-
ANULU V . ARADU, 1 8 8 1 . ' 13. Irata
2*Tr. 2 2 .
BISERICA si SCOLA. r ó i a b i s e r i c é s c a , s c o l a s t
i c a , l i t e r a r i a s i e c o n o m i c a .
Ese o data in septemana : Duminec'a,
PreCiulu a b o n a m e n t u l u i s Pentru Austro-Ungari'a pe
anu . . 5 fi.—cr.
., jum. anu 2 ,, 50 „ Pentru Boraaui'a si strainetate pe anu 7
., — „
>, J- *• 3 „ 50 „
P r e t l u l u i i iHcrti i ini loni s ; Corespondintiele si
banii de prenumeratiune Pentru pubUcatiunile de trei ori ce
contienu < s « s e adreseze ia Redactiunea dela cam 150 cuvinte
3 fl., pana la 200 cuvinte 5 „BISERICA si SCOL'A"
4 fl. si mai sus 5 fl. v. a. < in Aradu, la institutulu
pedagogicu-teologieu
Viéti'a si plăcerile ei. (Fine.)
Ce ironia a sortii este omulu, si-dice ajfeşea muritoriulu
deprinsa a cârti si a se arem, ne-multiemitu cu ordinea si
dispusetiuhile prove-dintiei. Omulu este sublimu. Mare este
bogati'a, insemnatu este tesaurulu depusu de Creatoriulu in
frumósele calităţi, cu cari Fa 'Mnfrumsetiaru, in acele calităţi,
prin cari conform destinatiunei sale se potè inaltiâ la rangulu de
ddmnu si ste-panu preste totu ce esista4n lume.
Mintea lui desvoltata a facutu se incete depărtarea, manile lui
au strepunsu munţii cei mai inalti, geniulu lui a facutu din mare o
punte de trecere intre diferitele parti ale pamentului, si a pusu
in servitiulu seu totu ce esista in natura. Rege si imperati! este
omulu prin mintea si in-tieleptiunea sa preste totu ce a produsu in
lume creatiunca. Puternicu este omulu prin mintea si calitàtile
sale bune.
De odată cu sublimele calitàti, cari carac-teriséza pre omu,
vederau la elu germenele a o mulţime de slabitiuni si o aplecare
nesatiósa dupa totu feliulu de patimi, cari câ si unu verme
neadormiţii rodu la fericirea lui, lu-degradéza, lu-facu adesea
se-si uite de sene, ba de multe-ori lu-nimicescu. Pre cât se
inaltia, si se potè inaltiâ omulu prin calităţile lui bune, pre
atât lu-denaturéza, si-lu degradéza patimele, cand cineva nu scie a
le tiene in freu, n'a invetiatn a le predomni, si a fi domnu si
stepanu preste sene.
Facutu este omulu, câ elu se-si caute însuşi fericirea cu
medilócele, de cari dispune intru prisosintia, ba chiar se nu semta
plăcere, decât numai in acele bunuri, cari si le insusiesce elu
insusi prin punerea in activitate, prin folosirea de calitàtile
sale bune, prin cari devine capace a-si insusi intru prisosintia
totu ce doresce.
Ei bine, dar in realisarea acestui opu omulu intempina o mulţime
de pedeci, unu leghionu de duşmani cari lu-inpedeca intru
realisarea scopu-riloru sale bine.
Aceşti duşmani, cari ne insotiescu in tote loculu si timpulu in
decursulu acestei vieti, suntu slabitiunile si patimele, de cari
suferimu toti in mesura mai mare séu mai mica, si cari ne retienu,
ne inpedeca de a trai astfeliu, precum o pretinde dela noi natur'a
nòstra si legea Domnului, con-form acestei naturi si
destinatimi!.
Lucrulu este d. e. pentru omu unu isvoru nepretiuitu de foióse
si plăceri atât materiali, cât si spirituali. Totu binele ce^u
ajunge omulu in lume, fia câ individu, fia câ eorporatiune, este
productulu lucrului. Lucrulu provede pre omu cu tòte acele bunuri,
de cari este pendenta viéti'a.. Elu ne sustiene acelu seurapu bunu,
farà de cure nu este viétia si plăcere -~ sănătatea», elu ne
inaltia totu mai susu, desvoltmrdu si ageri ndu puterile, cari le
aducemu cu noi iu lume. Elu provoca,, si ridica in inimile nòstre
conseiinti'a dJeumităti de omu. conseiinti'a,, ca esistamu si
traimu prin propriele nostre puteri, acea ambiţiune* nobila,, carea
ne nutresee, si ne face se prosperam®,, acea mandria a esistentiai
si valórei nòstre, cai-rea ne inspira iuira'a buna,, si earea, este
fbcu^ lariulu si isvorulu vieţii..
Tòta buna starea, tota fericirea, sii tòte acele bunuri, de cari
sunto ele conditonate,. suntu m prim'a linia productulu
lucrului.
Averea, onórea, de carea ne bucuramu în societate,
cunoscintiele, de cari dispunemu, o ju-decata agera si buna,
meritele, a caroru consci-intia ne faee atât'a plăcere, anu
caracteru blandu si nobilu,. cari ne facu piacere si bucuria nu
sunt altceva deeât productulu activităţii nòstre. Ba mai multo ele
sunt numai intru atât'a de valóre pentru noi, ele ne facu numai
intru atât'a bucuria si plăcere, încât sunt reeultatulu muncii
nòstre.
-
Datori suntem dara a lucra in considerarea atâtora însemnate
bunuri, ce ni le prepara lu-crnlu si mai cu sema in considerarea
faptului acelui'a insemnatu, ca elu este bas'a si funda-mentulu
celu puternicu, pre care avemu a clădi edificiulu, ce-lu numimu
fericirea nostra. Cu tote acestea se pare, ca esista ceva in noi,
ce ne trage la pamentu, o putere ascunsa, carea ne retiene de a ne
implini acesta detorintia. De vomu cede acestei puteri ascunse, de
ne vorau lasâ a fi supuşi de dens'a pentru o plăcere momentana si
numai păruta, atunci am facutu o abatere dela direcţiunea, ce
trebue se o luamu in vietia, am facutu unu pasu gresitu, carele,
daca se repetiesce, nu-lu mai potemu repara. Acesta abatere, acesta
patima incepe a stepani pre omulu, carele se face vinovatu de
dens'a, a-lu conduce la altele si altele, pana cand apoi
po-tentiandu-se lu-trantescu la pamentu, si-lu nimi-cescu cu
totulu. Altcum ni se infacisieza omulu, carele scie infranâ de
timpuriu aplecarea spre comoditate. Elu lucra cu diligentia, este
tot-deun'a veselii si bine dispusu, devine stepanu preste sene, are
totu ce-i trebuesce, si nu are motivu a se plânge de nimicu.
Va se dica, in vieti'a omului totulu depinde dela modulu, cum
scimu se vietiuimu. Daca ascultamu de vocea naturii si a legii,
tote ne mergu bine, la dincontra vieti'a ne este unu isvoru de
amaratiune si durere. Precnmu lucrulu, câ isvoru de vietia, de buna
stare si fericire, si-are in aplecarea spre comoditate dnsmanulu
seu, tocma asia se intempla acest'a cu tote celelalte aplecări si
calităţi bune ale nostre.
Totu binele, ce voiesce se-lu aiba, si de carele se bucura omulu
in lume nu este altceva, decât o consecintia, a unei vieţi
virtuose, si totu reulu, de care sufere omenimea este consecinti'a
pecatului. O vietia virtuosa este plăcuta si unu isvoru nesecaveru
de plăceri, er o vietia in pe-cate este insocita in totu timpulu de
amarii si durere. Precum orice detorintia împlinita este urmata mai
curend mai tardiu de o drepta si meritata remuneratinne : tocma
asia ajunge pre omu pentru ne'mplinirea detorintieloru sale
tot-deuna o pedepsa sigura. Aceste pedepse consti-tuescu apoi
amarulu si durerea. Ele sunt isvo-rulu tuturora suferintieloru, de
cari patimesce neamulu omenescu.
Cea mai mare plăcere de vietia ni o da consciinti'a,
convingerea, ca in totu momentulu ne amu indeplinitu cu acuratetia
si punctualitate detorintiele împreunate eu vieti'a si cu
positiu-nea, ce o ocupamu iu societatea omenesca. Ferice de omulu,
carele s'a ridicaţii pre acesta trepta a vieţii! In stadiulu
acest'a nu esista neplăcere, nu esista durere.
Omulu, carele traiesce insocitu de acesta convingere afla in
lume o mulţime de plăceri, cari desi sunt mici, totuşi la olalta
constituescu unu ce mare, unu întregii frumoşii. Din nefericire
omulu si in punctulu acest'a este unilateralii, si cei mai mulţi
din noi ne legamu buna starea si fericirea de câte unu singura
obiecţii, er daca nu ne succede devenimu cei mai nefericiţi.
