26
1 ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ PE LÎNGĂ PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA CATEDRA ŞTIINŢE POLITICE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE Relaţiile Republicii Moldova cu OSCE REFERAT la disciplina ,,Probleme actuale ale politicii externe‟‟ Autor: Nadejda Zlatov masteranda gr.RI-127

ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ PE LÎNGĂ PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA

Embed Size (px)

Citation preview

1

ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ

PE LÎNGĂ PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA

CATEDRA ŞTIINŢE POLITICE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE

Relaţiile Republicii Moldova cu OSCE

REFERAT

la disciplina ,,Probleme actuale ale politicii externe‟‟

Autor: Nadejda Zlatov

masteranda gr.RI-127

2

Coordonator ştiinţific: Gheorghe Căldare

Doctor, conferenţiar universitar

3

Cuprins:

1. Scurt istoric privind OSCE ----------------------------------------------- 2-4

2. Cooperarea Republicii Moldova cu OSCE ----------------------------- 5-7

3. Declaraţiile OSCE cu privire la Republica Moldova ----------------- 7-9

4. Misiunea OSCE în Republica Moldova --------------------------------- 9-11

Scurt istoric

4

Ideea creării OSCE (CSCE) a apărut în anii „50, odată cu convocarea unei Conferinţe

general-europene pentru securitate. Eforturile pentru realizarea acestei idei –

intensificate într-o perioadă caracterizată drept “destindere în relaţiile Est - Vest”,

când o politică de “acomodare între state având interese divergente” era preferabilă

războiului cald şi chiar rece – au cuprins un proces îndelungat şi complex de acţiuni

desfăşurate în diferite foruri sau de diferite grupuri de ţări. Un rol deosebit în cadrul

acestor acţiuni au jucat ţările mici şi mijlocii.

Aceste eforturi au dus la convocarea, la 22 noiembrie 1972, la Dipoli (în apropiere de

Helsinki) a reprezentanţilor statelor europene, SUA şi Canadei, pentru consultări

vizând pregătirea Conferinţei. Prevăzute iniţial să dureze câteva zile, consultările

multilaterale au durat până la 8 iunie 1973, fiind convenite regulile de procedură,

modul de organizare şi desfăşurare a Conferinţei, obiectivele şi sarcinile acesteia,

cuprinse în Recomandările finale de la Helsinki (Carta Bleu).

La 1 august 1975, la Helsinki, a fost semnat la nivel înalt Actul Final al Conferinţei

pentru Securitate şi Cooperare în Europa, cunoscut şi sub denumirea de Acordurile

de la Helsinki. Cuprinzând principiile de bază (decalogul de principii) care

guvernează relaţiile dintre statele participante şi atitudinea guvernelor respective faţă

de cetăţenii lor, precum şi prevederi de cooperare în diferite domenii, Actul Final a

pus bazele viitoarei evoluţii a procesului CSCE. Documentul nu conţine obligaţii

juridice, ci politice, divizate în trei mari categorii, aşa-numitele “coşuri”:

- Probleme privind securitatea în Europa;

- Cooperarea în domeniul economic, tehnico-ştiinţific şi al mediului înconjurător;

- Cooperarea în domeniul umanitar şi alte domenii;

Istoria OSCE poate fi divizată convenţional în două perioade:

Prima, între anii 1975-1990 (de la semnarea Actului Final de la Helsinki până la

semnarea Cartei de la Paris pentru o Nouă Europă), în care CSCE a funcţionat ca un

proces de conferinţe şi reuniuni periodice. Asemenea reuniuni au avut loc la Belgrad

(1977-1978), Madrid (1980-1983), Stocholm (1984-1986) şi Viena (1986-1989).

5

Aceste reuniuni au fost marcate de evoluţia climatului politic internaţional, în special

de confruntările dintre Est şi Vest.

A doua a început cu Conferinţa la nivel înalt de la Paris din 19-21 noiembrie 1990 şi

continuă până în prezent.

Un moment deosebit de important în evoluţia evenimentelor din Europa a fost

Reuniunea la nivel înalt a CSCE din noiembrie 1990 de la Paris. Conferinţa de la

Paris, prin semnarea Cartei, a pus capăt perioadei de confruntare Est - Vest, reflectând

schimbările petrecute în Europa şi noile cerinţe ale perioadei post-război rece.

Evoluţiile pe planul securităţii europene au impus schimbări atât structurii şi

caracterului instituţional al procesului început la Helsinki, cât şi rolului acestuia.

Carta de la Paris semnată în cadrul Reuniunii a marcat un punct de cotitură în istoria

CSCE, deschizând calea transformării sale într-un forum instituţionalizat de dialog şi

negocieri, cu o structură operaţională. Carta schiţează direcţiile de dezvoltare a

procesului CSCE şi pune bazele instituţionalizării acestuia prin întâlniri regulate la

nivel înalt (din doi în doi ani), reuniuni ale miniştrilor Afacerilor Externe şi ale

Comitetului Înalţilor Funcţionari. Sunt create, totodată, Secretariatul Permanent (cu

sediul la Praga), Centrul pentru Prevenirea Conflictelor (Viena) şi Biroul pentru

Alegeri Libere (Varşovia), transformat ulterior în Biroul pentru Instituţii Democratice

şi Drepturile Omului.

Fiind prima Reuniune la nivel înalt după adoptarea Actului Final de la Helsinki,

Summit-ul CSCE de la Paris a deschis o pagină nouă în raporturile dintre statele

europene şi este apreciat ca un eveniment crucial al vieţii politice mondiale.

Semnificaţia şi influenţa sa asupra viitoarei evoluţii sunt fără precedent:

- A pus capăt oficial războiului rece;

- A adoptat documente de importanţă majoră în domeniul dezarmării (Tratatul

privind Reducerea Armelor Convenţionale în Europa, însoţit de o declaraţie

privind ne-recurgerea la forţă şi la ameninţarea cu forţa).

6

Un nou impuls pentru acţiunile concertate în cadrul CSCE a fost dat la Reuniunea la

nivel înalt de la Helsinki (1992). Documentul adoptat la şedinţă - Declaraţia de la

Helsinki - cunoscut şi ca “Sfidările schimbării” – conţine prevederi vizând întărirea

contribuţiei şi rolului CSCE în asigurarea drepturilor omului, precum şi gestionarea

crizelor şi tensiunilor. Documentul prevede asumarea unui rol activ al CSCE în alerta

timpurie, prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor. Noul instrument creat la

Helsinki - Înaltul Comisar pentru Minorităţile Naţionale – este însărcinat să se ocupe,

într-o fază cât mai timpurie, de tensiuni etnice, care pot escalada într-un conflict.

