoare
Romanticii suprimă limitele şi legile Romanticii suprimă limitele şi legile experienţei concrete, oferă conştiinţei experienţei concrete, oferă conştiinţei
şi imagineţei un câmp nemărginit, şi imagineţei un câmp nemărginit, acordând spiritului individual libertatea acordând spiritului individual libertatea
şi capacitatea unui loc neîngrădit. şi capacitatea unui loc neîngrădit. ““Zugrăvind eul poetului, poezia va Zugrăvind eul poetului, poezia va zugrăvi umanitatea întreagă. intr-zugrăvi umanitatea întreagă. intr-
adevăr, inima omului nu se schimbă, ea adevăr, inima omului nu se schimbă, ea va rămâne totdeauna inima omului, va rămâne totdeauna inima omului,
temelia artei. Ecoul sonor al veacului temelia artei. Ecoul sonor al veacului său, poetul trebuie să fie călăuza său, poetul trebuie să fie călăuza acestuia spre idealacestuia spre ideal.” (V. Hugo).” (V. Hugo)
Ingres, Ingres, Le Songe d'OssianLe Songe d'Ossian, 1812, 1812
2. Scriitorii romantici, nesatisfăcuţi 2. Scriitorii romantici, nesatisfăcuţi de realitatea obiectivă, încearcă de realitatea obiectivă, încearcă să o depăşească, să evadeze din easă o depăşească, să evadeze din ea
In permanentă căutare a unui ideal scriitorul In permanentă căutare a unui ideal scriitorul romantic evadează din prezent în trecut sau romantic evadează din prezent în trecut sau
viitor, din spaţiul său cunoscut, spre un spaţiu viitor, din spaţiul său cunoscut, spre un spaţiu fără contururi clare. Limitării clasice i se opune fără contururi clare. Limitării clasice i se opune
înclinaţia spre nelimitat, din convingerea că înclinaţia spre nelimitat, din convingerea că esenţa omului se împlineşte în nemărginire. esenţa omului se împlineşte în nemărginire.
Pentru scriitorul romantic adevărul nu se Pentru scriitorul romantic adevărul nu se găseşte ca pentru clasici în avântul ideii, ci găseşte ca pentru clasici în avântul ideii, ci numai în imensitatea infinitului: numai în imensitatea infinitului: “In noi, sau “In noi, sau
nicăieri, este eternitatea cu lumile ei, trecutul şi nicăieri, este eternitatea cu lumile ei, trecutul şi viitorulviitorul.” (V. Hugo).” (V. Hugo)
3. Romantismul pătrunde mai adânc în 3. Romantismul pătrunde mai adânc în tainele sufletului, exprimă tainele sufletului, exprimă
sentimentele profunde ale scriitoruluisentimentele profunde ale scriitorului““Poetul răspunde de sufletul oamenilor.”Poetul răspunde de sufletul oamenilor.” (Victor Hugo)(Victor Hugo)““Poezia trebuie să ne arate mai puţin pe poet şi mai mult pe Poezia trebuie să ne arate mai puţin pe poet şi mai mult pe
omom însuşi.”însuşi.” (Lamartine)(Lamartine)Poezia trebuie Poezia trebuie “să scoată la lumină ceea ce i s-a revelat “să scoată la lumină ceea ce i s-a revelat
poetului”poetului” prin prin “privirile furişate în sanctuarul sufletului.”“privirile furişate în sanctuarul sufletului.”““E nemaipomenit că tocmai înăuntrul tău trebuie să priveşti E nemaipomenit că tocmai înăuntrul tău trebuie să priveşti
ce e afară. ce e afară. Profunda şi întunecata oglindă e în adâncul Profunda şi întunecata oglindă e în adâncul omului. Acolo e acel clar-obscur înspăimântător. Ceea ce omului. Acolo e acel clar-obscur înspăimântător. Ceea ce se oglindeşte în se oglindeşte în
sufletul oamenilor e mai ameţitor decât în văzul sufletul oamenilor e mai ameţitor decât în văzul direct [...]. Aplecându-ne spiritul peste acel puţ, întrezărim direct [...]. Aplecându-ne spiritul peste acel puţ, întrezărim aici, undeva în adânc, ca într-o prăpastie, într-un cerc aici, undeva în adânc, ca într-o prăpastie, într-un cerc
îngust,îngust, întreaga imensitate a lumiiîntreaga imensitate a lumii” (V. Hugo)” (V. Hugo)Interesul pentru straturile adânci ale vieţii sufleteşti Interesul pentru straturile adânci ale vieţii sufleteşti aduce şi inclinaţia spre meditaţia filozofică, precum aduce şi inclinaţia spre meditaţia filozofică, precum şi cultivarea visului.şi cultivarea visului.