Unulu d. e. si-afla tota plăcerea in a-si cas-cigâ avere, altulu
umbla dupa ranguri, altulu voiesce se fia laudatu si cantatu de
tota lumea, altulu voiesce a av6 vietia comoda, altulu semte
plăcerea in studiu si asia mai departe. T6te acestea si altele de
natur'a loru voiesce se Ie ajungă omulu cu iutiel'a. aburului, seu
chiar momentanu, fara se preveda, ca seu nu se potu ajunge, seu
daca le a ajunsu, sunt unu visu, o disiertatiune, ce nu ne
multiemesce.
Singure de sene nici unulu din bunurile lumii nu ne multiemesce.
Din contra avendu cineva parte din tote, seu chiar si numai din mai
multe, se semte bine, si afla destule plăceri in lume si in vietia.
Omulu activu si cu socotela in tote, pote trai si comodu, pote
se-si cascige si avere, pote se fia multiamitu cu sene, pote se fia
iubitu si placutu in societate, cu unu cuventu pote se ajungă in
cadmiu natorei si puterii sale totu ce doresce. Amu disu anume in
cadrulu naturii si puteriloru sale, pentruca amu voitu, si voimu a
preutempinâ acelu reu mare, de care sufere mai tota lumea, ca
traesce, precum se dice, mai multu in ceriu, decât pre pamentu.
Mai totu omulu sufere de slabitinnea de a'si pune dorulu, si
a-si lega fericirea sa de lucruri nerealisabile. Mai totu omulu
sufere apoi de acea slabitiune caracteristica neamului nostru, ce o
numimu usiurintia, unu defectu care in cele mai multe lucruri ne
orbesce, si nu ne lasa se ne privimu pre noi, si lumea de ceea ce
este.
Faptulu acest'a ne face se perdemu o mulţime de ilusiuni, si se
cademu din o neplăcere in alt'a, ba chiar se ajungemu la
desperatiune.
Din cele dise pana aici urnieza, ca vieti'a nostra este rea seu
buna, neplăcuta seu plăcuta, dupa cum adecă ni-o facemu noi, si ne
scimu folosi de dens'a.
Celu ce traiesce conform naturei sale, si se supune conducerei
legii Domnului, este mul-tiemitu totdeuna, afla destule plăceri, si
nu este nici odată necessitatu a cârti incontra sortii si
inprejurâriloru sale.
-
Despre dumineca. Duminec 'a este acea di , i n t r u ca rea t o
tu sufle-
t a l u crest inu, dupa pr incipi i le Bisericei sale, vene-reza
si adora pre dumnedieu de la care a p r imi tu si pr imesce ne ince
t a tu „tota darea cea buna si totu da-rulu deseversitu.'
In fapta vedemu inse, ca cei ce se n u m e s c u creşt ini , nu
to t i sun t de unu acordu cu noi seu asie-diamintele ddieesci. S u
n t adecă uni i , d in t r e a s i a numiţi i „inteliginti" ca r i
in t o t a v ie t i ' a loru, nu dau nici cele ma i mici probe de
vene ra t iune c a t r a s e r b a t o r i si dumineci. T6 te cele
din lume le-ar in togmi d u p a cifre ; tcite as iediemintele cu l
tu ra l i , ca r i nu convinu cu calcululu loru le-ar d e l a t u r
â , câ p re nesce luc ru r i secundari si daunose pen t ru
omenime.
Când uni i câ acest i 'a , a r r e m a n e a p r e l a n g a
credin t i ' a si convent iunea loru nefer ici ta ; candu am sci,
ca cei mai mul ţ i d in t r e aceşt ia , nu s 'a c r e scu tu cu
prescura ; când am fi convinşi , ca un i i câ aceşt ia , nu lucra p
recum spre s u r p a r e a poporului a s i a si a l o r u ; cându
nu am vedea, ca ei t r a i e scu dupa popo-ru lu celn mora lu , si
ca numai p a n a a tunc i po tu sus ta , p a n a ce nn s'au s t
insu din aces t ' a mora la r e spect ive credint i ' a e red i ta
dela mosi — s t rămoş i —, am tăcea , si nu am perde t impu lu nici
maca ru pe unu momentu cu ei ; — convingendu-ne inse despre c o n t
r a r i u l u ; convingendu-ne , ca p r in comune mic i si mar i p
recum si p r in orasie togma aces t i ' a sun t , ca r i corumpu
poporu lu pr in n e a m b l a r e a l o r u la Biser ica pr in enun
t i a t i un i l e loru dehones ta tore facia de Dd ieu si i n s t
i t u t i u n i l e bisericei — c a u t ă se-i combatemu dupa t o t
e modur i le .
Ce t i enu unii d in t re d rega to ra s i i nos t r i i despre
dumineci si s e rba to r i ? Tienu, ca acele n u sun t men i te pen
t ru de a ne ocupa cu Dumned ieu si a d o r a r e a L u i : ci a
impl in i numai lucrur i , ca r i s u n t incopcia te cu in terese
p r i v a t e seu derega tor ia l i , seu propr ia -minte t ienu,
ca acele sunt dile de m a r i perder i din punc tu lu de vedere a l
u economiei.
Noi inca votnu g r a i in l imbagiu lu loru, i n t r e -bandu :
d a r a t impulu pe rdu tu pe la cafene pe l a birt u r i , pe l a
câ r t i , pe la v e n a t u s£u in a l t e ocupat i -un i c o n t
r a r i e dilei dominecei — ore nu este pe rde re economica ? Noi
dicemu ca — da !
Scimu, ca l a aceste ei ne voru repl ica c a : cor-pu lu a r e t
r e b u i n t i a de odichna, er (sufletulu) spi-r i t u lu de d i
s t r ac t iune .
Ore duminec 'a — escept ionandu meni t iunea ei p r inc ipa la ,
ca omulu l epadandu t o t a g r i g e a cea lu-mesca se ocupa cu
Ddieu — 6re t o tu -oda t a nu es te men i t a si spre ace lu
scopu, ca corpulu f r an tu de ocupat iuni le sep temana l i se-se
odichnesca p e n t r u de a se r ec rea spre l up t ' a noua a
septemanei u rma to re ? ! Noi asia dicemu ca — d a ! I n c a si i
n t i e l ep tu lu legis-l a t o r u a lu poporu lu i i s ra i l i
t enu fiindu misca tu de in-sp i r a t i unea dieirei a fostu disu
: „siese dile vei lucra, ri-ti vei face tote lucrurile tale. Er
diu'a a sieptea . . . . nu vei face intr'insa nici unu lucru, nici
tu, nici servulu teu, nici serva ia, nici veri o vita a ta, nici
streinulu teu, care locuiesce in launtrulu portiloru tale." ( H .
Moise X X . g. 10.)
Se p resupunemu dar , ca in di de dumineca o m u l u a r fi in a
c t i v i t a t e n e î n t r e r u p t a , si ca nici o d a t ă nu
s i -ar aduce amin te de Dd ieu — ore i i re -ar as ia ceva
profitu, p recum p resupunu mul ţ i d in t r e fii veaculu i ?
' Noi cu tezamu a in ta r i , ca nu numai in lucru lu se-vers i
tu duminec 'a , d a r nici in celu de pres te septa-m a n a nu a r
fi v re-unu profitu séu cast igu, daca po-t e r e a munci tóre nu a
r ave l a v remea sa p a u s a cuveni ta .
Cunóseemu p r in mul te locur i economi, car i si-t i enu fala,
daca ocupandu-se cu economi'a de c a m p u in dile de domineci si s
e rba to r i , p r i n acés t 'a p o t u in t rece pre vecini i
loru in lucru . E d rep tu , ca aces t i ' a seversiescu mai
curendu lucrur i le lo ru ; inse t r e -bue se vedi apoi difer int
i 'a mare ce es is ta i n t r e lucrur i le aces tor 'a si a celor
'a car i le seversiescu in r egu la .
Némt iu lu si ang lesu lu cu de b u n a sèma ocupa locuht . an t
a iu in p r iv in t i ' a cui t u r e i de economia. Ce vedemu in c
a p i t a l a L o n d r a ? I n dile de dumineci si se rba to r i p
r e t u t i n d e n i o t a c e r e mormen ta l a . T o t e negot
ia to r i i l e , fabricile, poste le e tc , etc. inchise. Ce
vedemu la vecinii nos t r i i nemţ i ? O s t a r e de t o t u buna
, o economia es t insa si pe l a n g a aces te vene-r a t i u n e a
dumineci loru, s e rba to r i lo ru si p res te t o t u a cul tu lu
i ! Si acum'a i n t r ebamu , cu c â t e mai inapo-i a tu némt iu
lu séu anglesulu in p r iv in t i ' a economiei câ noi, ca r i nu
ne sfiimu a luc ra a tunc i , c â n d s. maica Bise r ica ne chiama
a ne roga ? Macarca numa i ang lesu lu scie — ce si in p r a c s a
sust iene ca „ t impulu e bunu."