Următoarea Reuniune - cea de la Budapesta (decembrie 1994) – a fost chemată să

relanseze procesul CSCE, să-i definească rolul şi mijloacele de acţiune în noua ordine

europeană, aflată în curs de constituire după încheierea războiului rece. Summit-ul de

la Budapesta a hotărât schimbarea denumirii în Organizaţia pentru Securitate şi

Cooperare în Europa (OSCE).

Tot în cadrul Reuniunii de la Budapesta a fost adoptat Codul de Conduită privind

Aspectele Militare ale Securităţii, în care se conţin principiile ce guvernează rolul şi

folosirea forţelor armate în societăţile democratice.

În cadrul Summit-ului de la Lisabona (decembrie 1996) a fost adoptată Declaraţia

politică de la Lisabona, în care sînt reflectate rezultatele activităţii OSCE în domeniul

politic şi schiţate obiectivele pe viitor, inclusiv soluţionarea conflictelor existente în

aria OSCE.

La moment OSCE este cea mai mare organizaţie regională de securitate din lume,

care cuprinde 56 de state din Europa, Asia Centrală şi America de Nord. Toate statele-

membre au statut egal, iar regula de bază în adoptarea deciziilor este cea a

consensului.

Ultimul Summit al OSCE a fost organizat, după o pauză de 11 ani, de către

Preşedinţia kazahă în perioada 1-2 decembrie 2010. În cadrul acestui eveniment,

statele-participante au adoptat Declaraţia Comemorativă, care reconfirmă abordarea

comprehensivă a OSCE în domeniul securităţii.

7

1. Cooperarea Republicii Moldova cu OSCE

De rând cu alte state post-sovietice, Republica Moldova a aderat la Conferinţa pentru

Securitate şi Cooperare în Europa la 30 ianuarie 1992 în cadrul Consiliului Ministerial

de la Praga, iar la 26 februarie a aceluiaşi an a semnat Actul Final de la Helsinki.

Din momentul aderării Republica Moldova s-a bucurat de o susţinere permanentă din

partea OSCE, în special în contextul reglementării conflictului transnistrean, fiind

principalul actor internaţional colectiv, implicat plenar în procesul de soluţionare.

Cooperarea între RM şi OSCE se dezvoltă, de asemenea, prin intermediul instituţiilor

Organizaţiei în cele trei dimensiuni ale sale. Pe lângă contactele cu Misiunea OSCE în

Republica Moldova, dialogul politic se desfăşoară prin intermediul vizitelor anuale

ale Preşedintelui în exerciţiu a OSCE (CiO), precum şi a Reprezentantului special al

CiO pentru reglementarea conflictelor. În prezent, Ucraina a preluat prin rotaţie

preşedinţia anuală a OSCE de la Irlanda, pe 1 ianuarie 2013. În 2014 şi 2015

preşedinţia OSCE va fi preluată de Elveţia şi, respectiv, Serbia.

Preşedinţia irlandeză a fost una de success pentru republica Moldova. Ea a depus

eforturi privind reglementarea conflictului transnistrean, susţinute, prin motivaţia sa,

prin expertiza şi experienţa diplomatică, dar şi prin faptul că au încercat să ne arate şi

alte experienţe, nu neapărat identice ca etnogeneză, ca evoluţie. Mă refer la evoluţiile

din Irlanda de nord. Deci, prin preluarea anumitor experienţe, anumitor elemente

pozitive, preşedinţia irlandeză a fost una de succes.

Noul preşedinte în exerciţiu al OSCE, ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Leonid

Kozhara, printre priorităţile preşedinţiei ucrainene Consiliului Permanent al OSCE la

data de 17 ianuarie, la Viena a prezentat următoarele:

-avansarea în reglementarea conflictelor prelungite, inclusiv reglementarea

transnistreană;

-înregistrarea progreselor în domeniul controlului de arme şi măsurilor de consolidare

a încrederii,

8

-promovarea aspectelor de mediu în cadrul activităţilor asociate cu energia şi

susţinerea luptei împotriva traficului de fiinţe umane.

Întrucît în fruntea listei de priorităţi pe agenda ucraineană în calitate de Preşedinte al

OSCE a fost stabilit procesul de reglementare transnistreană, motiv din care prima

vizită oficială în calitate de Preşedinte în exerciţiul al OSCE Ministrul Kojara a

efectuat-o la data de 21 ianuarie 2013, în Moldova.

Preşedintele a accentuat faptul că Ucraina, care este co-mediator în procesul 5+2,

împreună cu OSCE şi Federaţia Rusă, este într-o situaţie unică de a avansa procesul

de negocieri.

În vizita sa din 21 ianuarie 2013, Leonid Kojara, ministru ucrainean de externe, a

accentuat faptul că Ucraina cunoaşte foarte bine aspectele complicate pe care le

implică soluţionarea conflictului, atât în calitatea sa de mediator, cât şi în calitate de

ţară vecină. „Sper că această experienţă va servi ca un catalizator pentru progrese

ulterioare, în timpul prezidării de către Ucraina, în numele OSCE, a discuţiilor 5+2

din anul acesta”, a spus ministrul.

Preşedintele în exerciţiu al OSCE a mai subliniat că cele 57 de state participante ale

OSCE, în cadrul şedinţei Consiliului Ministerial al OSCE din Dublin, în luna

decembrie anul trecut, şi-au oferit susţinerea politică deplină pentru procesul de

reglementare. Statele participante au încurajat continuarea progreselor în cadrul

negocierilor privind toate trei coşuri de pe agenda convenită ce includ chestiuni socio-

economice, juridice, umanitare şi privind drepturile omului cît şi reglementarea

cuprinzătoare, inclusiv aspecte instituţionale, politice şi de securitate.

Ca prim pas, Leonid Kojara a menţionat că deschiderea podului de la Gura Bâcului

pentru circulaţie ar fi un semnal pozitiv în ceea ce priveşte angajamentul ambelor

părţi în acest proces şi ar îmbunătăţi imediat vieţile locuitorilor de pe ambele maluri

ale râului.

Consiliul Permanent este una din instituţiile principale ale OSCE de luare a deciziilor,

care reuneşte reprezentaţii celor 57 de state participante ale organizaţiei şi a celor 11

9

parteneri de cooperare. Consiliul se întruneşte săptămânal la Viena pentru a discuta

progresele din spaţiul OSCE şi a lua decizii.