4. Interesul pentru frumuseţea 4. Interesul pentru frumuseţea şi pitorescul naturii, pentru şi pitorescul naturii, pentru culoarea localăculoarea locală
Romanticii consideră omul un Romanticii consideră omul un microcosmos (univers mic), microcosmos (univers mic), în care se oglindeşte şi se rezumă în care se oglindeşte şi se rezumă macrocosmosul (universul mare),macrocosmosul (universul mare),într-o perfectă comuniune într-o perfectă comuniune cu natura. cu natura.
Quasimodo-ilustratie de Alfred BarbouQuasimodo-ilustratie de Alfred Barbou
5. Lărgind cadrul de inspiraţie al 5. Lărgind cadrul de inspiraţie al artistului, romantismul scoate în artistului, romantismul scoate în evidenţă şi valoarea artistică a evidenţă şi valoarea artistică a ceea ce nu este frumosceea ce nu este frumos
Urâtul se prezintă şi el în Urâtul se prezintă şi el în numeroase forme şi “fidelitatea”numeroase forme şi “fidelitatea” faţă de natură impunefaţă de natură impune surprinderea extremelor naturii: surprinderea extremelor naturii: frumos-urât, ochiul romanticului frumos-urât, ochiul romanticului fiind creat pentru a descoperifiind creat pentru a descoperi contrastele.contrastele.
6. Interesul pentru creaţia 6. Interesul pentru creaţia populară şi pentru tradiţiile populară şi pentru tradiţiile naţionalenaţionale
Romantismului i se datorează Romantismului i se datorează
redescoperirea bogăţiei fonduluiredescoperirea bogăţiei fondului
şi formei operelor folclorice.şi formei operelor folclorice.
Tezeu si MinotaurulTezeu si Minotaurul
Delacroix : Dante si Virgiliu in Infern Delacroix : Dante si Virgiliu in Infern
7. Personajul romantic provine din 7. Personajul romantic provine din toate mediile sociale, este un erou toate mediile sociale, este un erou excepţional care acţionează în excepţional care acţionează în împrejurări excepţionaleîmprejurări excepţionale
Autorul romantic realizează personaje Autorul romantic realizează personaje
din trăsături psihice antitetice, din trăsături psihice antitetice,
din alb şi negru, cu sentimente din alb şi negru, cu sentimente
contrastante.contrastante.
““Ca şi ceilalţi oameni, personajele Ca şi ceilalţi oameni, personajele
trebuie să fie complexe şi nuanţate, trebuie să fie complexe şi nuanţate,
alcătuite, în adâncul lor din alcătuite, în adâncul lor din
bine şi rău.”bine şi rău.” (V. Hugo) (V. Hugo)
Ingres :Apoteoza lui HomerIngres :Apoteoza lui Homer
8.8. Arta romantică, în opoziţie cu arta Arta romantică, în opoziţie cu arta clasică, preocupată de unitate, clasică, preocupată de unitate, este este caracterizată de caracterizată de amestecul genuriloramestecul genurilor, , de renunţarea la regulile unităţilor de de renunţarea la regulile unităţilor de timp şi spaţiu în numele timp şi spaţiu în numele verosimiluluiverosimilului şi şi al al culorii locale.culorii locale.
Tabloul amplu al vieţii necesităTabloul amplu al vieţii necesită
amestecul genurilor, căci amestecul genurilor, căci
adevărata poezie se află în adevărata poezie se află în
armonia contrariilor. armonia contrariilor.
9.9. Lărgirea vocabularului Lărgirea vocabularului prin prin pătrunderea arhaismelor, pătrunderea arhaismelor, regionalismelor şi a cuvintelor populare. regionalismelor şi a cuvintelor populare. AntitezaAntiteza este prezentă în definirea unor este prezentă în definirea unor situaţii, idei, atitudini, sau în situaţii, idei, atitudini, sau în caracterizarea personajelor. caracterizarea personajelor.
10.10. Romanticii recurg la Romanticii recurg la ironieironie pentru pentru a spulbera iluziile, pt. a arăta a spulbera iluziile, pt. a arăta inconsistenţa lor, căci, de îndată ce se inconsistenţa lor, căci, de îndată ce se izbesc de realitate , se destramă.izbesc de realitate , se destramă.
Recommended