D a c a dar aces te popóre cul te dela micu p a n a l a mare ,
dela celu mai i n v e t i a t u p a n a l a celu m a i ne inve t ia
tu , sciu vene ra duminicele si se rba tor i l e ; — p e n t r u ce
nu p revedu si fii bisericei nòs t r e si a n u m e uni i d in t r
e cei ce se t ienu acum'a in te l ig int i , ca a r ' t r e b u i
se u rmarésca p re aces te popóre cul te ? !
losifu I. Ardelanu.
Ce se recere in presinte dela discipiin'a scolara ?
(Disertatimie tienuta in conferinti'a generala a invetiatoriloru
din cerculu Alsey de Geek, publicata in Monitorulu scolara
pentru
Hesseu si in „Die deutsche volksscmile" din Lipsea.)
Togma in t empulu nos t ru pré a g i t a t a se po t è audi din
tò t e p a r t i l e , dela cei m a r i si dela cei mici , dela
cult i si dela cei fora cu l tu ra , de la p reo t i si laici ca
unu adeveru c o n s t a t a t u : „Moralitatea a datu inderetu in
omenime, si devine totu mai rea." Se cerce-t a m u deci seriosu si
cu consc i in t ios i ta te acés ta s t a r e , càci scól 'a si v
ié t i ' a mora la a ómeniloru s t au in cea mai s t r inga l e g a
t u r a , in cont inua rec ip roc i t a t e . Au= nu vo i ra pen t
ru acés t 'a sé puna t ò t e s labi t iuni le- ade>-v e r a t e
si i n t ipu i t e ale pres in te luL in socotél 'a seóler si se
afle in educa t iunea publ ica isvorulu. causei, t o -t u r o r u
re le loru . De aci au si u rma tu , . cài in t ò t e reuniuni le
inve t i a to r i lo ru a s t a t u deja l a o rd inea dilei t e m
a : „Ce recere preghi te le dela d i s c i p l i n a sco la ra
?
Se p rev inu ma i a n t a i u in ce modu s'a desvol-t a t u v ié
t i ' a mora la a ómeniloru in decursu lu i s tor ie i , au cà se
potè observa aci progresu ori regresu . A c i aflamu inda ta , ca v
i t iu lu si i m m o r a l i t a t e a s 'au i v i t u in tò te t
empur i l e i n t r a ómeni si cumcà aces te re le nu s u n t numai
p roduc tu reu din dilele nòs t r e . I a c a l a cei d ' an ta iu
ómeni despre aca ro r a v i é t i a n e po-vestesce bibl i 'a , t r
ebue se audimu despre, cea. mai inf iorator ia cr ima de f ra t ic
idu si cu rundu d u p a acea n i s e is torisesce despre t r a i u
l u boga tu in peca te a lu
-
con tempuran i lo ru lui Noe . Mai a m e n à t u dice Osea, p ro
rocu lu despre poporu lu s e u : „Audi t i cuven tu lu Domnulu i ,
voi fii a i l u i I s r a e l u ! Domnulu a re causa se dojenésca,
càci nu es is ta in t i é r a fidelitate, nu dragos te , nu cuven
tu lu lui Ddieu , ci hu l ' a a s u p r a lu i Ddieu, min t iun 'a
, a sas ina tu lu , fur tu lu s 'au spo-r i t u si unu peca tu a lu
sângelui u r m é z a p r e cela la l tu .* Deca cuge tamu ma i depa
r t e l a r ege le B e l t a z a r u si l a Babi loneni , l a Soc
ra t e si la p ro t ivn ic i i lui , la poporu lu romanu pe t
empulu impera t i lo ru , si vomu po-t e a cons ta ta inda ta ,
cumcà l a t ò t e popora le cul te din a n t i c i t a t e ce-lu
puc inu in anumi t e periode au fostu la ord inea dilei mare desf
ranare , l enev i re , l ipsa de consci int ios i ta te si de c a r
a c t e r u si c rude l i t a t i . D a r a si la popora le mai
noui, ca r i au s t a t u togmai ca si noi sub influinti 'a b
inefaoatór ia a creş t in ismului , se a r é t a erudirne, se lbat
ic ia , h u l i r e a celoru san te , nemi los t iv i rea si inf
idel i ta tea, p r ecum se vede de ajunsu din v ié t i ' a r ege lu
i f rânci loru Chlodwig si a urn ias i loru lui, din t empur i l e
nenoroci te a le dreptu lu i pumnulu i si a le resbe iu lu i a g r
a r u , a resbelu-lu i de 30 de ani , din t empulu lui L u d o w i
g X I V . si din r evo lu t iunea francesa.
To tus i nu t r ebue sè se t r é c a cu vederea , cà in to t i t
empi i înfloreau i n t r e omeni v i r t u ţ i i na l t e si m a r
i eroi de sp i r i tu cu l t ivau semtiu lu idealu a lu con
temporan i lo ru lo ru si p u r t a u cu s a n t u zelu l u p t ' a
cea mai g r ea t o g m a i in cele mai g re le t empur i p e n t r
u a l a t i fric'a de Ddieu, d i s c i p l i n a si ordinea,
adeve-r u l u si d r e p t a t e a . Vié t i ' a aces toru nobi l i
din an t ic i -t a t e a c ă r u n t a r a d i ază cu o s t r ă luc
i re luminósa, ca s te le le ce sclipescu in i n tune r i cu lu
nopţ i i . P a t r i a r c h i si i nve t i a to r i re l ig ionar
i , d iplomati , g e n e r ă r i si poet i forméza unu siru însemn
a tu . Deca ne aducemu amin te de Noe, de Abramu , Moise, L i c u r
g u , Solonu si Cicero, Bonifacitis, Gottfr ied de Bonil lon,
Rudolf de H a b s b u r g u , Dr . Mar t in i i L u t e r u , Klops
tock , He rde r , Goe the si Schi l ler si a l t i i nu mai avemu
nevoe de a l t e documente spre a dovedi adeverulu ase r t iune i
nòst re . T o t u n a t u l u scie, cà aces t i b a r b a t i au in
t re -cu tu fòrte mu l t e pe con t inpuran i i lo ru i n t r u
sent ie-minte le nobi le si t end in t ie le loru ina l t e , de si
uni i d in t r ins i i n ' au fostu in tò t e ale lo ru l iberi de
gres ie l i .
U n d e ideal iş t i i nu mai po teau p o r t a lup t ' a con t
ra v i t iu lu i ca invingetor i , man ' a provedint ie i se ivea
in v ié t i ' a poporaloru. Unde d i spă rea v i r t u t e a nava-l
i a u popora le isbindu cu pu te rn ice le efecte ale resbe iu lu i
une le asupra a l to r i ' a ; inse urmaş i i poporaloru cu vechia
c u l t u r a p r in nenoroci re si sub influin t i ' a s imtiului
n a t u r a l u aspru , da r barbatesel i si n e s t r i c a t u a
lu a sup r i t o r i l o ru loru fiindu l ămur i ţ i si contopi ţ i
cu aces t i ' a i n t r u none gene ra t i un i , car i au esi tu
mereu din nóp tea barbar ie i , a cr imeloru si a a t r o c i t a t
i lo ru to tu mai m u l t u in lumin 'a nobilei cult u r i si a
mora l i t ă ţ i i .
V ié t i ' a morala la poporale s ingu ra t i ce dovedesce a s i
ada ra câ te oda t a de buna sèma o s t a r e de s tagna re séu
regresu , — dupa acea inse t o tdéun ' a s'a ra-pedi tu cu p u t e
r e i n t r ' u n u progresu spre unu ce ma i bunu. D e acea vaete
le despre u e i n c e t a t ' a s t r i ca re a moravur i lo ru n u
este i n d r e p t a t i t a si e cu p u t i n t i a n u m a i l a
asia omeni, ca r i n u potu ori nu voru sè pr ivésca pes te i s tor
i ' a omenimei, séu ca ro r ' a p e n t r u scopuri le loru ne t
rebnice le vine la socotéla se es-plice lumea p u r u r e a de r ea
.
Se p r iv imu acuma s t a r e a mora la si căuşele ei in tempulu
de facia cu deosebire la poporulu ger-manu. Ac i s t a t i^ t i c '
a c r imina la a r é t a , câ in cei 10
a n i din u r m a crimele in p ropor t iune s 'au spori tu , p r
in u r m a r e se dovedesce u n u c rescementu de erudirne si de
demora l i sa re , d iuare le au adusu adese astfel iu de m a t e r
i a l u si s u n t de cea mai mare însemn ă t a t e câ t eva astfel
iu de da te . As i a s t a t i s t i c ' a c r i meloru in P r u s
i ' a dupa p e r t r a c t ă r i l e j u r i e lo ru dovedesce u n
u t r i s t u sporiu . D e l a 1871—1874, sperjur r iu lu a spor i
tu cu 51*51%, a sas ina rea de copii cu 8 2 - 8 3 % ! v a t e m a r
e a corpului cu 85 46° / 0 , falsificarea de documinte cu 9 0 1 9 °
/ 0 , cr imele con t ra m o r a l i t ă ţ i i 1 0 2 - t 9 , a sa s
ina t e l e si î nce rcă r i de asas ina ţ i i cu 144*22%, ins ie
la t iuni le cu 193°/ 0 , fa l imentele insiela-tó r i a cu
826-14%- Mai depa r t e cet imu despre deca-d in t i ' a m o r a l
i t ă ţ i i in Baden , cumcà la u n u crescem e n t u poporalu numa
i de 3° / 0 dela 1872—1877 furt u r i l e s 'au spor i tu cu 1 9 %
, asas ina te le si ucider i le cu 69%i v a t e m a r i l e
corpului cu 9 1 % si del ic te le mora le cu 1 2 2 % .