Oficiul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR), cu sediul

la Varşovia, acordă asistenţa necesară în ceea ce priveşte îmbunătăţirea cadrului

legislativ, inclusiv în domeniul electoral şi monitorizează cu regularitate desfăşurarea

scrutinelor electorale în Republica Moldova.

Oficiul Înaltului Comisar pentru Minorităţile Naţionale acordă o atenţie sporită

situaţiei minorităţilor naţionale în Republica Moldova, problematicii găgăuze, precum

şi şcolilor cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană. În perspectivă,

Oficiul ÎCMN va fi antrenat în elaborarea Strategiei integrării sociale a minorităţilor

naţionale în RM.

OSCE atrage o atenţie importantă dezvoltării mass-mediei independente şi imparţiale

în Republica Moldova. În ultima perioadă, oficiul Reprezentantului OSCE pentru

libertatea presei a sensibilizat Republica Moldova cu privire la cazurile legate de

„Ziarul de Gardă” şi arestul bloggherului rus Eduard Baghirov.

Anual, funcţionari din diverse autorităţi naţionale participă la diverse reuniuni

tematice din dimensiunile politico-militară, umană şi economică ale OSCE.

Interesele RM în cadrul instituţiilor centrale ale OSCE sunt reprezentate de către

Delegaţia Permanentă a RM pe lîngă OSCE, condusă de Ambasadorul Valeriu

Chiveri.

2. Declaraţiile OSCE cu privire la Republica Moldova

În cadrul OSCE au fost adoptate o serie de declaraţii cu privire la Republica Moldova,

cele mai relevante fiind Declaraţia Summit-lui de Istanbul (noiembrie 1999) şi

Declaraţia Consiliului de Miniştri de la Porto (decembrie 2002). Documentele

respective conţin formule cu privire la reglementarea conflictului transnistrean în baza

respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, precum şi

10

referinţe vizând retragerea forţelor militare şi muniţiilor Federaţiei Ruse de pe

teritoriul ţării noastre.

În declaraţia de la Istanbul statele-participante ale OSCE salută angajamentul

Federaţiei Ruse de a-şi retrage forţele şi muniţiile de pe teritoriul RM până la sfârşitul

anului 2002. Declaraţia de la Porto face referinţe la finisarea de către Federaţia Rusă a

procesului de retragere din regiunea transnistreană a echipamentului limitat de

Tratatul FACE. Totodată, OSCE îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu întârzierea

retragerii complete şi transparente a muniţiilor şi echipamentului militar, inclusiv pe

motiv că administraţia de la Tiraspol a creat impedimente şi obstacole în finisarea

acestor procese. Astfel, OSCE salută angajamentul Federaţiei Ruse de retragere a

forţelor sale într-un termen cât mai restrâns şi intenţia de a finaliza acest proces până

la sfârşitul anului 2003.

Pe parcursul perioadei 2003-2010, în cadrul reuniunilor ministeriale şi Summitului

din 2010, au fost întreprinse tentative de a negocia declaraţii cu privire la Moldova,

axate în mod particular pe problematica transnistreană. Eforturile în cauză nu s-au

soldat cu succes, în majoritatea cazurilor datorită divergenţelor pe marginea

problematicii retragerii forţelor militare ruseşti din Moldova. Totodată, în această

perioadă la reuniunile anuale la nivel înalt ale OSCE, nu s-a reuşit adoptarea unui

document final, cu excepţia Declaraţiei Comemorative la Summitul de la Astian

(decembrie 2010), care reprezintă un document de ordin general.

La cea de-a XIX-a Reuniune a Consiliului de Miniştri al OSCE din 6 decembrie 2012

de la Dublin, Iurie Leancă a reiterat angajamentul autorităţilor de la Chişinău de a

promova măsurile de consolidare a încrederii, eliminarea barierelor pentru libera

circulaţie a persoanelor, mărfurilor şi serviciilor, îmbunătăţirea situaţiei în sfera

protejării drepturilor omului, şi altele.

Această Reuniune Ministerială a fost una bună, una cu anumite rezultate

încurajatoare. Pentru prima dată, după o perioadă îndelungată, a fost adoptat de către

ţările membre un document care ţine de procesul de reglementare a conflictului şi, în

mod special, în formatul „5+2”. În acest document sunt câteva elemente-cheie, cum ar

11

fi reiterarea de către toate ţările membre ale OSCE a principiului integrităţii teritoriale

şi suveranităţii Republicii Moldova, necesitatea axării şi concentrării nu doar pe

primele 2 coşuri, dar şi pe subiectul-cheie care ţine de statutul juridic al regiunii

transnistrene în componenţa Republicii Moldova.

La această conferinţă, atât Uniunea Europeană, cele 27 de ţări membre, cât şi Statele

Unite ale Amercii, în mesajele lor de încheiere, s-au referit la necesitatea realizării,

îndeplinirii angajamente luate de Federaţia Rusă în cadrul altor reuniuni anterioare ale

OSCE-ului şi s-au pronunţat într-o manieră foarte clară asupra necesităţii

demilitarizării în continuare a regiunii, fiindcă prin astfel de acţiuni inclusiv se

creează premisele necesare pentru avansarea pe calea reglementării conflictului

transnistrean.

3. Misiunea OSCE în R. Moldova

Misiunea OSCE în R. Moldova a fost instituită în conformitate cu Decizia Reuniunii a

19-a a Comitetului Înalţilor Funcţionari (CIF) din 4 februarie 1993, începându-şi

activitatea la 23 aprilie 1993. În prezent Misiunea este condusă de ambasadorul Philip

Remler (SUA). În cadrul Misiunii OSCE în Moldova activează 52 de persoane,

inclusiv 13 angajaţi internaţionali. Bugetul Misiunii pentru anul 2010 a fost de

2,083,900 EURO.

Obiectivul Misiunii, conform Deciziei CIF din 4 februarie, este să faciliteze obţinerea

unei reglementări politice durabile şi globale a conflictului în toate aspectele sale,

bazându-se pe consolidarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi înţelegerea

referitoare la statutul special pentru regiunea transnistreană.

Mandatul, aşa cum este formulat de către Grupul Înalţilor Funcţionari la 11 martie

1993, constă în următoarele:

- Facilitarea stabilirii unui cadru politic global pentru dialog şi negocieri în

vederea reglementării politice definitive a conflictului;

12

- Colectarea informaţiei cu privire la situaţie, incluzând cea militară, investigarea

incidentelor specifice şi evaluarea consecinţelor lor politice;

- Încurajarea negocierilor cu privire la statutul şi retragerea trupelor străine;

- Oferirea consultărilor juridice şi expertizelor, precum şi a unui cadru necesar

soluţionării politice;

- Menţinerea unei prezenţe vizibile a OSCE în regiune şi stabilirea contactelor cu

toate părţile implicate în conflict.

În scopul îndeplinirii mandatului său, Misiunea desfăşoară o activitate intensă în

vederea reglementării conflictului transnistrean. Ea informează permanent Preşedinţia

OSCE şi statele-membre ale organizaţiei despre situaţia social-economică, politică şi

militară din R. Moldova, despre stadiul reglementării conflictului transnistrean şi

procesul de retragere a formaţiunilor militare ale Federaţiei Ruse de pe teritoriul R.

Moldova.

Conform principiilor de colaborare a Misiunii OSCE cu Comisia Unificată de Control

(colaborare ce se desfăşoară în baza Principiilor de Colaborare în Zona de Securitate,

document semnat în 1993), membrii Misiunii “pot să se deplaseze liber în Zona de

securitate, iar cu informarea prealabilă a CUC, au dreptul:

- Să viziteze punctele de control trilaterale şi de alt gen ale Forţelor Comune de

Menţinere a Păcii (FMP);

- Să viziteze formaţiunile militare care fac parte din FMP, să stabilească contacte

cu personalul militar al FMP;

- Să viziteze alte obiective aflate în Zona de Securitate, dar care nu aparţin FMP,

după primirea acordului CUC sau a instituţiei de resort a părţii căreia aparţine;

- Să participe la şedinţele CUC şi, după punerea de acord cu CUC, să ia parte la

discuţii;

- Să participe la alte acţiuni ale CUC ne-stipulate în prezentul document, în cazul

când CUC adoptă o decizie corespunzătoare în acest sens”.

13

Activitatea desfăşurată de către Misiunea OSCE în Republica Moldova este axată pe

domenii, precum:

a) soluţionarea conflictului transnistrean şi organizarea procesului de negocieri;

b) facilitarea procesului de retragere a forţelor şi muniţiilor Federaţiei Ruse staţionate

pe teritoriul Republicii Moldova fără acordul ţării gazdă;

c) proiecte în domeniul distrugerii armamentelor învechite;

d) combaterea traficului de fiinţe umane şi violenţei în familie, promovarea egalităţii

genurilor, combaterea discriminării;

d) libertatea presei (monitorizarea reformei audiovizualului, dezvoltarea mass-media);

e) drepturile omului şi democratizarea (monitorizează reformele legislative, oferirea

expertizei pe marginea proiectelor de legi în domeniul respectiv);

f) medierea între Chişinău şi Tiraspol în soluţionarea problemelor cu care se confruntă

şcolile moldoveneşti cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană;

g) susţinerea eforturilor autorităţilor moldoveneşti îndreptate spre reformarea

sistemului judiciar, în cooperare cu Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi

Drepturile Omului,

Astfel, în domeniul protecţiei mediului, va începe un proiect pentru eliminarea în

siguranţă a unei cantităţi de aproximativ 150 de tone de pesticide inutilizabile stocate

în Transnistria, în urma semnării unui Memorandum de înţelegere între Misiunea

OSCE în Moldova şi Ministerul Mediului care a avut loc la 23 februarie 2013.

Memorandumul de înţelegere a fost semnat de către Ambasadoarea Jennifer Brush,

Şefa Misiunii OSCE în Moldova şi Viceministrul Mediului Lazăr Chirică.

Acordul privind eliminarea pesticidelor a apărut ca un rezultat al grupului de lucru

pentru chestiuni din agricultură şi de mediu al părţilor moldoveneşti şi transnistrene.

În acelaşi timp, partea moldovenească s-a oferit să coopereze în dezvoltarea

proiectului pentru eliminarea pesticidelor.

14

15

reuniunile OSCE la nivel înalt (summit-urile) se desfăşoară cu participarea şefilor de

state ori de guverne ale ţărilor participante. Ele stabilesc priorităţile şi asigură

orientarea generală la nivel politic. Şefii de state ori de guverne evaluează situaţia în

zona O.S.C.E. şi asigură liniile directoare de acţiune pentru funcţionarea organizaţiei

ţi a structurilor sale permanente. Între 1975 şi 1999 s-au desfăşurat 6 summit-uri ale

C.S.C.E.–O.S.C.E..

La reuniunea de la Helsinki (30 iulie–1 august 1975) s-a adoptat „Actul Final de la

Helsinki”, care a analizat trei aspecte principale: securitatea în Europa, cooperarea în

domeniile ştiinţific şi economic şi cooperarea în domeniul umanitar. De asemenea, s-

au stabilit principiile care ghidează relaţia dintre statele membre, s-au introdus

măsurile de creştere a încrederii în domeniul militar, au fost elaborate metodele prin

care statele să-şi rezolve diferendele existente între ele prin metode paşnice. S-au

stabilit bazele cooperării în domeniile ştiinţific, al tehnologiilor, al mediului şi al

activităţilor cu caracter umanitar.

La Summit-ul de la Paris (19–21 noiembrie 1990) a fost adoptată „Carta de la Paris

pentru o Noua Europa”, care marchează în mod oficial sfârşitul războiului rece şi

începutul instituţionalizării C.S.C.E.. A fost semnat Tratatul cu privire la forţele

armate convenţionale în Europa (C.F.E.) de către 22 state membre ale C.S.C.E. şi s-a

stabilit înfiinţarea Biroului pentru Alegeri Libere la Varşovia, mai târziu denumit

Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului.

La Summit-ul de la Helsinki din 9–10 iulie 1992 a fost adoptat documentul „Sfidările

schimbării”. C.S.C.E. a fost declarată o instituţie regională de securitate în sensul

capitolului VIII din Carta O.N.U.; a fost creată instituţia înaltului comisar pentru

minoritătile naţionale, şi a fost înfiinţat Forumul pentru Securitate şi Cooperare şi

Forumul Economic. Ca urmare a crizei din Iugoslavia, acest stat a fost suspendat din

C.S.C.E.