(Va urmă.)
Romanii din Macedoni'a
F. K a n i t z , sc r ie tor iu , c a r e a publ ica tu p a n a
acum mai mu l t e opere a sup ra poporeloru din penin-sul 'a ba
lcanica , sup r in su de scirea, ca Macedo-romanii a u h o t a r i
t u se-se opue cedăr i i t e r i t o r i u l u i loru, face in
„Gaze t t ' a genera la" din A u s b u r g u r m a t o r e a descr
iere a ace le i i n t e r e s a n t e p a r t i a poporului nos t
ru , pe care o r ep roducemu aci dupa d iu rna lu lu „Timpulu
.*
E r a s i r e s a r e pe n e a ş t e p t a t e o p i e t r a din
mozai-culu pes t r i t i u de popora din O r i e n t u l u Europe i
. Romani i as ied ia t i la m a r g i n e a Grec ie i au p r o t e
s t a t u energici i l a S u l t a n u l u in con t r ' a ces t
iuni i t e r i to r iu lu i lo ru si iau o a t i t ud ine con t r a
r e g a t u l u i e l inu.
Cine sun tu acest i Macedo-romani , car i a p ă r u de o d a t a
in scen'a pol i t ica? Car i sun t posesiuni le loru ? C â t de
mare le e n u m e r u l u ? E t a i n t r e b a r i , ce s 'au pusu
adese in dileledin u r m a ; descr ierea de^mai la va le v a in te
resa pote pe ce t i tor i , daca voi dice an t ic i -pandu , ca R o
m a n u l u macedoneanu seu T i n t i a r i u l u formeza unu impor
tan tu e lementu de c u l t u r a in Turc i ' a .
P o s t u l u celu mai i n a i n t a t u spre nordu a lu aceste
i i n t e r e san t e r a m u r e de R o m a n i de sud se afla in
^ i e n ' a ; fundatori i firmeloru europene Sina, Dumba , T i r ca
, i n v e t i a t u lu K a r a j a n , s. a. sun t Macedo-romani .
L u m e a i- lua drep tu Greci , caci p u t i e n u se scr ie
despre Macedo-romani si pote ca profesorulu din H a l l e , T h u m
a n , daca a r t r a i , ar pu t e se spună si adi ca acum o s u t
a de a n i : „Sciu profesori de istor ie , ca rorâ nu le-a fostu
cunoscuta n ic i es i s ten t ia loru.
Romani i in cest iune se numescu pe ei insis i „Romani" caci, câ
si locuitori i celui ma i t i n e r u r e -g a t u europenii , ei
deducu or ig inea lo ru in l inie dir e c t a dela Romani , desi e
cam dovedi tu , ca s t rămoş i i loru au fost in cea mai m a r e p
a r t e au toch ton i ro-man i sa t i , ca r i au p r imi tu l
imb'a cucer i tor i loru . Grec i i i -numescu in bă ta i e de jocu
C u t i o v l a c h i (Roman i şchiopi) S lavi i le dicu T in t i a
r i pen t ruca pro-nunc ia c i n c i alu Roman i lo ru dunăren i câ
ţ i n t i .
Cu to tu ames tecu lu cu diferi te r a se s t r ă ine ce-i i
ncung iu ra , t i pu lu T in t i a r i u lu i e forte ca rac te r i
s -t icu. I u genere in rud i r ea apropia ta cu Daco-romani i nu
se pote contes ta . Cran iu lu bine formatu, pe l i t i ' a b runa
, t a e t u r ' a fetîi d e t e r m i n a t a ochii negr i cu
es-pres i ' a loru de in te l igen t i a si energia , colorea
inchisa a pe ru lu i si f rumset i ' a femeiloru s u n t comune
amen-
-
daroru ramuriioru. Si in s t r ă i n ă t a t e T i n t i a r u l
u pas -treza por tu lu seu asemenatoru cu a lu Albanezu lu i ,
eamasia cusuta pana in genunchi , t un ica ga lb ina deschisa cu
mâneci a n g u s t e l u c r a t e eu g ă i t a n e negre , peste
acest'a u n u pep ta r iu cu j u m e t a t i de mâneci si cu gu le
ru mare , b r â u rosiu, fes asemenea, er in pi t iore opinci in
form'a sandale loru . N e g u t i a t o r i i au portu ames teca tu
turco-europenescu.
Romani i macedoneni se t i enu de biser ic 'a orto-docsa, inse l
e tu rgh i ' a se cetesce romanesce. P e n t r u a-si p ă s t r a
aces tu dreptu , coloni 'a macedo-romana din Pes t ' a au sacrif
icatu mar i sume i n t r ' u n u p?-oeesu in con t ra comunită ţ i
i grecesci de acolo, cu care a v e a u o biserica in comunu, p a n
a ce impe ra tu lu F r a n c i s c u le-a recunoscutu aces tu d rep
tu printr 'o scr iere au tografa .
Afara de idiomulu loru propr iu , aprope ident ieu cu celu
romanescu, ei si- insusiecu l imbele poporeloru in mijloculu ca ro
r ' a t r aescu . I n Macedoni 'a E o m a -nulu vorbesce si
grecesce, care l imba a d o p t a t a fiindu in scriere si in negot
iu a supl in i tu in mul te p a r t i pe cea au toch tona . Astfel
iu l u n g a A r t ' a super io ra mai cu sema iu p a r t e a de
nordves t a r e g a t u l u i e lenu.
A lbanesu lu lu-numosce pe Romanu c i o b a n u. caci ma io r i
t a t e a Romaui lo ru locuitori in A l b a n i ' a de nordu si de
sudu e pas toresca si p u r u r e a in migra-t iune . In t impu lu
vere i mai nu r emane sufletu de omu p e n t r u p a z i r e a
caseloru ne ineuia te , a caroru p r ă d a r e a r si fi cam ing ra
t a . Sa te l e b ine cons t ru i t e se populeza ab ia in Noembre
, când nomazii se in to rcu dela munte cu tu rme le pen t ru a se
coborî in siesu-r i le mai caldurose si când se in to rcu din d e p
ă r t a t a s t r ă i n ă t a t e p ă r i n ţ i i de familie cu
sacus iorulu de bani , pe car i i-au câş t iga tu câ c ras imar i
pe d rumur i l e m a r i a le Bu lga r i e i , câ a r g i n t a r i
si fabr icanţ i de a rme, câ zidari , croitori , s. a. m. d; caci
Romanu lu e cau ta tu , fiindu cu minte , h a r n i c u si sobru si
câş t iga in genere m a i mui t i bam, de câ t i - t rebue familiei
lui.
î n a i n t e se amin tea despre Macedo-romani ca sun t numai
pas to r i si b ă c a n i ; m a r e a loru inc l ina t iune p e n t
r u indus t r i ' a de a r t e si t a l e n t u l u loru pen t ru a
r ch i t ec tu ra nu se releva, desi abs t r ac ţ i e facendu de
Constant inopole, A t e n a s i Be lg radu , ei si Bu lga r i i ,
sun t s ingur i i a rch i tec t i in t r i ungh iu lu i l i r
icu.
E in adeveru de mi ra re cum aceşt i mun ten i pr imit ivi , car
i abia sciu mânu i creionulu reso lva numai cu ajutor iuln is te t
ie i si a t a l en tu lu i loru ina-soutu cele mai gre le probleme
archi tec tonice , p recum clădirea de podur i cu mai mul te a rcur
i , cupole de biserici s. a. E d rep tu ca nu pu temu apl ica aces
toru opere a rch i tec tonice cea mai s t r i c t a mesura cr i t
ica in p r iv i rea pu r i t ă ţ i i s t i lu lu i , cu tote aceste
unele din ele, precum biser ic 'a cu 5 cupole din Semendr i ' a in
Serbi 'a , se p6te compara p r e a b ine cu clădir i le mu l to ru
ing iner i serbo-germani , car i au s tnd i a tu in i n s t i t u t
e technice ba s u n t cu mul tu super iore ace-stor 'a , c â n d t
ienemu seina, ca unica scola a Romanu lu i sun t cunoscint iele t r
ansmise din t a t a in fiu, si când consideramu une l t e l e p r
imi t ive cu car i lucreza.