La Summit-ul de la Budapesta (5–6 decembrie 1994) a fost adoptat documentul

intitulat „Spre un parteneriat adevărat într-o noua era”. A fost schimbată denumirea

16

C.S.C.E. in O.S.C.E., reflectând faptul ca C.S.C.E. nu mai era pur şi simplu o

conferinţă. A fost lansat codul de conduită referitor la aspectele politico-militare ale

securităţii.

La Summit-ul de la Lisabona din 2–3 decembrie 1996 a fost adoptată o declaraţie

de politică generală, „Declaraţia de la Lisabona referitoare la modelul cuprinzator de

securitate în Europa în secolul XXI”; de asemenea a fost aprobat „Cadrul pentru

Controlul armamentului şi dezvoltarea unui program al forumului pentru securitate şi

cooperare”.

Reuniunile pentru trecere în revista. Aceste reuniuni preced şi pregătesc summit-urile.

Aici sunt examinate toate activităţile O.S.C.E., precum şi fazele sau etapele necesare

spre a întări organizaţia.

Consiliul Ministerial (iniţial denumit Consiliul de Miniştri). În perioada dintre

summit-uri, puterea de decizie în problemele curente aparţine Consiliului Ministerial,

care este compus din miniştrii de externe ai statelor membre. Consiliul ministerial se

reuneşte cel puţin odata pe an, dar nu în anul în care se desfăşoară summit-ul, spre a

analiza aspectele procesului de securitate relevante pentru O.S.C.E., a analiza şi

evalua activităţile desfăşurate de organizaţie, asigurând astfel îndeplinirea obiectivelor

principale stabilite în cadrul summit-urilor, a lua deciziile curente necesare.

Reuniunile Consiliului Ministerial ajută la menţinerea legăturii dintre deciziile

politice luate la summit-uri şi funcţionarea cotidiană a organizaţiei. Consiliul

Ministerial a fost înfiinţat prin „Carta de la Paris pentru o Noua Europa”, în 1990 sub

denumirea de „Consiliul Miniştrilor Afacerilor Externe”.

Consiliul Superior (iniţial Consiliul Functionarilor Superiori). Consiliul Superior se

reuneşte la nivel de directori din ministerele afacerilor externe ale statelor membre. El

a fost constituit spre a pregăti aplicarea deciziilor luate de Consiliul Ministerial, iar în

perioada dintre sesiunile Consiliului Ministerial să supravegheze, coordoneze şi să

exercite managementul problemelor curente ale O.S.C.E.. Ca şi Consiliul Ministerial,

Consiliul Superior, iniţial denumit Consiliul Functionarilor Superiori, a fost una dintre

instituţiile stabilite prin Carta de la Paris, hotarându-se ca el să se reunească de doua

ori pe an la Praga, iar în plus, o data pe an, ca Forum Economic.

17

Din anul 1997 Consiliul Superior s-a reunit numai ca Forum Economic. In plus faţă

de reuniunile ordinare, Consiliul Superior se poate reuni, în situaţii de urgenţă, pe

baza aşa numitului „Mecanism Berlin”. Între 1991 si 1994 s-au ţinut patru reuniuni

determinate de situaţii de urgenţă, generate de crize din fosta Iugoslavie şi o reuniune

consacrată situaţiei din Nagornâi-Karabakh.

e. Consiliul Permanent (iniţial Comitetul Permanent). Are sediul la Viena şi este

principala structură având ca activitate de bază desfăşurarea consultărilor politice şi

derularea procesului de luare a deciziilor în toate problemele de competenţa O.S.C.E.

Este responsabil de desfăşurarea activităţilor cotidiene, de rutina, ale organizaţiei.

Membrii Consiliului Permanent sunt reprezentanţii permanenţi la O.S.C.E. ai ţărilor

membre. Ei se reunesc săptămânal la Centrul pentru Congrese Hofburg, din Viena. În

afără de aceste reuniuni săptămânale reprezentanţii permanenţi mai participă şi la alte

activităţi, precum schimburi de opinie, şedinţe ale diverselor comitete, întâlniri

neoficiale. Periodic, Consiliul se reuneşte la nivelul directorilor direcţiilor politice din

ministerele afacerilor externe ale ţărilor membre.

f. Forumul pentru Cooperare în domeniul Securităţii. Forumul pentru Cooperare în

domeniul Securităţii e format din reprezentanţii ţărilor participante la O.S.C.E., care

se reunesc săptămânal la Centrul pentru congrese din Palatul Hofburg din Viena,

pentru a negocia şi a se consulta în legătură cu măsurile vizând întărirea securităţii şi

stabilităţii în Europa. Obiectivele principale ale forumului sunt: desfăşurarea de

negocieri asupra controlului armamentelor, dezarmării şi măsurilor referitoare la

creşterea încrederii şi securităţii; desfăşurarea consultărilor şi a cooperării în probleme

legate de securitate; reducerea în continuare a riscului izbucnirii unor conflicte;

punerea în aplicare a măsurilor asupra cărora s-a căzut de acord.

Forumul este în plus responsabil pentru implementarea măsurilor de creştere a

încrederii şi securităţii, ţinerea reuniunilor anuale referitoare la evaluarea rezultatelor

aplicarii deciziilor luate şi discutarea şi clarificarea informaţiilor schimbate între

statele participante la O.S.C.E., precum şi de pregătirea unor seminarii referitoare la

doctrina militară.

18

Înfiinţarea Forumului pentru Cooperare în domeniul Securităţii prin Documentul

Final al Summit-ului de la Helsinki din 1992 a lărgit competenţa O.S.C.E. în

domeniul controlului armamentelor şi al dezarmării pe baza unui program cuprinzator

pentru acţiune imediată. La Summit-ul de la Lisabona din 1996 a fost adoptat un nou

program cadru referitor la controlul armamentelor.

Procesul de luare a deciziilor. În cadrul O.S.C.E. toate structurile destinate negocierii

şi luării deciziilor functioneaza aplicând regula consensului. Consensul este înţeles în

sensul absenţei oricărei obiecţii din partea statelor participante la adresa deciziei

respective.

Procesul de luare a deciziilor cuprinde trei nivele. Summit-urile reprezinta cel mai

înalt nivel de orientare politică şi de luare a deciziilor pentru organizaţie. Între

summit-uri puterea de luare a hotărârilor aparţine Consiliului Ministerial care ia

măsurile necesare pentru ca O.S.C.E. să acţioneze în sensul stabilit prin scopurile şi

obiectivele politice stabilite la summit-uri. Consiliul Permanent este forumul pentru

consultarea periodică pe o bază permanentă şi pentru luarea deciziilor ce privesc

activitatea cotidiană curenta a O.S.C.E.. Aceasta structură cuprinzând trei nivele

ierarhice este completată periodic prin reuniuni specializate, ca de exemplu cele ale

Forumului Economic, sau ale Forumului de trecere în revista a celor decise la

Summit-uri.