In genere , R o m a n u l u e a rch i tec tu , z idaru,
tem-plaru , s. a. in t r 'o persona. Afa ra de păr ţ i l e de me-ta
lu , aduse din s t r ă i n ă t a t e , e lu cladesce s inguru in-t
r e g ' a z id i re .
Asemenea se bucu ra de unu renume m e r i t a t a câ a r g i n t
a r u si eiseloru; frumosele l uc ru r i de fili-g ranu , c a r e
in esposi t iunea de la Vien ' a esci tau, cu d r e p t u cuventu ,
admi ra rea despa r t i amen tu lu i tur -cescu, e rau luc ra t e
de Macedo-romani .
Cuminti 'a născu ta , pu temu dice vicleni'a sa, lu-facu propr
iu p e n t r u a fi med ia to ru i n t r e nego t iu lu din O r i e
n t u si O c c i d e n t u ; Macedo romanu lu t i ene in mani le lu
i comerciulu con t inen ta lu a lu Turc i e i i n t r ' unu modu t
o t a t â t de monopolis tu, p recum Greci i s i A r -meuii t i enu
comerciulu t i e rmur i lo ru mare i . M u l t e firme
macedo-romane s t au in l e g ă t u r a d i r ec ta cu cele dan t a
iu p ie t ie de fabr ica t iune europeana.
F a r a cuven tu i-s 'ar imputa Macedo-romanului , ca n ' a r e
sen t i ementu n a t i o n a l u ; e din con t ra de mi r a r e ,
cum r is ip i ţ i in oaze in t r e neamur i cu u n u m a r e t r e
c u t u is tor icu si cu unu v i i to r iu promi t ie tor iu , ei
n'au fost de m u l t u absorb i ţ i de aces te neamur i .
Macedo-romanulu se a r a t a in acest 'a p r i v i r e aprope a
t â t de tenace câ e v r e u l u ; o t enac i t a t e , ca re câş t
iga si mai m u l t u relief, când t i enemu sema , ca nu*i de spa r
tu piedeci re l ig iose de vecinii loru.
Desi in p r im 'a l inie Macedo- romanulu gandesce la folosulu
lui , to tuş i e lu impar t a s i e sce u r ' a con t r a r eg
imulu i turcescu , comuna t u t u r o r popore loru creşt ine din
Turci 'a . Ast fe l iu is tori 'a luptei" de e l ibe ra re a
Serbiei lu-maresce pe voevodulu macedo-romanu Iancu , care a
condusu adeseor i pe Serbi i din Cra in ' a l a v ic tor ie in
contr 'a M u s u l m a n i l o r u ; unu curag iu p l inu de
sacrificii au dovedi tu Macedo- romani i s i cu ocasi 'a rescolei
serbesci de la 1862 in B e l g r a d u .
Cu put ieni ani îna in t e , orasieni i macedo-romani aveau s
impat i i p e n t r u Grreci'a, de la care si a ş t e p t a u e l
ibe ra rea si cu ca re voiau se fie un i ţ i . F i e ca re
Macedo-romanu cu l tu vorbesce f luenta grecesce, deci t r imi t
iendu-s i copiii l a scolele super io re din A t e n a , ei e r au
crescuţ i in idei pan-e lenice s i , i n to r s i acasă , făceau cu
zelu p r o p a g a n d a p e n t r u aces te idei. Dec i a t r e b
u i t u se ne su rp r indă soirea, ca Romani i s 'ar fi l epada tu
pe n e a ş t e p t a t e de Grec i si au d e c l a r a t u Po r ţ i
i supune rea lo ru l ea la in modu demons t ra t ivu . D a c a
mişcarea n u se marg inesce n u m a i la cât i -va pol i t ic iani
. ci e, in adeveru , mai adnnca , a tunc i i-au succesu pote a g i
t a ţ i u n i i d in Bucuresc i de a t r ez i in d e p ă r t a ţ i
i Macedo-romani consci int i 'a ca s u n t de u n u neamu cu Roman
i i dunăren i , si ho t a r i r ea de a-si p ă s t r a mai energ
icu n a ţ i o n a l i t a t e a .
I n ce mesura se va fi iv i tu sc is iunea n u scimu; des tu lu
ca in moşteni rea tesalo-epirot ica , ca re i-se v a ceda Greciei ,
acest 'a va afla in Macedo-romani folositore e lemente de c u l t u
r a si daca i-va t r a t a cu bunavoin t ia , po te si buni ce t a
t i an i .
I n ori ce casu n u t r ebue se se u i te in P i r e u c â t de
mul tu e lenismulu a a v u t u a mul t i ami p a t r i o t ismului
Macedo-Romani loru in t impu lu resboiulu i de e l iberare , c â t
de mar i m e r i t e si-au cas t iga tu in acelu t impu chiar numai
o s i n g u r a familie macedoromâna . R o m a n u l u S ina infi i
int ia comuni t a t ea g reca din Vien ' a si făcu colecte p e n t
r u insurec t iunea g r e -cesca, lucru , la care se cerea m u l t
u curaju pe cându t r ă i a Me t t e rn i ch ca r e o numiâ „cea
mai nedemna rebel iune , ce a lumina t 'o vre-o d a t a sorele." Ce
a facutu fiulu seu, reposa tu lu ambasadori i grece-scu Sina, pen t
ru r i d i ca r ea a r t e lo ru si sci int iei in Aten ' a p r in
c lădi r i si dona t iun i măre ţ i e , e inca in amin t i r ea t u
t u r o r u .
Grec i ' a a c t u a l a numera pu t i en i R o m a n i in p a r
t e a super iora a r iu lu i A s p r o p o t a m o s ; mass 'a loru
pr incipala, ocupa ta cu cu l tu r ' a v i t e lo ru , e as ied ia
ta mai l a nord de aces tu r i n pe o fasie de pamen tu , ce cupr
inde p i l e l e de sud ale P indu lu i si a junge pana l a Cas tor
i ' a ' . îngrămădi tă i n t r e Greci , B u l g a r i si Alba nezi
. Oaze romanesci mai mar i se afla in siesulu
-
Musakia , in t i enu tu r i l e B e r a t , P e k i n , E l b a
s s a n si Cavaia , colonii inse se afla aprope in to te orasiele
tesa lo-a lbanezoma-cedonice ; el i t 'a negu t ie to r i lo ru
aces to ra orasie e de na ţ i ona l i t a t e romana .
In T r a c i a Roman i i s u n t in mici oaze l u n g a Ro-dope,
l a P e r c h t e r a , T a t a r - C a z a r i c s. a. m. d., in I
s -tor i ' a aus t r i aca sunt i n t r e Monte-Maggiore si l a cu
lu C e s p i t i ; in Bosni 'a la Sovig l a n g a T u s l a ;
imprasc ia t i inse se afla in to te emporiile, in Panc iov ' a , B
e l g r a d u . Semlinu, Neop lan t ' a , Pes t ' a Vien 'a s. a.
m. d*
E g reu de a de t e rmina numeru lu Macedo-roma-ni loru, ; |
caci s ta r eu s t a t i s t i ca in T u r c i ' a . Tocqueviile
crede, ca in Greci 'a sunt 11,000 in p a r t e a P i n d u l u i
70,000; Leake numera 500 de sa t e romanesci numa i in Ep i r ,
Tesa l i ' a si Macedoni 'a .
N u m e r u l u t o t a lu a lu Macedo-romani loru d u p a da te
l e mele, care se voru fi apropia ndu de adeveru , e credu de
500,000 de suflete adică 1 (15) a t o t a l i t ă ţ i i poporului
romanescu , numerandu pe t o t i din t r iungh iu lu i l ir icu si
pe cei imprasc ia t i pr in A u s t r i ' a . \
E i n t e r e s a n t a a cous t a t â ca Daco-romani i , pe j
unde t r ae scu in t r e r a se s t ră ine , câş t iga mereu t e r
e n u in socotel 'a vecini loru loru pe candu f ra ţ i i loru
macedoneni perdu mai cu sema in secolulu nos t ru pr in grecisare ,
unu procesu care va ince tâ p6te in u r m ' a d e ş t e p t ă r i i
consci int iei loru na ţ iona le .
D a c a Macedo-romanii a r fi a t â t de numeroş i câ Bu lga r i
i seu câ Greci i măcar , es i rea loru din pas i v i t a t e a de
pana acuma n 'a r r emane fara inf luent ia a sup ra ca r te i vi i
tore a E u r o p e i or ientale . D a r nu-mericu slabi, ei voru n,
cu to t e ca l i tă ţ i le escelente , o figura de, esiecu
secundara in man ' a d ip lomat i loru respect iv i , p en t ru ca
din când in când se fie opuşi p l anur i lo ru de i n t a r d i a r
e a le Grec i loru si ale Bul-gar i lo ru .