Procesul de luare a deciziilor este coordonat de către preşedinţele executiv, care este

responsabil de stabilirea programului şi organizarea activităţii structurilor functionale

ale organizaţiei. În anumite circumstanţe, foarte clar stabilite, deciziile pot fi luate fără

aplicarea regulii consensului. Consiliul Ministerial ţinut la Praga în ianuarie 1992 a

decis că pot fi luate măsurile necesare, fără consimţământul statului în cauza, în

situaţia unor încălcări clare şi grosolane ale angajamentelor pe care membrii O.S.C.E.

şi le-au asumat. Aceasta decizie este aşa-numitul principiu al „consensului minus

unu”. Prima aplicare a principiului „consensul minus unu” a urmat imediat, în 1992,

în legătură cu conflictul din fosta Iugoslavie şi a constat în suspendarea Iugoslaviei

compusă din Serbia şi Muntenegru din O.S.C.E.. O alta excepţie de la regula

19

consensului este principiul „consens minus doi”. Conform acestui nou principiu,

adoptat la Consiliul Ministerial de la Stockholm din 1992, Consiliul Ministerial poate

recomanda la doua state participante, care se află în dispută, să apeleze la consiliere

din partea unui terţ (stat sau organizaţie internaţională), indiferent dacă cele două state

în cauză au obiecţii sau nu în legătura cu decizia respectivă. Pâna în prezent aceasta

procedura nu a fost încă utilizată.

Pe măsură ce Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa a evoluat spre

forma instituţionalizată reprezentată de organizaţie, în cadrul său s-au dezvoltat mai

multe instituţii şi structuri care permit luarea măsurilor necesare implementării şi

dezvoltării măsurilor stabilite de statele participante.

Preşedinţele executiv. Preşedinţele executiv este investit cu responsabilitatea generală

pentru măsurile executive şi pentru coordonarea activităţilor curente ale O.S.C.E.

Aceste responsabilităţi includ: coordonarea activităţii structurilor şi instituţiilor

O.S.C.E., reprezentarea organizaţiei în exterior, supervizarea activităţilor referitoare la

prevenirea conflictelor, managementul crizelor şi măsurile necesare pentru trecerea de

la faza de conflict la cea post conflictuală (respectiv la starea de pace). Postul de

preşedinţe executiv este deţinut prin rotaţie de unul din miniştrii de externe ai statelor

membre, acesta schimbându-se în fiecare an. Preşedinţele executiv este asistat în

îndeplinirea obligaţiilor şi a atribuţiilor sale de preşedinţele executiv care l-a precedat,

precum şi de cel care îi va succeda. Aceste trei persoane oficiale constituie un

triumvirat denumit oficial „troika”, utilizând un termen rusesc ce se referă, în sensul

propriu, la atelajul specific rusesc cu trei cai înhămaţi în linie. Preşedinţele executiv

formează comitete şi grupuri de lucru ad hoc şi poate numi reprezentanţi personali

pentru a se ocupa de soluţionarea unor crize sau situaţii conflictuale. Originea

instituţiei preşedinţelui executiv trebuie căutată în Carta de la Paris pentru o Noua

Europa, din 1990 care prevede ca ministrul de externe al ţării gazdă a lucrărilor

O.S.C.E., va prezida Consiliul de Miniştri (ulterior denumit Consiliul Ministerial).

Documentul Final al Summit-ului de la Helsinki din 1992 a consacrat în mod oficial

funcţia de preşedinţe executiv.

20

În ordine cronologica, succesiunea preşedintilor executivi este următoarea:

19 ianuarie 2010, viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Popov, a avut o

întrevedere cu dna Valburga Habsburg Douglas, parlamentar suedez, Şeful Grupului pentru

Moldova al Adunării Parlamentare OSCE, care efectuează o vizită de lucru în ţara noastră în

perioada 18-20 ianuarie 2010.

În cadrul întrevederii, interlocutorii au avut o discuţie deschisă, efectuând un schimb amplu de

opinii pe marginea cooperării Republicii Moldova cu OSCE, evoluţiei evenimentelor politice din

ţară în contextul reformelor promovate de către Guvern şi, în special, referitor la situaţia actuală în

procesul de soluţionare a conflictului transnistrean.

Viceministrul a menţionat importanţa menţinerii subiectului transnistrean pe agenda de discuţii în

cadrul OSCE, solicitând sprijin politic pentru promovarea în continuare a eforturilor de creare a

premiselor favorabile reintegrării ţării şi politicilor în ansamblu ale autorităţilor moldoveneşti în

acest dosar.

La rândul său, reprezentantul Adunării Parlamentare OSCE a exprimat susţinerea pentru reformele

promovate de către autorităţile moldoveneşti şi ataşamentul la valorile şi angajamentele luate în

cadrul OSCE.

De asemenea, a fost subliniat sprijinul continuu pentru eforturile vizând reluarea negocierilor în

formatul 5+2 şi identificarea unei soluţii paşnice a conflictului transnistrean, în baza respectării

suveranităţii şi integrităţii

Vizita Înaltului Comisar al OSCE, Knut VOLLEBAEK

Data publicării: Vineri, 23 noiembrie 2012

21

În cadrul vizitei întreprinse de Înaltul Comisar al OSCE, Knut

VOLLEBAEK la Chişinău, la data de 20 noiembrie curent, a avut

loc întrevederea cu Prim-ministrul Republicii Moldova, dl Vladimir

Filat. La întrevedere au mai participat şefa Misiunii OSCE în

Republica Moldova, Jennifer BRUSH şi directorul Biroului Relaţii Interetnice, Elena

BELEACOVA.

Părţile au discutat despre procesul de integrare a minorităţilor naţionale în societate,

situaţia actuală a şcolilor din regiunea transnistreană cu predare în grafia latină şi despre

procesul de optimizare a instituţiilor de învăţămînt din ţară.

Prim-ministrul a mulţumit Înaltului Comisar al OSCE pentru suportul acordat şi a

menţionat, în acest sens, monitorizările realizate la capitolul respectarea drepturilor

minorităţilor, a problemelor cu care se confruntă şcolile din raioanele de est ale

Republicii Moldova.