ZD i -st- e r s e. * O întrebare principiala ce credemu, ca
a t i n g e de aprope si p re preo t imea nos t r a s'a decisu
di lele din u r m a in minis te r iu lu de cul te din Buda-pes t '
a . P r e o t u l u romano-catol icu din Sovenyhâza in comi ta tu
lu Gyor a ce ru tu competent ia de biru dela doi i s rae l i t i si
dela u n u evangel ieu sub cuventu , ca ei sunt in posessiunea uno
ru p a m e n t u r i cumpera t e de la catolici a supra că ror ' a
biseric 'a romano-ca to l i ca a r e d rep tu r ea iu la se rv i tu
te . Comi ta tu lu a decisu in caus 'a acest 'a in modu nega t ivu
, dicendu cu nu compete b i ru p reo tu lu i dupa sessiunile i n t
r a t e in m a n i s t r e ine . Ape landu p r e o t u l u aces ta
decis iune l a min is te r iu aces t ' a a decisu, ca dâ, respect
ivele p a m e n t u r i s u n t detor ie a solvi competen t i ' a
de biru p r e o t u l u i romano-ca to l icu . De aceea credemu, ca
a r fi consultu, câ p reo ţ i i noş t r i se-se incunoscient ieze,
p e n t r u ca po tu se fia si la noi astfeliu de se rv i tu t i p
r e pamen tu r i l e vendute la 6meni de a l t e confessiuni.
* Baronulu Uchatius gene ra lu lu cunoscutu sub aces tu nume
dupa t unu r i l e i n v e n t a t e de elu, si co-m a n d a n t e
l e a r sena lu lu i din Vien 'a s'a s inucisu dilele t r e c u t e
. Mot ivu alu aces te i s inucideri se dice a fi fost o nen t ie
legere cu super ior i i sei.
* Generalulu Leonid'a Popu a fost numi tu dilele aceste siefu a
lu cabinetului mi l i t a r iu alu Ma-j e s t a t i i Sa le impera
tu lu i . E l u este cunoscutu in t6ta a r m a t ' a — dice „N. fr.
P re s se" — câ o capacit a t e escel inta si u n u c a r a c t e r
u firmu si probu. I n t impu lu ocupa t iune i Bosnie i a fost
siefu a lu s t a t u l u i majoru alu t r upe lo ru de opera ţ iune
, care pos tu l'a
ocupatu cu onore si cu succesu. Gene ra lu lu P o p u este R o m
a n u din d i s t r i c tu lu N a s e u d a l u i I iu-felici-t a m
u din an ima p e n t r u d i s t inc t iunea ce i-a fccut 'o Ma ies
t a t ea S'a p r i n inc red in t i a rea unu i pos tu a t â t de
insemna tu .
* Societatea geografica romana este i n v i t a t a se ié p a r
t e la esposi t iunea geografica, ce se va deschide l a Vene ţ i a
in Sep tembre v i i tor ia . V-presiedin-t e i e socie tă ţ i i d.
gene ra lu G. M a n u apeléza la to t i membr i i soc ie tă ţ i i
geograf ice romane, precum si l a to t i domnii a u t o r i si e d
i t o r i de scr ier i si c â r t i geografice, si-i roga se
binevoiésca a t r a m i t e soc ie t ă ţ i i câ te u n u l u s éu
mai mul t e e sempla re din operi le d-loru, p recum asemenea si
esiantifóne, mus t re , din ori-ce p roduc te m i n e r a l e , ca
r i se vo ru s t r i nge si es-pune ma i a n t a i u i n sa l ' a
socie tă ţ i i geografice (pala-tu lu un ive r s i t ă ţ i i , sa
la 49) câ in u rma se se espedeze la Vene t i ' a . — O r i c e t r
a m i t e r i se vo ru adresa d-nului sec re ta r iu gene ra lu a
lu Socie tă ţ i i George I . L a h o v a r i . (Bucuresci . s t r a
d ' a Pens iona tu lu i 7.) „G. T ."
* Corón'a Romanici es te t i t l u lu unui nou ord inu i n t r o
d u s u de r e g a t u l u romanu pentru e terni -s a r ea ac tu lu
i încoronăr i i . D e c o r a t i u n e a o rd inu lu i , C o r ó n
' a Românie i" este o cruce cu r amur i egale . F i a c a r e r a m
u r a este de smal t iu rosiu, avendn împre ju r o d u n g a a lba
. In mijloculu crucii este unu madal ionu cu doue fetie. P a r t e
a deasupra cont iene coróna Rega l a de ot ielu pe smal t iu rosiu,
pe o cordea de smal t iu a lbu este scrisu in p a r t e a super
iora : „Prin noi insine" si in p a r t e a in fe r ió ra , 14
Martie 1881. Reve r su lu medal ionului po r t a scrisu l a
medilocu pe smal t iu rosiu 10 Maiu, si p re cordea a lba impre-g
iu ru 1866, 1877 si 1881.
* Alegeri le dietali p en t ru sessiunea procs ima a camerei din
Budapes t a se voru t iene i n orasiulu si comi ta tu lu A r a d u
in d iu 'a de 25 I un iu cal . nou.
* O brosiura noua a apa rusu dilele aces tea in A r a d sub t i
t l u l u : „A român nemzet romai ere de te és nye lvének l a t i n
sâgâ ro l . A u to r iu lu acestei
bros iure este din Dionis iu Pascu t iu , advoca tu in Bu-ten i
P r e t i u l u 45 cruceri .
* Guvernulu României a i n s t i t u i t u concursur i de p
lugur i in Romani ' a . Conform r e g u l a m e n t u l u i
publicaţi i in aces ta ma te r i a prefectulu flăcărui j ude t iu
va ficsâ in lun 'a lui Sep temvre o diua, in carea se voru aduna
mai mul t i cu l t iva to r i la unu locu, si voru a r â câte o
fasiia de pamentu , ér dupa te rmina re se va pronunc ia ju r iu lu
.
P remie le , ce le da guvernu lu la unu concursu da p lugar i j
u d e t i a n u sunt 12 ga lben i p remiu lu an-teiu, 8 ga lbeni p
remiu lu a lu doilea si 6 ga lbeni premiulu a lu t r e i l ea L a
semnulu d a t a t ò t e p lugur i le voru incepe lucrarea . A r a t
u r ' a buna t r e b u e se fia d rép ta , si cu cât va fi mai d
rép ta , cu a t â t v a fi dec l a r a t a de mai buna. A r a t u r
' a buna t r e b u e se fia de o p o t r i v a de adenca si de l a
t a in t ò t a lungimea brazdei . Asemenea la a r a t u r ' a buna
se recere , ca b razd ' a se fia bine r e s t u r n a t a , adecă p
a r t e a de deasupra se fia cu to tu lu acoper i ta de cea desuptu
.
P l u g a r i i , ca r i voru face a r a t u r ' a cea ma i buna
, dupa espl icarea d a t a b u n ă t ă ţ i i ei voru fi p remia t i
pen t ru acés ta i scus int ia a loru, ér p lugur i l e , car i
voru fi mai b ine făcute se vo ru semna, câ se fia ch i ama te la
una concursu g e n e r a l u de p lugur i , unde la fiacare se va
pune si unu d inamoment ru , spre a se vede, ca r i sun t acelea,
ca r i ceru mai pu t i ena os-t a n é l a din p a r t e a v i te
loru si din p a r t e a p lugar i lor t i .
-
* Multiamita publica. Soc i e t a t a de l e c t u r a a tener
imei s tudióse la i n s t i t u t u l u teologicu-pedagogieu din A
r a d u vine pr in acést 'a a.si esprime m u l t i a m i t ' a sa
profunda t u t u r o r u aceloru s t ima ţ i Domni si Domne, car i
au binevoitu a concurge cu ofertele loru mar i -nimóse la i m b u n
a t a t i r e a s t a re i ma te r i a l e a aces te i societăţ i ,
publicandn-se dupa nume flecare domnu cot r ibui tor iu si co lec
tante , p recum u r m é d i a :
C o l e c t a n t e : Vi rg i l iu P o p u teologu. Con-t r i b
u e n t i : d o m n i i : G r a t i a n u P o p u not . cerc. 2 fl.
N . Robu not. c e r c , Simeonu Moldovanu, Iacobu Spi tze r
comercianţ i si ds ior 'a A m a l i a Jo ldea câ te 1 fl., A r
-seniu Circusiu preotu , i o a n u J u l a p ropr i e t a r iu ,
Gr. Vancu si Ioanu Chisiu câte 50 cr. ( to t i din H a l m a g i u
) Nicolau B u t a r i u p reo tu in Bodes t i 50 cr. s u m a : 8
fl. 50 cr. — C o l e c t a n t e : P e t r u Cimponeriu teol . D o
m n i i : Ioanu si Iosifu Cimponeriu din Roş ia câ te 50 cr. s u m
a : 2 fl. — C o l e c t a n t e : M a r ţ i a n u A n -dru teol. D
n ' a Mar i ' a P o p a si dnulu Teodora A n d r u preotu din
Chisicohu eâ te 50 cr., dnulu N . T u r l e a p reo tu in D u m b r
a v a n i 50 cr. suma : 1 fl. 50 cr. — C o l e c t a n t e :
Georgiu Grozavu pedagogu. Domnu Nico lau H a r d u t i u si Simeonu
Grozavu din A c i u t i a , c^ţe 50 cr. s u m a : 1 fl. — C o l e c
t a n t e : E m i l i a n a Micu teologu. I l u s t r . Sa Domnulu
Vic to ru Miha ly i Episcopu gr . ca th . a lu Lugos iu lu i 5 fl.
dnu lu Bi ra-escu p reo tu Lngos iu s u m a : 6 fl. — C o l e c t a
n t e : P e t r u F i c a ped. R v d s . dnu C. G u r b a u u pro
topr . 1 fl, duu Teodoru Buca tos iu si Mihai lu Suciu to t i din B
u t e n i câ te 50 cr. s u m a : 2 fl. — C o l e c t a n t e :
Ioanu F a r a s i u ped. D n u : D . Ionas iu not cerc. Sin-tes t i
50 cr., V. Nicorescu inve t i a t . Temeresc i si V. Mate iu preo
tu Sintesci ca te 30 cr. A d a m u Ange lu inve t i a t . Casiova
20 cr. suma 1 fl. 30 cr. — C o 1 e c-t a n t e : T r a i a n u P a
c u ped. D n i i : D e m e t r i u Popa preotu, Stefanu T a m a s d
a n u preotu , Stefanu N o v a c u j u d e reg., Georgiu Pe t rov
ic iu si Demet r iu B a r b u economu din Pecica rom. ca te 1 fl. s
u m a : 5 fl. — C o l e c t a n t e : Te ren t iu B o t t a ped. D
o m n u : V. I g n a t u adv. 2 fl., V. P o p u protopresbi t . , D
. Simai adv., Iosifu Gal lu jude reg . si Cons tan t inu Boi t iu
din Beinsiu câ te 1 fl. suma 6 fl. — C o l e c t a n t e : Mironu
Olar iu ped. Dni i A . T i e r a n u si H u g o Viener comercianţ i
in Capolnas in câ te 1 fl.. V. Olar iu p re otu, S. F a u r u inve
t ia t . . I . Cal l ivoda esped. post . din Capolnas iu câte 50
cr., V . Neiculescu inv. Capolnasiu 40 cr., Macsimu B a l a n u
inve t i a t . V a l e a mare 70 cr., I . Lupulescu inve t i a t .
Bulza 30 cr., I gn . Bu-ga r iu invet ia t . Birchis iu, F i l i p
u D i m i t r i u inve t i a t : Bacamezeu si Iosifu Murza inv.
Capr iora ca te 20 cr. s u m a : o fl. 50 cr. — C o l e c t a n t e
: Iosifu Boceanu ped. Dnu lu Vasi l iu Voian t iu inve t ia t . 50
cr. si unu esemplar iu din Pedagog ia si Metodica de Vil lom, dsior
'a P a u l i n a V. 25 cr. P e r s i d a V. 25 cr. E e a t e -r in
' a Voiau t iu 25 cr. si M a r e t a Boceanu 10 c r . — din Utv inu
— s u m a : 1 fl. 35 cr. — C o l e c t a n t e : —- A n t o n i u
Tuducescu ped. R e u n i u n e a inve t i a to r i lo ru din L
ipova 1 fl., R v s . dnu Ioanu T i e r a n u pro topresb .
Cristoforu Giuchiciu, si Georgiu F o g a r a s i din L ipc -v 'a ca
te 1 fl., Des ider iu Borbola advocatu L ipov ' a 2 fl., G. Mar
ienescu teol . abs., Cons tan t inu Craciu-nescu inve t i a t . si
A u r . Micu câte 40 cr. Georg iu Bocu S is ta rove t iu si Georgiu
P o p a din Cbelmacu câte 20 cr. s u m a : 7 60 cr. - C o l e e t a
n t e : Ni colau Cras imar iu ped. D n i i : P rocop iu M a r t i n
u preo tu , Vincent iu Cerne t iu inve t ia t , Dionis iu A d a m u
p reo tu si Szimu câte 50 cr. P e t r u Munteanu epi t ropu si I l
ie Mun teanu câte 30 cr., Iosifu Ceosa econ. Vincen t iu
! I ovane lu economu, E f t a Cozma, Georg iu Calus ie ru ! si
Vin . Be l in t i anu economi ea te 20 cr. I o a n u I l i e -I
viciu 35 cr . I o a n u L i b r a scolar iu 10 cr. si I o a u u I
Rosiu economu 10 cr. ( to t i din Mosni t ia suma 4 fl. j 15 cr. —
C o l e c t a n t e : Ioanu Crainicu ped. — ; Dni i : Ioanu Popescu
not. , I oanu Dobosiu i nve t i a t . J si Comun'a bis. N a d a b u
câ te 1 fl., f raţ i i Georg ia ,
P e t r u si Cornel iu Mladinu 1 fl. si I o a n u Mladinu din
Macia not . 50 cr., Ioanu Popoviciu, G e o r g i u Cra in icu si
Teodoru Cefanu preo ţ i in N a d a b u ca t e 40 cr. suma : 5 fl.
70 cr. — C o l e c t a n t e : Georg iu Calo ped. Dn i i : Acsen t
ie Chir i la inve t ia t . , D i m i t r i e A r d e l e a n u maes
t ru , I o a n u Marcus iu economn, P e t r u L a c z k ó adj . not
, Iosifu Besanu, Georg iu Calo, Me-len t iu Veres iu , si Georgiu
Cr is ianu măies t r i i c â t e 50 cr., I o a n u Cornea s tud, si
Meskuz Georgiu economu cate 1 fl., Georgiu Gnbas iu stud, si P e t
r u A l b u mă ie s t ru cate 30 cr., Moise Si ladi c o m e r c , I
o a n u Champianu , N . Rusu si Georg iu A n u l e u economi ca te
10 cr. ( t o t i locui tor i in Giul 'a ) "suma : 7 fl. C o l e c t
a n t e : Iosifu Moldovanu ped. D n i i Dimit r i u Mihalescu si S
a v a Gaiceanu maeş t r i i A r a d u cate 60 cr. suma : l f l . 20
cr. — C o l e c t a n t e : A u r e l i u J u r c a ped. Dn i i :
Miha i lu J u r c a p reo tu si Stefanu Pi lcovic iu Cladova cate 1
fl., Dsiór 'a L u -c re t i a si dna E l e n a J u r c a din
Cladova si A n a Mi-losiu din A r a d u ca te 20 cr., T r a i a n u
J u r c a scolar iu , K o h n Adolf si Aug . sodalu comerc. ca te
25 cr., A d a m Dasca lu si T . Suja din Cladova eate 10 suma : 3
fi. 55 cr. — C o l e c t a n t e : Aure l iu P a p u teol . D n i i
: P a u l u P a p u preo tu si Lad i s l au N y á r i not. cerc.
Cu-manesci ca te 1 fi., M a r t i n u Sc langer H a s i m a s i u
si Z . Mun teanu preo tu Mediesi ca te 50 or., T r a i a n u P a p
u stud. , Ambros iu P a p u preotu Grosi , H. F r i e d m a n Bel
iu, P a u l u Cica Has imas iu si V . Ocliisiu economii ca te 20
cr., Ales . B u r i a n u adj . not . Cumaues t i si Georg iu L e u
c u t i a p reo tu Bel iu ca te 40 cr. suma : 4 fl. 80 cr. •— C o l
e o f a n t e : Teodoru F a u r u ped. Dni i : Demet r iu
Marcoviciu p reo tu Sie i t inu si S tefanu D r a -g a n u economu
Siei t inu ca te 2 fl, Iu l iu Bogdanfy advoca tu Macau, l u s t .
T a u c e a n u adj. not . N a d l a c u , I o a n u Rusu not. Nad
lacu , V incen t iu Marcovic iu p reo tu Nad lacu , Minai lu S i a
rbanu j a d e la T r i b u n a -lu lu reg . Segedinu, A u r e l i a
Pe t rov ic iu advoca tu Nadlacu, E m a n u i l u Caufman Sie i t
inu si L . Marcoviciu adj . not. Sie i t inu ca te 1 fl., M.
Chioinu inve t i a t . N a d lacu, I o a n u Siclovanu economu Siei
t inu, P e t r u Me-sarosiu , P e t r u S t anca economu Siei t
inu, G. R o m a n u i n v e t i a t . si P a u l u Mercea preotu
Siei t inu ca te 50 cr . s i ima: 15 f i .— C o l e c t a n t e : I
u l i an u Vuia. D n u l u Vasi l iu S t a n c a 30 cr. economu in
F ib is iu suma 30 cr . sum'a t o t a l a : 89 fl. 45 . cr .Aradu
la 9 I u n i u 1881. nou. Stefanu P a p p a cas. societăţ i i I l i
e B a l t a seer, subs t .