În ceea ce priveşte subiectul integrării minorităţilor naţionale în societate, Premierul a

salutat disponibilitatea Oficiului ÎCMN de a sprijini un expert care să ofere consultanţă

autorităţilor Republicii Moldova pe subiecte ce ţin de planificarea acţiunilor privind

strategia integrării minorităţilor naţionale şi elaborarea unui document conceptual la acest

subiect.

La rîndul său, Knut VOLLEBAEK i-a prezentat Premierului un studiu cu privire la

situaţia şcolilor cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană, care conţine

recomandări pentru îmbunătăţirea situaţiei acestora.

Înaltul comisar Knut Vollebaek a salutat decizia Guvernului de a simplifica procedura de

nostrificare şi perfectare a actelor de studii ale instituţiilor de învăţământ din stânga

Nistrului şi şi-a confirmat disponibilitatea pentru continuarea dialogului pe aceste

subiecte.

22

Iurie Leancă pentru Radio Europa Liberă: „Toate ţările membre ale OSCE au reiterat principiul integrităţii teritoriale şi suveranităţii Republicii Moldova"

Iurie Leancă: „Toate ţările membre ale OSCE au reiterat principiul integrităţii

teritoriale şi suveranităţii Republicii Moldova" (Radio Europa Liberă, Valentina

Ursu 07.12.2012)

O soluţie viabilă pentru conflictul transnistrean trebuie să se bazeze pe respectarea

suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Moldovei, cu identificarea unui statut juridic

special pentru regiunea transnistreană, a afirmat vicepremierulIurie Leancă,

ministrul afacerilor externe şi integrării europene, la cea de-a XIX-a Reuniune a

Consiliului de Miniştri al OSCE de la Dublin. Potrivit unui comunicat de presă al

diplomaţiei moldovene, Iurie Leancă a reiterat angajamentul autorităţilor de la

Chişinău de a promova măsurile de consolidare a încrederii, eliminarea barierelor

pentru libera circulaţie a persoanelor, mărfurilor şi serviciilor, îmbunătăţirea

situaţiei în sfera protejării drepturilor omului, şi altele. Ministrul moldovean de

externe a acordat un interviu Europei Libere, realizat Valentina Ursu.

Europa Liberă: Domnule Leancă, pentru că aţi participat la această Reuniune

Ministerială a OSCE, să ne spuneţi pe cât de încurajatoare sunt deciziile

adoptate acolo, pentru soluţionarea crizei transnistrene.

Iurie Leancă: „Această Reuniune Ministerială a fost una bună, una cu anumite

rezultate încurajatoare. Pentru prima dată, după o perioadă îndelungată, a fost adoptat

de către ţările membre un document care ţine de procesul de reglementare a

conflictului şi, în mod special, în formatul „5+2”. În acest document sunt câteva

elemente-cheie pentru noi, cum ar fi reiterarea de către toate ţările membre ale OSCE

a principiului integrităţii teritoriale şi suveranităţii Republicii Moldova, necesitatea

axării şi concentrării nu doar pe primele 2 coşuri, dar şi pe subiectul-cheie care ţine de

statutul juridic al regiunii transnistrene în componenţa Republicii Moldova. Sper că

aceste elemente pozitive ne vor permite să avansăm într-o manieră mai eficientă în

săptămânile, lunile ulterioare, după anul nou deja, sub preşedinţia ucraineană.Faptul

că Ucraina preia preşedinţia, ţară care cunoaşte foarte bine situaţia din regiune, ţară

vecină. Sper să ne ajute săvenim cu anumite elemente noi, deşi trebuie să menţionez

că preşedinţia irlandeză a depus eforturi susţinute, prin motivaţia sa, prin expertiza şi

experienţa diplomatică, dar şi prin faptul că au încercat să ne arate şi alte experienţe,

nu neapărat identice ca etnogeneză, ca evoluţie. Mă refer la evoluţiile din Irlanda de

nord. Deci, prin preluarea anumitor experienţe, anumitor elemente pozitive,

preşedinţia irlandeză a fost una de succes.”

Europa Liberă: Credeţi că Ucraina, care preia preşedinţia OSCE, de la 1

ianuarie, va fi în stare să convingă Federaţia Rusăsă-şi retragă armata din

23

stânga Nistrului? Or, şi acest angajament a fost asumat tot în cadrul unei

reuniuni OSCE.

Iurie Leancă: „Acest angajament, este adevărat, a fost luat în cadrul unor reuniuni

ale OSCE-uluişi, de altfel, în cadrul reuniunii ministeriale a fost adoptat un document

care se numeşte „Helsinki +40”. „Helsinki +40” se referă la faptul că iată în 3 ani

procesul de la Helsinki iniţiat în ‟75 va cunoaşte 40 de ani. În acest context membrii

au convenit să mediteze, să reflecteze foarte profund în următorii 3 ani asupra

proceselor care se derulează în zona noastră, asupra problemelor cu care ne mai

confruntăm, inclusiv problemele care ţin de conflictele îngheţateşi care ar fi soluţiile

la aceste provocări. Constatăm că lucrurile s-au schimbat, dar nu aşa cum ne-am fi

dorit. Noi avem acelaşi conflict nereglementat. Şi mai există încă o prezenţă

militarăstrăină, deşi într-un format ceva mai redus. Ca să răspund la întrebarea

dumneavoastră, nu cred că ţine doar de datoria preşedinţiei reanimarea acestui

angajament mai vechi. Ţine, în primul rând, de datoria noastră, fiindcă noi suntem

ţara cea mai interesată să realizăm acest principiu al neutralităţii, sărealizăm unul din

principiile fundamentale ale dreptului internaţional, care spune că, dacă ţara gazdă nu

este de acord cu prezenţă militară străină, deci ţara respectivă trebuie să respecte acest

principiu. Şi vreau să menţionez.”

Europa Liberă: Pentru că la aceastăMinisterială în declaraţia adoptată se

vorbeşte foarte clar despre un statut special pentru regiunea transnistreană, un

statut care ar garanta întru totul drepturi politice, economice, sociale, pentru

populaţia din regiune, vreau săvă întreb cine şi când ar putea să vorbească

despre un asemenea proiect de statut?