C o n c u r s e * P e n t r u depl in i rea pos tu lu i de
capelanu t empo-
r a lu de class 'a a I l - a , l anga ve t e r anu lu pa rochu
din Dragoesci, — p ro top resv i t e r a tu lu Hass ias iu lu i , —
pr in aces t ' a se escrie concursu cu t e r m i n u de a legere pe
28. Iun/u st. vechiu a. c.
Emolumin te l e sun tu un 'a j n m e t a t e din sess iunea p a
r o c b i a l a ; si j u m ă t a t e din t6 t e veni te le s to la
r i si b i ra l i usua te acolo, dela 224. N r i de case.
Dor i to r i i , car i voru reflecta la aces tu postu, au se-si
na in teze pe t i t iun i le loru, i n s t ru i t e conformu prescr
ise loru s t a t u t u l u i organicu , si ad re sa t e comite-
-
t u l u i parochia lu , l a pă r in t e l e protopopii Georgiu
Cra-t iunescu in Bel in t iu ; avendu densii in vre-o dumineca ori
se rba tóre a se p re sen ta in biseric 'a din locu, spre a-si a r
e t â d e s t e r i t a t e a in c a n t a r i ori cuven ta r i
bisericesci.
Dragoiesc i , 24 . Maiu 1881.
Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine: C Crat iunescn ,
m. p. Ppopu.
P e n t r u î n t r eg i r ea parochie i v a c a n t e din
comun'a Lazu, p r o t o p r e s b i t e r a t u l u B . Ineu lu i
co t tu lu A r a d u se escrie concursu pana in finea /unei luniu
a. c. s t . vechiu.
Emolumin te l e s u n t u : a) 7 8 sessiune de p a m e n t u de
cua l i t a t e buna ,
si 2. chinepiste . b) 2. fonduri i n t r a v i l a n e . c) b i
ru dela 100 N r e de case câ te u n ' a mesu ra
de cucurudiu s farmatu . d) s tolele i n d a t i n a t e ;
despre c u a r t i r u preot iescu
se v a ingr ig i comun'a . De la r e c u r e n ţ i se cere
cualif icatiune p e n t r u
parochia de clasa a I I I . si a se p r e sen t a in vre-o
dumineca, séu se rba tó re l a s an t ' a biser ica p e n t r u a
se face cunoscutu poporului .
Dor i to r i i de a ocupa aces ta paroch ia au se-si t r i m i t
ă recurse le sa le i n s t r u a t e conformu s t a t . org . p a n
a la mai susu ind ica tu lu t e rminu , oficiului p ro -tepopescu
alu B . Ineu lu i in Boros - Jen5 .
L a z u , 25. Maiu 1881.
Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine : I o a n u C o r
n e a , m. p. Ppresbiteru.
P e n t r u ocuparea parochie i v a c a n t e g r . or ient ,
din Gia/'a-germana, in P ro topop ia tu lu Chisineului se escrie
concursu cu t e r m i n u de a legere pe 24 funie st. v.
Emolumin te l e s u n t u rma tó re l e : 1. 40 j u g e r e p a
m e n t u a r a t o r i u . 2. U n u lan t iu Q p a m e n t u p e n
t r u legumi. 3 . B i ru lu preot iescu dela 30 de case cu 60
pă
t r a r e de pamentu , c â t e u n ' a vica de g r â u de unu p
a t r a r i u ; era dela 130 de case câ te o j u m e t a t e v ica
de g râu , dela lacai 50 cr.
4 . Stolele si anume : a ) P e n t r u cununia cu logodna, ves t
i r i le , r e l a -
t i u n e , fundat iune sì a D l u i P ro topopu 6 fl. v. a. b)
P e n t r u inmormen ta rea p runc i lo ru p a n a l a
7 an i 1 fl. 50 cr.^ c) P e n t r u i n m o r m e n t a r e a
individ i loru p res t e
7 an i : d) De la cei avu t i (clas 'a I.) prohodu, p u n e r e
a
in cosciugu, t r e i evangel i s t i , predica, e r t a t i une
, 6 evangel i i pe drumu, deslegare , evange l i ' a lu i L a z a r
u 12 fl. v. a.
e) De la cei cu avere de midilocu (clas 'a I I . ) prohodu, unu
evangel i s tu , predica, e r t a t i une , 4 evangeli i pe drumu,
des legare , evange l ia lui L a z a r u 8 fl. v .a .
f) D e l a cei mai se rac i (clas 'a I I I ) prohodu, ert a t i
u n e , 2 evangel i i pe drumu, des legare 5. fl. v. a.
g) P e n t r u unu es t rasu famil iaru in caus 'a asen-t a r e
i séu in cause p r iva t e , séu si in caşur i mor tu -al i 1 fl.
v. a.
Tò te ce le la l te funcţiuni d u p a cum a r a t a s to la
.
5. Cas 'a parochia la cu 3 chilii , cul ina, 2 ca-meri , g rasdu
, si colna p e n t r u lemne, tô t e acoper i te cu sindila.
Se observa ca a l egendu lu p reo tu va fi înda to r a t a ca
conformu §-lui 8 din R e g u l a m e n t u l u p e n t r u parochi
i — i n t r u n u anu de dile dela mor tea preotului , adecă : p a
n a cu finea lui I a n u a r i e 1882 se in-p a r t a in j u m e t
a t e tô t e beneficiele pa roch ia i i cu ve-duv 'a si orfanulu
remasu de pa rochu lu defunctu.
Recu ren ţ i i sun t av isa t i câ recursur i le i n s t ru i t
e cu tes t imoniu despre absolvi rea a loru 8 clase g im-nas ia l i
t es t imoniu de m a t u r i t a t e si tes t imoniu de cualif icat
iune c las 'a pr ima, pana la 23 Iun ie se le subs t é rna l a D l
u P r o t o p o p u t r a c t u a l u P e t r u Cliiri-lescu in Chi
t ighazu ( K é t e g y h â z a ) ; é ra p a n a la te r -minulu
defiptu pen t ru a legere se se p resen teze l a biser ica p e n t
r u a-si a r e t a d e s t e r i t a t e a in c â n t ă r i s i o
ra tor ie .
D a t u din s iedint i ' a com. pa roch ia lu gr . or ient , d
in Giu l ' a -ge rmana l a 10 Maiu 1881 .
In contielegere cu mine: P e t r u Cliâri lescu,
protopresbiteru.
I n u r m ' a ordinaciunei V e n e r a t u l u i ConsistojKu de
dto 21/111. 1881 N r . 171 se desehide conoursu p e n t r u i n t r
eg i r ea vacan te i parochie din comun'a Ghermanu, p r o t t e r a
t u l u Vers ie t iu lu i co t tu lu Timis iu lu i cu t e r m i n u
de a legere 14-lea luniu a. c.
Emolumin te le s u n t u : 1. U n a sessia de 36 juge re de p a
m e n t u a r a t o r i u
classa I m a comosata. 2. S tò l a î n d a t i n a t a dela 70
de case si dele 15
c a s e din fili'a J a m u l u mare . 3. C u a r t i r u liberii
cu g r a d i n a . F i i n d u aces ta paroch ia de a I I . clasa
dor i to r i i
de a recurge sun tu av i sa t i a-si f remi te r ecu r se l e sa
le Reverend iss imulu i Domnu p r o t t e r u Ioane Popo-viciu
Mercina pe r V a r a d i a t o t u d e o d a t a au a se p re -s e
n t a in vreo domineca séu se rba tó re in s a n t a bise-r i ca p
e n t r u de a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in c a n t a r
i s i
G h e r m a n u in 10/5 1881.
Comitetulu parochialu In contielegere cu Dlu protopresbiteru
tractualu.
P e n t r u parochi ' a de c lass ' a I I I . Meragu, inbi-n a t
a cu pos tu lu inve t i a to rescu in t r a c t u l u Beius iu-lui
, a m e s u r a t u incuv i in t i a r i Ven. Consis tor iu o r a d
a n u din 25. febr. 1880. N r . 107. B . se escrie concursu eu te
rminu de a legere pe 7. luniu a. o. Duminec ' a t u t u -r o r a
sfinţilor u.
Emolumin t e l e sun t ca l a p r e o t u : a ) p a m e n t u pa
roch ia lu de 3 cubule s e m ă n ă t u r a , b) 50 mesuri
cucuruzii, o) stolele i n d a t i n a t e ;
E r sa la r i ulu inve t ia to rescu : 7. cubule de buca te ; 4
4 fl. bani g a t a ; 6 orgi i de lemne ; doue mesu r i de pasu la ,
si 50 po r ţ iun i de fènu si a t â t e a de paie .
R e c u r e n ţ i i vor avea a-si t r a m i t e documente le
sale p a n a la t e rminu lu i n d i c a t u l a subscr isulu .
Beiusiu , in 11 . Maiu 1881.
Pentru comitetulu parochialu. Vas i l tu P a p p , m. p.
Frotopopulu Beiusiului.