Iurie Leancă: „Doamnă Ursu, cred că în momentul respectiv nu trebuie să anticipăm

detaliile viitorului statut. În linii mari, elementel-cheie au fost formulate în Legea

adoptată de Parlament în 2005. Cunoaştem care sunt liniile, ca să le zic aşa, roşii pe

care nimeni nu le va accepta, pentru a identifica un statut al regiunii transnistrene.

Ceea ce, până la urmă, este foarte important, ca orice soluţie să vină să consolideze

statalitatea Republicii Moldova şi săconsolideze vectorul proeuropean. Şi să fie un

astfel de statut care ar face statul şi mai funcţional şi nu ar crea din contra anumite

probleme şi impedimente în funcţionarea instituţiilor statului. Nu suntem primii şi nu

suntem ultimii care se confruntă, s-au confruntat cu astfel de probleme. Şi ceea ce este

important, şi în acest context, să nu reinventăm bicicleta. Şi dacă există voinţă politică

din partea tuturor actorilor implicaţi în acest exerciţiu dificil, dar necesar, cred că vom

găsi formule, care ne vor permite în baza reglementării conflictului, să avansăm pe

calea construirii unui stat democratic, stabil şi european.”

Europa Liberă: În cadrul acestei reuniuni, dumneavoastră v-aţi exprimat

convingerea că reformele care sunt implementate în Republica Moldovapot avea

un impact pozitiv în rezolvarea problemei transnistrene.

24

Iurie Leancă: „Cu cât mai dezvoltaţi vom fi noi, cei de pe malul drept al Nistrului,

din punct de vedere al infrastructurii, din punct de vedere al calităţii vieţii, al

serviciilor prestate de instituţiile statului, cu atât mai atractivi vom fi noi pentru cei de

pe malul stâng al Nistrului, iar aceastămodernizare, care coincide cu europenizarea

Republicii Moldova, tocmai ne va permite să creăm această situaţie de atractivitate

pentru cetăţenii care locuiesc pe malul stâng al Nistrului, pentru o republică

reintegrată şi europeană.”

Misiunea OSCE în Moldova şi Ministerul Mediului vor elimina pesticidele

inutilizabile din Transnistria

English

Русский

CHIŞINĂU, 22 februarie 2013 – Un proiect pentru eliminarea în siguranţă a unei

cantităţi de aproximativ 150 de tone de pesticide inutilizabile stocate în Transnistria

va începe în urma semnării unui Memorandum de înţelegere între Misiunea OSCE în

Moldova şi Ministerul Mediului care a avut loc astăzi. Prin eliminarea pesticidelor se

vor reduce riscurile de mediu şi sănătate pentru populaţia locală.

Memorandumul de înţelegere a fost semnat de către Ambasadoarea Jennifer Brush,

Şefa Misiunii OSCE în Moldova şi Viceministrul Mediului Lazăr Chirică.

„Localnicii vor beneficia în mod direct de pe urma acestei iniţiative - eliminarea

pesticidelor va reduce riscurile asupra sănătăţii şi vieţii oamenilor care trăiesc în

Transnistria. În acelaşi timp, o astfel de cooperare pe ambele maluri ale râului va

promova politici bune privind mediul înconjurător şi va ajuta la consolidarea

încrederii,” a spus Brush.

Substanţele chimice nu prezintă doar o ameninţare asupra sănătăţii comunităţilor

locale dar pune şi o povară financiară pe autorităţile locale responsabile de protecţia,

monitorizarea şi menţinerea locurilor de stocare a acestora.

Acordul privind eliminarea pesticidelor a apărut ca un rezultat al grupului de lucru

pentru chestiuni din agricultură şi de mediu al părţilor moldoveneşti şi transnistrene.

În acelaşi timp, partea moldovenească s-a oferit să coopereze în dezvoltarea

proiectului pentru eliminarea pesticidelor.

25

Reprezentantul special OSCE, la negocierile în formatul „5+2” privind

reglementarea transnistreană, subliniază necesitatea de a menţine dinamica

LVOV, Ucraina, 19 februarie 2013 - Reprezentantul special al Preşedintelui în

exerciţiu al OSCE pentru conflicte, Ambasadorul Andrei Deşciţa, a chemat părţile să

menţină dinamica în procesul de reglementare transnistreană în cadrul negocierilor

care s-au încheiat astăzi în oraşul Lvov din Ucraina.

Procesul de reglementare transnistreană este o prioritate de bază pentru Preşedinţia

ucraineană a OSCE. Aceste negocieri, primele din acest an în formatul „5+2”, au

urmat după recentele vizite în Moldova efectuate de către Preşedintele în exerciţiu al

OSCE, Ministrul Afacerilor Externe Leonid Kojara, şi Reprezentantul special Deşciţa,

în cadrul cărora au discutat despre proces cu conducerea Moldovei şi Transnistriei.

„Astăzi am întreprins paşi înainte în discutarea problemelor importante pentru

Chişinău şi Tiraspol, şi modalităţi de soluţionare a acestora. Acum depinde de toţi noi

implicaţi – mediatori şi observatori, dar cel mai mult cele două părţi – accelerarea

ritmului progreselor”, a spus Deşciţa.

El a subliniat impactul negativ al conflictului asupra vieţilor oamenilor şi necesitatea

de a merge mai departe.

„Putem să ne apropiem de o reglementare politică durabilă doar înaintând în domenii

în care este într-adevăr posibil să se ajungă la un acord, precum ar fi libertatea de

circulaţie, despre care s-a discutat intens în ultimele săptămâni”, a spus Deşciţa.

„Îndemn ambele părţi să se abţină de la luare oricăror măsuri care ar putea înrăutăţi

atmosfera, în timp ce lucrăm asupra detaliilor complexe ale problemelor din faţa

noastră”, a adăugat el.

Deşciţa a anunţat că următoarea întâlnire în formatul „5+2” se va desfăşura în luna

mai în Odesa, Ucraina. De asemenea, el a reiterat propunerea Preşedintelui în

exerciţiu al OSCE de a găzdui anul acesta o întâlnire între liderii Moldovei şi

Transnistriei.

„Încurajez contactele regulate directe între părţi, atât la nivel politic cât şi la nivel de

experţi. Preşedinţia ucraineană şi Misiunea OSCE în Moldova sunt gata să faciliteze

asemenea întâlniri”, a spus Deşciţa.

Formatul „5+2” include reprezentanţi ai părţilor, mediatori şi observatori în procesul

de negociere – Moldova, Transnistria, OSCE, Federaţia Rusă, Ucraina, SUA şi UE.

26